Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)
1958-02-01 / nr. 4128
Pae 2 Cuvîntul alegătorului în primul rind incep cu descrierea cartierului nostru, Oncea, care acum 15 ani era încă un teren viran, iar astăzi a devenit unul din cele mai frumoase cartiere ale orașului. Numai in ultimii ani s-au construit aici, cu împrumuturi acordate de stat, peste 100 de case noi, moderne, s-au deschis noi străzi, s-au amenajat grădini de flori şi spaţii verzi. Pentru copii avem un cămin de zi modern. Deputatul nostru, tov. Asztalos Sándor, muncitor la C.F.R., s-a străduit să înfăptuiască una din dorinţele noastre: deschiderea unui cinematograf. Trebuie să spun că deputatul nostru s-a interesat şi de starea străzilor. Cu participarea alegătorilor s-au pietruit trotuoarele a 10 străzi. Sîntem recunoscători sfatului popular orăşenesc că a introdus gazul metan şi apa potabilă in casele noastre şi deputatului nostru care a ştiut să ne mobilizeze la diferite munci obşteşti. In anul trecuti eram mereu ameninţaţi cu inundaţia, cind apele Mureşului creşteau. De multe ori eram întrebaţi: nu vă e frică de Mureş ? Drept să spun, ne cam era. Acum nu ne mai este teamă, deoarece la îndemnul deputatului şi cu ajutorul sfatului popular orăşenesc am ridicat, noi cetăţenii, un baraj la malul Mureşului, pe o lungime de 280 m. In ziua de 14 ianuarie, cu ocazia unei adunări de propunere a candidaţilor F. D. P., alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 3 l-au propus în unanimitate, pentru a treia oară, drept candidat pe tov. Asztalos Sándor. Aceasta arată cit de mult îl stimăm şi preţuim, cit de mare încredere avem intrinsul. După ce va fi ales deputat (şi nu ne îndoim de aceasta), dorim ca tov. Asztalos să ne viziteze cit mai des, să avem o legătură şi mai strînsă cu el. Iată, de pildă, noi dorim să se mai deschidă un magazin, iar pe lingă trotuarele pietruite să avem şi străzile pietruite. Noi ştim că sprijinindu-l pe candidatul nostru vom contribui la obţinerea de noi înfăptuiri. MAGOS LAJOS alegător în circumscripţia electorală orăşenească nr. 3 Tg. Mureş Chemarea Consiliului regional F. D. P.Craiova către alegători CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — Consiliul regional F.D.P. Craiova a adresat alegătorilor din regiune o chemare cu ocazia alegerilor de la 2 martie. Chemarea trece în revistă succesele care au fost obţinute în patria noastră în anii regimului de democraţie populară, insistînd asupra realizărilor pe plan regional în diferite sectoare economice şi socialculturale. Pentru noi înfăptuiri de interes obştesc în oraşele şi satele regiunii consiliul regional F. D. P. cheamă pe alegători să dea votul candidaților F.D.P. Un bilanţ rodnic Siderurgiştii de la Hunedoara au participat în număr mare la adunările care au avut loc în vederea alegerii de deputaţi în sfaturile populare de la 2 martie. Cu acest prilej, numeroşi cetăţeni au scos in evidenţă realizările gospodăreşti din oraşul lor de la ultimele alegeri de deputaţi şi pînă acum. Bilanţul înfăptuirilor este deosebit de bogat. La Hunedoara au fost date în folosinţă 491 de apartamente, precum şi complexul restaurant, clubul cinema şi spitalul antiepidemic. Noul oraş a fost îmbogăţit de asemenea cu alte construcţii social-culturale şi cu noi magazine. A început construirea unei săli de sporturi şi a unui mare stadion sportiv, iar în pădurea Chizidului se amenajează un parc de odihnă. In atenţia Sfatului popular al oraşului Hunedoara şi a deputaţilor săi au stat propunerile alegătorilor privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului. Astfel, la propunerea cetăţenilor, au fost pavate şi asfaltate peste 120.000 m.p. de străzi şi trotuare, au fost executate peste 10 km. canalizări etc. De-a