Scînteia, martie 1958 (Anul 27, nr. 4152-4177)

1958-03-01 / nr. 4152

Y­Ur. 4152 ie dezvoltă Iindustria locală îndrumată de sfaturile populare. Industria locală din regiunile ţării s-a dezvoltat continuu In aceşti ani. In regiunea Ploeşti, de unde la început ea număra doar cîteva mori, prese de ulei şi nişte ateliere rudimentar uti­late. In ultimii ani s-au înfiinţat noi fabrici alimentare, întreprinderi meta­lurgice, chimice şi de materiale de construcţie etc. Producţia globală a in­dustriei locale din regiunea Ploeşti este astăzi de 5 ori mai mare decît aceea din anul 1950. In clişeu: Laboratorul de chimie alimentară al industriei locale din Ploești. Aici se fac cercetări și analize pentru diferite unități. Noi cămine culturale Ţăranii muncitori din Scorniceşti se mindresc cu noul cămin cultural (reprodus In clişeul nostru). Numeroase unităţi culturale au apărut in ulti­mii ani pe harta întregii ţări. In regiunea Piteşti s-a construit un teatru de stat care din 1948 pînă acum a prezentat 66 de premiere. Numărul spec­tacolelor a ajuns la peste 2.400. In anul 1938 nu exista nici o casă de cul­tură. Acum sunt 9. In satele regiunii 763 cămine culturale desfășoară o bo­gată activitate. Creşte reţeaua comercială Sfaturile populare conduc comerţul local. Ele se îngrijesc de dezvol­tarea reţelei comerciale, de felul cum se face aprovizionarea şi deservirea populaţiei. In regiunea Timişoara, numărul unităţilor comerciale a crescut an de an, ajungînd în 1957 la 1591 faţă de 1309 cît erau în 1955. Volumul mărfurilor vîndute populaţiei prin aceste unităţi a fost anul trecut cu peste 365 milioane Iei mai mare decît cel din 1955. Sate electrificate Lumina electrică a pătruns în ultimii ani în multe sate ale ţării. In regiunea Hunedoara numărul satelor electrificate a crescut de la 25 în 1938 la 166 în 1957. Odată cu aceasta, numeroşi ţărani muncitori şi-au instalat aparate de radio. Au fost radioficate 75 de localităţi. In prezent în regiune sunt 80 de cinematografe. Cu sprijinul cetăţenilor Munca cu masele , lată cheia succesului în activitatea multilaterală pe care o desfăşoară sfaturile popu­lare. Prin comisiile permanente, comitetele de cetăţeni, cu ajutorul noilor comitete ale femeilor, sfaturile popu­lare reuşesc să antreneze în activitatea obştească largi pături ale populaţiei. In clişeu, preşedinţii şi secretarii comisiilor permanente ale Sfatului popular al oraşului Cluj, la o şedinţă de lucru. Lucrări edilitare Sfaturile populare desfăşoară o tot mai rodnică activitate gospodăresc-edilitară. In Bucureşti, în perioada de la ultimele alegeri de deputaţi pentru sfaturile populare s-au executat peste 1.200.000 m.p. pavaje, iar reţeaua de canalizare şi alimentare cu apă s-a mărit cu aproape 80.000 m. liniari. In Bucureşti se construiesc numeroase locuinţe pentru oamenii muncii. In anii 1956—- 1957 au fost construite şi date în folosinţă 1904 apartamente. La multe din aceste înfăptuiri şi-au dat contribuţia zeci de mii de cetăţeni ai Capitalei. 