Scînteia, ianuarie 1958 (Anul 27, nr. 4103-4127)

1958-01-03 / nr. 4103

'Oman al Comitetului Central al P.M.R. In noul an — noi succese In muncă! Ieri, sirenele fabricilor și uzinelor au chemat pe oamenii muncii să treacă pragul unui nou an de lucru. Un nou an — al treilea în cadrul cincinalului In curs — pe care poporul nostru îl începe plin de încredere și cu hotărî­­rea de a munci cu rodnicie pentru dezvoltarea pe mai departe a econo­miei şi culturii, pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. In expunerea făcută de tovarăşul Chivu Stoica cu prilejul şedinţei festive a Marii Adunări Naţionale, după ce se face bilanţul înfăptuirilor primului de­ceniu de putere populară, este înfăţi­şată perspectiva victoriilor spre care se îndreaptă poporul nostru, perspec­tiva unui nou avînt al economiei şi culturii in anii noului deceniu în care a păşit Republica Populară Romină. In anul pe care l-am încheiat, ca urmare a muncii pline de abnegaţie a întregului popor muncitor pentru îndeplinirea sarcinilor puse de Con­gresul al ll-lea al partidului, s-au ob­ţinut realizări importante în toate do­meniile de activitate; planul anual al producţiei globale industriale a fost realizat — după date preliminate — in proporţie de 105 Vip; productivita­tea muncii în industrie a crescut cu 7,5c/o, faţă de 4­4% cît fusese planifi­cat, iar nivelul cîştigului muncitorilor — ca urmare a aplicării măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salariza­re — a crescut în trimestrul IV 1957 cu 16% faţă de acelaşi trimestru al anului 1956. In agricultură peste 1.300.000 familii de ţărani muncitori — convingîndu-se prin propria lor ex­perienţă de rezultatele bune obţinute de marea majoritate a gospodăriilor colective, cooperativelor agricole de producţie şi întovărăşirilor — au păşit, pină în prezent, cu încredere pe dru­mul cooperativizării agriculturii. Astăzi sectorul socialist din agricul­tură deţine 48% din suprafaţa agri­colă a ţării. Recoltele obţinute în a­­cest an au fost bune la aproape toate culturile. Oglindind caracterul sănă­tos, constructiv, al finanţelor ţării noastre, bugetul de stat pe anul 1957 a fost realizat cu un e­redent de 1,5 miliarde lei, faţă de 900 milioane lei cit fusese planificat. Îndeplinirea cu succes a planului anual, executarea excedentară a bugetului şi sporirea volumului mărfurilor pe piaţă, au asi­gurat şi asigură menţinerea unei cir­culaţii băneşti sănătoase. Bilanţul bogat încheiat in anul care a trecut este rodul strădaniilor neobo­site, al muncii pline de abnegaţie şi patriotism depuse de clasa muncitoare, de ţărănimea muncitoare, de intelec­tualitate, pentru valorificarea cît mai largă a imenselor posibilităţi şi resur­se de care dispune economia noastră naţională , este rodul investiţiilor făcu­te de statul democrat-popular pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, culturii, în interesul ridicării nivelu­lui de trai al maselor muncitoare de la oraşe şi sate. Acest bilanţ de rea­lizări obţinute în construirea bazei materiale a socialismului ne permite să dezvoltăm în viitor intr-o măsură şi mai mare ramurile de producţie pentru care dispunem de bogate re­surse materiale proprii. Aşa cum s-a arătat în expunerea tovarăşului Chivu Stoica acum a devenit posibilă şi ne­cesară elaborarea unui plan de dez­voltare a economiei patriei noastre pe o perioadă de 15 ani ; elaborarea a­­cestui plan de perspectivă va însemna un mare pas înainte în conducerea planificată a