lungul străzilor principale şi in centrul oraşului s-au amenajat zone verzi. (Agerpres) La 12 februarie se deschid casele de odihnă La 12 februarie staţiunile de odihnă ale Consiliului Central al Sindicatelor îşi vor deschide porţile spre a găzdui primul lot de oameni ai muncii din acest an. în staţiunile de la Sinaia, Buşteni, Predeal, Tuşnad, Sovata, vor sosi în această zi peste 2.400 muncitori, funcționari, pensionari. Schimbul întîi terminase lucrul de cîteva minute. ...Aplecat deasupra unei hîrtii, la capătul unei mese dintr-o încăpere a turnătoriei, un muncitor se tot gîndește, scrie, face calcule ! Este muncitorul Traian Oproiu din secţia turnătorie. — Ce faci, nea Traiane ? — Iacă un articol pentru gazeta de perete a secţiei în legătură cu economiile de metal. Sîntem porniţi, nu glumă, să cîştigăm întrecerea... De la el aflu că pe comunişti şi pe toţi muncitorii din secţie şi chiar din întreaga uzină îi preocupă găsirea de noi posibilităţi pentru ca din aceeaşi cantitate de metal să se obţină mai multe piese. începutul acestei acţiuni a pornit cu cîteva luni în urmă din iniţiativa comitetului de partid al uzinei metalurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ ’din Tirgovişte, cînd într-o şedinţă deschisă s-a analizat problema realizării de economii. Se constatase că la multe locuri de muncă se pierde metal. Pe această temă membrii şi candidaţii de partid au discutat ore de-a rîndul. Au criticat şi au făcut propuneri preţioase. Printre măsurile luate cu acest prilej se pot aminti : extinderea metodei de turnare In cochile la mai multe repere, debitarea (tăierea) materialelor să se facă cu mai multă grijă, brigăzile şi echipele să aibă caiete de economii etc. S-a recomandat conducerii administrative să formeze comisii pe sectoare care să analizeze la fiecare loc de muncă consumul de metal şi alte materiale, precum şi posibilităţile de economisire a acestora. S-a pornit o adevărată luptă împotriva risipei de metal. Ca şi în alte fabrici şi uzine, şi aici aproape toate piesele capătă „actul de naştere“ la turnătorie. Să începem deci cu turnătoria. Anul trecut, a fost încheiat de colectivul acestei secţii cu însemnate realizări, printre altele, 45 tone oţel economisite. Aceasta s-a datorat în mare măsură extinderii metodelor noi de turnare, modificării sistemului de turnare la finele piese, precum şi turnării în serie a unor piese care înainte se debitau din bare laminate. In fruntea acestei acţiuni sunt cei 60 de membri şi candidaţi de partid ai secţiei. Şi în anul acesta problema economisirii metalului continuă să rămină problema nr. 1. Cu sprijinul organizaţiei de bază din secţie propunerile juste ale membrilor de partid şi ale celorlalţi muncitori au fost aplicate cu curaj. Maistrul Ion Dragnea a propus, de pildă, ca planşele de la armăturile de înaltă presiune să nu se mai taie din laminate, ci să se toarne. Prin aceasta se reduce consumul de oţel aproape la jumătate şi în aceeaşi proporţie şi manopera. De cîteva săptămîni s-a şi început turnarea în serie a acestor piese. Astfel s-au creat posibilităţi ca pînă la sfîrşitul anului să se realizeze numai la aceste piese economii de 9.530 kg. oţel. La propunerea maistrului Albert Rădulescu, membru de partid, s-a trecut de curînd la turnarea piuliţelor de la vanele de mică presiune, care înainte se prelucrau tot din bare laminate. Un mic calcul ne duce la concluzia că şi prin aplicarea acestei propuneri se poate realiza, pînă la sfîrşitul anului, o economie de 18.750 kg. oţel. Ce se poate face cu acest oţel ? 