Scînteia, august 1958 (Anul 27, nr. 4282-4308)

1958-08-01 / nr. 4282

Pag. 2 Să asigurăm transportul exemplar al recoltei! Ne aflăm în plină campanie de recoltare. Ziua și noaptea batozele duduie pe aici. Pînă acum s-a treierat aproape jumătate din re­coltă. E vremea cînd recolta lui 1958 trebuie strînsă în hambare. Transportul recoltei de cereale din acest an constituie de aceea una din problemele la ordinea zilei. A organiza în aşa fel munca, a pregăti în aşa fel vagoanele, şlepurile şi mijloacele auto incit nici un bob din noua recoltă să nu se irosească — iată datoria pa­triotică, de onoare, a lucrătorilor din transporturi. Şi în acest an, oamenii muncii de pe ogoare simt ajutorul frăţesc al ceferiştilor în campania de recol­tare. încă cu mult înainte ca pri­mele boabe să dea în pîrgă, ceferiştii din numeroase staţii, revizii şi de­­pouri au raportat cu mîndrie: „Sun­tem­ gata pentru transportul noii re­colte ! Am etanşat toate vagoanele, am pregătit rampele de încărcare şi liniile de garare la silozuri şi maga­zii". Inscripţia „Bun pentru cereale“ a fost aplicată pe mii şi mii de vagoa­ne revizuite şi pregătite pentru trans­portul cerealelor. Ceferiştii din numeroase staţii — de pe cuprinsul regionalelor C.F.R. Cra­iova, Iaşi, Bucureşti etc. — se remar­că, în aceste zile, prin seriozitatea şi grija cu care efectuează transporturile de cereale. Exemplul lor trebuie ur­mat de toţi ! Subliniem aceasta de­oarece, pe ici pe colo, se mai ivesc ca­zuri care dovedesc lipsă de­­răspun­dere. Zilele trecute, de pildă, s-au gă­sit pe reţea vagoane etanşate la revizia C.F.R. Bucureşti-Triaj care, în loc să fie destinate transpor­tului noii recolte, erau îndreptate să care piatră şi cărămizi, sau sa aducă ter­ne de la Valea Uzului şi de la Nehoiaşi. Alteori se constată că unele vagoane n-au fost pregătite cu toată grija. Cei răspunzători pentru aseme­nea stări de lucruri trebuie traşi la răspundere pentru că, datorită super­ficialităţii de care au dat dovadă ei, îngreunează punerea la adăpost a roadelor muncii de un an a ţărăni­mii noastre muncitoare, fac să se risi­pească grăunţe preţioase din recolta. O atenţie mare trebuie acordată bunei folosiri a mijloacelor auto la transportul recoltei de la arii la ram­pele de încărcare din staţii, la maga­zii şi silozuri. Bazele I.R.T.A. au pus la dispoziţia agriculturii un număr destul de mare de autocamioane; to­tuşi, în unele locuri, munca la aceste baze este slab organizată, autocamioa­nele nu sunt pregătite cum trebuie, nu sosesc la timp, creînd astfel greu­tăţi transportului cerealelor de la aici. Se cuvine să fie luate măsuri grab­nice pentru înlăturarea unor atari de­ficienţe. Recolta nu aşteaptă. Campania de recoltare trebuie socotită încheiată a­­bia atunci cînd noua recoltă a fost depozitată în hambare. De aceea, toate eforturile şi toată grija pentru trans­portul exemplar al cerealelor din noua recoltă 1 ­o»o­ Muzeul de istorie din Ploeşti va avea o secţie de etnografie în cinstea zilei de 23 August se va deschide la Palatul culturii din Ploeşti o secţie de etnografie a muzeului de istorie din localitate. Vizitatorii vor putea admira în ca­drul acestei secţii cusături, costu­me, obiecte de artă populară din re­giune. Vor fi expuse cu acest prilej costume naţionale din Pietroşiţa, Vulcana Băi, din comunele Jidia, Dumitreşti, (raionul Rm. Sărat) etc. localităţi renumite pentru frumuse­ţea costumelor naţionale create de sătenii din partea locului. De asemenea, în cadrul secţiei de etnografie vizitatorii vor putea vedea interiorul unei locuinţe ţărăneşti din regiunea Ploeşti. 