Scînteia, ianuarie 1959 (Anul 28, nr. 4412-4436)
1959-01-03 / nr. 4412
SPRE NOI SUCCESE ÎN CONSTRUIREA SOCIALISMULUI! Am păşit într-un nou an de muncă. Cu adîncă încredere în viitor, în Partidul Muncitoresc Român, care călăuzeşte cu înţelepciune poporul muncitor pe calea socialismului, oamenii muncii încep noul an hotărîţi să obţină cît mai însemnate succese în lupta pentru avîntul neîntrerupt al economiei și culturii, pentru ridicarea continuă a nivelului lor de trai, pentru înflorirea Republicii Populare Române. Anul 1958 s-a încheiat cu importante realizări în toate domeniile. Producţia industrială a crescut cu peste 9,5% faţă de anul 1957 ; planul de stat al producţiei globale industriale a fost depăşit, după date preliminare, cu 3,5%. In cursul anului 1958 au intrat în funcţiune importante obiective industriale : marele bluming şi trei cuptoare Martin la Hunedoara, linia de acid sulfuric la uzina chimică Năvodari, uzina petrochimică nr. 2 Brazi, Complexul pentru industrializarea lemnului Gălăuţaş etc. In anul trecut, salariul real al celor ce muncesc în sectorul socialist de stat a fost cu aproape 60% mai mare decit în 1950 şi cu 26% decît în 1955. In fiecare regiune, în centrele industriale şi în Capitală s-au construit şi se construiesc pentru oamenii muncii mii de locuinţe. Sectorul socialist cuprinde în prezent peste 55% din suprafaţa agricolă a ţării, exercitînd o atracţie tot mai puternică în rândurile ţărănimii muncitoare. Schimbul dintre oraş şi sat s-a intensificat, s-a întărit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Oglindind dezvoltarea sănătoasă, constructivă, paşnică a întregii noastre economii, trăinicia finanţelor ţării şi a monedei noastre, bugetul de stat pe anul 1958 s-a încheiat cu un excedent de 1,6 miliarde de lei, depăşindu-se cu 800 milioane lei excedentul planificat. „înfăptuirile rodnice ale acestui an — a arătat tovarăşul Chivu Stoica in cuvîntarea rostită cu prilejul anului nou — sînt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a hărniciei ţărănimii muncitoare, a oamenilor de cultură legaţi de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care conduce cu mină sigură poporul muncitor pe drumul socialismului“. Avîntul tuturor ramurilor economiei, creşterea venitului naţional şi a nivelului de trai al celor ce muncesc în anul 1958 se datoresc faptului că partidul nostru aplică cu consecvenţă politica de industrializare socialistă a ţării. Partidul a orientat principalele investiţii spre industria grea, spre acele ramuri care asigură dezvoltarea rapidă a întregii economii. Pentru a traduce în viaţă politica partidului, oamenii muncii au pornit numeroase iniţiative preţioase, au făcut mii de propuneri de valorificare a unor rezerve ale întreprinderilor ; la sate a luat amploare acţiunea patriotică de realizare, prin muncă voluntară, a unor mari lucrări de hidroamelioraţii, de ridicare a noi construcţii de interes social-cultural. Punîndu-şi forţele creatoare în slujba poporului, oamenii de ştiinţă şi cultură au obţinut însemnate succese. Bilanţul anului 1958, care oglindește din plin capacitatea clasei noastre muncitoare, a statului democrat-popular de a asigura mersul înainte al economiei, dezvoltarea ei ascendentă pe drumul construirii socialismului, constituie o bază trainică pentru dobîndirea de noi și importante realizări în anul în care am păşit. Oamenii muncii din ţara noastră încep noul an de muncă avînd în faţa lor programul clar şi însufleţitor cuprins în expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara din 26—28 noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R. Acest program asigură dezvoltarea pe mai departe şi într-un ritm mai intens al industriei noastre socialiste, lărgirea bazei tehnico-materiale în agricultură, sporirea însemnată a producţiei industriale şi agricole, în scopul ridicării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. Pentru finanţarea acestui important program, Marea Adunare Naţională a dezbătut şi a aprobat recent bugetul de stat pe anul 1959 — buget al muncii paşnice a poporului nostru, orientat spre dezvoltarea continuă a economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Cifrele bugetului de stat pe anul în curs, dezbaterile care s-au purtat în