25 capete hidraulice de 40 de atmosfere, sau 5 pompe duplex de 5 ţoli.. Pe lista celor care au contribuit la realizarea de economii de metal este şi şeful secţiei turnătorie, tov. Nicolae Stroescu, candidat de partid. Modificînd maselotele la turnarea armăturilor de oţel de mică şi mare presiune, a creat posibilitatea economisirii unei cantităţi de peste 100.000 kg. oţel. Acestea sunt numai cîteva exemple. In acţiunea pornită de organizaţia de bază de la turnătorie s-au evidenţiat şi topitorul Alexandru Bobeică, maistrul Nicolae Matei, şeful de echipă Ghiţă Gheorghe, formatorul Ion Ioniţă, toţi membri şi candidaţi de partid. Datorită muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază s-a format o opinie publică muncitorească împotriva risipei şi a risipitorilor. ...Secţia lanţuri pentru mese rotary. Pentru realizările obţinute, colectivul secţiei deţine steagul de secţie fruntaşă pe uzină. La clasificarea în întrecere au atîrnat greu în balanţă şi economiile realizate de muncitorii de aici. Printr-o debitare raţională, de pildă, a unei cantităţi de 70 tone oţel, s-au realizat anul trecut 7 tone economii, faţă de consumul specific admis. De curînd, s-a construit aici, (tot din nesecatul izvor al iniţiativei muncitorilor) o matriţă de refulat buloane pentru lanţurile de 3 şi de 4 ţoni, fapt care a dus la reducerea consumului specific la acest reper, numai în prima jumătate a lunii ianuarie, cu 279 kg. oţel. Eh ! vor spune unii cu un fleac. Ei bine, aflaţi că din această cantitate economisită se execută astăzi în plus 900 butoane pentru circa 70 m. lanţ. Membrii de partid din această secţie au folosit forme variate pentru a reuşi să obţină economii de metal, să combată risipa. Strungarii Scarlat Alexianu, Ion Slabu, Nicolae Crăciun şi alţii, toţi tineri, făceau risipă de materiale. Unii au ascultat sfaturile celor vîrstnici, alţii, la propunerea organizaţiei de bază, cum a fost cazul cu Nicolae Crăciun, „risipitorul“, cum îi spuneau unii, a fost discutat de organizaţia de bază U.T.M. Cînd a văzut că „aşa nu merge“, Crăciun a devenit om de treabă. Luni de-a rîndul membrii de partid Andrei Aurel, Gheorghe Dondoc şi alţii s-au ocupat de cei tineri. Rezultatul ? Scarlat Alexianu, Crăciun Nicolae şi Ion Slabu se numără printre fruntaşii secţiei, în lupta pentru economii. Şi aşa peste tot, în toate secţiile uzinei lupta pentru economii este în centrul preocupărilor membrilor şi candidaţilor de partid. Comuniştii însă nu sunt pe deplin mulţumiţi. Comitetul de partid al uzinei a făcut de curînd o analiză amănunţită şi a ajuns la concluzia că există încă mari rezerve în această privinţă. In secţiile prelucrătoare se mai întîlnesc mari cantităţi de şpan rezultate din prelucrarea pieselor cu adausuri prea mari sau din materialul e laminat supradimensionat. Să luăm, de pildă, matriţele de la secţia forjă. Multe din ele sunt deformate datorită materialului necorespunzător din care sunt executate. Aici piesele ies cu adausuri mari de metal care se pierd apoi la prelucrare. La matriţarea flanşelor pentru fitinguri de 4 ţoli, din cauza deformării matriţei — după un lot de 100 piese — greutatea unei flanşe s-a mărit cu 200 grame metal. Astfel, în ultimele două săptămîni ale acestei luni s-au pierdut la turnarea acestui reper circa 600 kg. metal. Organizaţia de bază de aici nu s-a străduit să valorifice la maximum rezervele existente. Tov. Petre Nedelea, secretarul organizaţiei de bază, şi Vasile Dănilescu, maistrul secţiei, n-au luat nici o măsură pentru înlăturarea deficienţelor. Un mare necaz întîmpină muncitorii acestei uzine în legătură cu materialul laminat supradimensionat. De aici provin multe pierderi. Pentru lanţul rotary de 3 şi de 4 ţoii, la secţia forjă sunt necesare bare laminate rotunde de 30 mm. De la magazia uzinei s-au repartizat însă bare laminate rotunde de 50 mm. Pentru executarea planului la reperul bucşa de protecţie de 3 ţoli, prin repartizare de