Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)

1958-02-01 / nr. 4128

Pae 2 Cuvîntul alegătorului în primul rind incep cu descrie­rea cartierului nostru, Oncea, care acum 15 ani era încă un teren viran, iar astăzi a devenit unul din cele mai frumoase cartiere ale orașului. Numai in ultimii ani s-au construit aici, cu împrumuturi acordate de stat, peste 100 de case noi, moderne, s-au deschis noi străzi, s-au amena­jat grădini de flori şi spaţii verzi. Pentru copii avem un cămin de zi modern. Deputatul nostru, tov. Asztalos Sándor, muncitor la C.F.R., s-a stră­duit să înfăptuiască una din dorin­ţele noastre: deschiderea unui ci­nematograf. Trebuie să spun că deputatul nostru s-a interesat şi de starea străzilor. Cu participarea a­­legătorilor s-au pietruit trotuoarele a 10 străzi. Sîntem recunoscători sfatu­lui popular orăşenesc că a introdus gazul metan şi apa potabilă in casele noastre şi deputatului nostru care a ştiut să ne mobilizeze la diferite munci obşteşti. In anul trecuti eram mereu ame­ninţaţi cu inundaţia, cind apele Mu­reşului creşteau. De multe ori eram întrebaţi: nu vă e frică de Mureş ? Drept să spun, ne cam era. Acum nu ne mai este teamă, deoarece la îndemnul deputatului şi cu ajutorul sfatului popular orăşenesc am ridicat, noi cetăţenii, un baraj la malul Mureşului, pe o lungime de 280 m. In ziua de 14 ianuarie, cu oca­zia unei adunări de propunere a candidaţilor F. D. P., alegătorii din circumscripţia electorală orăşe­nească nr. 3 l-au propus în unani­mitate, pentru a treia oară, drept candidat pe tov. Asztalos Sándor. Aceasta arată cit de mult îl stimăm şi preţuim, cit de mare încredere avem intr­insul. După ce va fi ales deputat (şi nu ne îndoim de acea­sta), dorim ca tov. Asztalos să ne viziteze cit mai des, să avem o legătură şi mai strînsă cu el. Iată, de pildă, noi dorim să se mai deschi­dă un magazin, iar pe lingă trotu­a­rele pietruite să avem şi străzile pie­truite. Noi ştim că sprijinindu-l pe candidatul nostru vom contribui la obţinerea de noi înfăptuiri. MAGOS LAJOS alegător în circumscripţia elec­torală orăşenească nr. 3 Tg. Mureş Chemarea Consiliului regional F. D. P.­C­r­a­io­va către alegători CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — Consiliul regional F.D.P. Craiova a adresat alegătorilor din regiune o chemare cu ocazia alegerilor de la 2 martie. Chemarea trece în revistă succesele care au fost obţinute în patria noastră în anii regimului de democraţie populară, insistînd asu­pra realizărilor pe plan regional în diferite sectoare economice şi social­­culturale. Pentru noi înfăptuiri de interes obştesc în oraşele şi satele regiunii consiliul regional F. D. P. cheamă­ pe alegători să dea votul candidaților F.D.P. Un bilanţ rodnic Siderurgiştii de la Hunedoara au participat în număr mare la adu­nările care au avut loc în vederea alegerii de deputaţi în sfaturile populare de la 2 martie. Cu acest prilej, numeroşi cetăţeni au scos in evidenţă realizările gospodăreşti din oraşul lor de la ultimele alegeri de deputaţi şi pînă acum. Bilanţul înfăptuirilor este deosebit de bogat. La Hunedoara au fost date în folosinţă 491 de apartamente, pre­cum şi complexul restaurant, clubul cinema şi spitalul antiepidemic. Noul oraş a fost îmbogăţit de asemenea cu alte construcţii social-culturale şi cu noi magazine. A început construirea unei săli de sporturi şi a unui mare stadion sportiv, iar în pădurea Chi­­zidului se amenajează un parc de odihnă. In atenţia Sfatului popular al o­­raşului Hunedoara şi a deputaţilor săi au stat propunerile alegătorilor privind buna gospodărire şi în­frumuseţare a oraşului. Astfel, la pro­punerea cetăţenilor, au fost pavate şi asfaltate peste 120.000 m.p. de străzi şi trotu­are, au fost executate peste 10 km. canalizări etc. De-a