Scînteia, aprilie 1959 (Anul 28, nr. 4487-4512)

1959-04-01 / nr. 4487

VROLETORI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ? ANUL XXVII! Nr. 4487 Miercuri 1 aprilie 1959 4 PAGINI - 20 BANI Pentru continua îmbunătăţire a activităţii gospodăriilor de stat Zilele­ acestea a fost publicată in presă Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Romí­ne cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlu­lui de partid şi a activităţii economice în gospodăriile agricole de stat. Măsurile prevăzute de această hotă­­rîre sînt de o mare însemnătate pentru întărirea continuă a gospodăriilor agricole de stat care reprezintă în ţara noastră cea mai înaintată formă de organizare a producţiei agricole socialiste. Centre puternice ale dezvoltării agriculturii, ale creş­terii producţiei agricole-marfă, gospo­dăriile agricole de stat dovedesc ţără­nimii muncitoare superioritatea agri­culturii socialiste mecanizate şi a a­­plicării metodelor ştiinţifice agrozoo­­tehnice. Partidul şi guvernul au pus în faţa lor sarcina de a deveni mari producătoare de cereale şi produse a­­nimale cu minimum de cheltuieli, cu o productivitate a muncii ridicată, model de gospodărire socialistă, de a asigura o producţie în continuă creştere, con­tribuind astfel într-o măsură tot mai mare la alcătuirea fondului centrali­zat de produse agricole al statului. Pentru înfăptuirea acestor sarcini deosebit de importante, gospodăriile a­­gricole de stat au fost înzestrate cu o puternică bază tehnico-materială. Pentru fiecare 100 hectare teren agri­col cuprins în planul de producţie la sfîrşitul anului 1958, între anii 1947- 1958 inclusiv, s-au făcut investiţii în valoare de 425.000 lei. Gospodăriile de stat au fost dotate cu un bogat parc de tractoare şi maşini agricole moder­ne. Dacă în 1949 ele dispuneau de 2.752 tractoare, la sfîrșitul anului 1958 numărul tractoarelor s-a ridicat la 12.322. De asemenea, gospodăriile a­­gricole de stat dispun de 6.340 com­bine pentru cereale. Pe baza sarcinilor stabilite de Plenara C C. al P.M.R. din noiembrie 1958, parcul de mașini din gospodăriile de stat va fi substanţial mărit astfel încît să se asigure me­canizarea complectă a lucrărilor agri­cole. A crescut numărul tehnicienilor şi inginerilor care lucrează în gospodă­riile agricole de stat, ceea ce asigură o conducere mai competentă a acestor unităţi agricole socialiste. Ca rezultat al măsurilor luate de partid şi guvern, activitatea gospodă­riilor de stat s-a îmbunătăţit an de an, ele producînd şi livrind statului canti­tăţi din ce în ce mai mari de cereale şi produse animale. Este concludent faptul că în anul trecut, an nefavora­bil din punct de vedere climateric, planul de livrări la principalele pro­duse a fost depăşit, cantităţile predate statului fiind mai mari decit în anii precedenţi. Cu toate succesele dobîndite, gospo­dăriile agricole de stat au încă mari rezerve de sporire a producţiei, chiar şi cele mai bune putînd să producă de 2-3 ori mai mult decit în prezent. Mari rezerve sunt în toate gospodăriile pen­tru reducerea costului produselor. Pu­nerea în valoare a acestor rezerve de­pinde într-o măsură hotărîtoare de ca­litatea activităţii cadrelor de condu­cere a gospodăriilor de stat, de price­perea lor de a folosi cu maximum de eficacitate economică importantele mij­loace tehnico-materiale care le-au fost încredinţate. Hotărîrea subliniază că pentru înde­plinirea rolului deosebit