material supradimensionat, s-au pierdut la prelucrare 560 kg. oţel aliat. La secţia mecanică grea, reducţia de la capul hidraulic BU-40, ca piesă finită, cîntăreşte 17 kg. Piesa se prelucrează însă dintr-un material brut de 43 kg. ★ De curînd uzinele metalurgice din Tirgoviște au primit un mare număr de tije pentru cîrligul de 60 tone forjate la întreprinderea „Macazul“ din Ploești. In loc ca piesele să aibă adaus de prelucrare numai 5 mm., cît prevăd fișele tehnologice, ele au un adaus de 45 mm. înseamnă deci că la fiecare tijă sunt în plus circa 10 kg. oțel... Iată cum eforturile muncitorilor uzinei de a realiza economii de metal sunt de multe ori împiedicate din cauza unor furnizori de materiale laminate ca cei de la uzinele „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii, „23 August“-București, Combinatul siderurgic Hunedoara etc. Oare organizaţiile de partid din aceste întreprinderi nu au nimic de spus în acţiunea întreprinssă pentru economisirea metalului ? ! C. LINTE VIAŢA DE PARTID Economisirea metalului — o sarcină de seamă Noul orar al liniei aeriene Bucureşti-Kiev-Moscova Pentru a asigura o mai bună legătură cu liniile aeriene internaţionale, s-a hotărît schimbarea orariului cursei aeriene Bucureşti-Kiev- Moscova cu începere de duminică 9 februarie. Astfel, plecările nu vor mai fi luni şi înapoierile marţi, cursa avînd acum următorul orar: plecarea de pe aeroportul Băneasa duminica ora9,05 cu sosirea la Kiev la 13,05 şi plecarea la 14,25 (ora locală) şi sosirea la Moscova la 17,05 (ora locală), înapoierea luni, cu plecarea din Moscova la 6,00 (ora locală), sosirea la Kiev 8,40, plecarea 10,00 (ora locală) și sosirea la București la ora 12,00. I— ■ . - ——— Editura Medicală pregăteşte UN DICŢIONAR MEDICAL Recent în Editura Medicală a început apariţia colecţiei „Tehnica chirurgicală“, care se ocupă de noi metode operatorii în chirurgie şi a unei colecţii de broşuri cu titlul „Profilaxii şi tratamente“. Totodată au apărut primele volume din manualele „Tuberculoza“ şi „Neurologia“. Din activitatea pe anul acesta a editurii semnalăm pregătirile ce se fac pentru apariţia unui dicţionar medical care va cuprinde circa 100.000 cuvinte. La întocmirea acestui dicţionar lucrează 50 de medici specialişti. Atelier şcolar raional La început atelierul şcolar din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“ înfiinţat în acest an şcolar nu s-a bucurat de prea mare atenţie nici din partea elevilor şi nici din partea părinţilor După cîteva luni însă oamenii s-au convins de oportunitatea şi necesitatea acestui atelier creat în scopul politehnizării învăţămîntului, unde elevii îşi însuşesc, potrivit programei de studii, noţiunile generale de tehnică. Astăzi învaţă aci circa 1200 elevi. Ei capătă cunoştinţe privind prelucrarea lemnului, metalului, stăpînirea forţei electricităţii şi altele. „DRUMUL FOCULUI“ (Urmare din pag. l a) care s-au înfrăţit ca într-o mare familie. Dintre toţi, moldovenii nu-şi mai găsesc astîmpăr. Aşteaptă nerăbdători prin gară vagoanele cu ţeava. Vor să ajungă mai iute — pe drumul magistralei — acasă. Oltenii au ajuns odată, muntenii la fel, ardelenii sunt din împrejurimi — ei, moldovenii, de ce n-ar ajunge! Aşa se spune, mai în glumă, mai în serios despre Vasile Dănilă, Vasile Artenie, Mihai Postolache, Vasile Ilişan şi alţii ca ei — toţi de prin părţile Moldovei, buni constructori. Maistrul Anghel Buzoianu — un om în vîrstă cu faţa aspră, înfofolit în şubă, cu cişmele de cauciuc pină la brîu — dă sfaturi în stînga şi în dreapta. In 20 de ani de meserie s-a călit în rumica pe şantier, în lupta cu greutăţile. Pe unde n-a fost? Cu brigadierii de la Agnita-Botorca, la diferite conducte prin Oltenia, Moldova, Ardeal. Cîte acte de adevărat eroism în muncă n-a săvirşit el ? In 1950 cînd se aprinsese o sondă i s-a încredinţat lui, şi încă la doi sondori, misiunea stingerii sondei. Au intrat sub flăcări, — pompierii îi stropeau cu apă să nu ia foc — şi după o muncă istovitoare sonda a fost salvată. Pentru toate cite a făcut a fost decorat, premiat şi evidenţiat. ...