lun­gul străzilor principale şi in centrul oraşului s-au amenajat zone verzi. (Agerpres) La 12 februarie se deschid casele de odihnă La 12 februarie staţiunile de odihnă ale Consiliului Central al Sindicatelor îşi vor deschide porţile spre a găzdui primul lot de oameni ai muncii din acest an. în staţiunile de la Sinaia, Buşteni, Predeal, Tuş­­nad, Sovata, vor sosi în această zi peste 2.400 muncitori, funcționari, pensionari. Schimbul întîi terminase lucrul de cîteva minute. ...Aplecat deasupra unei hîrtii, la capătul unei mese dintr-o încăpere a turnătoriei, un muncitor se tot gîndește, scrie, face calcule ! Este muncitorul Traian Oproiu din secţia turnătorie. — Ce faci, nea Traiane ? — Iacă un articol pentru gazeta de perete a secţiei în legătură cu economiile de metal. Sîntem porniţi, nu glumă, să cîştigăm întrecerea... De la el aflu că pe comunişti şi pe toţi muncitorii din secţie şi chiar din întreaga uzină îi preocupă gă­sirea de noi posibilităţi pentru ca din aceeaşi cantitate de metal să se obţină mai multe piese. începutul acestei acţiuni a pornit cu cîteva luni în urmă din iniţiativa comitetului de partid al uzinei me­talurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ ’din Tirgovişte, cînd într-o şedinţă des­chisă s-a analizat problema realiză­rii de economii. Se constatase că la multe locuri de muncă se pierde metal. Pe această temă membrii şi candidaţii de partid au discutat ore de-a rîndul. Au criticat şi au făcut propuneri preţioase. Printre măsurile luate cu acest prilej se pot aminti : extinderea metodei de tur­nare In cochile la mai multe repere, debitarea (tăierea) materialelor să se facă cu mai multă grijă, brigă­zile şi echipele să aibă caiete de economii etc. S-a recomandat con­ducerii administrative să formeze comisii pe sectoare care să anali­zeze la fiecare­ loc de muncă con­sumul de metal şi alte materiale, precum­­ şi posibilităţile de economi­sire a acestora. S-a pornit o adevă­rată luptă împotriva risipei de metal. Ca şi în alte fabrici şi uzine, şi aici aproape toate piesele capătă „actul de naştere“ la turnătorie. Să începem deci cu turnătoria. Anul trecut, a fost încheiat de colectivul acestei secţii cu însemnate realizări, printre altele, 45 tone oţel eco­nomisite. Aceasta s-a datorat în mare măsură extinderii metode­lor noi de turnare, modifică­rii sistemului de turnare la fi­nele piese, precum şi turnării în serie a unor piese care înainte se debitau din bare laminate. In frun­tea acestei acţiuni sunt cei 60 de membri şi candidaţi de partid ai secţiei. Şi în anul acesta problema economisirii metalului continuă să rămină problema nr. 1. Cu sprijinul organizaţiei de bază din secţie pro­punerile juste ale membrilor de partid şi ale celorlalţi muncitori au fost aplicate cu curaj. Maistrul Ion Dragnea a propus, de pildă, ca plan­şele de la armăturile de înaltă pre­siune să nu se mai taie din lami­nate, ci să se toarne. Prin aceasta se reduce consumul de oţel aproa­pe la jumătate şi în aceeaşi propor­ţie şi manopera. De cîteva săptă­mîni s-a şi început turnarea în se­rie a acestor piese. Astfel s-au creat posibilităţi ca pînă la sfîrşitul anu­lui să se realizeze numai la aceste piese economii de 9.530 kg. oţel. La propunerea maistrului Albert Rădulescu, membru de partid, s-a trecut de curînd la turnarea piuli­ţelor de la vanele de mică presiune, care înainte se prelucrau tot din bare laminate. Un mic calcul ne duce la concluzia că şi prin aplica­rea acestei propuneri se poate rea­liza, pînă la sfîrşitul anului, o eco­nomie de 18.750 kg. oţel. Ce se poate face cu acest oţel ? 