Scînteia, august 1958 (Anul 27, nr. 4282-4308)
1958-08-01 / nr. 4282
Pag. 2 Să asigurăm transportul exemplar al recoltei! Ne aflăm în plină campanie de recoltare. Ziua și noaptea batozele duduie pe aici. Pînă acum s-a treierat aproape jumătate din recoltă. E vremea cînd recolta lui 1958 trebuie strînsă în hambare. Transportul recoltei de cereale din acest an constituie de aceea una din problemele la ordinea zilei. A organiza în aşa fel munca, a pregăti în aşa fel vagoanele, şlepurile şi mijloacele auto incit nici un bob din noua recoltă să nu se irosească — iată datoria patriotică, de onoare, a lucrătorilor din transporturi. Şi în acest an, oamenii muncii de pe ogoare simt ajutorul frăţesc al ceferiştilor în campania de recoltare. încă cu mult înainte ca primele boabe să dea în pîrgă, ceferiştii din numeroase staţii, revizii şi depouri au raportat cu mîndrie: „Suntem gata pentru transportul noii recolte ! Am etanşat toate vagoanele, am pregătit rampele de încărcare şi liniile de garare la silozuri şi magazii". Inscripţia „Bun pentru cereale“ a fost aplicată pe mii şi mii de vagoane revizuite şi pregătite pentru transportul cerealelor. Ceferiştii din numeroase staţii — de pe cuprinsul regionalelor C.F.R. Craiova, Iaşi, Bucureşti etc. — se remarcă, în aceste zile, prin seriozitatea şi grija cu care efectuează transporturile de cereale. Exemplul lor trebuie urmat de toţi ! Subliniem aceasta deoarece, pe ici pe colo, se mai ivesc cazuri care dovedesc lipsă derăspundere. Zilele trecute, de pildă, s-au găsit pe reţea vagoane etanşate la revizia C.F.R. Bucureşti-Triaj care, în loc să fie destinate transportului noii recolte, erau îndreptate să care piatră şi cărămizi, sau sa aducă terne de la Valea Uzului şi de la Nehoiaşi. Alteori se constată că unele vagoane n-au fost pregătite cu toată grija. Cei răspunzători pentru asemenea stări de lucruri trebuie traşi la răspundere pentru că, datorită superficialităţii de care au dat dovadă ei, îngreunează punerea la adăpost a roadelor muncii de un an a ţărănimii noastre muncitoare, fac să se risipească grăunţe preţioase din recolta. O atenţie mare trebuie acordată bunei folosiri a mijloacelor auto la transportul recoltei de la arii la rampele de încărcare din staţii, la magazii şi silozuri. Bazele I.R.T.A. au pus la dispoziţia agriculturii un număr destul de mare de autocamioane; totuşi, în unele locuri, munca la aceste baze este slab organizată, autocamioanele nu sunt pregătite cum trebuie, nu sosesc la timp, creînd astfel greutăţi transportului cerealelor de la aici. Se cuvine să fie luate măsuri grabnice pentru înlăturarea unor atari deficienţe. Recolta nu aşteaptă. Campania de recoltare trebuie socotită încheiată abia atunci cînd noua recoltă a fost depozitată în hambare. De aceea, toate eforturile şi toată grija pentru transportul exemplar al cerealelor din noua recoltă 1 o»o Muzeul de istorie din Ploeşti va avea o secţie de etnografie în cinstea zilei de 23 August se va deschide la Palatul culturii din Ploeşti o secţie de etnografie a muzeului de istorie din localitate. Vizitatorii vor putea admira în cadrul acestei secţii cusături, costume, obiecte de artă populară din regiune. Vor fi expuse cu acest prilej costume naţionale din Pietroşiţa, Vulcana Băi, din comunele Jidia, Dumitreşti, (raionul Rm. Sărat) etc. localităţi renumite pentru frumuseţea costumelor naţionale create de sătenii din partea locului. De asemenea, în cadrul secţiei de etnografie vizitatorii vor putea vedea interiorul unei locuinţe ţărăneşti din regiunea Ploeşti. 