8 O­S­H­T­E­I­A In casă nouă Fiecare om care se mu­tă într-o locuinţă nouă în­cearcă un sentiment de satisfacţie. Şi eu m-am bucurat mult zilele trecute cînd m-am mutat în casa cea nouă, casă construită cu ajutorul statului. Oda­tă cu mine s-au mutat în locuinţe noi încă alte 16 familii de muncitori din întreprinderea noastră. Printre acestea se numă­ră cea a fierarului Ilie An­ton, a electricianului Gheorghe Marinescu, a turnătorului Mihai Sandu. Aceste locuinţe şi multe altele din oraş au fost construite cu împrumut de la stat şi cu contribuţia noastră personală. Acest fapt arată odată în plus străduinţa partidului şi gu­vernului ca oamenii mun­cii să trăiască mai bine. La construirea locuinţei mele am simţit mult aju­torul sfatului popular al o­­raşului Galaţi. Gratuit am primit terenul pe care am construit casa şi am fost ajutat la procurarea unor materiale de construcţie. Astăzi am casă nouă, cu două camere, dependinţe, cu lumină electrică, apă. In cartierele „Cezar“ şi „Alexandru cel Bun“ din Galaţi se înalţă acum nu­meroase case construite cu ajutorul statului şi al sfatului popular. Desigur că problema spaţiului lo­cativ, problemă grea mai ales într-un oraş care a suferit atîtea stricăciuni în timpul războiului, nu este pe deplin rezolvată. Dar fiecare vede că se depun necontenit mari eforturi în această direc-­­ie. Nu numai eu, dar orica­re om cinstit din ţara noa­stră îşi dă seama de ma­rea diferenţă ce există în­tre sfaturile populare care reprezintă puterea oame­nilor muncii în regiuni, ra­ioane, oraşe, comune — şi fostele primării, organe bir­ocratice,­upte de mase st­­­răine de nevoile lor. A­um, cînd alegem de­­putaţ­i în sfaturile popu­lare,, gîndul meu se în­dreaptă cu recunoştinţă către partidul şi guvernul nostru şi abia aştept ca în dimineaţa zilei de du­minică să merg împreună cu soţia, fiul şi fiica mea să dăm cu încredere votul nostru candidaţilor Frontu­lui Democraţiei Populare, candidaţii vieţii noi. GHEORGHE BURLUC lăcătuş la fabrica de piese de schimb C.F.R.-Galaţi Rita este înfăţişarea cartierului SOFIA BRATU gospodină cartierul Ostrov- Bucureşti Schimbări in viaţa comunei noastre Mi-amintesc cum odini­oară, deindată ce­ se apro­piau alegerile, candidaţii — fie liberali sau ţără­nişti — ne promiteau ma­rea cu sarea numai să le dăm votul. Toate cite se spuneau la întrunirile elec­torale rămîneau vorbe a­­runcate-n vînt. Acum lucrurile s-au schimbat. Pe deputaţii sfatului popular, oameni din rindul nostru, nu i-am auzit să promită, dar de făcut treabă au făcut. In centrul comunei s-a cons­truit un cămin cultural şi un altul o să-l înălţăm prin autoimpunere şi mun­că voluntară în satul nos­tru. Spital s-a ridicat la doi paşi de noi, la Gră­diştea. In timpul din urmă s-a radioficat şi satul Dobreni. Mai important decît toa­te acestea este însă faptul că la îndemnul partidului am păşit pe calea unei vieţi noi şi am înfiinţat o gospodărie agricolă colec­tivă. Din an în an am cules recolte tot mai mari, pentru că ne-am schimbat şi felul de a lucra pă­­mîntul. Ingineri agro­nomi, zootehnişti, medici veterinari de la sfatul popular raional au stat mult timp între noi să ne înveţe cum să folosim metodele agrozootehnice înaintate. Niciodată n-am cules noi 1875 kg. griu la hectar, 4000 kg. porumb la hectar, iar vacile noas­tre n-au dat niciodată pes­te 3000 litri lapte fiecare, așa cum s-au petrecut lu­crurile anul trecut. Noi ne mîndrim că am avut anul trecut un venit bă­nesc de peste 300.000 lei la suta de hectare pentru care am primit titlul de „cea mai bogată gospodă­rie colectivă din regiunea Bucureşti". In anul acesta ne-am propus şi am şi contractat cu statul să vindem produse incit să obţinem un venit