7­lÂITpE ~ . j ttik WakaefuiM iun ■in niTmi--------------- ^xm—an— Succese neîntîmplătoare Gospodăria colectivă din Gălbiori-Hîrşova se numără printre gospo­dăriile colective frun­taşe pe raion in cam­pania de recoltat şi tre­­ieriş. Dar nu numai atît. În această lună co­lectiviştii au terminat şi construirea unei ma­ternităţi de scroafe, a unui grajd pentru 100 de vaci şi au ajuns la acoperiş cu lucrările la remiza de maşini şi u­­nelte agricole. Sunt oare întimplă­­toare aceste succese ? Este limpede că nu. Organizaţia de partid, cunoscind profund viaţa gospodăriei colective, fiind in centrul acestei vieţi, reuşeşte să antre­neze pe toţi membrii de partid la rezolvarea ce­lor mai arzătoare pro­bleme. Pe baza planu­lui de muncă întocmit după Consfătuirea de la Constanţa a lucrăto­rilor din sectorul socia­list al agriculturii, fie­cărui membru şi candi­dat de partid i s-a în­credinţat o sarcină con­cretă. De pildă, tova­răşa Tudora Şerban a primit sarcina de a răs­punde de mobilizarea la muncă în campania de recoltare şi treierie a tuturor colectivistelor. Tovarăşul Stoica Boian a primit sarcina să-i antreneze pe colecti­vişti la urgentarea lucrărilor de construc­ţii etc. încredinţa­rea de sarcini concrete, controlul exercitat de biroul organizaţiei de bază şi ajutorul a­­cordat au dus la acti­vizarea tuturor mem­brilor şi candidaţilor de partid. Participarea activă a comuniştilor, iar după exemplul lor a masei de colectivişti, la treburile gospodăriei colective, a dus la întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriei — rezultat cu care pe drept cuvint colectiviștii se mîn­­dresc. -Omo- Legătura cu viaţa fereşte de greşeli Prim-secretarul Co­mitetului raional de partid Sighişoara, tov. Costin Felegeanu, mai citi odată, apoi încă odată, procesul verbal al adunării organizaţiei de bază din satul Cloaş­­teri. Organizaţia de bază primise un nou candidat de partid. To­tul părea că este în or­dine. , Şi totuşi ceva foarte important, ce ţi­nea nu de redactarea propriu-zisă a procesu­lui verbal, care era co­rectă, ci de conţinutul său, îl neliniştea pe primul secretar. Din a­­cest proces-verbal nu se putea constata comba­tivitatea caracteristică comuniştilor din aceas­tă organizaţie de bază, intransigenţa faţă de orice lipsuri, marea lor grijă , şi răspundere pentru ca un partid să intre cei mai buni oa­meni. Nu era vorba că cel primit în rîndurile candidaţilor n-ar fi me­ritat această cinste — era muncitor cinstit şi harnic. Primul secretar îl cunoştea bine. Dar el cunoştea bine şi în­treaga organizaţie de bază, pe toţi membrii de partid. Cum au pu­tut ei să treacă cu ve­derea lipsurile celui pe care l-au primit candi­dat, să nu le analizeze pentru a-l ajuta astfel să le înlăture ? A cerut părerea şi al­tor membri ai biroului comitetului raional. A­­poi a stat de vorbă cu membrii de partid din Cloaşterf şi cu candi­datul primit. Astfel, a reieşit că instructorul Comitetului raional de partid, Mihail Terezan, încâlcind în mod gro­solan indicaţiile şi nor­mele de partid, înşelînd încrederea pe care par­tidul i-a acordat-o, a în­tocmit un proces verbal fictiv, despre o adu­nare care n-a avut loc. Această comportare a fost condamnată de activişti şi membri de partid. ,a­şa cum era şi de aşteptat, Mihail Terezan a fost scos din muncă şi sancţionat chiar în aceeaşi zi, iar dosarul candidatului a fost înapoiat organiza­ţiei de bază pentru a fi supus discuţiei comu­niştilor. Iată cit de bine este cînd secretarii comite­tului raional de partid cunosc îndeaproape