Scînteia, iunie 1957 (Anul 26, nr. 3921-3945)
1957-06-01 / nr. 3921
Pas. 2 Ailial PAilS ' N-am reuşit să dau rîndurilor ce trimit o formă aleasă, dar sînt rupte din sufletul unei mame care doreşte copiilor ei şi tuturor copiilor din lume să se bucure de o viaţă liberă şi fericită. Gîndul unei mame Copil din ţara mea, Copil din depărtare, Eu pentru tine-aş vrea Să fac azi o urare. Doresc ca stîngăcia Să nu mi-o iei in seamă, Să simţi toată căldura Şi dorul meu de mamă. De eşti din ţara mea, Sau depărtat de eşti, Iţi spun de ziua ta : Să creşti şi să trăieşti!... Oricum îţi este faţa, Sau graiul ce-l rosteşti O mamă mi-a dat viaţa Şi vrea ca să trăieşti. Căci de ţi-e faţa albă Sau neagră, arămie. In sufletul de mamă E-aceeaşi duioşie. Tresare ’ngrijorată, Veghează lingă leagăn, Căci dragostea ce-ţi poartă, Copile, n-are seamăn. Ea somnu-ţi ocroteşte Şi drumul mai departe. De aceea, vezi, urăşte Pe cei ce doresc moarte. In juru-ţi zid vom face Nu mai multe mame, Căci mamele vor pace Şi suntem milioane ! ...De eşti din ţara mea Sau depărtat de eşti, Iţi spun de ziua ta: Copile, să trăieşti! CONSTANŢA CIUNGULESCU comuna Pristol, raionul Cujmir, regiunea Craiova Am primit la redacţie excrioare cu următorul conţinut: Tovarăşi, Cărţi noi de Ziua copilului De Ziua internaţională a copilului librăriile din ţara noastră prezintă numeroase surprize pentru tinerii cititori. Povestirea care a încîntat mai multe generaţii „Dumbrava minunată“ a maestrului Mihail Sadoveanu a apărut in colecţia „Inşirte mărgărite“, „Pepe“, „Ivanuşka prostul“, „Inima de foc a lui Danko“, „Copilăria lui Ilia“ sunt numai cîteva din scrierile pentru copii de Maxim Gorki, înmănuncheate în volumul recent apărut „Poveşti şi povestiri". A văzut lumina tiparului cartea intitulată „Din şcoala de ieri şi de azi“ în care sunt adunate povestirile pentru cei mai mici cititori apărute într-un volum anterior al lui Ioachim Botez. „Meteliţa“, povestirea lui A. Fadeev, a apărut într-o nouă ediţie. Pentru cei mici au mai fost editate volume de versuri printre care „Poezii“ de Serghei Mihalkov, „Rodul pămîntului“ de Violeta Zamfirescu, „Niculae, clop de paie“ de Rusalin Mureşanu. Pionierii şi şcolarii vor găsi o lectură instructivă şi plăcută în volumele „Povestiri“ de A. I. Kuprin, „Fabule“ de Krîlov, „Căluţul de foc“ de Viorica Huber. In colecţia „Cutezătorii“, atît de îndrăgită de tinerii cititori, au apărut romanele „Contele de Monte Cristo“ de Al. Dumas, în trei volume, şi „Chemarea gheţarului“ de Al. Wedding. In limbile naţionalităţilor conlocuitoare s-au tipărit pentru copii povestirea „Alarmă în subterană“ de Eduard Jurist şi „Muzicuţa cu schimbător" de Nicuţă Tănase în limba maghiară, „Catrinel şcolăriţă" de Else Komis în limba germană, „Povestiri despre Lenin“ de A. Kononov şi altele. (Agerpres) ----------Aparate, diapozitive, mulaje Spre a înlesni elevilor însuşirea lecţiilor predate, profesorii folosesc pe scară tot mai largă mulajele, diapozitivele etc. Cele mai multe din aceste aparate sunt produse de întreprinderea de material didactic din Capitală. Printre cele 60 de sortimente pe care această întreprindere le produce, se numără pompe de vid cu accesoriile respective, etuve electrice, motoraşe electrice, mulaje după corpul omenesc şi diferitele sale organe, preparate microscopice din ţesuturi animale şi vegetale, diapozitive reprezentînd evoluţia maşinilor termice, lucrul în livadă etc. întreprinderea organizează periodic consfătuiri cu directorii de şcoli şi cadrele didactice pentru a primi diferite sugestii. Pentru cei mici ORAŞUL STALIN (red. ziarului „Drum Nou“). Colectivele de muncitori din numeroase întreprinderi din Oraşul Stalin şi din regiune au pregătit în cinstea Zilei internaţionale