bănesc de 390.000 lei la suta de hectare. Din veniturile luate pe zile-muncă, mulţi colecti­vişti de la noi şi-au cons­truit case noi. La 2 martie voi vota cu încredere pe candidaţii F­.P., oameni propuşi de noi, care se vor strădui să îmbunătăţească necontenit activitatea sfatului popular. VASILE MITRAN membru al gospodăriei co­lective „Ilie Pintilie“, sa­tul Dobreni, raionul Vidra Bunuri de larg consum pentru populaţia regiunii Activitatea întreprinderii de Industrie locală „Lazăr Ödön" din Tg. Mureş este strîns legată de munca depu­taţilor. Cu sprijinul lor întreprinderea noastră a reuşit să valorifice multe resurse locale. S-au putut produce bunuri de consum dintre cele mai căutate, printre care covoare, confecţii pentru copii, obiecte de uz casnic şi alte sortimente, de pe urma cărora realizăm şi impor­tante beneficii. In ultima vreme am început să fa­bricăm cabluri electrice şi cordoane telefonice, tot în cursul acestui an vom trece la fabricarea sîrmei necesare electrificării satelor din regiune etc. In munca noastră noi am primit un spri­jin preţios din partea deputaţilor Udvarhely Iozsef, Ciucă Ioan, Kürthi István. Desigur că pri­vind întregul şir al acestor realizări, mîndrindu-ne cu produsele noastre pe care le lucrează laolaltă muncitori şi tehnicieni romîni şi maghiari, nu pu­tem să nu ne gîn­­dim că şi celelalte înfăptuiri din pa­tria noastră, Repu­blica Populară Ro­­mînă, se datoresc faptului că puterea este în mîna oa­menilor muncii, că aceştia, conduşi de partid, luptă pen­tru făurirea unei vieți mai bune pen­tru cei ce muncesc. Ing. NAGY BÉLA întreprinderea economică locală „Lazăr Ödön* f_­ Tg. Mureș Regiunea Craiova Candidaţi de odinioară Locuiesc în cartierul Ostrov din Capitală. Părinţii mei au fost printre primii locuitori ai cartierului şi de la el ştiu că acum vreo 45 de ani erau aici doar cîteva case. Lacul Fundeni, pe marginea căruia se află cartierul nos­tru, ne-a pricinuit deseori necazuri. Prin 1931 s-a revăr­sat şi au trebuit aduse bărci pentru transportul popu­laţiei. Pe vremuri nimeni nu ne lua în seamă păsurile. Abia în anii puterii populare, odată cu transformările înnoitoare petrecute în viaţa multor oraşe şi sate ale ţării, cartierul a început să-şi schimbe înfă­ţişarea. S-a ridicat întîi o construcţie nouă pentru şcoală. Apoi s-a electrificat şi radioficat între­gul cartier. Stră­zile principale s-au pavat cu piatră, s-au deschis maga­zine etc. Mai avem multe de făcut, căci nu-i uşor să înlături dintr-odată toate noroaiele şi gropile, să faci lu­mină pe toate stră­zile, care au fost lăsate în paragină de burghezie. Sun­tem­ siguri însă că greutăţile pe care le mai avem le vom învinge trep­tat, ascultînd cu­­vîntul partidului, luptînd pentru în­făptuirea politicii sale, sprijinind ac­ţiunile iniţiate de sfatul popular. 1. Fănică Arjoceanu, proprietar a sute de pogoane de părurit şi mare acţionar al Băncii Comer­ţului din Tg. Jiu. 2. Virgil Potîrcă, fost subsecre­tar de stat la Domenii şi ulte­rior ministru al Comerţului. Cu ocazia colonizărilor în Dobrogea a luat cu japca mii de hectare terenuri arabile, păduri şi a mai agonisit o altă moşie jefuind pe ţăranii muncitori din Pleniţa. 3. Costică Potîrcă, fost primar al oraşului Craiova, mare moşier, proprietar a numeroase case şi a unei mori sistematice la Ple­niţa, toate cumpărate din banii strinşi de pe urma unor afaceri veroase. 