economiei şi în desăvîr­­şirea construcţiei socialiste. Partidul şi guvernul cheamă poporul muncitor să dobîndească noi succese In anul in care am păşit. In acest an resursele materiale şi băneşti vor fi concentrate in primul rînd pentru pu­nerea in funcţiune, la termenele pla­nificate, a unor uzine şi instalaţii in­dustriale importante aflate în prezent în construcţie. Harta ţării se va îm­bogăţi cu noi şi importante obiective industriale. Oţelăria nouă, blumingul şi marele laminor de la Hunedoara, uzina de celuloză din stuf din Deltă, uzinele de fibre şi fire sintetice, uzina de clor, sodă caustică şi produse clo­­rurate din Moldova, uzine de îngră­şăminte fosfatice şi azotoase — care vor contribui la oeţinerea de sporuri de recoltă la hectar — uzina de cau­ciuc sintetic, rafinăriile de petrol şi instalaţii de cracare catalitică din Mol­dova, fabrici de industrializare supe­rioară a lemnului, construcţia conduc­­telor magistrale pentru transportul gazului metan ş.a., iată numai cîteva din aceste mari lucrări în curs de rea­lizare pentru care au fost alocate în­semnate fonduri materiale şi finan­ciare. In domeniul ridicării nivelului de trai al populaţiei s-au făcut progrese însemnate cu atît mai evidente dacă ţinem seama de unde am pornit acum 10—12 ani; cu toate acestea, datorită stării înapoiate a economiei moştenite de la burghezie şi necesităţii de a face eforturi pentru a lichida aceasta Îna­poiere precum şi datorită rămînerii in ----—■ E», urmă a agriculturii faţă de industria socialistă, au mai rămas multe de făcut în acest domeniu. Partidul arată că li­chidarea greutăţilor care mai există că ritmul de ridicare a nivelului de trai de­pinde într-o măsură hotărîtoare de ac­tivitatea pe care oamenii muncii o de­pun pentru sporirea producţiei indus­triale şi agricole, pentru creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost, pentru mărirea rentabilită­ţii întreprinderilor, îndeplinirea cu succes a planului pe anul în care am păşit pune în faţa oamenilor muncii, a ministerelor, de­partamentelor şi direcţii­or generale sarcini deosebit de importante pe linia îmbunătăţirii mai departe a activităţii de producţie şi gospodărire a între­prinderilor şi organizaţiilor economice. Acum la început de an, punerea în dezbaterea colectivelor de muncă din întreprinderi, S.M.T.-uri, G.A.S.-uri a sarcinilor de plan pe anul 1958 şi în­tocmirea planurilor de măsuri tehnico­­organizatorice, constituie un bun pri­lej de a dezbate larg şi a analiza pro­blemele producţiei, un prilej de afir­mare a iniţiativei şi spiritului gospo­dăresc al muncitorilor şi tehnicienilor, de atragerea maselor muncitoare la organizarea şi conducerea producţiei. In cadrul planurilor de măsuri teh­­nico-organizatorice ale ministerelor, departamentelor şi ale întreprinderilor este necesar să fie înscrise la loc de frunte prevederi menite să asigure in primul rînd creşterea simţitoare a productivităţii muncii — cale prin­cipală de sporire a volumului de pro­duse şi de creştere a cîştigurilor mun­citorilor. Elaborarea celor mai potri­vite măsuri — în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei ramuri şi între­prinderi — pentru folosirea cît mai raţională a spaţiilor de producţie, îm­bunătăţirea muncii în domeniul apro­vizionării tehnico-materiale a între­prinderilor, în scopul înlăturării gîtui­­rilor în producţie şi a muncii în asalt, munca sistematică pentru extinderea metodelor şi a experienţei înaintate — sunt obiective care trebuie să stea în permanenţă in atenţia conducerilor de întreprinderi, a organizaţiilor de par­tid şi sindicale, a tuturor colectivelor de muncă. Aşa cum reiese din bugetul aprobat recent de Marea Adunare Naţională, pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs, statul democrat-popular investeşte sume importante. Peste 12.500.000. 