Scînteia, martie 1958 (Anul 27, nr. 4152-4177)
1958-03-01 / nr. 4152
YUr. 4152 ie dezvoltă Iindustria locală îndrumată de sfaturile populare. Industria locală din regiunile ţării s-a dezvoltat continuu In aceşti ani. In regiunea Ploeşti, de unde la început ea număra doar cîteva mori, prese de ulei şi nişte ateliere rudimentar utilate. In ultimii ani s-au înfiinţat noi fabrici alimentare, întreprinderi metalurgice, chimice şi de materiale de construcţie etc. Producţia globală a industriei locale din regiunea Ploeşti este astăzi de 5 ori mai mare decît aceea din anul 1950. In clişeu: Laboratorul de chimie alimentară al industriei locale din Ploești. Aici se fac cercetări și analize pentru diferite unități. Noi cămine culturale Ţăranii muncitori din Scorniceşti se mindresc cu noul cămin cultural (reprodus In clişeul nostru). Numeroase unităţi culturale au apărut in ultimii ani pe harta întregii ţări. In regiunea Piteşti s-a construit un teatru de stat care din 1948 pînă acum a prezentat 66 de premiere. Numărul spectacolelor a ajuns la peste 2.400. In anul 1938 nu exista nici o casă de cultură. Acum sunt 9. In satele regiunii 763 cămine culturale desfășoară o bogată activitate. Creşte reţeaua comercială Sfaturile populare conduc comerţul local. Ele se îngrijesc de dezvoltarea reţelei comerciale, de felul cum se face aprovizionarea şi deservirea populaţiei. In regiunea Timişoara, numărul unităţilor comerciale a crescut an de an, ajungînd în 1957 la 1591 faţă de 1309 cît erau în 1955. Volumul mărfurilor vîndute populaţiei prin aceste unităţi a fost anul trecut cu peste 365 milioane Iei mai mare decît cel din 1955. Sate electrificate Lumina electrică a pătruns în ultimii ani în multe sate ale ţării. In regiunea Hunedoara numărul satelor electrificate a crescut de la 25 în 1938 la 166 în 1957. Odată cu aceasta, numeroşi ţărani muncitori şi-au instalat aparate de radio. Au fost radioficate 75 de localităţi. In prezent în regiune sunt 80 de cinematografe. Cu sprijinul cetăţenilor Munca cu masele , lată cheia succesului în activitatea multilaterală pe care o desfăşoară sfaturile populare. Prin comisiile permanente, comitetele de cetăţeni, cu ajutorul noilor comitete ale femeilor, sfaturile populare reuşesc să antreneze în activitatea obştească largi pături ale populaţiei. In clişeu, preşedinţii şi secretarii comisiilor permanente ale Sfatului popular al oraşului Cluj, la o şedinţă de lucru. Lucrări edilitare Sfaturile populare desfăşoară o tot mai rodnică activitate gospodăresc-edilitară. In Bucureşti, în perioada de la ultimele alegeri de deputaţi pentru sfaturile populare s-au executat peste 1.200.000 m.p. pavaje, iar reţeaua de canalizare şi alimentare cu apă s-a mărit cu aproape 80.000 m. liniari. In Bucureşti se construiesc numeroase locuinţe pentru oamenii muncii. In anii 1956—- 1957 au fost construite şi date în folosinţă 1904 apartamente. La multe din aceste înfăptuiri şi-au dat contribuţia zeci de mii de cetăţeni ai Capitalei. 8 OSHTEIA In casă nouă Fiecare om care se mută într-o locuinţă nouă încearcă un sentiment de satisfacţie. Şi eu m-am bucurat mult zilele trecute cînd m-am mutat în casa cea nouă, casă construită cu ajutorul statului. Odată cu mine s-au mutat în locuinţe noi încă alte 16 familii de muncitori din întreprinderea noastră. Printre acestea se numără cea a fierarului Ilie Anton, a electricianului Gheorghe Marinescu, a turnătorului Mihai Sandu. Aceste locuinţe şi multe altele din oraş au fost construite cu împrumut de la stat şi cu contribuţia noastră personală. Acest fapt arată odată în plus străduinţa partidului şi guvernului ca oamenii muncii să trăiască mai bine. La construirea locuinţei mele am simţit mult ajutorul sfatului popular al oraşului Galaţi. Gratuit am primit terenul pe care am construit casa şi am fost ajutat la procurarea unor materiale de construcţie. Astăzi am casă nouă, cu două camere, dependinţe, cu lumină electrică, apă. In cartierele „Cezar“ şi „Alexandru cel Bun“ din Galaţi se înalţă acum numeroase case construite cu ajutorul statului şi al sfatului popular. Desigur că problema spaţiului locativ, problemă grea mai ales într-un oraş care a suferit atîtea stricăciuni în timpul războiului, nu este pe deplin rezolvată. Dar fiecare vede că se depun necontenit mari eforturi în această direc-ie. Nu numai eu, dar oricare om cinstit din ţara noastră îşi dă seama de marea diferenţă ce există între sfaturile populare care reprezintă puterea oamenilor muncii în regiuni, raioane, oraşe, comune — şi fostele primării, organe birocratice,upte de mase străine de nevoile lor. Aum, cînd alegem deputaţi în sfaturile populare,, gîndul meu se îndreaptă cu recunoştinţă către partidul şi guvernul nostru şi abia aştept ca în dimineaţa zilei de duminică să merg împreună cu soţia, fiul şi fiica mea să dăm cu încredere votul nostru candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, candidaţii vieţii noi. GHEORGHE BURLUC lăcătuş la fabrica de piese de schimb C.F.R.