a copilului multe şi felurite bunuri pentru cei mici. Colectivul fabricii „Textila Roşie“ a dat peste sarcinile de plan, pînă acum cîteva zile, 12.345 bucăţi tricotaje pentru copii, iar muncitorii de la fabrica de încălţăminte „Timpuri Noi“ s-au străduit să-şi respecte angajamentul luat de a da pînă la 1 iunie 6.000 perechi încălţăminte de vară pentru copii peste plan. Există o categorie a destoinicie umane care, în ochii mei, le depăşeşte pe toate celelalte. Şi anume destoinicia modelatorului de suflete şi caractere. Orice meserie, făcută cu pasiune şi inspiraţie, devine înnobilare a umanităţii. Dar meseria aceasta, prin însăşi natura ei, înnobilează neamul omenesc. Reflecţiile acestea m-au întovărăşit într-una din dimineţile trecute, în timpul vizitei pe care am făcut-o la Casa Copilului nr. 2 din raionul 23 August. Am stat cîteva ore de o parte privind munca discretă, modestă, în aparenţă simplă, dar în realitate extrem de subtilă şi complexă, a unei femei subţiri, cu faţa prelungă, umbrită de cîteva şuviţe cărunte, cu ochi calzi şi adinei, l-am privit pe prichindeii rotofei şi poznaşi cum ascultau cu atenţie fiecare cuvînt al ei, cum îndeplineau fiecare îndemn rostit jucăuş şi amuzant, cum o urmau în jocuri şi poveşti, cum o mîngîiau cu privirile lor limpezi şi dulci, în care întreză-,reai marea dragoste de care sînt capabile aceste mici fiinţe umane. Cine-i femeia aceasta simplă şi modestă, cu atîta putere asupra copiilor ? Ileana Harmat e maramureşeancă din Sighet. Pînă la război a fost învăţătoare chiar în oraşul natal. In timpul războiului, din pricina legăturilor pe care le avea cu mişcarea muncitorească, a fost deportată in teribilele lagăre ale morţii Auschwitz şi Ravensbrück. A trăit acolo suferinţe de nedescris. S-a călit la focul durerilor. La întoarcerea în ţară — fără copii, fără familie — a hotărît să se dedice pe de-a întregul muncii de educare a copiilor celor mai nefericiţi, a orfanilor şi abandonaţilor, să aducă o rază de lumină în viaţa lor plăpîndă, lipsită de grija caldă a mamei şi a tatălui, să-i ajute în primii lor paşi spre viaţa conştientă. De peste nouă ani lucrează aici, la Casa Copilului. I s-au oferit în răstimpul acesta alte munci mai uşoare, mai bine plătite. I s-a oferit chiar să fie directoare la o grădiniţă de zi. Dar a fost statornică în hotărîrea ei. Aici a rămas. Cite zeci de copii nu i s-au perindat prin mîini! Copii obijduiţi de soartă, pe care statul socialist i-a luat în îngrijire. A văzut în tot acest răstimp cum, an de an, a crescut grija părintească a statului, au crescut fondurile destinate copiilor. •— Astăzi, cu alocaţia zilnică pentru hrana unui copil şi putem hrăni îmbelşugat Îmbrăcăminte avem întotdeauna cită e nevoie. Nici nu se compară cu vechile orfelinate întreţinute ca vai de ele din pomeni. Ileana Harmat are amintiri despre copiii care au trecut pe aici. Multe. Ii încălzesc inima. Sunt cea mai scumpă comoară a vieţii ei, îşi aminteşte şi azi de o fetiţă oarbă, Irina, care a venit aici acum cîţiva ani. A învăţat-o să meargă. — I-am pus picioruşele pe picioarele mele şi aşa, zi de zi, am deprins-o să meargă. Se apropie de ea un ţine înalt, blond, cu ochii mari, negri. Cu mînuţele-i grăsulii îi arată mîndru o construcţie de cuburi care se clatină — şubredă. Construcţia s-a prăbuşit. Ţîncul e gata să plîngă. O vorbă caldă a educatoarei şi micul constructor îşi reţine lacrimile apucîndu-se din nou de treabă. — E Ionel Constantinescu... Cînd a venit la noi, acum doi ani, era slab ca un ţîr şi fără vlagă... O fetiţă cîrnă şi serioasă, cu ochi verzi ca două tamburuşe de metal, leagănă o păpuşă învelită în „scutece“ improvizate. Din cînd în cînd se apropie de educatoare să-i arate păpuşa. — E bine învelită ? — Da, Geta. Eşti o mămică bună... Şi Geta Sprinceană îşi continuă, mulţumită, jocul. Copiii roiesc gălăgioşi şi voioşi în jurul femeii cu şuviţe cărunte. Cei mai mulţi îi spun „mamă". Se obişnuiesc în felul acesta cu un cuvînt care nu trebuie să le fie străin. Se obişnuiesc — şi atunci cînd vor fi adoptaţi de vreo familie, vor putea rosti cu mai multă uşurinţă acest cuvînt mîngîietor şi plin de lumină. Şi cine ar putea spune oare că femeia aceasta nu e o adevărată mamă pentru zecile de copii care înfloresc sub privirea ochilor ei calzi şi adinei ? VICTOR BIRLADEANU „Uite aşa se porneşte jucăria...“ Maiestatea sa copilul ţi Titlul nu-mi aparţine mie, ci u . ( nui scriitor dintr-o ţară occiden- . \ tală care ne-a vizitat nu de multă , ) vreme patria. Acest scriitor, luind , \ cunoştinţă în ţara noastră de minu- . ) natele realizări pentru cei mici, a , ) exclamat: „In ţara dvs. mai există , \ majestatea sa, însă nu majestatea ( ) sa Mihai, ci majestatea sa copilul“. ( ) De adevărul acestei afirmaţii , mi-am dat seama odată mai mult , vizitînd în oraşul Arad un ( ) adevărat paradis al copiilor aflate ) în imediata vecinătate a Mureşu ( ) lui, în parcul Central. De fapt au ( ) pus stăpînire, sau mai bine-zis li s-a ( ) dat în stăpînire, jumătate din par- ( ) cui ai cărui copaci, cu pletoşenia ( ) crengilor stufoase, par nişte bunici ( ) ce-şi privesc îngăduitori nepoţii ( ) jucîndu-se la umbra lor. ( ) Şi cîte nu găseşti în acest ade- ( ) cărat orăşel ? Scrîncioabe corabie ( ) și duble, tobogane, leagăne, ring- ( ) spieluri, un labirint, în care, dacă ( ) intră un prichindel de patru-cinci ( ) ani i se pare mai ceva ca unuia- ( ) dub explorarea Africii. Nimic ( ) din ceea ce ar putea face șederea ) plăcută în acest parc n-a fost omis. ( " Astfel, tot pentru copii au fost cons- truite bănci speciale din beton. . . pînă şi cişmele arteziene, făcute ca / I pentru statura lor. c I Stăpîn peste toate acestea C 1 pare să fie Joji baci, un bătrîn cu v I mustaţă şi ochelari pe nas ce um- xblă mereu sprijinit într-un baston \ 1 şi arată aşa, nu ştiu cum, parc-ar fi scos dintr-o carte de poveşti. Acum închipuiţi-vă tabloul cînd toate aceste jocuri sînt folosite, ca Q să zicem aşa, din plin, de cîteva Q sute de copii, începînd de la ora x nouă-zece şi pînă tîrziu după-amia- ză. Atîta veselie şi bogăţie de cu- X lori, că ai tot sta să priveşti ! A Iniţiativa creării acestui incintă- 0 tot loc de distracţii al copiilor re- vine sfatului popular orăşenesc care, fără repartizări şi aprobări de materiale, ci doar prin recupera- rea a diferite deşeuri de la uzinele A „Gheorghi Dimitrov“, a înfăptuit n ceea ce se vede astăzi. Merită a- Q ceastă iniţiativă toată lauda ? Me- 0 rită. Şi nu numai pentru că poa- V te fi exemplu şi pentru celelalte x sfaturi populare, dar ea vine şi în- X răreşte lauda oaspetelui străin cu- X prinsă, pe scurt, în titlul de faţă... A GHEORGHE VLAD h SCÎNTEIA Noi şi copiii de TRAIAN COŞOVEl Nu un ieduţ, nu un iepuraş nu un miel , nu un copil sau doi — zece ne place să avem. Zece berbeci, zece ieduţi încornoraţi să se joace să ţopăie prin casă, pe paturi şi pe masă peste manuscrisele, peste lucrările noastre — cu tălpiţele lor iuţi să le pecetluiască. Şantiere, uzine, universitate — pe toate în casa noastră să Ie avem, ca într-o temerară cetate. Să zidească, să inventeze, să ciocănească, să evite, să ne asurzească iar noi să lucrăm în mijlocul lor ca într-o moară cu draci. Şi în ceasuri de răgaz să se încaiere între ei, să tăbare pe mine, să mă trîntească să mă calce cu picioruşele lor de iezi ageri iar eu, pe dedesubtul lor, ascunzindu-mă, prefăcindu-mă doborît şi buşindu-l pe cite unul, ca un urs să mormăi, să gem de plăcere. Cînd nouă ne va fi