7lÂITpE ~ . j ttik WakaefuiM iun ■in niTmi--------------- ^xm—an— Succese neîntîmplătoare Gospodăria colectivă din Gălbiori-Hîrşova se numără printre gospodăriile colective fruntaşe pe raion in campania de recoltat şi treieriş. Dar nu numai atît. În această lună colectiviştii au terminat şi construirea unei maternităţi de scroafe, a unui grajd pentru 100 de vaci şi au ajuns la acoperiş cu lucrările la remiza de maşini şi unelte agricole. Sunt oare întimplătoare aceste succese ? Este limpede că nu. Organizaţia de partid, cunoscind profund viaţa gospodăriei colective, fiind in centrul acestei vieţi, reuşeşte să antreneze pe toţi membrii de partid la rezolvarea celor mai arzătoare probleme. Pe baza planului de muncă întocmit după Consfătuirea de la Constanţa a lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, fiecărui membru şi candidat de partid i s-a încredinţat o sarcină concretă. De pildă, tovarăşa Tudora Şerban a primit sarcina de a răspunde de mobilizarea la muncă în campania de recoltare şi treierie a tuturor colectivistelor. Tovarăşul Stoica Boian a primit sarcina să-i antreneze pe colectivişti la urgentarea lucrărilor de construcţii etc. încredinţarea de sarcini concrete, controlul exercitat de biroul organizaţiei de bază şi ajutorul acordat au dus la activizarea tuturor membrilor şi candidaţilor de partid. Participarea activă a comuniştilor, iar după exemplul lor a masei de colectivişti, la treburile gospodăriei colective, a dus la întărirea economico-organizatorică a gospodăriei — rezultat cu care pe drept cuvint colectiviștii se mîndresc. -Omo- Legătura cu viaţa fereşte de greşeli Prim-secretarul Comitetului raional de partid Sighişoara, tov. Costin Felegeanu, mai citi odată, apoi încă odată, procesul verbal al adunării organizaţiei de bază din satul Cloaşteri. Organizaţia de bază primise un nou candidat de partid. Totul părea că este în ordine. , Şi totuşi ceva foarte important, ce ţinea nu de redactarea propriu-zisă a procesului verbal, care era corectă, ci de conţinutul său, îl neliniştea pe primul secretar. Din acest proces-verbal nu se putea constata combativitatea caracteristică comuniştilor din această organizaţie de bază, intransigenţa faţă de orice lipsuri, marea lor grijă , şi răspundere pentru ca un partid să intre cei mai buni oameni. Nu era vorba că cel primit în rîndurile candidaţilor n-ar fi meritat această cinste — era muncitor cinstit şi harnic. Primul secretar îl cunoştea bine. Dar el cunoştea bine şi întreaga organizaţie de bază, pe toţi membrii de partid. Cum au putut ei să treacă cu vederea lipsurile celui pe care l-au primit candidat, să nu le analizeze pentru a-l ajuta astfel să le înlăture ? A cerut părerea şi altor membri ai biroului comitetului raional. Apoi a stat de vorbă cu membrii de partid din Cloaşterf şi cu candidatul primit. Astfel, a reieşit că instructorul Comitetului raional de partid, Mihail Terezan, încâlcind în mod grosolan indicaţiile şi normele de partid, înşelînd încrederea pe care partidul i-a acordat-o, a întocmit un proces verbal fictiv, despre o adunare care n-a avut loc. Această comportare a fost condamnată de activişti şi membri de partid. ,aşa cum era şi de aşteptat, Mihail Terezan a fost scos din muncă şi sancţionat chiar în aceeaşi zi, iar dosarul candidatului a fost înapoiat organizaţiei de bază pentru a fi supus discuţiei comuniştilor. Iată cit de bine este cînd secretarii comitetului raional de partid cunosc îndeaproape organizaţiile de bază şi pe membrii de partid. Un pliant dedicat lui George Enescu In scopul popularizării cît mai largi a Festivalului internaţional „George Enescu“, Oficiul Naţional de Turism a tipărit un pliant care cuprinde o scurtă prezentare a personalităţii marelui muzician român şi programul detailat al manifestărilor festivalului ce va avea loc la Bucureşti între 4—22 septembrie. Pliantul a fost editat în limbile rusă, franceză, germană şi engleză şi trimis în mii şi mii de exemplare în toate colţurile lumii. 