or­ganizaţiile de bază şi pe membrii de partid. Un pliant dedicat lui George Enescu In scopul popularizării cît mai largi a Festivalului internaţional „George Enescu“, Oficiul Naţional de Turism a tipărit un pliant care cuprinde o scurtă prezentare a per­sonalităţii marelui muzician român şi programul detailat al manifestări­lor festivalului ce va avea loc la Bucureşti între 4—22 septembrie. Pliantul a fost editat în limbile rusă, franceză, germană şi engleză şi tri­mis în mii şi mii de exemplare în toate colţurile lumii. ­0­0- La gospodăria de stat Cuparu, regiunea Piteşti, s-a pregătit o însem­nată suprafaţă de teren pentru a fi însămînţată cu porumb furajer. In clişeu , Tov. Ştefan Nicolae, inginerul şef al gospodăriei, contro­lează calitatea arăturii. In rindul colectivelor fruntaşe (Urmare din pag. I-a) crescut randamentul pe post şi a scăzut preţul de cost al cărbunelui extras. întrecere, disciplină La ieşirea din sectorul Palanga se află sediul conducerii acestui sector. Aici poate fi văzut un panou pe care sunt afişate periodic rezultatele ob­ţinute în producţie de către mineri, în primele 10 zile ale lunii iulie s-au ridicat în întrecere noi frun­taşi. Se aflau la loc de cins­te numele minerilor din brigăzile conduse de Radu Neagu şi Ion Iosif, care dăduseră peste plan în acea de­cada cu 67 la sută şi respectiv 63 la sută mai mult cărbune. Printre brigăzile fruntaşe în producţie se află şi cele conduse de Teodor Vor­­niceanu, Ion Stănean, Ion Mihăilă şi altele. în fiecare decadă minerii fruntaşi sunt popularizaţi la panourile frun­taşilor în producţie şi prin staţia de radioamplificare. — Anul trecut, îmi spune tov. Ion Gireadă, membru al comitetului de partid, disciplina lăsa uneori de dorit la mina noastră. Nu numai că erau absenţe nemotivate, dar se for­mase şi un obicei la unii mineri — de a intra în şat mai tîrziu cu 20—30 minute şi de a ieşi mai de­vreme. Pentru a pune capăt acestor ati­tudini, organizaţiile de bază au in­tensificat munca politică în rîndu­rile minerilor, puţini la număr de altfel, care lipseau nemotivat sau în­­tîrziau de la lucru. La rînd­ul ei, conducerea minei a luat măsuri or­ganizatorice împotriva unor ele­mente care, prin atitudinea lor faţă de muncă, creau greutăţi celorlalţi mineri dornici să sporească produc­ţia de cărbune. Astfel, disciplina a fost mult întărită. Acum, cînd se mai întîmplă cîte o întîrziere sau absenţă nemotivată, colectivul de muncitori ia imediat atitudine criti­că şi astfel de situaţii nu se mai repetă. O faptă de eroism Munca minerilor de la Filipeştii de Pădure pentru sporirea produc­ţiei de cărbune dă naştere uneori la fapte neobişnuite, eroice. Un fapt deosebit merită să fie amintit. Anul acesta, pe la mijlocul lunii martie, într-o dimineaţă s-a consta­tat că iese fum din unul dintre abatajele de la sectorul Palanga. Cărbunele se aprinsese siiigur. Focul trebuia localizat. Brigăzile de mineri conduse de brigadierii Teodor Văgăoană şi Ion Piţurea au cerut să lucreze în acest abataj. Condiţiile erau grele. Pereţii aba­tajului erau roşii de jur împrejur, iar temperatura — peste 50 grade. Cu injectoare­­ de apă şi cu extinc­toare îndreptate asupra focului, mi­nerii au lucrat neobosit pentru a scoate afară cărbunii aprinşi şi a localiza arderea. Membrii brigăzilor lui Teodor Văgăoană şi Ion Piţurea au lup­tat cu dîrzenie pentru a stinge fo­cul. Şi au învins. Acum, ei se bu­cură de multă stimă şi preţuire în rîndurile celorlalţi mineri. Prin fapta lor neobişnuită, ei au contri­buit intr-un fel deosebit la sporirea producţiei