frig şi greu ne va fi să ieşim de sub pături, ei să umble, ei să alerge, urîtul din jur să-i alunge, să-i simţim jiupuind printre noi cu călcîiul lor sănătos mingiindu-ne auzul în locul nostru grăbind lumea s-o învioreze, s-o încălzească . Ăştia vor fi oameni, nu glumă. COPILĂRIE SENINĂ In U.R.S.S. a fost creată o reţea largă de instituţii curative şi profilactice pentru copii. In Uniunea Sovietică există peste 38.000 medici de copii, peste 22.000 de creşe. Aproape 2,5 milioane copii frecventează grădiniţele de copii. In fiecare an peste 5,5 milioane copii şi adolescenţi se odihnesc în taberele de pionieri, sanatorii şi case de odihnă. Mortalitatea copiilor a scăzut în Uniunea Sovietică de şase ori în comparaţie cu perioada dinainte de revoluţie. In prezent în Uniunea Sovietică există 6.000 de biblioteci speciale pentru copii în afară de cele care funcţionează pe lîngă şcoli. Anul trecut numai o singură editură pentru copii a publicat peste 81.000.000 exemplare de cărţi beletristice şi de popularizare a ştiinţei pentru copii şi adolescenţi, ceea ce este echivalent cu tirajul tuturor editurilor din Rusia din anul 1913. In R. P. Chineză copiii au palate şi case ale pionierilor, cercuri ştiinţifice, biblioteci, parcuri, stadioane şi lăcaşuri de cultură. In R. P. Chineză se tipăresc anual zeci de milioane de exemplare de cărţi pentru copii. Au fost traduse în limba chineză 776 cărţi pentru copii de autori ruşi şi alţii cu un tiraj total de 10.000.000 exemplare. In Albania, în anii puterii populare mortalitatea infantilă este de trei ori mai mică decît în trecut. In primii ani de la eliberare a fost introdus învăţămîntul elementar obligatoriu, iar în 1951 învăţămîntul mediu obligatoriu în oraşe şi în multe sate. In Polonia, în anii cincinalului (1950-1955) s-a dezvoltat reţeaua instituţiilor de educaţie preşcolară şi a tineretului. Astăzi există în ţară 113 instituţii de acest fel, precum şi 3 palate ale pionierilor. In R. D. Germană au fost create 84 de case ale pionierilor, 197 de cercuri ale tinerilor tehnicieni, 22 de cercuri ale tinerilor cercetători şi 40 de cercuri ale tinerilor turişti. Pentru organizarea vacanţei copiilor, guvernul şi organizaţiile sindicale au prevăzut pentru anul trecut 50.000.000 mărci. In afară de aceasta, sume mari au fost destinate odihnei copiilor din fondul directorial la diverse întreprinderi şi instituţii. In R.P.D. Coreeană în perioada îndeplinirii planului de trei ani, au fost construite, reconstruite sau lărgite 5455 şcoli, au fost deschise 2.124 noi grădiniţe de copii şi 416 creşe. In prezent majoritatea întreprinderilor industriale au creşe şi grădiniţe de copii. ----*-*--- HI 1 O IMAGINE DIN CHILI Condiţiile în care trăiesc copiii locuitorilor dintr-o aşa-zisă aşezare „ciupercă“ din jurul marilor oraşe din Chili. Părinţii acestor copii au un salariu prea mizer pentru a-şi putea închiria locuinţe în oraş. Cifre şi fapte grăitoare ♦♦♦ • Recent a avut loc la Sunakawa (Japonia), unde se află o mare bază militară aeriană americană, cea de-a doua conferinţă naţională în apărarea copiilor care trăiesc în regiunea bazelor militare americane. Participanţii la conferinţă au relevat influenţa nefastă pe care o are asupra vieţii copiilor vecinătatea cu bazele militare americane şi au făcut un schimb de păreri cu privire la măsurile de combatere a acestei influenţe. • Mercurial japonez : Un cîine costă 50 de dolari, o pisică 30 de dolari, iar o fetiţă 22 dolari. • In Bavaria (R.F. Germană) s-au înregistrat numeroase cazuri cînd copii în vîrstă de 10 pînă la 14 ani lucrează cîte 80—90 de ore pe săptămînă. Uneori copiii care lucrează în agricultură sau prestează munci la domiciliu — relatează ziarul „Bayrische Staatszeitung“ — muncesc