00- La gospodăria de stat Cuparu, regiunea Piteşti, s-a pregătit o însemnată suprafaţă de teren pentru a fi însămînţată cu porumb furajer. In clişeu , Tov. Ştefan Nicolae, inginerul şef al gospodăriei, controlează calitatea arăturii. In rindul colectivelor fruntaşe (Urmare din pag. I-a) crescut randamentul pe post şi a scăzut preţul de cost al cărbunelui extras. întrecere, disciplină La ieşirea din sectorul Palanga se află sediul conducerii acestui sector. Aici poate fi văzut un panou pe care sunt afişate periodic rezultatele obţinute în producţie de către mineri, în primele 10 zile ale lunii iulie s-au ridicat în întrecere noi fruntaşi. Se aflau la loc de cinste numele minerilor din brigăzile conduse de Radu Neagu şi Ion Iosif, care dăduseră peste plan în acea decada cu 67 la sută şi respectiv 63 la sută mai mult cărbune. Printre brigăzile fruntaşe în producţie se află şi cele conduse de Teodor Vorniceanu, Ion Stănean, Ion Mihăilă şi altele. în fiecare decadă minerii fruntaşi sunt popularizaţi la panourile fruntaşilor în producţie şi prin staţia de radioamplificare. — Anul trecut, îmi spune tov. Ion Gireadă, membru al comitetului de partid, disciplina lăsa uneori de dorit la mina noastră. Nu numai că erau absenţe nemotivate, dar se formase şi un obicei la unii mineri — de a intra în şat mai tîrziu cu 20—30 minute şi de a ieşi mai devreme. Pentru a pune capăt acestor atitudini, organizaţiile de bază au intensificat munca politică în rîndurile minerilor, puţini la număr de altfel, care lipseau nemotivat sau întîrziau de la lucru. La rîndul ei, conducerea minei a luat măsuri organizatorice împotriva unor elemente care, prin atitudinea lor faţă de muncă, creau greutăţi celorlalţi mineri dornici să sporească producţia de cărbune. Astfel, disciplina a fost mult întărită. Acum, cînd se mai întîmplă cîte o întîrziere sau absenţă nemotivată, colectivul de muncitori ia imediat atitudine critică şi astfel de situaţii nu se mai repetă. O faptă de eroism Munca minerilor de la Filipeştii de Pădure pentru sporirea producţiei de cărbune dă naştere uneori la fapte neobişnuite, eroice. Un fapt deosebit merită să fie amintit. Anul acesta, pe la mijlocul lunii martie, într-o dimineaţă s-a constatat că iese fum din unul dintre abatajele de la sectorul Palanga. Cărbunele se aprinsese siiigur. Focul trebuia localizat. Brigăzile de mineri conduse de brigadierii Teodor Văgăoană şi Ion Piţurea au cerut să lucreze în acest abataj. Condiţiile erau grele. Pereţii abatajului erau roşii de jur împrejur, iar temperatura — peste 50 grade. Cu injectoare de apă şi cu extinctoare îndreptate asupra focului, minerii au lucrat neobosit pentru a scoate afară cărbunii aprinşi şi a localiza arderea. Membrii brigăzilor lui Teodor Văgăoană şi Ion Piţurea au luptat cu dîrzenie pentru a stinge focul. Şi au învins. Acum, ei se bucură de multă stimă şi preţuire în rîndurile celorlalţi mineri. Prin fapta lor neobişnuită, ei au contribuit intr-un fel deosebit la sporirea producţiei de cărbune. Pe