de cărbune. Pe scurt despre condiţiile de viaţă şi de muncă Multe s-au făcut aici, prin grija partidului şi a guvernului, pentru a se crea condiţii mai bune de muncă şi de viaţă muncitorilor şi tehnicie­nilor. Oraşul minerilor de la Filipeş­tii de Pădure, cu sute de apartamen­te confortabile, a fost construit în anii de democraţie populară. La mină există o policlinică cu un staţionar cu 30 de paturi. în ultimii ani, 57 de familii de mineri şi-au construit lo­cuinţe cu credite de la stat şi încă 123 s-au mutat în locuinţe construite cu bani din cîştigul lor propriu. Biblioteca minei are 4328 volume diferite şi este vizitată lu­nar de peste 750 de cititori. La clubul minei, corul minerilor şi ansamblul de estradă, format din 38 de oameni, se pregătesc intens pentru a prezenta cu prilejul „Zilei minerului“ un program artistic nou. Membrii cercului de artă plastică şi-au expus lucrările la club. Expo­ziţia a atras numeroşi vizitatori (au­toportretul în cărbune lucrat de mi­nerul Alexandru Vesa s-a bucurat de aprecierea multora). In ultimele luni, cîştigul mediu al minerilor a crescut, faţă de anul trecut, cu 20-30 la sută. Acum, în întrecerea în întâmpina­rea zilei de 23 August, minerii de la Filipeştii de Pădure sunt hotărîţi­­ să raporteze partidului şi guvernului noi succese în lupta pentru creşte­rea producţiei de cărbune. S­C­I­N­T­E­I­A A început distribuirea noii carţi de telefon Se pregăteşte o carte de telefon pe întreaga ţară începînd de ieri, au fost puse în vînzare noile cărţi cuprinzînd nu­merele de telefon ale abonaţilor din Capitală. Numerele tuturor între­prinderilor, instituţiilor ca şi ale particularilor sînt dispuse în noua carte în ordine­ alfabetică. Deocamdată s-au pus în vînzare 50.000 exemplare, urmînd ca în ur­mătoarele zile să mai fie vîndute încă 50.000. Cartea poate fi cumpă­rată de către orice persoană, indi­­ferent dacă posedă sau nu post te­lefonic. în prezent se lucrează la întoc­mirea cărţii de telefon pe întreaga ţară, în care vor fi cuprinse postu­rile telefonice din toate regiunile Difuzarea acestei cărţi va începe în cursul lunii octombrie sau no­­iembrie a acestui an. Ştiri sportive ■ Peste 30.000 de spectatori au asis­tat miercuri pe stadionul „Avangard“ din Odesa la întîlnirea internaţională prietenească de fotbal dintre echipa Clu­bului militar din Odesa şi echipa Ra­pid II Bucureşti. După un joc de bun nivel tehnic şi cu multe faze intere­sante, fotbaliştii sovietici au cîştigat cu scorul de 4—1 (4—1).­­ In cadrul unor tentative pentru stabilirea de noi recorduri aviatice ale ţării noastre, pilotul Octavian Băcanu a dovedit o înaltă măiestrie, reuşind să-şi înscrie numele pe tabloul record­manilor cu două performanţe. Pilotînd un avion Yak-u­, maestrul sportului Oc­tavian Băcanu a stabilit un record de viteză pe bază de 3000 m, la înălţime limitată pentru clasa de aparate C.l.d, realizînd o medie orară de 478,405 km. Cel de-al doilea record stabilit de O. Băcanu a fost realizat în proba de ur­care în timp minim la 3000 m, cu 5’07". Performanţele înregistrate de temera­rul sportiv sunt de valoare internaţio­nală. B Echipa de handbal Dinamo Ber­lin îşi începe astăzi turneul în ţara noastră, întîlnind cu începere de la ora 18 pe stadionul „Dinamo“ selecţionata oraşului Bucureşti. „ Intre 21 şi 24 august se va des­făşura campionatul de mare fond pe Dunăre. La această competiţie, organi­zată de secţia de sport a Consiliului Central al Sindicatelor, în colaborare cu federaţia de sporturi nautice, vor participa cei mai buni canotori din ţară, care se