Şantierul magistralei de est este în pragul ultimelor pregătiri in vederea începerii marii bătălii a construirii conductei. Constantin Mocanu — bătrin fierar — îndoaie într-una barele de fier, armăturile. Mai încolo, un grup de flăcăi izolează cu bitum ţevi de 20 de ţoli. Chiar şi bătrinul paznic Maxim Gruia şi-a luat postul în primire. Imagini de şantier întîlneşti peste tot: baracamente, dormitoare, bucătării, săli de mese, club, birouri, magazii şi ceva mai încolo: depozite de carburanţi, utilaje, materiale de construcţii etc. Uruitul autocamioanelor şi tractoarelor este prezent în toată clipa. Se aşteaptă cu nerăbdare ţeava. Poate că acum cînd citiţi aceste rînduri ţeava a şi sosit. „Drumul focului“ este deschis. Infruntînd zăpezile şi gerul, noroaie şi stinci, constructorii magistralei incep o măreaţă bătălie. SCINTEIA Se împlinesc 90 ani de la naşterea pictorului Luchian, unul dintre maeştrii artei noastre plastice. Reproducem cu acest prilej un autoportret al pictorului, pe care el l-a intitulat: „Un zugrav“ întrecerile internaţionale ale atleţilor noştri .Anul acesta atleţii fruntaşi din ţara noastră vor avea o bogată activitate internaţională. Prima întrecere internaţională a anului, la care vor evolua şi atleţii români, este „Crosul balcanic“, ce se va desfăşura la Istambul în ziua de 23 martie. De la Istambul fondiştii noştri se vor deplasa la Paris pentru a participa la 30 martie la crosul „L’Humanité“ Oraşul Brno va găzdui la 5 iulie meciul triunghiular de atletism R. Cehoslovacă-Italia-R. P. Romina. La Stockholm între 19 şi 24 august echipa selecţionată de atletism a ţării noastre va participa la campionatele europene. Tradiţionalele campionate internaţionale de atletism ale R. P. Romíne se vor desfăşura pe stadionul Republicii între 13 şi 15 septembrie. După aceasta între 19 şi 21 septembrie echipa ţării noastre va participa la „Jocurile balcanice“ care vor avea loc la Sofia. Atleţii români vor participa de asemenea la cîteva concursuri ce vor avea loc la Moscova, Budapesta, Belgrad, Dresda şi Sofia. O intensă activitate internaţională în acest an este rezervată şi juniorilor. Intre 19 şi 20 iulie va avea loc la Bucureşti meciul triunghiular de juniori R. P Română-R. P. Bulgaria- R. P. Ungară, iar la Varşovia între 16 şi 17 august se va desfăşura „triunghiularul“ R. P. Polonă-R. I Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romíné LACUL ROŞU — miercuri, joi (orele 19.30) ; COPPELIA — vineri (orele 19.30) ; Teatrul Academic de Stat de Operă şi Băiet „S. M. Kirov“ din Leningrad, decorat cu Ordinul Lenin (O.S.T.A. — sala Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romíné) LACUL LEBEDELOR — sâmbătă, duminică (orele 19,30) ; Teatrul de Stat de Operetă CĂSĂTORIA SECRETĂ - marţi (orele 19,30); VIS DE FERICIRE - miercuri, vineri (orele 19,30); LASAŢI-MA SA CINT - joi (orele 19,30); COLOMBA - sîmbătă (orele 19,30); VINZATORUL DE PASĂRI — duminică (orele 10,30); PLUTAŞUL DE PE BISTRIŢA — duminică (orele 19,30); Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) BĂDĂRĂNII — marţi (orele 19,30), sîmbătă (orele 15); BLESTEMATELE FANTOME — miercuri (orele 19,30); REGELE LEAR — joi (orele 19,30); VISUL NOPŢILOR NOASTRE - vineri (orele 19,30), duminică (orele 15); STEAUA FARA NUME - sîmbătă (orele 19,30); APUS DE SOARE - duminică (orele 10); OVIDIU — duminică (orele 19,30); Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) RETETA