jurul lui au scos încă odată în evidenţă că economia noastră naţională este o economie consolidată, în plină dezvoltare, că fiecare întreprindere are însemnate resurse pentru a spori şi mai mult acumulările necesare dezvoltării economiei. Pe baza sarcinilor puse de plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, în acest an se va investi suma de 17,6 miliarde lei, cu 15 la sută mai mult decît în 1958 ; pentru creşterea activităţii productive a industriei este prevăzută suma de 14,8 miliarde lei, în afara creditelor bancare. In acest an, se va acorda mai departe o deosebită atenţie dezvoltării industriei siderurgice, a cărei producţie trebuie să crească cu 23 la sută iar la oţel cu 38 la sută faţă de anul 1958. Lupta pentru creşterea producţiei de metal pe baza folosirii mai raţionale a agregatelor siderurgice şi a intrării în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie este o sarcină de seamă în noul an. Importante fonduri — 20 la sută din volumul total al investiţiilor industriale — sunt alocate pentru dezvoltarea puternică a industriei chimice, una din ramurile de bază ale economiei naţionale. Dată fiind însemnătatea pe care o au noile fabrici şi uzine chimice care vor intra în funcţiune anul acesta, constructorii şi toate întreprinderile care au sarcina să contribuie la construirea şi utilarea acestora au datoria să grăbească darea lor în folosinţă. In faţa industriei uşoare şi alimentare — pentru dezvoltarea căreia s-a alocat în acest an un volum de investiţii cu 53 la sută mai mare decît în 1958 — stă sarcina importantă de a produce cît mai multe mărfuri de calitate superioară şi la un preţ de cost redus, de a lărgi numărul sortimentelor, de a realiza economii la materii prime. Volumul mijloacelor destinate dezvoltării agriculturii este de 5,7 miliarde lei, din care 2,9 miliarde lei pentru investiţii. Cea mai mare parte din aceste fonduri sunt destinate mecanizării principalelor lu-(Continuare în pag. IlI-a, col. 1—4) la Bucureşti, 1 ianuarie 1959. Locuitorii Capitalei au sărbătorit cu bucurie şi entuziasm prima zi a noului an. Mai însorită chiar decît o zi de primăvară, aceasta a dat prilej bucureştenilor să străbată în lungi plimbări oraşul pentru a-şi felicita rudele şi prietenii, să se întîlnească în marile pieţe sau să se odihnească în parcuri. (Foto R. Costin) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIV, ANUL XXVIII Nr. 4412 Sîmbătă 3 ianuarie 1959 4 PAGINI - 20 BANI ÎN FRUNTEA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII MONDIALE U.R.S.S. a lansat o rachetă cosmică in direcţia Lunii La 2 ianuarie a fost lansată în U.R.S.S. în direcţia Lunii o rachetă cosmică. Conform programului stabilit racheta cosmică cu mai multe trepte a ieşit pe traiectoria de înaintare in direcţia Lunii. Continuîndu-şi înaintarea racheta a trecut peste frontiera de Est a Uniunii Sovietice, peste insulele Hawai și își continuă drumul deasupra Oceanului Pacific, îndepărtîndu-se rapid de pămînt. La 3 ianuarie, ora 3:10 (ora Moscovei), racheta cosmică înaintînd spre Lună, va trece deasupra regiunii de sud a insulei Sumatra, aflîndu-se la o distanţă de aproape 110.000 km. de pămînt. Conform calculelor preliminare, care sînt precizate prin observaţii directe, la 4 ianuarie 1959, în jurul orei 7, racheta cosmică va ajunge în regiunea Lunii. Ultima treaptă a rachetei cosmice, care cîntăreşte 1.472 kg. fără combustibil este prevăzută cu un conteiner special, în interiorul căruia se află aparatele de măsurat necesare efectuării observaţiilor ştiinţifice. MOSCOVA (AGERPRES). — TASS transmite următorul comunicat cu privire la lansarea unei rachete cosmice în direcția Lunii. Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cuvîntare : Tovarăşi şi tovarăşe, cetăţeni şi cetăţene, Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cînd poporul nostru a devenit stăpîn al propriului său destin. In anul care s-a sfîrşit, pe întinsul ţării noastre s-au înălţat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, locuinţe, şcoli şi spitale, s-a lărgit şi s-a consolidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătăţit traiul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. înfăptuirile rodnice ale acestui an sunt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei ţărănimi muncitoare, a oamenilor de cultură legaţi de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului nostru care conduce cu mină sigură poporul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obţinut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susţinute, abnegaţie şi elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăţilor, inerente perioadei de mari transformări social-economice şi de lichidare a înapoierii în care a fost ţinută ţara noastră de burghezie şi moşierime, însufleţiţi de victoriile repurtate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, oamenii muncii vor manifesta şi în anul care vine acelaşi avint creator in lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor măreţe pe care partidul nostru le-a pus în faţa poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi şi mai evidente, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale şi culturale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obţinute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frăţeşti din Uniunea Sovietică şi din celelalte ţări ale lagărului socialist. Realitatea vie, înfăptuirile materiale şi spirituale ale sistemului socialist mondial demonstrează în faţa întregii lumi superioritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul devalorizării şi inflaţiei, al agravării şomajului, al atacului reacţiunii împotriva libertăţilor democratice; lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social capătă o amploare şi o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că această năzuinţă a sa este împărtăşită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmărilor şi a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea prăpastiei“, dusă de agresorii imperialişti, dornici să cotropească pămînturi străine, să subjuge alte popoare, să le răpească independenţa naţională şi dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obţinute de popoarele iubitoare de pace in anul 1958 justifică convingerea noastră că anul care vine va fi anul unor noi biruinţe ale forţelor păcii, care sunt in măsură să împiedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, îndreptată împotriva păcii şi securităţii popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forţele ce luptă pentru pace, Republica Populară Romînă îşi va aduce şi pe viitor contribuţia activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al guvernului Republicii Populare Române, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbaţi, femei, tineri, care muncesc cu dragoste şi devotament în uzine şi fabrici, în mine, pe ogoare, în instituţii şi lăcaşuri de cultură, noi succese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propăşirea ţării şi fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, şi le adresez tradiţionala urare a poporului nostru. La mulţi ani IA ÎNCEPUT DE AN Primele şarje de oţel Siderurgiştii Combinatului metalurgic Reşiţa au înregistrat prima mare victorie din noul an . Oţelăria Martin a combinatului, la care s-au făcut lucrări de reconstrucţie, a dat primele două şarje de oţel. Prima şarjă a fost elaborată la cuptorul nr. 4 în seara zilei de 31 decembrie de echipa prim-topitorului Ion Bobescu, iar cea de-a doua la cuptorul nr. 5 în noaptea zilei de 1 ianuarie, de echipa prim-topitorului Adam Jemănaru. Primele două şarje date de oţelarii reşiţeni în pragul şi în prima zi a noului an au fost elaborate într-un timp scurt, iar turnarea lor s-a făcut pe vagoneţi. Cu foc continuu DEVA (coresp. „Scînteii“). — La oţelăriile Martin, la furnale, la laminoare, focul rămîne mereu nestins. Ziua şi noaptea în zilele de lucru sau de sărbătoare, pe platformele de încărcare, în halele de pregătire a metalului, a lingotierelor etc. îşi desfăşoară munca zeci, sute de siderurgişti. ...1 ianuarie. La cuptoarele Martin din secţia oţelărie nr. 1 s-au dat 10 şarje rapide. Echipa condusă de tov. Mihai Dumitru a dat o şarjă în numai 6 ore şi 15 minute, cea condusă de tov. Vasile Ciobanu in numai 7 ore etc. Ca urmare a scurtării timpului de elaborare a şarjelor, cifrele planului de producţie prevăzute pentru ziua de 1 ianuarie au fost depăşite. Topitorii de la cuptorul nr. 5 conduşi de Dumitru Şerban au dat în această zi peste