vor întrece pe caiace (sau klinuri). Competiția măsoară 198 km. Plecarea se va da la Galaţi, urmînd apoi traseul Isaccea, Tulcea, Gorgova, Suli­na. -0*0--0*0- întocmai ca în urare, înalt cît tres­tia, în spic ca vrabia — aşa arată tot griul la gospodăria de stat Brateş din raionul Galaţi. Şi lanurile-s întinse, nu glumă — pe vreo 2000 ha. De sus, de lingă şosea, şi pînă de­parte, spre apa Prutului, spicele aurii sclipesc in bătaia soarelui, de-ţi fură privirea. Din loc în loc, combinele par nişte corăbii care înghit recolta. E în toi lupta pentru recol­tatul şi treieratul păioaselor. Tere­nul a fost împărţit pe brigăzi. Vasile Calistru şi Toader Bernea lucrează cu brigăzile lor la secţia Prut, Ion Mar­tin la Colibaşi, iar brigada complexă a lui Stavăr Niculeţ la Cotu Văleni. Toate cele 32 combine şi 8 seceră­­tori-legători lucrează din plin. Ca să termine mai repede recoltatul, oamenii lucrează şi duminica. 3.400 kg. grîu la hectar Stavăr Niculeţ, şeful brigăzii I-a de mecanizare complectă, lucrează îm­preună cu alţi 5 mecanizatori 600 ha. de pămînt. Toţi sunt în gospodărie de vreo 7 ani şi au făcut parte mereu din aceeaşi brigadă. Anul trecut au obţinut pe terenurile lucrate cîte 2000 kg. grîu la hectar şi 4000 kg. porumb boabe la hectar. Pentru rezultatele frumoase pe care le-au obţinut, fiecare dintre ei a primit cîte un premiu de 3000 lei. Oamenii din brigada lui Niculeţ — Nicolae Roşea, Toader Lefter, Gheor­­ghe Tănase, Nicolae Vătafu şi Gavri­­liu — au hotărît ca în acest an să obţină recolte mult mai mari. Mai ales că i-a chemat la între­cere brigada a doua, a lui Canistru. Ei au cultivat 380 ha. cu grîu, 150 ha. cu porumb pentru hibridare şi 80 ha. cu porumb pentru boabe. Toate lucrările le-au făcut cum scrie la carte. Nicolae Vătafu, „mustăciosul“, cum îi zic cei din brigadă, a venit şi de data aceasta cu o iniţiativă nouă : să organizeze întrecerea în brigadă sub lozinca : „In fiecare zi cîte un vagon de grîu“. Vătafu i-a chemat la între­cere şi tot el este fruntaşul întrecerii. Nu s-au lăsat mai prejos nici Roş­ea şi nici Lefter. Toţi fac treabă bună. Iar producţia, cu toate că în luna mai timpul a fost secetos, este de 3400 kg. la hectar. Nici brigăzile lui Martin şi Calistru nu au rămas în urmă. Ele obţin aproa­pe 3000 kg. grîu la hectar. Prin acea­sta producţia medie planificată pe gospodărie a fost cu mult depăşită. In urma combinelor, 6 muncitori lu­crează cu maşinile la balotatul paie­lor. Gospodăria are în plan să balo­teze 3000 tone de paie. In două zile — 210.000 kg. cereale predate statului Moș Gheorghe Iordache parc-a întinerit. Cît îi ziua de mare aleargă cu carnetul în mină de la o mașină la alta. Notează numărul sacilor, greu­tatea și apoi — dă-i drumul la baza de recepţie. El răspunde, ca delegat din partea gospodăriei, de transportul şi predarea cerealelor. Are în primire maşinile puse la dispoziţie de I.R.T.A. şi pe cele ale gospodăriei. Din carne­tul lui Moş Iordache mi-am notat ci­fra 210.000. Ea reprezintă cantitati de cereale predată de către gospod ria de stat Brateș la baza de recept în numai două zile. ...Nici celelalte treburi nu sunt da uitării. Brigada lui Constantin Prof lucrează de zor la însilozat lucernă ierburi. A însilozat pină acum pe­ 400 tone. Se pregătesc intens pe­tru iarnă oamenii, că doar cele 3 vaci cu lapte, 9000 de oi şi 2400 por au nevoie de mari cantităţi de furaj Şi apoi numărul vacilor de lapte î speri cu încă 300. Sunt în plină activitate şi constru­torii. Au fost terminate de curînd grajduri, o magazie, se reconstruie: 3 clădiri