25 capete hi­draulice de 40 de atmosfere, sau 5 pompe duplex de 5 ţoli.. Pe lista celor care au contribuit la realizarea de economii de metal este şi şeful secţiei turnătorie, tov. Nicolae Stroescu, candidat de partid. Modificînd maselotele la turnarea armăturilor de oţel de mică şi mare presiune, a creat posibilitatea econo­misirii unei cantităţi de peste 100.000 kg. oţel. Acestea sunt numai cîteva exemple. In acţiunea pornită de or­ganizaţia de bază de la turnătorie s-au evidenţiat şi topitorul Ale­xandru Bobeică, maistrul Nicolae Matei, şeful de echipă Ghiţă Gheor­­ghe, formatorul Ion Ioniţă, toţi membri şi candidaţi de partid. Da­torită muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază s-a format o opinie publică muncitorească împo­triva risipei şi a risipitorilor. ...Secţia lanţuri pentru mese ro­tary. Pentru realizările obţinute, co­lectivul secţiei deţine steagul de secţie fruntaşă pe uzină. La clasi­ficarea în întrecere au atîrnat greu în balanţă şi economiile realizate de muncitorii de aici. Printr-o debitare raţională, de pildă, a unei cantităţi de 70 tone oţel, s-au realizat anul trecut 7 tone economii, faţă de consumul specific admis. De curînd, s-a construit aici, (tot din nesecatul izvor al iniţiati­vei muncitorilor) o matriţă de refu­lat buloane pentru lanţurile de 3 şi de 4 ţoni, fapt care a dus la redu­cerea consumului specific la acest reper, numai în prima jumătate a lunii ianuarie, cu 279 kg. oţel. Eh ! vor spune unii cu un fleac. Ei bine, aflaţi că din această cantitate eco­nomisită se execută astăzi în plus 900 butoane pentru circa 70 m. lanţ. Membrii de partid din această secţie au folosit forme variate pen­tru a reuşi să obţină economii de metal, să combată risipa. Strungarii Scarlat Alexianu, Ion Slabu, Nico­lae Crăciun şi alţii, toţi tineri, fă­ceau risipă de materiale. Unii au ascultat sfaturile celor vîrstnici, al­ţii, la propunerea organizaţiei de bază, cum a fost cazul cu Nicolae Crăciun, „risipitorul“, cum îi spu­neau unii, a fost discutat de orga­nizaţia de bază U.T.M. Cînd a văzut că „aşa nu merge“, Crăciun a deve­nit om de treabă. Luni de-a rîndul membrii de partid Andrei Aurel, Gheorghe Dondoc şi alţii s-au ocu­pat de cei tineri. Rezultatul ? Scar­lat Alexianu, Crăciun Nicolae şi Ion Slabu se numără printre fruntaşii secţiei, în lupta pentru economii. Şi aşa peste tot, în toate secţiile uzinei lupta pentru economii este în centrul preocupărilor membrilor şi candidaţilor de partid. Comuniş­tii însă nu sunt pe deplin mulţumiţi. Comitetul de partid al uzinei a făcut de curînd o analiză amănunţită şi a ajuns la concluzia că există încă mari rezerve în această privinţă. In secţiile prelucrătoare se mai întîl­­nesc mari cantităţi de şpan rezultate din prelucrarea pieselor cu adausuri prea mari sau din materialul e lami­nat supradimensionat. Să luăm, de pildă, matriţele de la sec­ţia forjă. Multe din ele sunt de­formate datorită materialului ne­corespunzător din care sunt execu­tate. Aici piesele ies cu adausuri mari de metal care se pierd apoi la prelucrare. La matriţarea flanşelor pentru fitinguri de 4 ţoli, din cauza deformării matriţei — după un lot de 100 piese — greutatea unei flan­­şe s-a mărit cu 200 grame metal. Astfel, în ultimele două săptămîni ale acestei luni s-au pierdut la tur­narea acestui reper circa 600 kg. metal. Organizaţia de bază de aici nu s-a străduit să valorifice la maximum rezervele existente. Tov. Petre Nedelea, secretarul organiza­ţiei de bază, şi Vasile Dănilescu, maistrul secţiei, n-au luat nici o măsură pentru înlăturarea deficien­ţelor. Un mare necaz întîmpină munci­torii acestei uzine în legătură cu materialul laminat supradimensio­nat. De aici provin multe pierderi. Pentru lanţul rotary de 3 şi de 4 ţoii, la secţia forjă sunt necesare bare laminate rotunde de 30 mm. De la magazia uzinei s-au repartizat însă bare laminate rotunde de 50 mm.