plan aproape 31 tone oţel. Traian Bîrlea, Simion Mihaia, Vasile Ciobanu au dat de asemenea oţel peste plan. La furnalele Hunedoarei s-a lucrat, de asemenea, în această zi cu mult avînt. Fruntaşi s-au situat topitorii de la furnalul nr. 4. In prima zi a anului 1959 oţelarii şi furnaliştii de la Combinatul siderurgic din Hunedoara au dat aproape 100 tone metal peste plan. La sonda 631 se forează PLOEȘTI (coresp. „Scînteii"). — Pînă la începutul noului an mai erau doar cîteva ore. La sonda 631 de la poalele dealului Drăgăneasa de la Cîmpina sondorii de serviciu în frunte cu șeful de echipă, comunistul Ion Mihai, pregăteau noroiul în batale, aranjau sculele pe podul sondei, verificau granicul, macaraua, geamblacul şi celelalte părţi ale instalaţiei. Maistrul Ion Mihai şi ceilalţi membri ai echipei au ţinut să pornească săpatul acestei sonde încă din prima zi a noului an. Angajamentul şi l-au îndeplinit. Chiar la miezul nopţii, cînd se rosteau urări de fericire şi voie bună, sapa a început să „muşte“ adine din pămîntul nisipos. Schimbul II condus de maistrul Ion Ioniţă şi schimbul III condus de comunistul Matei Vasile de la sonda 631 au continuat cu succes forajul sondei. „Dorinţa noastră — spunea maistrul Ion Mihai — este de a contribui cît mai mult la înfăptuirea sarcinilor puse de partid în faţa petroliştilor. Deoarece recenta plenară ne-a făcut o critică justă pentru faptul că am depăşit preţul de cost planificat pe metru forat, noi ne angajăm ca în acest an să folosim cu grijă de gospodari materialele şi chimicalele, să reducem preţul de cost“. In noaptea de revelion au muncit cu avînt brigăzile conduse de Ion Moise, Constantin Muşat, Ion Potecă şi altele. In prima zi a noului an colectivul sectorului de foraj Cîmpina a săpat cu 10% mai mulţi metri peste plan. Un început bun BAIA MARE (coresp. „Scînteii"). — Noaptea încă nu și-a ridicat vălul, cînd la gura minei lămpile au început să licărească. Minerii s-au adunat să intre în sut. Este primul șut al anului 1959. In afară de obişnuitul salut „Noroc bun“, se aude urarea „La mulţi ani". La mina exploatării Petre Gheorghe din Săsar, primul schimb al anului s-a terminat cu prima victorie în muncă. Fruntaşe în întrecere sunt echipele lui Petre Boiceanu II şi Aurel Braica. Ortacii lui Boiceanu pregătind o puşcare au perforat 18 găuri in loc de 12, executind şi alte lucrări. Echipa lui Braica a extras în plus 5 vagoneţi de minereu de cîte o tonă și jumătate fiecare. TELEGRAME Primului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CHIVU STOICA, Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, Dragi tovarăşi, Bucureşti In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. vă felicităm călduros pe d-voastră şi întregul popor romín cu prilejul Anului Nou. Poporul sovietic se bucură sincer că în anul care a trecut, poporul romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, a obţinut însemnate succese în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării sale. Ne exprimăm convingerea că prietenia frăţească şi colaborarea între popoarele ţărilor noastre se vor dezvolta mereu şi în viitor în interesul întăririi continue a familiei unite a popoarelor lagărului socialist. Dorim din tot sufletul poporului frate român noi succese în măreaţa operă a construcţiei socialiste, în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume. N. HRUŞCIOV K. VOROŞILOV Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV prim-secretar al Comitetului Central al P. C. U. S. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului K. K. VOROŞILOV Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Dragi tovarăşi, Moscova Cu ocazia Anului Nou vă transmitem călduroase felicitări din partea poporului român care se bucură din toată inima de succesele remarcabile obţinute de poporul sovietic, sub conducerea P.C.U.S., în opera de construire a comunismului. Poporul nostru dă o înaltă preţuire relaţiilor de colaborare frăţească dintre popoarele noastre şi-şi manifestă hotărîrea de a întări continuu prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Marea Uniune Sovietică care ne acordă un ajutor neprecupeţit în construirea vieţii noi, socialiste. Urăm poporului frate sovietic, gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, guvernului