pentru administraţiile secţi­lor şi 6 apartamente pentru muncitor Se munceşte peste tot. Dar principala grijă a muncitor­lor de aici şi a conducerii gospodări a fost în aceste zile recoltatul grîu, la timp şi fără pierderi. GH. BALTA coresp. „Scîntei DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI OAMENII DIN BRIGADA LUI NICULEŢ Din activitatea organizaţiilor de Cruce Roşie din întreprinderi Activiştii Crucii Roşii din între­prinderi, instruiţi de personal sani­tar calificat, acordă la nevoie pri­mul ajutor, se preocupă de curăţe­nia din ateliere, desfăşoară muncă de educaţie sanitară în rîndurile muncitorilor şi participă la toate acţiunile profilactice. Iată ci­te­va aspecte din activitatea lor. ★ La fabrica „Ianos Herbak“ 200 muncitori au absolvit în ul­timele luni diferite cursuri sanitare la care au învăţat cum să se ferea­scă de anumite boli şi cum să acor­de un prim ajutor în caz de acciden­tare, în întreprindere sunt 38 de pos­turi sanitare, în cele mai importan­te sectoare de producţie. Echipiere­le grupelor sanitare fac practică la policlinică, iar în lunile de primă­vară au participat la o serie de acţiuni de salubrizare şi deratizare a unor magazii din fabrică. La întreprinderea forestieră „Fra­sin“ din regiunea Suceava, activiştii Crucii Roşii controlează permanent starea de curăţenie a cabanelor în care locuiesc muncitorii şi a punc­telor alimentare. Organizaţia de Cruce Roşie de la Combinatul siderurgic Hunedoara are 40 de secţii. Mii de salariaţi din uzină au absolvit cursurile sanita­re. Colectivul postului sanitar de la laminoare, împărţit pe ture, este mult apreciat de muncitori. ★ Datorită muncii activiştilor de Cruce Roşie, în trei întreprinderi -oro-din regiunea Bucureşti, combinatul agroalimentar ,,30 Decembrie“, din raionul Vidra, ţesătoria „Teleorman“ din Roşiorii de Vede şi Atelierele navale din Giurgiu au fost econo­misite, din ianuarie şi pînă acum, prin faptul că oamenii n-au mai pierdut timpul cu deplasările la po­liclinică, circa 3.700 ore de pro­ducţie. Veşti din Roman întrecerea la i.m.s. La începutul acestei luni, la între­prinderea metalurgică de stat din Roman a pornit o întrecere între toate grupele sindicale. Printre obiectivele întrecerii se numără: economisirea materialelor, reduce­rea preţului de cost prin scăderea rebuturilor sub procentul admis etc. In momentul de faţă, fruntaşă este grupa sindicală de la secţia chiulase, din rindul căreia s-au evidenţiat frezorii C. Pilat, C. Bălan, lăcătuşul Alexandru leşanu şi alţii. Rezultate bune în întrecere au obţinut şi mun­citorii din grupele sindicale de la forje şi ajustaj. NOI SĂU DE SPECTACOLE Peste citeva zile va avea loc spec­tacolul inaugural al noului cinema­tograf din Roman. Cinematograful are o capacitate de 400 de locuri şi este inzestrat cu aparate de pro­iecţie moderne. In centrul oraşului Roman se con­struieşte o mare clădire, unde va fi casa de cultură raională. Lucrările exterioare sunt aproape gata. Casa de cultură va avea o sală spaţioasă de spectacole cu ecran pentru pro­iecţii cinematografice, scenă pentru spectacole teatrale, cabine pentru artişti etc. ­000- Examenele de burse pentru învăţămîntul superior în această perioadă numeroşi fii de muncitori şi de ţărani muncitori din întreaga ţară se pregătesc pentru a deveni studenţi. Pînă în prezent peste 6.000 de ti­neri s-au înscris să participe la con­cursul de burse pentru învăţămîntul superior acordate de sfaturile popu­lare regionale. Numeroase alte burse vor fi acordate tinerilor muncitori sau fii de muncitori de către