scurt despre condiţiile de viaţă şi de muncă Multe s-au făcut aici, prin grija partidului şi a guvernului, pentru a se crea condiţii mai bune de muncă şi de viaţă muncitorilor şi tehnicienilor. Oraşul minerilor de la Filipeştii de Pădure, cu sute de apartamente confortabile, a fost construit în anii de democraţie populară. La mină există o policlinică cu un staţionar cu 30 de paturi. în ultimii ani, 57 de familii de mineri şi-au construit locuinţe cu credite de la stat şi încă 123 s-au mutat în locuinţe construite cu bani din cîştigul lor propriu. Biblioteca minei are 4328 volume diferite şi este vizitată lunar de peste 750 de cititori. La clubul minei, corul minerilor şi ansamblul de estradă, format din 38 de oameni, se pregătesc intens pentru a prezenta cu prilejul „Zilei minerului“ un program artistic nou. Membrii cercului de artă plastică şi-au expus lucrările la club. Expoziţia a atras numeroşi vizitatori (autoportretul în cărbune lucrat de minerul Alexandru Vesa s-a bucurat de aprecierea multora). In ultimele luni, cîştigul mediu al minerilor a crescut, faţă de anul trecut, cu 20-30 la sută. Acum, în întrecerea în întâmpinarea zilei de 23 August, minerii de la Filipeştii de Pădure sunt hotărîţi să raporteze partidului şi guvernului noi succese în lupta pentru creşterea producţiei de cărbune. SCINTEIA A început distribuirea noii carţi de telefon Se pregăteşte o carte de telefon pe întreaga ţară începînd de ieri, au fost puse în vînzare noile cărţi cuprinzînd numerele de telefon ale abonaţilor din Capitală. Numerele tuturor întreprinderilor, instituţiilor ca şi ale particularilor sînt dispuse în noua carte în ordine alfabetică. Deocamdată s-au pus în vînzare 50.000 exemplare, urmînd ca în următoarele zile să mai fie vîndute încă 50.000. Cartea poate fi cumpărată de către orice persoană, indiferent dacă posedă sau nu post telefonic. în prezent se lucrează la întocmirea cărţii de telefon pe întreaga ţară, în care vor fi cuprinse posturile telefonice din toate regiunile Difuzarea acestei cărţi va începe în cursul lunii octombrie sau noiembrie a acestui an. Ştiri sportive ■ Peste 30.000 de spectatori au asistat miercuri pe stadionul „Avangard“ din Odesa la întîlnirea internaţională prietenească de fotbal dintre echipa Clubului militar din Odesa şi echipa Rapid II Bucureşti. După un joc de bun nivel tehnic şi cu multe faze interesante, fotbaliştii sovietici au cîştigat cu scorul de 4—1 (4—1). In cadrul unor tentative pentru stabilirea de noi recorduri aviatice ale ţării noastre, pilotul Octavian Băcanu a dovedit o înaltă măiestrie, reuşind să-şi înscrie numele pe tabloul recordmanilor cu două performanţe. Pilotînd un avion Yak-u, maestrul sportului Octavian Băcanu a stabilit un record de viteză pe bază de 3000 m, la înălţime limitată pentru clasa de aparate C.l.d, realizînd o medie orară de 478,405 km. Cel de-al doilea record stabilit de O. Băcanu a fost realizat în proba de urcare în timp minim la 3000 m, cu 5’07". Performanţele înregistrate de temerarul sportiv sunt de valoare internaţională. B Echipa de handbal Dinamo Berlin îşi începe astăzi turneul în ţara noastră, întîlnind cu începere de la ora 18 pe stadionul „Dinamo“ selecţionata oraşului Bucureşti. „ Intre 21 şi 24 august se va desfăşura campionatul de mare fond pe Dunăre. La această competiţie, organizată de secţia de sport a Consiliului Central al Sindicatelor, în colaborare cu federaţia de sporturi nautice, vor participa cei mai buni canotori din ţară, care se vor întrece