sovietic şi dv. personal, noi succese în realizarea măreţelor sarcini ale construirii comunismului, în lupta pentru pace în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române I. GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Cu paşii repezi ai Istoriei.». Persoana, un distins om de afaceri belgian, mă ţintea cu privirea de cîteva minute. In sfîrşit, îndrăzni: — ...E din Romînia ? — Ce anume ? — Cravata. — Da. Figură stupefiată. Apoi... — Se poartă şi la d-voastră ? Ii privesc ; chipul nu e cîtuşi de puţin ironic, doar stupid. — Dumneavoastră ce părere aveţi ? — Ştiam că nu se poartă. — Şi acum ? — îmi daţi voie ? Distinsul întinde mina şi, cu delicateţea cu care ai lua un fluture, atinge cravata, pipăie subţire, o întoarce între degete, lin, şi citeşte marca fabricii: „Fabrica de ţesături de mătase „Ilie Pintilie“. S-a dumirit... Deprimat: — Aşadar, se poartă şi la dumneavoastră... — Inchipuiţi-vă... Se poartă şi multe alte lucruri : hidrocentralele şi televizorul, creşele pentru copiii muncitorilor şi ţăranilor, tractoarele şi învăţămîntul pentru toată lumea. Nu se mai poartă pelagra şi analfabetismul, sifilisul... şi nici ura de rasă. Mai presus de orice, nu se mai poartă o plagă teribilă, care a făcut şi mai face ravagii nemaipomenite în lume... El: Şi care este această teribilă plagă, domnul meu ? Eu : Exploatarea omului de către neam, domnul meu. eflgia este o ţară frumoasă, cu un popor muncitor şi eroic, cu splendide monumente de artă, cu scriitori şi artişti remarcabili. Am vizitat-o la scurt interval după catastrofa minieră de la Marcinelle. Te preumbli, la Anvers, cu emoţie, prin grădina casei lui Rubens , Bruges-la-Morte, cetatea lui Rodenbach, cu canalele-i misterioase prin care alunecă o apă, obosită parcă de atîta linişte, îţi umple inima de o dulce poezie ; e o plăcere să şezi la masă, la Liege, în hanul Havart, clădit în 1594, şi să bei un pahar de vin nu chiar cam din vremea aceea, dar bătrîn şi de treabă totuşi. Totul pare liniştit. Ce lirice culori... . Dar, colindînd inversul şi oprindu-te în faţa faimoasei statui a docherului, opera lui Constantin Meunier, pe al cărei soclu stă scris: „Arbeid, Vrijheid“ („Muncă, Libertate“), ţi se spune: „A curs sînge aici, şi nu în vremuri medievale, ci acum cîţiva ani, de 1 Mai 1952, cînd docherii au manifestat împotriva războiului. Capitaliştii noştri nu vor să înţeleagă că viaţa nu stă în loc“... vii John Foster Dulles, care 131F, nu e belgian, ci american, împarte lumea în două : o parte în care — spunea d-sa — domneşte libertatea, belşugul şi armonia — şi partea aceasta o numeşte „lumea liberă“ ; şi o altă parte — afirmă tot d-sa — unde oamenii nu poartă cravată, ci cuţite în dinţi — „lumea comunistă“, lumea de dincolo de „cortina de fier“. Fiind în Belgia, pe care d. Dulles binevoieşte s-o considere ca făcînd parte din „lumea liberă“, am luat la întîmplare o revistă — „Europe magasine“ nr. 588 — în care se vorbea despre „divina“ frăţietate dintre S.U.A. şi Belgia. Citesc : „Morning Call“, cotidian din Paterson (S.U.A.) — crede că Belgia ar trebui, într-un interval de 30 de ani, să lase guvernarea Congo-ului pe seama negrilor. „De ce să nu fie şi ei liberi ?“ — întreabă măreţ „Morning Call“, după ce a aplicat o lecţie infamilor colonialişti ce suntem“. Şi publicaţia bruxelleză, continuă pe un ton caustic să polemizeze cu „clicile de filantropi yankei“, care s-au găsit să le dea lor sfaturi tocmai „acum, cînd Ku-Klux-Klan-ul își multiplică actele de terorism rasist contra negrilor americani“. Iată dar „clica filantropilor yankei“ intrată în conflict cu clica „filantropilor belgieni“. Bătălia se dă nu după sistemul, de mult depăşit, al lui Rohingus, prinţ de Anvers, cu spada, ci, ca între parlagii, cu cuţitele, la cămaşă (şi fără cravată). E in Arcadia ego...“ Am cunoscut şi noi fericirea pe care o cunosc astăzi congolezii. Am fost şi noi cîndva colonie anglo - franco - germanoamericano-belgo-olandeză. Am fost şi noi supuşi operei civilizatorii. Am căpătat şi noi, în schimbul petrolului şi sîngelui, amara apă de colonie. „Belgia Orientului“ ! — ce titlu pompos ni se dăduse. Şi ce ingraţi ne-am dovedit. Şi ce mindru te simţi azi (Continuare In pag. H-a, col. 1—5) EUGEN JEBELEANU