de important pe care-l au gospodăriile agricole de stat în economia ţării, este ne­cesară în primul rînd întărirea con­ducerii şi controlului întregii acti­vităţi a gospodăriilor agricole de stat de către organele şi organi­zaţiile de partid. Totodată, se impu­ne îmbunătăţirea permanentă a condu­cerii activităţii gospodăriilor, creşte­rea răspunderii directorului şi a tutu­ror cadrelor cu funcţii de conducere, atragerea acestora la elaborarea mă­surilor necesare înfăptuirii sarcinilor puse de partid şi guvern. In acest scop, în Hotărîre sînt stabilite o se­rie de măsuri politice şi organizatori­ce de o deosebită însemnătate. In fiecare G.A.S. se înfiinţează un consiliu, precum şi funcţiile de or­ganizator de partid al gospodăriei şi de mecanic şef in cadrul fiecă­rei secţii a G­ A.S. Gospodăriile agricole de stat sunt întreprinderi mari socialiste, care cu­prind mii de hectare de teren, au sute de animale, tractoare şi maşini de tot felul. Buna lor gospodărire, asigura­rea întăririi lor continue pune pro­bleme multiple şi complexe. Tocmai pentru a da posibilitatea ca aceste probleme să fie cunoscute temeinic, ca măsurile ce se stabilesc pentru îmbunătăţirea muncii într-un sector sau altul să fie cît mai juste. Hotă­rîrea prevede înfiinţarea consiliului gospodăriei de stat. Format din ca­drele de bază ale gospodăriei, consi­liul contribuie într-o măsură însem­nată la întărirea conducerii gospodă­riei, la rezolvarea mai competentă a sarcinilor mari ale G.A.S. Activitatea consiliului va fi cu ade­vărat rodnică, atîta timp cît el nu se va pierde în chestiuni mărunte, ci se va ocupa de probleme importante pri­vind continua îmbunătăţire a activi­tăţii gospodăriei de stat. Hotă­rîrea arată că în atenţia consiliului trebuie să stea astfel de sarcini ca elaborarea proiectului planului de pro­filare şi dezvoltare în perspectivă a gospodăriei şi proiectului planului anual de stat al gospodăriei, stabili­rea planului operativ pentru buna desfăşurare a campaniilor agricole, fo­losirea cu cea mai mare chibzuinţă a pămîntului, a maşinilor, instalaţiilor şi construcţiilor, în scopul sporirii continue a producţiei şi al reducerii costului ei. Consiliul gospodăriei tre­buie să ia toate măsurile pentru a asigura livrarea în întregime, în con­diţii optime şi la termenele fixate, a produselor către stat. Pentru realiza­rea sarcinilor sale, consiliul se întru­neşte obligatoriu odată pe lună, îna­intea fiecărei campanii agricole şi ori de cîte ori se ivesc probleme impor­tante, hotărîrile sale fiind obligatorii pentru tot personalul gospodăriei. Directorul este, precum se ştie, con­ducătorul unic al gospodăriei de stat pe linie administrativă. Avînd răspunderea aplicării întocmai a hotă­­rîrilor partidului şi guvernului, înde­plinirii planului de producţie la toţi indicii, directorul trebuie să se îngri­jească de buna organizare a muncii, de utilizarea raţională a tuturor mij­loacelor de producţie, de lărgirea con­­­­tinuă a mecanizării prin organizarea brigăzilor de mecanizare complectă la toate secţiile şi sectoarele gospo­dăriei. în întreaga sa activitate direc­torul trebuie să folosească din plin ajutorul consiliului şi al întregului colectiv de muncitori, ingineri şi teh­nicieni. O însemnătate deosebită pentru îm­bunătăţirea activităţii gospodăriilor de stat o are crearea funcţiei de or­ganizator de partid în fiecare gos­podărie, însemnătatea rolului organizatoru­lui de partid