000 lei va cheltui statul în acest an pentru dezvoltarea industriei ; pentru agricultură se prevăd fonduri în valoare de 5.300.000.000 lei iar pen­tru diferite acţiuni cu caracter social­­cultural — invăţămînt şi cultură, să­nătate şi prevederi sociale — peste 11.290.000. 000 lei. Or, toate aceste fonduri însemnate nu pică din cer, majoritatea lor — peste 90*/6 din totalul veniturilor — se realizează in sectorul socialist al economiei. Depin­de deci de activitatea oamenilor mun­cii din acest sector, stă în puterea lor să contribuie la realizarea cu succes a acestor fonduri, desfăşurînd cu iniţia­tivă şi perseverenţă, la fiecare loc de muncă, lupta pentru reducerea siste­matică a preţului de cost, pentru cheltuirea fiecărui leu cu spirit de economie şi cu maximum de eficaci­tate. Lupta pentru economii şi redu­cerea preţului de cost nu trebuie dusă în general; atenţia muncitorilor şi tehnicienilor trebuie îndreptată spre utilizarea raţională a materiilor prime şi a materialelor, economisirea com­bustibilului, a energiei electrice, spre înlăturarea rebuturilor şi micşorarea procentului de deşeuri, evitarea loca­ţiilor şi penalizărilor etc. Pentru satisfacerea mai deplină a cerinţelor consumatorilor este nevoie ca în fiecare întreprindere să fie in­tensificată lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor Trebuie să se des­făşoare o largă muncă de educare pen­tru a întări spiritul de răspundere în muncă al fiecărui muncitor şi tehni­cian, se cere îmbunătăţit controlul teh­nic calitativ în toate fazele producţiei, în aşa fel încît industria noastră so­cialistă să poată satisface în măsură tot mai mare cerinţele şi exigenţele sporite ale populaţiei. Ridicarea nivelului de trai al popu­laţiei depinde într-o măsură însemna­tă de realizările ce vor fi obţinute în creşterea producţiei agricole. In acest an — aşa cum reiese din prevederile bugetului — statul concentrează fon­­duri însemnate pentru dezvoltarea a­­griculturii. Este nevoie ca aceste efor­turi să fie susţinute de ţărănimea muncitoare, de colectivişti şi întovă­­■ăşiţi, de lucrătorii din cadrul S.M.T.­­urilor şi G.A.S.-urilor printr-o muncă spornică pentru creşterea produc­ţiei agricole-marfă şi în primul ■înd a producţiei-marfă provenită din sectorul socialist ? a­ agricul­turii ; este necesar pentru aceas­­a să se dea o mare atenţie întăririi xonomico-organizatorice a tuturor (Continuare în pag. IlI-a, col. 2—4) COMUNICAT despre starea sănătăţii tovarăşului dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Mării Adunări Naţionale In urma intervenţiei chirurgicale făcute în ziua de 17 noiembrie 1957, s-a produs o ameliorare subiectivă, boala continuînd să evolueze. In ulti­mele zile a apărut o înrăutăţire a stă­rii generale şi locale pentru care se aplică tratamentul adecvat. Acad. prof. dr. N. G. Lupu ; Prof. dr. C. Iliescu ; Prof. dr. I. Făgărăşanu; Prof. dr. T. Burghele; Prof. dr. T. Spirchez ; Dr. E. Kahana ; Dr. D. Popescu. Bucureşti, 1 ianuarie 1958. ÎN INTERIORUL ZIARULUI • Viaţa de partid: C. Mantu, I. Piguloiu — Conducerea com­petentă asigură succesul, (pag. 2-a). • M. Corcaci — Cu mijloace