pe caiace (sau klinuri). Competiția măsoară 198 km. Plecarea se va da la Galaţi, urmînd apoi traseul Isaccea, Tulcea, Gorgova, Sulina. -0*0--0*0- întocmai ca în urare, înalt cît trestia, în spic ca vrabia — aşa arată tot griul la gospodăria de stat Brateş din raionul Galaţi. Şi lanurile-s întinse, nu glumă — pe vreo 2000 ha. De sus, de lingă şosea, şi pînă departe, spre apa Prutului, spicele aurii sclipesc in bătaia soarelui, de-ţi fură privirea. Din loc în loc, combinele par nişte corăbii care înghit recolta. E în toi lupta pentru recoltatul şi treieratul păioaselor. Terenul a fost împărţit pe brigăzi. Vasile Calistru şi Toader Bernea lucrează cu brigăzile lor la secţia Prut, Ion Martin la Colibaşi, iar brigada complexă a lui Stavăr Niculeţ la Cotu Văleni. Toate cele 32 combine şi 8 secerători-legători lucrează din plin. Ca să termine mai repede recoltatul, oamenii lucrează şi duminica. 3.400 kg. grîu la hectar Stavăr Niculeţ, şeful brigăzii I-a de mecanizare complectă, lucrează împreună cu alţi 5 mecanizatori 600 ha. de pămînt. Toţi sunt în gospodărie de vreo 7 ani şi au făcut parte mereu din aceeaşi brigadă. Anul trecut au obţinut pe terenurile lucrate cîte 2000 kg. grîu la hectar şi 4000 kg. porumb boabe la hectar. Pentru rezultatele frumoase pe care le-au obţinut, fiecare dintre ei a primit cîte un premiu de 3000 lei. Oamenii din brigada lui Niculeţ — Nicolae Roşea, Toader Lefter, Gheorghe Tănase, Nicolae Vătafu şi Gavriliu — au hotărît ca în acest an să obţină recolte mult mai mari. Mai ales că i-a chemat la întrecere brigada a doua, a lui Canistru. Ei au cultivat 380 ha. cu grîu, 150 ha. cu porumb pentru hibridare şi 80 ha. cu porumb pentru boabe. Toate lucrările le-au făcut cum scrie la carte. Nicolae Vătafu, „mustăciosul“, cum îi zic cei din brigadă, a venit şi de data aceasta cu o iniţiativă nouă : să organizeze întrecerea în brigadă sub lozinca : „In fiecare zi cîte un vagon de grîu“. Vătafu i-a chemat la întrecere şi tot el este fruntaşul întrecerii. Nu s-au lăsat mai prejos nici Roşea şi nici Lefter. Toţi fac treabă bună. Iar producţia, cu toate că în luna mai timpul a fost secetos, este de 3400 kg. la hectar. Nici brigăzile lui Martin şi Calistru nu au rămas în urmă. Ele obţin aproape 3000 kg. grîu la hectar. Prin aceasta producţia medie planificată pe gospodărie a fost cu mult depăşită. In urma combinelor, 6 muncitori lucrează cu maşinile la balotatul paielor. Gospodăria are în plan să baloteze 3000 tone de paie. In două zile — 210.000 kg. cereale predate statului Moș Gheorghe Iordache parc-a întinerit. Cît îi ziua de mare aleargă cu carnetul în mină de la o mașină la alta. Notează numărul sacilor, greutatea și apoi — dă-i drumul la baza de recepţie. El răspunde, ca delegat din partea gospodăriei, de transportul şi predarea cerealelor. Are în primire maşinile puse la dispoziţie de I.R.T.A. şi pe cele ale gospodăriei. Din carnetul lui Moş Iordache mi-am notat cifra 210.000. Ea reprezintă cantitati de cereale predată de către gospod ria de stat Brateș la baza de recept în numai două zile. ...Nici celelalte treburi nu sunt da uitării. Brigada lui Constantin Prof lucrează de zor la însilozat lucernă ierburi. A însilozat pină acum pe 400 tone. Se pregătesc intens petru iarnă oamenii, că doar cele 3 vaci cu lapte, 9000 de oi şi 2400 por au nevoie de mari cantităţi de furaj Şi apoi numărul vacilor de lapte î speri cu încă 300. Sunt în plină activitate şi construtorii. Au fost terminate de curînd grajduri, o magazie, se reconstruie: 