FERICIRII - marţi (orele 19,30) , duminică (orele 15); ZIARIŞTII — miercuri (orele 19,30); ARBORELE GENEALOGIC — joi, sîmbătă (orele 19,30) ; OMUL CU MIRTOAGA - vineri (orele 19,30), sîmbătă (orele 15), duminică (orele 10); JUDECATA FOCULUI — duminică (orele 19,30); Teatrul Armatei (sala Magheru) UMBRA BAROANEI - luni, joi, duminică (orele 19,30); FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ — marţi (orele 19,30), duminică (orele 15); DESPOT VODĂ - miercuri (orele 19,30); FÎNTÎNA BLANDUZIEI — vineri (orele 19,30), duminică (orele 10); PRĂBUŞIREA - sîmbătă (orele 19,30) , Teatrul Armatei (sala Modern) O ZI DE ODIHNA — luni, joi, duminică (orele 20); CASA LINIŞTITA - vineri, sîmbătă (orele 20); SUFLETE DE HÎRTIE — duminică (orele 10); DRAGOSTE TIRZIE — duminică (orele 16); Teatrul Armatei (sala Uranus) ECATERINA TEODOROIU - luni, sîmbătă, duminică (orele 19,30); VLAICU VODĂ — marţi (orele 19,39 — cedat), duminică (orele 15); AVARUL — miercuri (orele 19,30); PUPĂZA DIN TEI — joi (orele 19,30), duminică (orele 10); Teatrul Municipal (sala „M. Millo“) DON CARLOS — marţi (orele 20); NEBUNA DIN CHAILLOT - miercuri (orele 20); CE FEL DE OM EŞTI TU ? — joi (orele 20); URAGANUL — vineri (orele 20); TREI GENERAŢI! - sîmbâtă (orele 20); HARAP ALB - duminică (orele 10); NU SE ŞTIE NICIODATA — duminică (orele 20); Teatrul Municipal (sala „Filimon Sirbu“) TAKE, IANKE ŞI CADIR - marţi (orele 20), duminică (orele 16); OMUL CARE ADUCE PLOAIE - miercuri, sîmbătă (orele 20); CINSTEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE - joi (orele 20); INVĂTATOAREA - vineri (orele 20); COCOŞELUL NEASCULTATOR — duminică (orele 10); DON GILL DE CIORAP VERDE - duminică (orele 20); Teatrul Tineretului SUFLETE TARI - marţi (orele 19,30), joi (orele 20); INSIRTE MĂRGĂRITE - miercuri (orele 19,30), joi (orele 16), duminică (orele 10); MASCA LUI NEPTUN — vineri (orele 19,30), duminică (orele 16); HOŢII - sîmbătă (orele 15); ROMANTICII - sîmbătă (orele 20.30) ; FLACARA VIE - duminică (orele 19.30). Studioul actorului de film „C. Nottara“ NORA — marţi (orele 19.30), duminică (orele 15); NOTA ZERO LA PURTARE - miercuri (orele 19.30), sîmbătă (orele 20); MĂTRĂGUNĂ - joi (orele 19.30) ; MICROBII — vineri (orele 19.30) ; PATRIOTICA ROMINA - duminică (orele 10); SEARA RĂSPUNSURILOR — duminică (orele 20); Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti DOMNIŞOARA NASTASIA - marţi (orele 19,30), duminică (orele 15); MIZERABILII — miercuri, joi (orele 19,30) ; DOCTOR IN FILOZOFIE - vineri (orele 19,30); BAIA - sîmbătă (orele 19,30); SECRETUL DR. BERGMAN — duminică (orele 10); INTR-UN CEAS BUN - duminică (orele 19,30) . Teatrul Evreiesc de Stat JURNALUL ANNEI FRANK - marţi (orele 20), duminică (orele 10,30); ALMANAHUL MELODIILOR - miercuri (orele 20); GENERAŢIA DIN PUSTIU - joi (orele 20); RAIUL PE PAMINT - vineri (orele 20); TEWIE LAPTARUL - sîmbătă (orele 20); FURTUNA - duminică (orele 20); O.S.T.A. (Circul de StaT) PARISUL PE GHEAŢA - luni, marţi, miercuri, vineri (orele 20,30), Joi, sîmbătă, duminică (orele 17 şi orele 20.30) , construită o hală nouă de fabricaţie care va fi legată de halele existente. * In vederea asigurării unui sortiment mai variat de mărfuri, anul acesta se va intensifica în Bucureşti reprofilarea magazinelor de tricotaje, încălţăminte şi confecţii. Astfel, pînă la 31 martie a-c. încălţămintea şi confecţiile se vor vinde — in afara magazinelor universale — numai în unităţi comerciale specializate. Totodată vor fi reamenajate şi specializate 22 magazine pentru vinzarea tricotajelor de bumbac, lină şi mătase, 3 magazine pentru tricotaje de mătase, 4 unităţi pentru ciorapi şi 5 în care se vor vinde numai tricotaje pentru copii. * In gospodăriile agricole de stat vor