­­ Pentru executarea planului la re­perul bucşa de protecţie de 3 ţoli, prin repartizare de material supra­dimensionat, s-au pierdut la prelu­crare 560 kg. oţel aliat. La secţia mecanică grea, reducţia de la capul hidraulic BU-40, ca piesă finită, cîn­­tăreşte 17 kg. Piesa se prelucrează însă dintr-un material brut de 43 kg. ★ De curînd uzinele metalurgice din Tirgoviște au primit un mare număr de tije pentru cîrligul de 60 tone forjate la întreprinderea „Ma­cazul“ din Ploești. In loc ca piesele să aibă adaus de prelucrare numai 5 mm., cît prevăd fișele tehnologice, ele au un adaus de 45 mm. înseamnă deci că la fiecare tijă sunt în plus circa 10 kg. oțel... Iată cum eforturile muncitorilor uzinei de a realiza eco­nomii de metal sunt de multe ori împiedicate din cauza unor furni­zori de materiale laminate ca cei de la uzinele „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii, „23 August“-Bucu­­rești, Combinatul siderurgic Hune­doara etc. Oare organizaţiile de par­tid din aceste întreprinderi nu au nimic de spus în acţiunea întreprins­­­să pentru economisirea metalului ? ! C. LINTE VIAŢA DE PARTID Economisirea metalului — o sarcină de seamă Noul orar al liniei aeriene Bucureşti-Kiev-Moscova Pentru a asigura o mai bună le­gătură cu liniile aeriene internaţio­nale, s-a hotărît schimbarea orariu­­lui cursei aeriene Bucureşti-Kiev- Moscova cu începere de duminică 9 februarie. Astfel, plecările nu vor mai fi luni şi înapoierile marţi, cursa avînd acum următorul orar: pleca­rea de pe aeroportul Băneasa dumi­nica ora­­9,05 cu sosirea la Kiev la 13,05 şi plecarea la 14,25 (ora lo­cală) şi sosirea la Moscova la 17,05 (ora locală), înapoierea luni, cu plecarea din Moscova la 6,00 (ora locală), sosirea la Kiev 8,40, plecarea 10,00 (ora lo­cală) și sosirea la București la ora 12,00. I— ■ . - ——— Editura Medicală pregăteşte UN DICŢIONAR MEDICAL Recent în Editura Medicală a în­ceput apariţia colecţiei „Tehnica chi­rurgicală“, care se ocupă de noi me­tode operatorii în chirurgie şi a unei colecţii de broşuri cu titlul „Profila­xii şi tratamente“. Totodată au apă­rut primele volume din manualele „Tuberculoza“ şi „Neurologia“. Din activitatea pe anul acesta a editurii semnalăm pregătirile ce se fac pentru apariţia unui dicţionar medi­cal care va cuprinde circa 100.000 cuvinte. La întocmirea acestui dic­ţionar lucrează 50 de medici specia­lişti. Atelier şcolar raional La început atelierul şcolar din raio­nul „Gh. Gheorghiu-Dej“ înfiinţat în acest an şcolar nu s-a bucurat de prea mare atenţie nici din partea elevilor şi nici din partea părinţilor După cîteva luni însă oamenii s-au convins de oportunitatea şi necesitatea acestui atelier creat în scopul politeh­­nizării învăţămîntului, unde elevii îşi însuşesc, potrivit programei de studii, noţiunile generale de tehnică. Astăzi învaţă aci circa 1200 elevi. Ei ca­pătă cunoştinţe privind prelucrarea lemnului, metalului, stăpînirea forţei electricităţii şi altele. „DRUMUL FOCULUI“ (Urmare din pag. l­ a) care s-au înfrăţit ca într-o mare fa­milie. Dintre toţi, moldovenii nu-şi mai găsesc astîmpăr. Aşteaptă nerăbdă­tori prin gară vagoanele cu ţeava. Vor să ajungă mai iute — pe dru­mul magistralei — acasă. Oltenii au ajuns odată, muntenii la fel, ardele­nii sunt din împrejurimi — ei, mol­dovenii, de ce n-ar ajunge! A­şa se spune, mai în glumă, mai în serios despre Vasile Dănilă, Vasile Artenie, Mihai Postolache, Vasile Ilişan şi alţii ca ei — toţi de prin părţile Moldovei, buni constructori. Maistrul Anghel Buzoianu — un om în vîrstă cu faţa aspră, înfofolit în şubă, cu cişmele de cauciuc pină la brîu — dă sfaturi în stînga şi în dreapta. In 20 de ani de meserie s-a călit în ru­mica pe şantier, în lup­ta cu greutăţile. Pe unde n-a fost? Cu brigadierii de la Agnita-Botorca, la diferite conducte prin Oltenia, Mol­dova, Ardeal. Cîte acte de adevărat eroism în muncă n-a săvirşit el ? In 1950 cînd se aprinsese o sondă i s-a încredinţat lui, şi încă la doi son­dori, misiunea stingerii sondei. Au intrat sub flăcări, — pompierii îi stropeau cu apă să nu ia foc — şi după o muncă istovitoare sonda a fost salvată. Pentru toate cite a făcut a fost decorat, premiat şi evi­denţiat. ...