între­prinderile socialiste. întreprinderile aparţinînd Ministerului Industriei Grele, de pildă, au primit pînă acum mai mult de 600 de cereri ale tine­rilor candidaţi la concursul de bur­se, cele din cadrul Ministerului In­dustriei Petrolului şi Chimiei 400 de asemenea cereri, întreprinderile Ministerului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor au înscris la concu peste 250 de candidaţi. Numai de bazinul carbonifer al Văii Jiului din centrul siderurgic Hunedoa, s-au înscris pînă în prezent să part­cipe la concursul de burse acorda de întreprinderile socialiste 70 de t­neri muncitori şi fii de mineri, side­rurgişti, constructori. Pentru prezentarea în bune con­diţii la concursul de burse, într-u mare număr de localităţi din ţară a fost organizate cursuri de pregătir a tinerilor candidaţi, fii de munc­tori şi de ţărani muncitori, la cai predau cei mai buni profesori de şcolile medii şi cadre didactice de învăţămîntul superior. (Agerpre Is­f. 4288 Emailuri de calitate superioară Laboratorul central de cercetări pentru lacuri şi cerneluri din ca­drul Ministerului Industriei Pe­trolului şi Chimiei a obţinut un şir de rezultate care în prezent sunt a­­plicate cu succes în producţie. Astfel, colectivul laboratorului a fabricat pe bază de materii prime existente la noi în ţară răşini alchi­­dice modificate cu ulei de ricin des­hidratat care înlocuiesc uleiurile ve­getale la fabricarea emailurilor de calitate superioară. Fiind rezistente la soare, ploi şi îngheţ, aceste emai­luri sunt utilizate pentru table in­dicatoare de circulaţie pe drumurile naţionale, la vopsitul podurilor,­­o­mo­navelor fluviale şi maritime, m­âinilor agricole etc. Pe baza aceloraşi răşini se precu cerneluri pentru tipar înalt care usucă mai repede decît cele fabr­cate cu ulei de in. Totodată, s-au­­ elaborat şi reţete de cerneluri neg­­rotative pe bază de naftanat de ca­ciu, care au calităţi superioare economisesc coloranţii de nuanţar -----omo- PARTICIPAREA ţării noastre îa tîrgurile internaţionale de toamnă în urmă cu citeva zile s-a des­prins din rada portului Constanţa, pornind pe nesfîrşita întindere a mării, vasul „Sulina“. în cala sa erau rînduite cu grijă, în ambalaje purtînd pecetea „Fabricat in R.P.R.“, nenumărate produse romineşti des­tinate tirgului internaţional de la Izmir (Turcia). Aici, intre 20 august şi 20 septembrie, vizitatori şi oa­meni de afaceri veniţi din diferite colţuri ale lumii ______ vor avea prilejul să cunoască maşi­nile produse de tinăra industrie rominească in pli­nă dezvoltare, mi­nunatele obiecte de artizanat care au dus departe faima broderiilor noastre, a ţesătu­rilor şi a obiectelor împodobite cu motive naţionale romineşti. La Izmir, în pavilionul deasupra căruia va flutura drapelul Republi­cii Populare Romine, organizaţiile noastre de comerţ exterior vor fi prezente cu diferite maşini-unelte şi maşini agricole, produse chimice, o gamă variată de bunuri de consum, precum şi produse finite de lemn. Din anul 1955, ţara noastră par­ticipă an de an la tirgul de la Iz­mir, pavilionul­ R. P. Român, bucu­­rîndu-se mereu de un binemeritat succes, mărturie a calităţii produ­selor romineşti. De altfel, tirgul de la Izmir este doar începutul. In toamna acestui an ţara noastră participă la alte citeva tirguri internaţionale, organi­­zînd totodată, în cursul lunii au­gust, o expoziţie industrială-econo­­mică la Şanhai, menită să înfăţi­şeze potenţialul industrial al ţării. Intre 6 şi 21 septembrie vom fi prezenţi cu maşini-unelte şi bunuri de larg consum la tirgul de la Za­greb, unde vor fi expuse textile, confecţii, încălţăminte, produse de piele, produse ale industriei chimice, ale industriei lemnului, utilaj petro­lifer, tractorul U.T.O.S.