4. Ion Vasilescu din comuna Leu, raionul Craiova. Pentru modul zelos în care a ştiut să asigure voturi de la vii şi de la morţi pentru partidul liberal, a fost timp de 20 de ani primar, notar şi perceptor. Jefuind pe ţăranii muncitori, el a putut „agonisi" 75 ha. de pămînt. 5. A. D. Nicolici, mulţi ani pri­mar în comuna Punghina. A co­mis numeroase fărădelegi, prin­tre care şi un omor. Candidaţi de azi 1. Gheorghe Licurici, muncitor petrolist Candidează în circum­scripţia electorală regională nr. 23. Este fruntaş în producţie şi în muncile obşteşti. 2. Constanţa Ciobanu, trac­torişti la S.M.T.­Segarcea. Candi­dează în circumscripţia electora­lă regională nr. 72. In toate cam­paniile agricole brigada ei a fost fruntaşă în muncă. 3. Iancu Dolan, preşedintele G.A.C.-„Drumul lui Lenin", din Tia Mare, raionul Corabia, pro­pus candidat în circumscripţia e­­lectorală comunală nr. 24. Se o­­cupă îndeaproape de întărirea şi dezvoltarea gospodăriei colective. 4. Dumitru T. Ion, ţăran mun­citor cu gospodărie individuală din comuna Braniştea, candidat al F.D.P. în circumscripţia comunală nr. 5. Este fruntaş al recoltelor bogate. In anul trecut de pe 75 ani a obţinut 1480 kg. grîu. 5. Elena Ch­apperu, pensionară, candidată în circumscripţia elec­torală orăşenească nr. 90 Craio­va. A mai fost deputată. Se ocupă permanent de nevoile cetăţenilor din circumscripţie. Psj?. St3 Pentru ridicarea agriculturii Sfaturilor populare le revin importante răspunderi în ridicarea agricul­turii şi în transformarea ei socialistă. In regiunea Constanţa, deputaţii sfa­turilor populare au adus o contribuţie importantă la progresul şi coopera­tivizarea agriculturii din regiune. Agronomii sfaturilor populare, di­feriţi specialişti din comisiile permanente, deputaţii ajută pe co­lectiviştii din regiune să obţină recolte bogate. Producţia medie la hectar a crescut în perioada 1952—1957 cu 220 la sută la grîu şi cu 198 la sută la porumb faţă de perioada 1930—1935. Cresc veniturile colectiviştilor. In ultimii ani peste 6.000 colectivişti şi-au construit case noi şi mai bine de 4.200 şi-au instalat lumină electrică. In apărarea sănătății poporului învăţământul­­ bun al maselor Regiunile ţării cunosc în anii din urmă importante înfăptuiri pe ţărim cultural, la care sfaturile populare îşi aduc din plin contribuţia. Importanţa acestor înfăptuiri este convingătoare prin simpla prezentare a cifrelor. De pildă, în regiunea Iaşi, unde cu aproape două decenii în urmă nu exista nici un institut de cercetări ştiinţifice, exista un singur teatru, un singur institut de învăţămînt superior cu 2000 de studenţi, acum sunt 4 institute de învăţămînt superior cu 8000 de studenţi, diferite institute de cercetări, 5 institute de artă etc. In regiunea Iaşi sunt astăzi 1350 unităţi şcolare, cu 105.000 elevi faţă de 947 şcoli cu 95.337 elevi cîţi erau In 1948. Sfaturile populare au adus o contribuţie importantă la lărgirea reţelei sanitare In Întreaga ţară. In Regiunea Autonomă Maghiară numărul spi­talelor s-a dublat In ultimii zece ani, iar numărul paturilor a crescut, faţă de 1947, de peste cinci ori. 16 policlinici funcţionează astăzi pe cuprin­sul regiunii, faţă de două cîte erau în 1944. S-au înfiinţat de asemenea la sate 72 case de naştere. In clişeu: Clădirea unei noi policlinici din Tg. Mureș.

Next