avea loc în cursul lunii februarie a.c. şedinţe de analiză a activităţii economico-financiare pe anul 1957. Analiza activităţii se va face pe baza indicaţiilor primite de la Departamentul Gostat, dării de seamă, raportului explicativ şi procesului verbal încheiat de comisia financiară a Trustului. Vor participa de asemenea şi delegaţi ai Băncii Agricole. De asemenea, pînă la 15 martie a.c. vor avea loc şedinţe de analiză a muncii desfăşurate în cursul anului trecut de către trusturile regionale Gostat. „ In luna februarie vor intra in funcţiune la Baia Mare şi Bîrhid două noi centre avicole. Ele sunt prevăzute cu incubatoare pentru scos pui şi cu baterii pentru creşterea puilor pînă la o anumită vîrstă, în condiţii care să-i ferească de îmbolnăvire. Centrele avicole au o capacitate de cite 40.000 pui într-o serie. Sunt dotate cu aparatură electrică, instalaţii pentru Încălzirea şi condiţionarea gerului şi pentru mecanizarea procesului de hrănire. Incepind din acest an se va introduce în ţara noastră aerofotometria pentru întocmirea planurilor topografice de situaţii în agricultură. Planurile obţinute in acest fel redau fidel situaţia topografică şi geomorfologică a terenurilor şi pot fi folosite în diferite scopuri ca de pildă : evidenţa funciară, evidenţa terenurilor degradate, evidenţa de comasare, sistematizare şi organizare a teritoriilor ş.a.m.d. Faţă de măsurătorile obişnuite, folosirea aerofotometriei duce la sporirea randamentului în executarea lucrărilor de 4—5 ori. IN ClTEVA RÂNDURI + La fabrica din Brăila a întreprinderii de produse finite din lemn „Dunărea“ se vor executa în acest an lucrări in vederea măririi capacităţii de producţie. In cadrul acestora, va fi Programul spectacolelor teatrale de la 3 la 9 februarie 1958 Cehoslovacă-R. P. Romînă. Intre 6 şi 7 septembrie oraşul Timişoara va găzdui întîlnirea de tineret Romînia- Iugoslavia. (Agerpres) Cupa „16 Februarie“ la schi Colectivul sportiv „Griviţa Roşie“ organizează în ziua de 16 februarie la Predeal — pîrtia Clăbucet — Cupa „16 Februarie“ la schi. La această competiţie pot participa colectivele sportive din întreaga ţară. Probele se vor desfăşura individual şi pe echipe (formate din minimum 3 reprezentanţi) după cum urmează: bărbaţi : coborîre — 2200 m. ; slalom uriaş — 2200 m. ; femei : coborîre — 1760 m. ; slalom uriaş 1760 m. Transportul, masa şi cazarea vor fi suportate de colectivele sportive participante, colectivul „Griviţa Roşie" răspunzind numai de organizarea competiţiei. CITITORII NE SEZISEAZA Ar trebui redeschisă brutăria din comuna noastră Cît timp a funcţionat brutăria din comuna noastră, Hărman, raionul Codlea, cei aproape 1.000 de salariaţi găseau în fiecare zi la cooperativă pîine proaspătă şi de bună calitate. Din anul 1956 această brutărie, care aparţine de cooperativa „Hărmăneana“, a fost închisă. De atunci pîinea se aduce din comuna Prejmer situată la o distanţă de peste 11 km. Cînd drumul este însă desfundat sau troienit, căruţa care trebuie să aducă pîine de la Prejmer întîrzie sau nu vine deloc. Alteori, cînd căruţa se strică ori lipseşte vizitiul, rămînem de asemenea fără pîine. Dar chiar dacă nu s-ar întîmpla aceste necazuri, ne întrebăm: de ce să se aducă pîine de la o distanţă de peste 11 km. ? Eu cred că sînt motive destul de temeinice ca U.R.C.C.