chiar pînă la 16 ore pe zi. • In Brazilia mortalitatea infantilă ajunge la 20% pentru copiii pînă la un an şi la 50% pentru copiii pînă la cinci ani. • In Uniunea Sud-Africană, din 11.000 şcolari din şcolile aflate în rezervaţiile pentru populaţia de culoare, 84% mănîncă doar odată pe zi, iar 15% de două ori pe zi. Cei mai mulţi dintre copii nu văd nici carnea şi nici laptele, hrana lor obişnuită fiind doar porumbul. • In Coreea de sud, după un comunicat al ziarului „Poussan Ilbo“, 50% din noii născuţi mor în primul an al vieţii lor. Mamele din această ţară cer guvernului lor posibilitatea de a-şi hrăni suficient copiii şi de a avea îngrijire medicală pentru ei. • In America Latină, peste 14 milioane de copii de vîrstă şcolară nu merg la şcoală din diferite motive: lipsa de şcoli şi institutori, lipsa de rechizite şcolare şi de posibilităţi de transport; adesea copiii nu au ce îmbrăca şi sunt siliţi să muncească de la o vîrstă fragedă pentru a contribui la veniturile slabe ale părinţilor. NE SCRIU CITITORII „Mai aveţi puţintică răbdare...“ Intre întreprinderea comunală Turnu Severin, a cărei conducere îmi este încredinţată, şi întreprinderea de reparaţii utilaje Bucureşti (I.R.U.B.) a Sfatului popular regional Bucureşti a fost încheiat, în luna octombrie a anului trecut, un contract. Un contract în bună regulă, în care I.R.U.R. se angajase să execute reparaţiile capitale la un grup electrogen de 505 C. P., proprietatea întreprinderii noastre. Termen de execuţie : 31 decembrie 1955. Acceptat, semnat şi parafat de ambele părţi. Încrezători, noi, încă de pe atunci, ne-am şi făcut planuri : la 15 ianuarie 1957, după rodajul necesar, motorul grupului electrogen aflat în reparaţie la I.R.U.R. va intra în funcţiune ; la 10 februarie 1957 va intra în reparaţie capitală un alt grup electrogen; apoi un altul, în aşa fel incit necesităţile de energie electrică ale oraşului să fie asigurate. Numai că, fără vina noastră, planurile au rămas planuri. I.R.U.R. n-a binevoit să respecte contractul, răsturnînd in felul acesta socotelile pe care ni le făcuserăm. Cu făgăduieli, ca „vom face, tovarăşi“, „mai aveţi puţintică răbdare, tovarăşi“, a lungit termenul de îndeplinire a obligaţiilor pînă în ziua de astăzi şi nu se ştie nici acum cînd se va hotărî să termine lucrarea. Intre timp, a transportat de la Turnu Severin la Bucureşti de vreo trei ori pompele de combustibil şi injectoarele — pentru a fi recondiţionate, cică — şi tot de atîtea ori le-a trimis înapoi aproape neatinse. „Mai aveţi puţintică răbdare şi motorul va fi gata" — ne incurajează, de fiecare dată, tovarăşii de la I.R.U.R. Avem, tovarăşi, avem destulă. La urma urmei, de ce să ne pierdem răbdarea ! Doar ştiţi prea bine că mulţumită ajutorului pe care ni l-aţi dat pînă acum, am izbutit să înregistrăm în scriptele noastre contabile pierderi de numai 130.000 lei! Mai aveţi puţintică răbdare, cetăţeni ai oraşului Turnu Severin, care, mulţumită ajutorului nemăsurat al celor de la I.R.U.B., duceţi, uneori, lipsă de energie electrică. I.R.U.B. n-a uitat doar că de la data cînd au început reparaţiile cu pricina n-au trecut decît şapte luni şi mai bine. Şi... cîte vor mai trece ? ! PETRE OPREA directorul întreprinderii comunale Turnu Severin Soarta unor recomandări In vara anului trecut, o comisie de specialişti din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a recomandat secţiunii sănătate a Sfatului popular regional Bacău să ia unele măsuri pentru dezvoltarea băilor Bălţăteşti din raionul Tg. Neamţ , cunoscute pentru efectele lor bune în tratarea reumatismului şi a altor maladii. In ultimii ani numărul oamenilor muncii care au venit pentru tratament în această staţiune a crescut tot mai mult. Constatînd că