mai puţine se poate transporta mai mult, (pag. 2-a). • Corespondenţii voluntari ne informează, (pag. 2-a). • Noaptea urărilor, (pag. 3-a). • Existenţa imperialismului este incompatibilă cu noua eră pe care o trăieşte lumea -­ Declaraţia adoptată la Conferinţa de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii, (pag. 4-a). • La capătul unui an de vic­torii — de FI. Şelmaru (pag. 4-a). DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru stabilirea datei alegerii deputaţilor în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne decretează : ART. UNIC. Data alegerii deputaţilor în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale DR. PETRU GROZA București, la 2 ianuarie 1958 nr. 1 Secretarul Prezidiulu­i Marii Adunări Naționale GHEORGHE STOICA început bun, muncă spornică — Veşti de la corespondenţii „Scînteii“ — Prima zi de muncă la început de an, orice s-ar spune, nu este chiar o zi obişnuită. Cu ea începi, de fapt, în activitatea ta, un an nou. Cu ea inaugurezi succesele ce vor veni. Atunci cum s-ar putea să nu faci din această zi un model pentru cele ce vor urma 7 ! Aşa a gîndit şi aşa a făcut şi frezorul Ion Mitrea din secţia me­canică uşoară a uzinelor „23 August" din Capitală. El a inaugurat anul cu bine . Nu numai că a îndeplinit, dar a şi depăşit norma în prima zi de muncă din anul 1958. Calendarul lor Atelierele centrale pentru repa­raţiile utilajului minier din Baia Mare. Aci sunt mulţi muncitori, de care te a­­propii cu deosebit respect. De ce ? Iată, de pildă, strungarul Arpad Dec­­sei a sărit peste ani fără să mai ţină cont de revelioane : şi-a terminat pla­nul de producţie al primei zile din... 1966 , bobinatorul Adalbert Rozen­baum a ajuns cu depănatul sîrmei pen­tru motoarele electrice în 1968. Straşnici oameni pe aici ! Nu ţin so­coteala de calendare cînd e vorba de muncă. — Iată — spune inginerul şef Flo­rian Băgăluţ — datorită hărniciei muncitorilor noştri dăm azi producție pentru ziua de 2 martie 1958. Primul „şuit“ al anului Din pîntecul minei, locomotiva trage din greu „plinul“ la lumina zi­lei. Au muncit cu avînt minerii din Săsar în această primă zi de lucru a anului 1958. „Să călcăm cu drep­tul din primul şut" — aşa spun el la fiecare început de an. Maistrul Toader Săcăluş le-a ţi­nut chiar un mic „discurs“ ortacilor săi. „Măi feciori, să începem anul nou cu depăşiri de plan. Şi să ne meargă tot anul aşa. Depăşirea de plan e bună şi pentru noi şi pen­tru ţara toată“. Telefonul anunţă ieşirea trenului cu oamenii din primul schimb. La gura minei se întîlnesc cu cei din­­tr-al doilea. Pe platoul cuptoarelor Cel de-al doilea semnal al orolo­giului se stinsese înghiţit de vreme. Hotarul dintre cei doi ani era trecut. Feţele oţelarilor — arămii, iluminate de incandescenţa cuptoarelor, ex­primau odată cu bucuria noului an aceeaşi hotărîre : „Patriei mai mult metal“. Pretutindeni pe plato­urile cuptoarelor de la „Oţelul Roşu“, oţelarii îşi strîngeau mîinile, se îmbrăţişau. Apoi au primit felici­tările tovarăşilor Tănase Moldo­­veanu, prim secretar al comitetului de partid al uzinei, şi ale ing. Otto Takacs din partea conducerii între-, prinderii. La sfîrşitul primei zile de lucru din noul an, cei dinţii care şi-au în­scris numele în rîndurile fruntaşilor au fost Ştefan Tomaştek, Gaşpar Ion II şi Gheorghe Vasiloaie cu schimburile lor care au reuşit să dea peste planul zilei cu 10% mai mult oţel. — Noroc bun, la mulţi ani ! Cît aţi făcut ! — Să facem socoteala. Maiştrii