Şantierul magistralei de est este în pragul ultimelor pregătiri in vederea începerii marii bătălii a construirii conductei. Constantin Mo­­canu — bătrin fierar — îndoaie în­­tr-una barele de fier, armăturile. Mai încolo, un grup de flăcăi izo­lează cu bitum ţevi de 20 de ţoli. Chiar şi bătrinul paznic Maxim Gruia şi-a luat postul în primire. Imagini de şantier întîlneşti peste tot: baracamente, dormitoare, bucă­tării, săli de mese, club, birouri, ma­gazii şi ceva mai încolo: depozite de carburanţi, utilaje, materiale de construcţii etc. Uruitul autocamioa­nelor şi tractoarelor este prezent în toată clipa. Se aşteaptă cu nerăbdare ţeava. Poate că acum cînd citiţi aceste rîn­­duri ţeava a şi sosit. „Drumul fo­cului“ este deschis. Infruntînd zăpe­zile şi gerul, noroaie şi stinci, con­structorii magistralei incep o mărea­ţă bătălie. S­C­I­N­T­E­I­A Se împlinesc 90 ani de la naşterea pictorului Luchian, unul dintre maeştrii artei noastre plastice. Reproducem cu acest prilej un autoportret al pictorului, pe care el l-a intitulat: „Un zugrav“ întrecerile internaţionale ale atleţilor noştri .Anul acesta atleţii fruntaşi din ţara noastră vor avea o bogată acti­vitate internaţională. Prima întrecere internaţională a anului, la care vor evolua şi atleţii români, este „Crosul balcanic“, ce se va desfăşura la Istambul în ziua de 23 martie. De la Istambul fondiştii noştri se vor deplasa la Paris pentru a participa la 30 martie la crosul „L’Humanité“ Oraşul Brno va găz­dui la 5 iulie meciul triunghiular de atletism R. Cehoslovacă-Italia-R. P. Romina. La Stockholm între 19 şi 24 august echipa selecţionată de atle­tism a ţării noastre va participa la campionatele europene. Tradiţio­nalele campionate internaţionale de atletism ale R. P. Romíne se vor desfăşura pe stadionul Republicii între 13 şi 15 septembrie. După a­­ceasta între 19 şi 21 septembrie echipa ţării noastre va participa la „Jocurile balcanice“ care vor avea loc la Sofia. Atleţii români vor participa de a­­semenea la cîteva concursuri ce vor avea loc la Moscova, Budapesta, Belgrad, Dresda şi Sofia. O intensă activitate internaţională în acest an este rezervată şi juniori­lor. Intre 19 şi 20 iulie va avea loc la Bucureşti meciul triunghiular de juniori R. P Română-R. P. Bulgaria- R. P. Ungară, iar la Varşovia între 16 şi 17 august se va desfăşura „triunghiularul“ R. P. Polonă-R. I Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romíné LACUL ROŞU — miercuri, joi (orele 19.30) ; COPPELIA — vineri (orele 19.30) ; Teatrul Academic de Stat de Operă şi Băiet „S. M. Kirov“ din Leningrad, decorat cu Ordinul Lenin (O.S.T.A. — sala Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romíné) LACUL LE­BEDELOR — sâmbătă, duminică (orele 19,30) ; Teatrul de Stat de Operetă CĂSĂTORIA SECRETĂ - marţi (orele 19,30); VIS DE FERICIRE - miercuri, viner­i (orele 19,30); LASA­­ŢI-MA SA CINT - joi (orele 19,30); COLOMBA - sîmbătă (orele 19,30); VINZATORUL DE PASĂRI — duminică (orele 10,30); PLUTAŞUL DE PE BIS­TRIŢA — duminică (orele 19,30); Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) BĂDĂRĂNII — marţi (orele 19,30), sîmbătă (orele 15); BLESTEMATELE FANTOME — miercuri (orele 19,30); REGELE LEAR — joi (orele 19,30); VISUL NOPŢILOR NOASTRE - vi­­neri (orele 19,30), duminică (orele 15); STEAUA FARA NUME - sîmbătă (orele 19,30); APUS DE SOARE - du­minică (orele 10); OVIDIU — duminică (orele 19,30); Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) RETETA