cu puţine cheltuieli băile Bălţăteşti ar putea funcţiona permanent, comisia de specialişti a recomandat executarea unor lucrări de amenajare care să permită funcţionarea băilor atît vara cit şi iarna, precum şi mărirea numărului de paturi de la 120, cît avea atunci, la 200. Şi condiţii existau. Ele nu trebuiau căutate, cum se zice, cu luminarea. Din păcate, recomandările specialiştilor n-au fost luate în seamă de către tovarăşii de la secţiunea sănătate a Sfatului popular regional Bacău. Ba mai mult încă. In acest an, la băile Bălţăteşti nu s-au făcut nici măcar obişnuitele lucrări de reparaţii şi amenajări. Deschiderea sezonului de vară bate la uşă. Cu toate acestea, cazanul de presiune — necorespunzător — continuă să stea aşa cum a fost lăsat anul trecut, fără să i se facă revizia necesară. De măsuri de dezvoltare a staţiunii, de sporirea numărului de paturi — nici vorbă ! Din această pricină, Sanepidul Tg. Neamţ nu şi-a putut da încă avizul pentru funcţionarea băilor în acest an. Aşa stînd lucrurile, e greu de crezut că băile Bălţăteşti vor putea primi la 1 iulie — data deschiderii lor — primii oaspeţi în acest an. De ce o chestiune de atîta însemnătate este tratată cu nepăsare? Comitetul executiv al sfatului popular regional şi secţiunea sănătate a re-' giunii, care au trecut de curînd aceste băi in administrarea Sfatului popular al raionului Tg. Neamţ, îşi închipuie că nu mai poartă nici o răspundere în legătură cu staţiunea ? GHEORGHE APOSTOL învăţător MF. 5521 Experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii In industria construcţiilor de maşini... Acţiunea de experimentare a măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii în industria constructoare de maşini a fost precedată de o largă consultare a muncitorilor. Cu acest prilej s-au dat lămuriri în legătură cu sistemul de salarizare şi normare a muncii, iar muncitorii au făcut numeroase propuneri privind mai buna organizare a producţiei, normarea muncii, încadrarea lucrărilor etc. Potrivit măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare care se vor experimenta, se proiectează creşterea de la 46% a ponderii salariului tarifar din cîştigul total al muncitorilor, la 77°/o. De asemenea, cîştigul mediu proiectat pentru ramura construcţiilor de maşini reprezintă o creştere de 14%, faţă de cîştigul mediu planificat pentru anul 1957. Pentru muncitorii care lucrează în condiţii de muncă mai grele (turnători, cazangii, forjări etc.) s-a proiectat un spor de 5—10 la sută care se adaugă la salariul tarifar crescut iar pentru muncitorii care lucrează în condiţiile de muncă vătămătoare (vopsitori duce, acoperiri metalice, laboranţi etc.) un spor fix de 50, 75 şi 100 lei, după condiţiile toxice ale locului de muncă respectiv, indiferent de categoria de încadrare. Creşterea ponderii salariului tarifar în ciştigul total al muncitorilor implică şi o îmbunătăţire a condiţiilor actuale de normare a muncii şi trecerea, pe scară cît mai largă, la aplicarea normelor cu motivare tehnică, care să asigure şi o sporire simţitoare a productivităţii muncii. În acest scop, s-au format în toate întreprinderile comisii compuse din fruntaşi în producţie şi specialişti în normarea muncii, care au analizat condiţiile în care se realizează fiecare produs în parte, stabilind la unele din acestea norme de muncă cu motivare tehnică. In general, la stabilirea normelor s-a avut în vedere condiţiile concrete din fiecare întreprindere : nivelul de organizare a muncii şi a producţiei, starea utilajelor şi a sculelor întrebuinţate, precum şi calificarea muncitorilor. Pe baza propunerilor făcute de muncitori în ce priveşte perfecţionarea tehnologiei, a cronometrărilor şi a consultării largi a maselor, normele