-Codlea să ia măsuri pentru redeschiderea brutăriei din comuna noastră. CONSTANTIN CONSTANDES funcţionar Cîteva zile tare lungi In cursul verii lui 1957 ventilatorul din remiza depoului de automotoare Arad s-a defectat. Imediat a fost demontat şi dat la reparat. Conducerea depoului spunea atunci că în cîteva zile ventilatorul va fi reparat şi montat la loc. Au trecut vara, toamna, nu mai e mult şi trece iarna... Muncitorii de la remiză se întreabă : ce anotimp ar mai trebui să treacă pentru ca ventilatorul să ajungă, din nou, la locul său ? ION LUCA montator De ce nu se găsesc unele produse ? Am umblat, cîteva zile în şir, prin multe drogherii şi parfumerii din Capitală, în căutarea unei periuţe de dinţi. Un lucru mărunt, dar absolut necesar. Nicăieri n-am găsit! „N-avem şi n-avem“ — a fost, invariabil, răspunsul pe care l-am primit. Cu cîteva săptămîni în urmă, colindasem tot aşa, zile la lună, prin magazinele „Ferometal“ după nişte abajururi de rezervă, din sticlă, pentru o lustră de metal, cu trei braţe, cumpărată anul trecut. Abajururile s-au spart şi n-am găsit altele, cu care să le înlocuiesc. Organele comerţului şi Departamentul Industriei Uşoare au ajuns, cumva, la concluzia că aceste produse nu mai sunt căutate ? ION STOICULESCU muncitor, Bucureşti > ■ ■ ■. —■ Adunările săteşti ale cooperativelor de consum BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). In regiunea Baia Mare sínt pe terminate alegerile consiliilor săteşti ale cooperativelor de consum. Cooperaţia de consum s-a dezvoltat mult în ultimii ani şi în această parte a ţării, sínt acum în regiune 113 cooperative de consum care au, în 452 sate, peste 1000 unităţi de desfacere. In adunările pe sate, cooperatorii discută probleme legate de întărirea cooperativelor, analizează temeinic rezultatele muncii consiliilor săteşti în decursul celor doi ani de cînd au fost alese. In centrul discuţiilor au stat problemele comerţului cooperatist şi ale contribuţiei pe care cooperativele, ţăranii muncitori, sunt chemaţi s-o aducă la crearea fondului central de cereale al statului. Chiar în timpul acestor adunări, numeroşi ţărani muncitori au încheiat contracte de vînzare a cerealelor prin cooperative. In unele sate cum ar fi Vima Mică, Jugăstrel și altele, adunările membrilor cooperatori au hotărît ca în vederea dezvoltării cooperativelor să se construiască cu ajutorul cooperatorilor noi magazine de desfacere. In adunările sătești au fost aleși delegații care vor participa la adunările generale ale cooperativelor pe centre de comune. Pînă acum, în 301 sate din regiunea Bria Mare au avut loc astfel de adunări. Nr. 4128 SPECTACOLELE DE AZI CONCERT LECŢIE - («rele M*sala Dalles. TELEVIZIUNE: orele 19:00 - Cronica actualităţii; Reportaj: Construcţii noi în raionul 23 August din Capitală; In drum spre cabană — divertisment muzical cu Trio Grigoriu; Film artistic şi buletin de ştiri. CINEMATOGRAFE: Articolul 420 -Patria, Bucureşti, Gh. Doja, 1 Mai; Continentul pierdut — Republica; Oaia cu cinci picioare — V. Alecsandri, I. C. Frimu, Mioriţa, Libertăţii; Luptătorul şi clovnul — Magheru, Elena Pavel Don Quijotte — Lumina; Povestea primei iubiri — Central. Flacăra; Erupţii— Victoria, Coşbuc, Olga Banele; Ispita — Maxim Gorka, înfrăţirea între popoare; Un om obişnuit — Doina Unirea, Volga; O zînă ca-n poveşti, complectare Balonul roşu — Timpul- Noi; Dracul păcălit - Tineretului; Impotriva tuturor - AL Popov; Camelia — Griviţa; Două lozuri — Cultural Cinematograful de altădată - Vasile Roaită; Alexandr Nevski — David Fiul pescarului - Alex. Sahia, 23 August, N. Bălcescu: Taifun la Nagasaki — Arta; Vrăjitorul — Munca; In Oceanul Pacific — Donca Simo; Vrăjitoarea - MoșMor: Lumea tăcerii — Popular; Godzilla — Ilie Pijjtille: Cicatricea — M. Eminescu; Intîlnire la bal — Aurel Vlaicu; Mîndrie — Alianţa, Boleslaw Bierut. Pentru următoarele trei zile în ţară, vremea se menţine relativ rece, cu cer s chimbător. Nopţile vor fi friguroase In jumătatea de est a ţării în prima parte a intervalului. Vînt In general slab. Temperatura în creştere; minimele vor oscila între 0 şi minus 10 grade, iar martimele între 0 şi plus 8 grade. Ceaţă slabă dimineaţa.