-Galaţi Rita este înfăţişarea cartierului SOFIA BRATU gospodină cartierul Ostrov- Bucureşti Schimbări in viaţa comunei noastre Mi-amintesc cum odinioară, deindată ce se apropiau alegerile, candidaţii — fie liberali sau ţărănişti — ne promiteau marea cu sarea numai să le dăm votul. Toate cite se spuneau la întrunirile electorale rămîneau vorbe aruncate-n vînt. Acum lucrurile s-au schimbat. Pe deputaţii sfatului popular, oameni din rindul nostru, nu i-am auzit să promită, dar de făcut treabă au făcut. In centrul comunei s-a construit un cămin cultural şi un altul o să-l înălţăm prin autoimpunere şi muncă voluntară în satul nostru. Spital s-a ridicat la doi paşi de noi, la Grădiştea. In timpul din urmă s-a radioficat şi satul Dobreni. Mai important decît toate acestea este însă faptul că la îndemnul partidului am păşit pe calea unei vieţi noi şi am înfiinţat o gospodărie agricolă colectivă. Din an în an am cules recolte tot mai mari, pentru că ne-am schimbat şi felul de a lucra pămîntul. Ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari de la sfatul popular raional au stat mult timp între noi să ne înveţe cum să folosim metodele agrozootehnice înaintate. Niciodată n-am cules noi 1875 kg. griu la hectar, 4000 kg. porumb la hectar, iar vacile noastre n-au dat niciodată peste 3000 litri lapte fiecare, așa cum s-au petrecut lucrurile anul trecut. Noi ne mîndrim că am avut anul trecut un venit bănesc de peste 300.000 lei la suta de hectare pentru care am primit titlul de „cea mai bogată gospodărie colectivă din regiunea Bucureşti". In anul acesta ne-am propus şi am şi contractat cu statul să vindem produse incit să obţinem un venit bănesc de 390.000 lei la suta de hectare. Din veniturile luate pe zile-muncă, mulţi colectivişti de la noi şi-au construit case noi. La 2 martie voi vota cu încredere pe candidaţii F.P., oameni propuşi de noi, care se vor strădui să îmbunătăţească necontenit activitatea sfatului popular. VASILE MITRAN membru al gospodăriei colective „Ilie Pintilie“, satul Dobreni, raionul Vidra Bunuri de larg consum pentru populaţia regiunii Activitatea întreprinderii de Industrie locală „Lazăr Ödön" din Tg. Mureş este strîns legată de munca deputaţilor. Cu sprijinul lor întreprinderea noastră a reuşit să valorifice multe resurse locale. S-au putut produce bunuri de consum dintre cele mai căutate, printre care covoare, confecţii pentru copii, obiecte de uz casnic şi alte sortimente, de pe urma cărora realizăm şi importante beneficii. In ultima vreme am început să fabricăm cabluri electrice şi cordoane telefonice, tot în cursul acestui an vom trece la fabricarea sîrmei necesare electrificării satelor din regiune etc. In munca noastră noi am primit un sprijin preţios din partea deputaţilor Udvarhely Iozsef, Ciucă Ioan, Kürthi István. Desigur că privind întregul şir al acestor realizări, mîndrindu-ne cu produsele noastre pe care le lucrează laolaltă muncitori şi tehnicieni romîni şi maghiari, nu putem să nu ne gîndim că şi celelalte înfăptuiri din patria noastră, Republica Populară Romînă, se datoresc faptului că puterea este în mîna oamenilor muncii, că aceştia, conduşi de partid, luptă pentru făurirea unei vieți mai bune pentru cei ce muncesc. Ing. NAGY BÉLA întreprinderea economică locală „Lazăr Ödön* f_ Tg. Mureș Regiunea Craiova Candidaţi de odinioară Locuiesc în cartierul Ostrov din Capitală. Părinţii mei au fost printre primii locuitori ai cartierului şi de la el ştiu că acum vreo 45 de ani erau aici doar cîteva case. Lacul Fundeni, pe marginea căruia se află cartierul nostru, ne-a pricinuit deseori necazuri. Prin 1931 s-a revărsat şi au trebuit aduse bărci pentru transportul populaţiei. Pe vremuri nimeni nu ne lua în seamă păsurile. Abia în anii puterii populare, odată cu transformările înnoitoare petrecute în viaţa multor oraşe şi sate ale ţării, cartierul a început să-şi schimbe înfăţişarea. S-a ridicat întîi o construcţie nouă pentru şcoală. Apoi s-a electrificat şi radioficat întregul cartier. Străzile principale s-au pavat cu piatră, s-au deschis magazine etc. Mai avem multe de făcut, căci nu-i uşor să înlături dintr-odată toate noroaiele şi gropile, să faci lumină pe toate străzile, care au fost lăsate în paragină de burghezie. Suntem siguri însă că greutăţile pe care le mai avem le vom învinge treptat, ascultînd cuvîntul partidului, luptînd pentru înfăptuirea politicii sale, sprijinind acţiunile iniţiate de sfatul popular. 