FERICIRII - marţi (orele 19,30) , duminică (orele 15); ZIARIŞTII — miercuri (orele 19,30); ARBORELE GENEALOGIC — joi, sîmbătă (orele 19,30) ; OMUL CU MIRTOAGA - vi­neri (orele 19,30), sîmbătă (orele 15), duminică (orele 10); JUDECATA FO­CULUI — duminică (orele 19,30); Teatrul Armatei (sala Magheru) UMBRA BAROANEI - luni, joi, du­­minică (orele 19,30); FEMEIA ÎNDĂ­RĂTNICĂ — marţi (orele 19,30), dumi­nică (orele 15); DESPOT VODĂ - miercuri (orele 19,30); FÎNTÎNA BLAN­­DUZIEI — vineri (orele 19,30), dumi­­nică (orele 10); PRĂBUŞIREA - sîm­bătă (orele 19,30)­ , Teatrul Armatei (sala Modern) O ZI DE ODIHNA — luni, joi, dumi­nică (orele 20); CASA LINIŞTITA - vineri, sîmbătă (orele 20); SUFLETE DE HÎRTIE — duminică (orele 10); DRA­GOSTE TIRZIE — duminică (orele 16); Teatrul Armatei (sala Uranus) ECATERINA TEODOROIU - luni, sîmbătă, duminică (orele 19,30); VLAICU VODĂ — marţi (orele 19,39 — cedat), duminică (orele 15); AVARUL — miercuri (orele 19,30); PUPĂZA DIN TEI — joi (orele 19,30), duminică (orele 10); Teatrul Municipal (sala „M. Millo“) DON CARLOS — marţi (orele 20); NEBUNA DIN CHAILLOT - miercuri (orele 20); CE FEL DE OM EŞTI TU ? — joi (orele 20); URAGANUL — vineri (orele 20); TREI GENERAŢI! - sîm­­bâtă (orele 20); HARAP ALB - dumi­nică (orele 10); NU SE ŞTIE NICIO­­DATA — duminică (orele 20); Teatrul Municipal (sala „Filimon Sirbu“) TAKE, IANKE ŞI CADIR - marţi (orele 20), duminică (orele 16); OMUL CARE ADUCE PLOAIE - miercuri, sîmb­ătă (orele 20); CINSTEA NOAS­TRĂ CEA DE TOATE ZILELE - joi (orele 20); INVĂTATOAREA - vineri (orele 20); COCOŞELUL NEASCULTA­­TOR — duminică (orele 10); DON GILL DE CIORAP VERDE - duminică (orele 20); Teatrul Tineretului SUFLETE TARI - marţi (orele 19,30), joi (orele 20); INSIR­TE MĂRGĂRITE - miercuri (orele 19,30), joi (orele 16), duminică (orele 10); MASCA LUI NEP­­TUN — vineri (orele 19,30), duminică (orele 16); HOŢII - sîmbătă (orele 15); ROMANTICII - sîmbătă (orele 20.30) ; FLACARA VIE - duminică (orele 19.30). Studioul actorului de film „C. Nottara“ NORA — marţi (orele 19.30), dumi­nică (orele 15); NOTA ZERO LA PUR­TARE - miercuri (orele 19.30), sîmbătă (orele 20); MĂTRĂGUNĂ - joi (orele 19.30) ; MICROBII — vineri (orele 19.30) ; PATRIOTICA ROMINA - du­minică (orele 10); SEARA RĂSPUNSU­RILOR — duminică (orele 20); Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti DOMNIŞOARA NASTASIA - marţi (orele 19,30), duminică (orele 15); MI­ZERABILII — miercuri, joi (orele 19,30) ; DOCTOR IN FILOZOFIE - vi­neri (orele 19,30); BAIA - sîmbătă­­ (orele 19,30); SECRETUL DR. BERG­MAN — duminică (orele 10); IN­TR-UN CEAS BUN - duminică (orele 19,30) . Teatrul Evreiesc de Stat JURNALUL ANNEI FRANK - marţi (orele 20), duminică (orele 10,30); AL­­MANAHUL MELODIILOR - miercuri (orele 20); GENERAŢIA DIN PUSTIU - joi (orele 20); RAIUL PE PAMINT - vineri (orele 20); TEWIE LAPTARUL - sîmbătă (orele 20); FURTUNA - duminică (orele 20); O.S.T.A. (Circul de StaT) PARISUL PE GHEAŢA - luni, marţi, miercuri, vineri (orele 20,30), Joi, sîmbătă, duminică (orele 17 şi orele 20.30) , construită o hală nouă de fabricaţie care va fi legată de halele existente. * In vederea asigurării unui sorti­ment mai variat de mărfuri, anul a­­cesta­ se­ va intensifica în Bucureşti reprofilarea magazinelor de tricotaje, încălţăminte şi confecţii. Astfel, pînă la 31 martie a-c. încălţămintea şi con­fecţiile se vor vinde — in afara ma­gazinelor universale — numai în uni­tăţi comerciale specializate. Totodată vor fi reamenajate şi specializate 22 magazine pentru vinzarea tricotajelor de bumbac, lină şi mătase, 3 magazine pentru tricotaje de mătase, 4 unităţi pentru ciorapi şi 5 în care se vor vinde numai tricotaje pentru copii. * In gospodăriile agricole de stat vor avea loc în cursul