-45, maşini necesare industriei alimentare, pre­cum și produse agro-alimentare, dintre care nu vor lipsi nici atît de mult apreciatele vinuri. Cu o pondere mai mare in pri­vinta produselor industriale va fi pavilionul nostru la tirgul de la Sa­lonic, care îşi va deschide porţile la 7 septembrie. Pe o suprafaţă de 400 m. pătraţi, vor fi expuse utilaje din sectorul metalurgic, maşini-unelte, aparate de protecţie, instalaţii frigorifere, maşini agricole. De asemenea, Ex­­port lemn va fi reprezentat prin pro­duse finite de lemn ca mobilă, in­strumente muzicale, ambarcaţiuni, iar Romînoexport va avea în stan­duri ţesături, confecţii încălţăminte în pavilionul R. P. Romíno vizita­torii vor face cunoştinţă de aseme­nea cu produsele noastre agro-ali­mentare, cu bău­turi şi obiecte de artizanat. Tot la 7 septem­brie vom fi pre­zenţi şi la Tirgul internaţional de toamnă al bunu­rilor de consum, care va avea loc la Leipzig. In afara produselor a­­gro-alimentare, ţesăturilor, confec­ţiilor, produselor finite de lemn, vor fi prezentate publicului şi cercurilor de afaceri interesate multe din rea­lizările industriei farmaceutice, prin­tre care in primul rînd antibioticele. In alţi ani, ţara noastră era una dintre cumpărătoarele de seamă ale antibioticelor şi, în general, ale pro­duselor farmaceutice. Acum însă, datorită avîntului pe care l-a luat industria farmaceutică romî­­nească în anii regimului democrat­­popular, o serie de produse farma­ceutice purtînd eticheta „Fabricat in R.P.R.“ iau drumul unor țări înde­părtate nu numai din continentul european. De la 25 septembrie la 5 octom­brie vom participa la tirgul inter­naţional. alimentar de la München cu o gamă variată de conserve ali­mentare, cu produse zaharoase şi cu plante medicinale De asemenea vom avea un birou de informaţii la Tirgul internaţio­nal de la Plovdiv, între 14—28 sep­tembrie, şi vom participa la Con­cursul internaţional al vinului ce se va ţine la Ljubljana. Medaliile de aur cucerite anul trecut au contri­buit la sporirea prestigiului podgo­riilor româneşti. Prezenţa noastră la tîrgurile in­ternaţionale reprezintă o grăitoare mărturie a dezvoltării neîncetate a economiei ţării, a dorinţei noastre de a contribui şi pe calea legăturilor comerciale la o mai bună înţelegere şi prietenie între popoare. Prezenţe româneşti peste h­ote­re Primul concurs internaţional şcolar­­­i de gimnastică din ţara noastră în scopul strîngerii legăturii prieteneşti între şcolarii din ţa noastră şi din alte ţări, Ministerul î­văţămîntului şi Culturii a iniţi anul acesta primul concurs intern­ţional de gimnastică între repreze­tativele elevilor din R. P. Romi şi R. P. Bulgaria. Concursul se desfăşura duminică 3 august, ore 18, la Bucureşti, în sala Dinari Echipele celor două ţări, formate­­ grupe de cîte 8 elevi — băieţi şi fe — vor susţine probe de gimnastică liberă alegere, la toate aparatele, va face un clasament pe echipe un clasament individual compus. L­eul nostru este format din cei 11 buni elevi-gimnaști care s-au reme­cat la campionatele școlare repuli­cane din acest an. -090- La pescuit... în liniştea odihnitoare a natur aşezat la umbra sălciei plotoas pescarul amator e un person des întîlnit pe malul lacului Fi­reasca. Şi chiar dacă răbdarea îi pusă deseori la încercare şi peş nu prea dau buzna spre undiţ pescarul amator îşi petrece în mc plăcut timpul liber. (Fotó: GH. VINTILA)

Next