3 clădiri pentru administraţiile secţilor şi 6 apartamente pentru muncitor Se munceşte peste tot. Dar principala grijă a muncitorlor de aici şi a conducerii gospodări a fost în aceste zile recoltatul grîu, la timp şi fără pierderi. GH. BALTA coresp. „Scîntei DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI OAMENII DIN BRIGADA LUI NICULEŢ Din activitatea organizaţiilor de Cruce Roşie din întreprinderi Activiştii Crucii Roşii din întreprinderi, instruiţi de personal sanitar calificat, acordă la nevoie primul ajutor, se preocupă de curăţenia din ateliere, desfăşoară muncă de educaţie sanitară în rîndurile muncitorilor şi participă la toate acţiunile profilactice. Iată citeva aspecte din activitatea lor. ★ La fabrica „Ianos Herbak“ 200 muncitori au absolvit în ultimele luni diferite cursuri sanitare la care au învăţat cum să se ferească de anumite boli şi cum să acorde un prim ajutor în caz de accidentare, în întreprindere sunt 38 de posturi sanitare, în cele mai importante sectoare de producţie. Echipierele grupelor sanitare fac practică la policlinică, iar în lunile de primăvară au participat la o serie de acţiuni de salubrizare şi deratizare a unor magazii din fabrică. La întreprinderea forestieră „Frasin“ din regiunea Suceava, activiştii Crucii Roşii controlează permanent starea de curăţenie a cabanelor în care locuiesc muncitorii şi a punctelor alimentare. Organizaţia de Cruce Roşie de la Combinatul siderurgic Hunedoara are 40 de secţii. Mii de salariaţi din uzină au absolvit cursurile sanitare. Colectivul postului sanitar de la laminoare, împărţit pe ture, este mult apreciat de muncitori. ★ Datorită muncii activiştilor de Cruce Roşie, în trei întreprinderi -oro-din regiunea Bucureşti, combinatul agroalimentar ,,30 Decembrie“, din raionul Vidra, ţesătoria „Teleorman“ din Roşiorii de Vede şi Atelierele navale din Giurgiu au fost economisite, din ianuarie şi pînă acum, prin faptul că oamenii n-au mai pierdut timpul cu deplasările la policlinică, circa 3.700 ore de producţie. Veşti din Roman întrecerea la i.m.s. La începutul acestei luni, la întreprinderea metalurgică de stat din Roman a pornit o întrecere între toate grupele sindicale. Printre obiectivele întrecerii se numără: economisirea materialelor, reducerea preţului de cost prin scăderea rebuturilor sub procentul admis etc. In momentul de faţă, fruntaşă este grupa sindicală de la secţia chiulase, din rindul căreia s-au evidenţiat frezorii C. Pilat, C. Bălan, lăcătuşul Alexandru leşanu şi alţii. Rezultate bune în întrecere au obţinut şi muncitorii din grupele sindicale de la forje şi ajustaj. NOI SĂU DE SPECTACOLE Peste citeva zile va avea loc spectacolul inaugural al noului cinematograf din Roman. Cinematograful are o capacitate de 400 de locuri şi este inzestrat cu aparate de proiecţie moderne. In centrul oraşului Roman se construieşte o mare clădire, unde va fi casa de cultură raională. Lucrările exterioare sunt aproape gata. Casa de cultură va avea o sală spaţioasă de spectacole cu ecran pentru proiecţii cinematografice, scenă pentru spectacole teatrale, cabine pentru artişti etc. 000- Examenele de burse pentru învăţămîntul superior în această perioadă numeroşi fii de muncitori şi de ţărani muncitori din întreaga ţară se pregătesc pentru a deveni studenţi. Pînă în prezent peste 6.000 de tineri s-au înscris să participe la concursul de burse pentru învăţămîntul superior acordate de sfaturile populare regionale. Numeroase alte burse vor fi acordate tinerilor muncitori sau fii