lunii februarie a.c. şedinţe de analiză a activităţii economico-financiare pe anul 1957. Analiza activităţii se va face pe baza indicaţiilor primite de la Depar­tamentul Gostat, dării de seamă, raportului explicativ şi procesului ver­bal încheiat de comisia financiară a Trustului. Vor participa de asemenea şi delegaţi ai Băncii Agricole. De ase­menea, pînă la 15 martie a.c. vor avea loc şedinţe de analiză a muncii des­făşurate în cursul anului trecut de către trusturile regionale Gostat. „ In luna februarie vor intra in funcţiune la Baia Mare şi Bîrhid două noi centre avicole. Ele sunt pre­văzute cu incubatoare pentru scos pui şi cu baterii pentru creşterea puilor pînă la o anumită vîrstă, în condiţii care să-i ferească de îmbolnăvire. Cen­trele avicole au o capacitate de cite 40.000 pui într-o serie. Sunt dotate cu aparatură electrică, instalaţii pentru Încălzirea şi condiţionarea gerului şi pentru mecanizarea procesului de hră­­nire.­­ Incepind din acest an se va in­troduce în ţara noastră aerofotom­e­­tria pentru întocmirea planurilor to­pografice de situaţii în agricultură. Planurile obţinute in acest fel redau fidel situaţia topografică şi geomorfo­­logică a terenurilor şi pot fi folosite în diferite scopuri ca de pildă : evidenţa funciară, evidenţa terenurilor degra­date, evidenţa de comasare, sistema­tizare şi organizare a teritoriilor ş.a.m.d. Faţă de măsurătorile obiş­nuite, folosirea aerofotometriei duce la sporirea randamentului în executarea lucrărilor de 4—5 ori. IN ClTEVA R­ÂN­DURI + La fabrica din Brăila a între­prinderii de produse finite din lemn „Dunărea“ se vor executa în acest an lucrări in vederea măririi capacităţii de producţie. In cadrul acestora, va fi Programul spectacolelor teatrale de la 3 la 9 februarie 1958 Cehoslovacă-R. P. Romînă. Intre 6 şi 7 septembrie oraşul Timişoara va găzdui întîlnirea de tineret Romînia- Iugoslavia. (Agerpres) Cupa „16 Februarie“ la schi Colectivul sportiv „Griviţa Roşie“ organizează în ziua de 16 februarie la Predeal — pîrtia Clăbucet — Cupa „16 Februarie“ la schi. La această competiţie pot participa colectivele sportive din întreaga ţară. Probele se vor desfăşura individual şi pe echipe (formate din minimum 3 re­prezentanţi) după cum urmează: bărbaţi : coborîre — 2200 m. ; slalom uriaş — 2200 m. ; femei : coborîre — 1760 m. ; slalom uriaş 1760 m. Transportul, masa şi cazarea vor fi suportate de colectivele sportive participante, colectivul „Griviţa Ro­şie" răspunzind numai de organiza­rea competiţiei. CITITORII NE SEZISEAZA Ar trebui redeschisă brutăria din comuna noastră Cît timp a funcţionat brutăria din comuna noastră, Hărman, raionul Codlea, cei aproape 1.000 de salariaţi găseau în fiecare zi la cooperativă pîine proaspătă şi de bună calitate. Din anul 1956 această brutărie, care aparţine de cooperativa „Hărmăneana“, a fost închisă. De atunci pîinea se a­­duce din comuna Prejmer situată la o distanţă de peste 11 km. Cînd drumul este însă desfun­dat sau troienit, căruţa care tre­buie să aducă pîine de la Prej­mer întîrzie sau nu vine deloc. Alteori, cînd căruţa se strică ori lipseşte vizitiul, rămînem de ase­menea fără pîine. Dar chiar dacă nu s-ar întîm­­pla aceste necazuri, ne întrebăm: de ce să se aducă pîine de la o distanţă de peste 11 km. ? Eu cred că sînt motive destul de temeinice ca U.R.C.C.