stabilite au fost aşezate pe baze mult mai reale. La locurile de muncă unde s-a constatat că nu există condiţii pentru a se putea determina o normare justă a muncii, se va trece de la munca în acord la munca în regie cu premii. Pentru muncitorii care vor lucra în regie se prevede acordarea de prime, în afara salariului tarifar, pentru stimularea depăşirii sarcinilor calitative şi cantitative a planului pe locuri de muncă, secţii sau întreprinderi, incit să se asigure şi acestor muncitori un cîştig la nivelul celor ce lucrează în acord. Aceste premii se vor acorda dintr-un fond de 15% din fondul de salarii al acestei categorii de muncitori, fond ce se recalculează în raport cu depăşirea planului. Experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii va stimula pe muncitori să îmbunătăţească calitatea produselor şi să realizeze economii. Astfel, muncitorii care realizează economii de materii prime, materiale, combustibil, energie etc. vor primi o cotă din valoarea acestor economii, sub formă de premii. Premierea pentru economii va fi introdusă la locurile de muncă unde existau norme de consum precis stabilite şi unde se ţine o evidenţă sigură a consumurilor. De asemenea, pentru realizarea unor condiţii superioare de calitate, se prevede acordarea de prime pînă la 25% din salariul tarifar al muncitorului care execută aceste produse. Pentru a stimula în mod deosebit muncitorii care contribuie la îmbunătăţirea indicilor calitativi şi cantitativi ai producţiei care propun măsuri concrete de reducere a consumurilor normate de materii prime şi materiale, care depun o muncă excepţională pentru evitarea scoaterii din funcţiune a unor agregate etc. se prevede formarea unui fond de 1°/« din fondul de salarii planificat, din care să li se acorde premii la propunerea maiştrilor, şefilor de secţie sau a conducerii întreprinderii. • •• şi pe şantierele de construcţii Printre unităţile de construcţii-montaj în care va începe experimentarea se numără: şantierul „Cristea Nicolae“ Galaţi, şantierul combinatului siderurgic din Moldova, Şantierul Complexului industrial de la Mediaş, Şantierul Amenajărilor stuficole de la Rusca, şantierele de construcţii de locuinţe de la Petroşani şi din cartierul Floreasca din Bucureşti, precum şi o întreprindere producătoare de prefabricate (Progresul-Bucureşti) etc. In cadrul măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii, salariile tarifare vor spori în medie cu 70%. Trebuie menţionat că indicatoarele de calificare au fost simplificate şi îmbunătăţite, ţinindu-se seama în mai mare măsură decît pînă acum de nivelul real de calificare pe care îl necesită execuţia fiecărei lucrări. Paralel cu aceasta a fost simplificat şi îmbunătăţit sistemul de premiere. Fiecare conducător de unitate are la dispoziţie un fond special din care poate premia oricind în cursul lunii constructorii care au obţinut rezultate deosebite în activitatea lor. Un sistem special de premiere s-a introdus pentru stimularea creşterii productivităţii muncii acelor muncitori care lucrează în regie (acolo unde nu se poate aplica munca în acord). Atît la şantierele unde incepe experimentarea cît şi la o serie de alte şantiere a fost introdus sistemul simplificat de normare a muncii, prin întocmirea normelor complexe, pe baza cărora se determină tarife globale, in acest fel, muncitorii pot cunoaște dinainte valoarea totală a manoperei pentru toată lucrarea ce au de executat. Concomitent se experimentează introducerea unui sistem de reducere a formularisticii şi de simplificare a evidenţelor de plată a muncii pe şantiere. Prin aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii se prevede o creştere a cîştigului mediu al muncitorilor constructori de circa 15%.