de muncitori de către întreprinderile socialiste. întreprinderile aparţinînd Ministerului Industriei Grele, de pildă, au primit pînă acum mai mult de 600 de cereri ale tinerilor candidaţi la concursul de burse, cele din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei 400 de asemenea cereri, întreprinderile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor au înscris la concu peste 250 de candidaţi. Numai de bazinul carbonifer al Văii Jiului din centrul siderurgic Hunedoa, s-au înscris pînă în prezent să partcipe la concursul de burse acorda de întreprinderile socialiste 70 de tneri muncitori şi fii de mineri, siderurgişti, constructori. Pentru prezentarea în bune condiţii la concursul de burse, într-u mare număr de localităţi din ţară a fost organizate cursuri de pregătir a tinerilor candidaţi, fii de munctori şi de ţărani muncitori, la cai predau cei mai buni profesori de şcolile medii şi cadre didactice de învăţămîntul superior. (Agerpre Isf. 4288 Emailuri de calitate superioară Laboratorul central de cercetări pentru lacuri şi cerneluri din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei a obţinut un şir de rezultate care în prezent sunt aplicate cu succes în producţie. Astfel, colectivul laboratorului a fabricat pe bază de materii prime existente la noi în ţară răşini alchidice modificate cu ulei de ricin deshidratat care înlocuiesc uleiurile vegetale la fabricarea emailurilor de calitate superioară. Fiind rezistente la soare, ploi şi îngheţ, aceste emailuri sunt utilizate pentru table indicatoare de circulaţie pe drumurile naţionale, la vopsitul podurilor,omonavelor fluviale şi maritime, mâinilor agricole etc. Pe baza aceloraşi răşini se precu cerneluri pentru tipar înalt care usucă mai repede decît cele fabrcate cu ulei de in. Totodată, s-au elaborat şi reţete de cerneluri negrotative pe bază de naftanat de caciu, care au calităţi superioare economisesc coloranţii de nuanţar -----omo- PARTICIPAREA ţării noastre îa tîrgurile internaţionale de toamnă în urmă cu citeva zile s-a desprins din rada portului Constanţa, pornind pe nesfîrşita întindere a mării, vasul „Sulina“. în cala sa erau rînduite cu grijă, în ambalaje purtînd pecetea „Fabricat in R.P.R.“, nenumărate produse romineşti destinate tirgului internaţional de la Izmir (Turcia). Aici, intre 20 august şi 20 septembrie, vizitatori şi oameni de afaceri veniţi din diferite colţuri ale lumii ______ vor avea prilejul să cunoască maşinile produse de tinăra industrie rominească in plină dezvoltare, minunatele obiecte de artizanat care au dus departe faima broderiilor noastre, a ţesăturilor şi a obiectelor împodobite cu motive naţionale romineşti. La Izmir, în pavilionul deasupra căruia va flutura drapelul Republicii Populare Romine, organizaţiile noastre de comerţ exterior vor fi prezente cu diferite maşini-unelte şi maşini agricole, produse chimice, o gamă variată de bunuri de consum, precum şi produse finite de lemn. Din anul 1955, ţara noastră participă an de an la tirgul de la Izmir, pavilionul R. P. Român, bucurîndu-se mereu de un binemeritat succes, mărturie a calităţii produselor romineşti. De altfel, tirgul de la Izmir este doar începutul. In toamna acestui an ţara noastră participă la alte citeva tirguri internaţionale, organizînd totodată, în cursul lunii august, o expoziţie industrială-economică la Şanhai, menită să înfăţişeze potenţialul industrial al ţării. Intre 6 şi 21 septembrie vom fi prezenţi cu maşini-unelte şi bunuri de larg consum la tirgul de la Zagreb, unde vor fi expuse textile, confecţii, încălţăminte, produse de piele, produse ale industriei chimice, ale industriei lemnului, utilaj petrolifer, tractorul U.T.O.S.