-Codlea să ia măsuri pentru redeschiderea brutăriei din comuna noastră. CONSTANTIN CONSTANDES funcţionar Cîteva zile tare lungi In cursul verii lui 1957 venti­latorul din remiza depoului de automotoare Arad s-a defectat. Imediat a fost demontat şi dat la reparat. Conducerea depoului spunea atunci că în cîteva zile ventilatorul va fi reparat şi mon­tat la loc. Au trecut vara, toamna, nu mai e mult şi trece iarna... Muncitorii de la remiză se întrea­bă : ce anotimp ar mai trebui să treacă pentru ca ventilatorul să ajungă, din nou, la locul său­ ? ION LUCA montator De ce nu se găsesc unele produse ? Am umblat, cîteva zile în şir, prin multe drogherii şi parfumerii din Capitală, în căutarea unei periuţe de dinţi. Un lucru mărunt, dar absolut necesar. Nicăieri n-am găsit! „N-avem şi n-avem“ — a fost, invariabil, răspunsul pe care l-am primit. Cu cîteva săptămîni în urmă, colindasem tot aşa, zile la lună, prin magazinele „Ferometal“ după nişte abajururi de rezervă, din sticlă, pentru o lustră de metal, cu trei braţe, cumpărată anul trecut. Abajururile s-au spart şi n-am găsit altele, cu care să le înlocuiesc. Organele comerţului şi Depar­tamentul Industriei Uşoare au ajuns, cumva, la concluzia că a­­ceste produse nu mai sunt cău­tate ? ION STOICULESCU muncitor, Bucureşti > ■ ■ ■. —■ Adunările săteşti ale cooperativelor de consum BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). In regiunea Baia Mare sínt pe ter­minate alegerile consiliilor săteşti ale cooperativelor de consum. Cooperaţia de consum s-a dezvoltat mult în ulti­mii ani şi în această parte a ţării, sínt acum în regiune 113 cooperative de consum care au, în 452 sate, peste 1000 unităţi de desfacere. In adunările pe sate, cooperatorii discută probleme legate de întărirea cooperativelor, analizează temeinic re­zultatele muncii consiliilor săteşti în decursul celor doi ani de cînd au fost alese. In centrul discuţiilor au stat proble­mele comerţului cooperatist şi ale contribuţiei pe care cooperativele, ţăranii muncitori, sunt chemaţi s-o a­­ducă la crearea fondului central de cereale al statului. Chiar în timpul a­­cestor adunări­, numeroşi ţărani mun­citori au încheiat contracte de vînza­­re a cerealelor prin cooperative. In unele sate cum ar fi Vima Mică, Jugăstrel și altele, adunările membri­lor cooperatori au hotărît ca în vede­rea dezvoltării cooperativelor să se construiască cu ajutorul coopera­torilor noi magazine de desfacere. In adunările sătești au fost aleși delegații care vor participa la adună­rile generale ale cooperativelor pe cen­tre de comune. Pînă acum, în 301 sate din regiunea Bria Mare au avut loc astfel de adunări. Nr. 4128 SPECTACOLELE DE AZI CONCERT LECŢIE - («rele M*­­sala Dalles. TELEVIZIUNE: orele 19:00 - Cro­nica actualităţii; Reportaj: Construcţii noi în raionul 23 August din Capitală; In drum spre cabană — divertisment muzical cu Trio Grigoriu; Film artistic şi buletin de ştiri. CINEMATOGRAFE: Articolul 420 -Patria, Bucureşti, Gh. Doja, 1 Mai; Continentul pierdut — Republica; Oaia cu cinci picioare — V. Alecsandri, I. C. Frimu, Mioriţa, Libertăţii; Luptătorul şi clovnul — Magheru, Elena Pavel Don Quijotte — Lumina; Povestea pri­mei iubiri — Central. Flacăra; Erupţii­— Victoria, Coşbuc, Olga Banele; Ispita — Maxim Gorka, înfrăţirea între popoare; Un om obişnuit — Doina Unirea, Volga; O zînă ca-n poveşti, com­plectare Balonul roşu — Timpul- Noi; Dracul păcălit - Tineretului; Im­potriva tuturor - AL Popov; Camelia — Griviţa; Două lozuri — Cultural Cinematograful de altădată - Vasile Roaită; Alexandr Nevski —­­ David Fiul pescarului - Alex. Sahia, 23 Au­­gust, N. Bălcescu: Taifun la Nagasaki — Arta; Vrăjitorul — Munca; In Ocea­nul Pacific — Donca Simo; Vrăjitoarea - MoșMor: Lumea tăcerii — Popular; Godzilla — Ilie Pijjtille: Cicatricea — M. Eminescu; Intîlnire la bal — Aurel Vlaicu; Mîndrie — Alianţa, Boleslaw Bieru­t. Pentru următoarele trei zile în ţară, vremea se menţine relativ rece, cu cer s chimbător. Nopţile vor fi friguroase In jumătatea de est a ţării în prima parte a intervalului. Vînt In general slab. Temperatura în creştere; minimele vor oscila între 0 şi minus 10 grade, iar martimele între 0 şi plus 8 grade. Ceaţă slabă dimineaţa.

Next