şi inginerul şef socotesc. S-au înregistrat 15 tone minereu peste plan. Ţesături peste plan Prima zi de muncă din anul nou a început la fabrica ,Ţesătura" din Iaşi în mod obişnuit. La sunetul si­renei, muncitorii din schimbul de dimineaţă s-au prezentat la lucru fără ca să lipsească vreunul. La sfîrşitul primului schimb, în sectorul filatură s-au produs cu 2,5% mai multe fire de bumbac, iar în sectorul ţesătorie s-au produs cu 600 m.p. ţesături peste planul stabi­lit. In fruntea întrecerii sunt şi de astădată muncitorii din brigada de la ringuri, condusă de Hoştină Pa­­raschiva, care au realizat în această zi cea mai mare producţie. Printre sondori 1 ianuarie 1958. După ce au cioc­nit pahare cu vin şi şi-au urat la mulţi ani, sondorii de la întreprin­derea de foraj Ţicleni din regiunea Craiova au pornit pe văi şi au ur­cat pante de dealuri îndreptîndu-se spre sonde. Se forează din plin. Sondorii sînt hotărîţi ca încă din prima zi să obţină succese în muncă. Brigada condusă de tov. Chiţu Va­­sile a forat în această zi peste pre­vederile planului 26 metri, brigada lui Moraru Ion 13 metri etc. Intr-o fabrică fruntaşă Muncitorii fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“ din Bicaz au produs în anul 1957 mai mult cu 130.152 tone klinker şi 182.200 tone ciment faţă de anul 1956. Pro­ductivitatea muncii a crescut cu 15% faţă de plan, iar preţul de cost a fost cu mult redus. Iată de ce fa­brica deţine steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. In prima zi de lucru a anului 1958, muncitorii morali conduşi de Nă­­stase Rafail şi Ion Timofte au şi realizat 180 tone ciment şi 405 tone pastă peste sarcinile de plan. Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste citeva minute ne despăr­ţim de anul 1957, încheiem bilan­ţul unui an de muncă rodnică pen­tru întărirea patriei noastre libere şi in acelaşi timp bilanţul unui de­ceniu de la înscăunarea Republicii Populare Române. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noas­tră ţărănime, împreună cu vred­nicii noştri cărturari, entuzias­maţi de rezultatele obţinute pină în prezent, înfăptuiesc cu adincă în­credere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformînd ţara intr-un uriaş şantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Parti­dului Muncitoresc Romín şi a gu­vernului Republicii Populare Ro­míne, dezvoltînd economia naţio­nală şi îmbogăţind zi de zi cu noi valori patrimoniul nostru cultural, intrăm in primul an al celui de-al doilea deceniu al republicii noastre, intr-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în destinele pa­triei noastre scumpe, în viitorul lu­minos pe care şi-l hărăzeşte prin muncă spornică poporul român. Pă­şim pragul anului 1958 cu aceeaşi fermă convingere că vom întări înainte alianţa dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoa­re şi vom adinei tot mai mult frăţeasca colaborare şi prietenie dintre poporul român şi minorităţile naţionale din patria noastră co­mună. Sintem­ siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colabo­­rind şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţă­rile lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta inainte pe drumul socialismului in­dustria şi agricultura ţării noastre, ceea ce va duce la creşterea neîn­treruptă a bunei sale stări. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă, izvorite din dragostea pentru popor şi inspirate din reali­tăţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim acum din plin, vor contri­bui la ridicarea nivelului cultural al maselor şi la întărirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări efor­turile pentru înflorirea patriei noa­stre. Sîntem convinşi că ţările so­cialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietică, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor do­­bîndi şi în acest an victorii însem­nate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — sta­tornicirea unei păci trainice în lume şi a convieţuirii paşnice între po­poare. Pentru viitorul luminos al iubitu­lui nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii intre toate ţă­rile, permiteţi-mi ca in această noapte a Anului Nou să vă adre­sez tradiţionala urare romînească : „La mulţi ani!" PREGĂTIRI PENTRU CONSTRUIREA MARII MAGISTRALE ORAŞUL STALIN (coresp. „Scîn­­teii“). — De cîtva timp, în preaj­ma bogatelor cîmpuri de gaz metan, sute de constructori, aparţi­­nînd întreprinderii I.M.C.M. (între­prinderea de montaje conducte ma­gistrale) din Oraşul Stalin, fac pregătiri în vederea începerii construcţiei magistralei de est, cea mai mare magistrală de gaz metan din ţara noastră, încă din primele zile ale acestui an constructorii vor lucra în trei puncte la marea conductă. Până la ju­mătatea anului, pe un traseu de 200 km., se vor mai deschide încă 6 şantiere. Magistrala de est — pre­văzută în directivele celui de-al 2-lea plan cincinal — va avea o grosime de 28 ţoli (față de 20 ţoli cît are în prezent cea mai mare magistrală). Lungimea magistrale va fi de 750 km., adică cu 250—300 km. mai lungă decit magistrala de vest. Ea va aproviziona cu gaze ma­rile oraşe şi centrele industriale din Moldova. Marea majoritate a lucrărilor noii conducte vor fi executate mecani­zat. Maşini speciale vor săpa, vor lansa ţevile în şanţ şi vor astupa şanţurile. De asemenea vor fi me­canizate şi lucrările de sudare şi curăţire a ţevilor. Constructorii I. M. C. M. sunt hotărîţi să îndepli­nească cu cinste această sarcină şi să termine lucrări­le intr-un timp mai scurt decît cel prevăzut. Pînâ la 15 ianuarie va lua fiinţă O Direcţie generala a construcţiilor pe întreaga Capitala Zilele acestea, pină la 15 ianua­rie, va lua fiinţă pe lingă Sfatul popular al Capitalei o Direcţie ge­nerală a construcţiilor. Odată cu în­fiinţarea acestei Direcţii, toate cons­trucţiile de locuinţe şi social-cultu­­rale din cuprinsul oraşului Bucureşti, atît în ceea ce priveşte proiectarea cît şi construcţia acestora, vor fi coordonate de un singur organism aflat in subordonarea directă a Sfa­tului popular al oraşului Bucureşti. Avînd în vedere numeroasele avan­taje în ceea ce priveşte asigurarea forţelor de muncă, aprovizionarea directă, folosirea mai raţională a utilajelor şi mijloacelor de transport etc., avantaje ce decurg din organi­zarea unui for unic de conducere, ritmul şi calitatea construcţiilor se vor îmbunătăţi simţitor în 1958. Revelion cu siderurgiştii Am primit o telegramă : „Comite­tul de întreprindere şi conducerea Combinatului siderurgic Hunedoara vă invită a lua parte la revelionul organizat în sala cantinei grupului şcolar“. N-am mai stat pe gînduri. Mi-am luat un bloc notes nou la mine, m-am urcat în ghezăş şi iată-mă la Hunedoara intre siderur­­giştii mei. Pină la miezul nopţii mai e puţin. Sala cantinei e neincăpătoare. Peste 600 de siderurgişti au venit aici să-şi petreacă revelionul. Tare aş vrea să cunosc gindurile acestor oa­meni, ce-şi doresc ei, ce vor să rea­lizeze