-45, maşini necesare industriei alimentare, precum și produse agro-alimentare, dintre care nu vor lipsi nici atît de mult apreciatele vinuri. Cu o pondere mai mare in privinta produselor industriale va fi pavilionul nostru la tirgul de la Salonic, care îşi va deschide porţile la 7 septembrie. Pe o suprafaţă de 400 m. pătraţi, vor fi expuse utilaje din sectorul metalurgic, maşini-unelte, aparate de protecţie, instalaţii frigorifere, maşini agricole. De asemenea, Export lemn va fi reprezentat prin produse finite de lemn ca mobilă, instrumente muzicale, ambarcaţiuni, iar Romînoexport va avea în standuri ţesături, confecţii încălţăminte în pavilionul R. P. Romíno vizitatorii vor face cunoştinţă de asemenea cu produsele noastre agro-alimentare, cu băuturi şi obiecte de artizanat. Tot la 7 septembrie vom fi prezenţi şi la Tirgul internaţional de toamnă al bunurilor de consum, care va avea loc la Leipzig. In afara produselor agro-alimentare, ţesăturilor, confecţiilor, produselor finite de lemn, vor fi prezentate publicului şi cercurilor de afaceri interesate multe din realizările industriei farmaceutice, printre care in primul rînd antibioticele. In alţi ani, ţara noastră era una dintre cumpărătoarele de seamă ale antibioticelor şi, în general, ale produselor farmaceutice. Acum însă, datorită avîntului pe care l-a luat industria farmaceutică romînească în anii regimului democratpopular, o serie de produse farmaceutice purtînd eticheta „Fabricat in R.P.R.“ iau drumul unor țări îndepărtate nu numai din continentul european. De la 25 septembrie la 5 octombrie vom participa la tirgul internaţional. alimentar de la München cu o gamă variată de conserve alimentare, cu produse zaharoase şi cu plante medicinale De asemenea vom avea un birou de informaţii la Tirgul internaţional de la Plovdiv, între 14—28 septembrie, şi vom participa la Concursul internaţional al vinului ce se va ţine la Ljubljana. Medaliile de aur cucerite anul trecut au contribuit la sporirea prestigiului podgoriilor româneşti. Prezenţa noastră la tîrgurile internaţionale reprezintă o grăitoare mărturie a dezvoltării neîncetate a economiei ţării, a dorinţei noastre de a contribui şi pe calea legăturilor comerciale la o mai bună înţelegere şi prietenie între popoare. Prezenţe româneşti peste hotere Primul concurs internaţional şcolari de gimnastică din ţara noastră în scopul strîngerii legăturii prieteneşti între şcolarii din ţa noastră şi din alte ţări, Ministerul îvăţămîntului şi Culturii a iniţi anul acesta primul concurs internţional de gimnastică între reprezetativele elevilor din R. P. Romi şi R. P. Bulgaria. Concursul se desfăşura duminică 3 august, ore 18, la Bucureşti, în sala Dinari Echipele celor două ţări, formate grupe de cîte 8 elevi — băieţi şi fe — vor susţine probe de gimnastică liberă alegere, la toate aparatele, va face un clasament pe echipe un clasament individual compus. Leul nostru este format din cei 11 buni elevi-gimnaști care s-au remecat la campionatele școlare repulicane din acest an. -090- La pescuit... în liniştea odihnitoare a natur aşezat la umbra sălciei plotoas pescarul amator e un person des întîlnit pe malul lacului Fireasca. Şi chiar dacă răbdarea îi pusă deseori la încercare şi peş nu prea dau buzna spre undiţ pescarul amator îşi petrece în mc plăcut timpul liber. (Fotó: GH. VINTILA)