1. Fănică Arjoceanu, proprietar a sute de pogoane de părurit şi mare acţionar al Băncii Comerţului din Tg. Jiu. 2. Virgil Potîrcă, fost subsecretar de stat la Domenii şi ulterior ministru al Comerţului. Cu ocazia colonizărilor în Dobrogea a luat cu japca mii de hectare terenuri arabile, păduri şi a mai agonisit o altă moşie jefuind pe ţăranii muncitori din Pleniţa. 3. Costică Potîrcă, fost primar al oraşului Craiova, mare moşier, proprietar a numeroase case şi a unei mori sistematice la Pleniţa, toate cumpărate din banii strinşi de pe urma unor afaceri veroase. 4. Ion Vasilescu din comuna Leu, raionul Craiova. Pentru modul zelos în care a ştiut să asigure voturi de la vii şi de la morţi pentru partidul liberal, a fost timp de 20 de ani primar, notar şi perceptor. Jefuind pe ţăranii muncitori, el a putut „agonisi" 75 ha. de pămînt. 5. A. D. Nicolici, mulţi ani primar în comuna Punghina. A comis numeroase fărădelegi, printre care şi un omor. Candidaţi de azi 1. Gheorghe Licurici, muncitor petrolist Candidează în circumscripţia electorală regională nr. 23. Este fruntaş în producţie şi în muncile obşteşti. 2. Constanţa Ciobanu, tractorişti la S.M.T.Segarcea. Candidează în circumscripţia electorală regională nr. 72. In toate campaniile agricole brigada ei a fost fruntaşă în muncă. 3. Iancu Dolan, preşedintele G.A.C.-„Drumul lui Lenin", din Tia Mare, raionul Corabia, propus candidat în circumscripţia electorală comunală nr. 24. Se ocupă îndeaproape de întărirea şi dezvoltarea gospodăriei colective. 4. Dumitru T. Ion, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Braniştea, candidat al F.D.P. în circumscripţia comunală nr. 5. Este fruntaş al recoltelor bogate. In anul trecut de pe 75 ani a obţinut 1480 kg. grîu. 5. Elena Chapperu, pensionară, candidată în circumscripţia electorală orăşenească nr. 90 Craiova. A mai fost deputată. Se ocupă permanent de nevoile cetăţenilor din circumscripţie. Psj?. St3 Pentru ridicarea agriculturii Sfaturilor populare le revin importante răspunderi în ridicarea agriculturii şi în transformarea ei socialistă. In regiunea Constanţa, deputaţii sfaturilor populare au adus o contribuţie importantă la progresul şi cooperativizarea agriculturii din regiune. Agronomii sfaturilor populare, diferiţi specialişti din comisiile permanente, deputaţii ajută pe colectiviştii din regiune să obţină recolte bogate. Producţia medie la hectar a crescut în perioada 1952—1957 cu 220 la sută la grîu şi cu 198 la sută la porumb faţă de perioada 1930—1935. Cresc veniturile colectiviştilor. In ultimii ani peste 6.000 colectivişti şi-au construit case noi şi mai bine de 4.200 şi-au instalat lumină electrică. In apărarea sănătății poporului învăţământul bun al maselor Regiunile ţării cunosc în anii din urmă importante înfăptuiri pe ţărim cultural, la care sfaturile populare îşi aduc din plin contribuţia. Importanţa acestor înfăptuiri este convingătoare prin simpla prezentare a cifrelor. De pildă, în regiunea Iaşi, unde cu aproape două decenii în urmă nu exista nici un institut de cercetări ştiinţifice, exista un singur teatru, un singur institut de învăţămînt superior cu 2000 de studenţi, acum sunt 4 institute de învăţămînt superior cu 8000 de studenţi, diferite institute de cercetări, 5 institute de artă etc. In regiunea Iaşi sunt astăzi 1350 unităţi şcolare, cu 105.000 elevi faţă de 947 şcoli cu 95.337 elevi cîţi erau In 1948. Sfaturile populare au adus o contribuţie importantă la lărgirea reţelei sanitare In Întreaga ţară. In Regiunea Autonomă Maghiară numărul spitalelor s-a dublat In ultimii zece ani, iar numărul paturilor a crescut, faţă de 1947, de peste cinci ori. 16 policlinici funcţionează astăzi pe cuprinsul regiunii, faţă de două cîte erau în 1944. S-au înfiinţat de asemenea la sate 72 case de naştere. In clişeu: Clădirea unei noi policlinici din Tg. Mureș.