in noul an. Să le iau interviuri, ii iert. Au venit să petreacă. Totuşi pe direc­torul general Catană nu-l pot ierta. Deci după el. Credeţi că pot pune mina pe director ? Toţi trag de el, toţi vor să ciocnească un pahar cu directorul lor. Gazetar îi trebuie lui acum ? Dar de mine nu scapă. — Tovarăşe director general, un interviu. Ce doriţi să realizaţi in 1958 ? — Nu pot să realizez nimic fără ei (îmi arată salar­ia­le lor inter­viuri. A ciocnit un pahar cu mine şi mi-a urat la mulţi ani, la interviuri la 600 de oameni! Evrica ! Am găsit. O să ies foarte uşor din încurcătură. Bloc notesul meu e gol golaş. Ataşez un creion la el şi-l trimit din om in om. Ii spun primului : — Scrie ce-ţi doreşti pentru 1958 şi trimite-l mai departe. Urmăresc bloc notesul. E la Stan­­ciu Aurel. A trecut la deputatul László Adalbert. Acum scrie topito­­rul Birlea Traian, jurnalistul Sire­­teanu. Bota Elena, de la cocserie... 57 mai are puţin de trăit. Peste citeva minute devine răposat. Se naşte 58. Îmi umplu paharul. Acelaşi lucru il fac toţi. Nu ştiu de ce dar am impresia că toţi invitaţii, toţi siderurgiştii ăştia sunt nişte sportivi. Nişte sportivi care aşteaptă semna- I Iul start. Aşteaptă semnalul să por- I NICUŢA TANASE nească la întrecere. Intr-o cursă lungă. Mai lungă decit maratonul. O cursă care durează un an, cînd ar­bitrul 59 va da iar startul. S-au stins luminile. Sint lingă fe­reastră. Aud mulţi ani trăiască, pu­pături, cîntece, urări. Privesc spre uzină. In Hunedoara nu s-au stins toate luminile. Se văd limbi de foc. Furnalele, O.S.M.-urile lucrează. Ciocnesc cu directorul general in cinstea lor, în cinstea celor care au pornit la întrecere cu 8 ore mai de­vreme decît noi. O să-i ajungem din urmă ! Bloc notesul meu a ajuns la capă­tul mesei. Îl iau. Sunt sute de dorinţi, de angajamente în acest carnet de reporter, îl răsfoiesc. „Stanciu Aurel, prim topitor la cuptorul 4, decorat cu Ordinul Mun­cii, în 1958 vreau să lucrez cu ortacii mei la cel mai mare cuptor din ţară la oţelăria nouă. Vreau să dau un oţel bun şi ieftin“. O dorinţă realizabilă. In 58 oţelă­ria nouă va intra in funcţiune. „Graefenstein Daniel, atlet, arun­cător ciocan. In 1958 vreau să obţin norma de maistru al sportului, adică 59 metri la ciocan. Pentru aceasta am început pregătirile". , „Moisin Constantin, maistru fur­(Continuare in pag. 3-a, col. 1—2) Fabrica de cărămidă din Roman construită de cîţiva ani •— produce circa 50 milioane cărămizi a­­nual. De asemenea, ea produce anual 3 milioane de ţigle de argilă şi ciment. In clişeu: clădirea fabricii La Palatul Pionierilor Cîte 1000 de copii vor participa zilnic la serbările Pomului de iarnă Palatul pionierilor s-a gătit de sărbătoare. Moş Gerilă şi tradiţiona­lul pom de iarnă vor intimpina încă de la intrare pe pionierii şi şcolarii din Bucureşti care vor sărbători in acest an cel de-al şaptelea Pom de iarnă in palatul lor. Încep­ind de mîine şi pină la 12 ianuarie, vor fi prezentate in fiecare dimineaţă filme pentru copii. In fie­care după-amiază vor avea loc sce­nete interpretate de copiii de la cercul de teatru de la palat, cu con­cursul Silviei Chicoş, Marianei O­­prescu și Zizi Bărbulescu. Spectaco­lele vor fi urmate de carnavale ale pionierilor, in cadrul cărora vor fi prezentate numere de circ, se vor organiza extemporale de carnaval, concursuri, jocuri distractive. La serbările Pomului de iarnă de la Palatul pionierilor vor participa zilnic peste 1000 de copii din Capi­tală.

Next