din G.A.S. reiese şi din faptul că hotărîrea prevede selec­ţionarea organizatorilor de partid din rîndul activiştilor de partid, de stat şi ai organizaţiilor obşteşti, dintre to­varăşii care au dovedit energie, pa­siune şi fermitate în lupta pentru în­deplinirea sarcinilor de partid şi de stat, au cunoştinţe în domeniul agri­culturii şi pregătirea organizatorică şi politică la nivelul unui secretar de comitet raional de partid. Organizatorul de partid conduce nemijlocit întreaga muncă de partid şi a organizaţiilor de masă din gospo­dărie, asigură controlul de partid cu privire la aplicarea in practică a sa.­ (Continuare în pag. IlI-a) Un harnic inovator Constructorii de maşini-unelte de la fabrica „înfrăţirea“ din Oradea se preocupă de îmbună­tăţirea producţiei, pentru a da maşini mai multe, mai perfec­ţionate şi mai ieftine. Inovato­rii fabricii aduc o contribuţie importantă în această direcţie. Ei au făcut în primele două luni ale acestui an 23 de inova­ţii preţioase. Printre inovatorii fabricii se numără şi tov. Nicolae Lukács.­­ Operaţia de rotunjire a dan­ii turii roţilor dinţate se exe- r cuta manual, necesitînd mul­­ti tă muncă. Deseori, cînd tre­ji cea prin atelier, inovatorul­­ se oprea lîngă echipa care exe- | cuta această operaţie, cerce­­t tind atent piesele. Oare nu s-ar­­ putea face operaţia asta meca- I nie ? — se întreba el. [1 Multe zile şi nopţi s-a stră- 5 duit inovatorul Lukács Nicolae fi pentru a construi un dispozi­­|5 tiv acţionat de un motor mic. ij care execută, în numai 2-3 mi- Si nute, ceea ce făcea o echipă d­intr-o jumătate de oră.­­ După aplicarea acestei inova­­ţii s-a apucat de alta. Şi-a în­dreptat atenţia spre construcţia maşinii de găurit. — Nu s-ar putea oare simpli­fica mai mult construcţia aces­tei maşini ? — s-a întrebat în­tr-o zi inovatorul în timp ce o studia atent. Au trecut multe zile pînă a reuşit să modifice mecanismul de antrenare a fu­sului. De curînd a modificat şi­­ sistemul ei de viteze, care per­­ri­mite o mînuire rapidă şi uşoară­­ a maşinii. 1j Inovaţiile realizate de Lukács I. Nicolae aduc anual fabricii eco­­­­nomii de peste 60.000 lei. Apre­ciind munca depusă organiza­ţia de bază a primit de cîteva zile, în rîndurile partidului pe inovatorul Lukács Nicolae. AUREL POP ■, coresp. „Scînteii“ . Combustibil economisit Muncitorii, inginerii şi tehnicienii depoului de locomotive C.F.R. Ora­dea desfăşoară o vie întrecere. Fie­care ceferist luptă pentru a econo­misi cît mai multe materiale şi com­bustibil. Din materialele economi­site, echipa condusă de comunistul Cornel Baciu a executat reparaţii cu ridicarea de pe osii la locomotiva 140.257. Echipă de strungari în frun­te cu Ioan Bille, Iosif Arpasu şi Flo­rian Faur au asigurat din materia­lele economisite piese pentru repa­rarea armăturii cazanelor la 10 loco­motive. Datorită depăşirii tonajului mediu, mecanicii de locomotive au econo­misit de la începutul anului pînă la 14 martie 1.244 tone combustibil. Cele mai mari economii au fost rea­lizate de mecanicii Ion Birta, Teo­dor Bronz, Iosif Cotescu, care au economisit zeci de tone de combus­tibil. A 36-a gospodărie agricolă colectivă din raionul Bîrlad In raionul Bîrlad, numărul ţărani­lor muncitori care intră în gospodă­riile colective existente, sau se unesc în altele noi, devine tot mai mare. In ultima vreme, încă 1376 familii au păşit pe calea gospodăriei colec­tive. Recent, la Miceşti, comuna Ghergheşti, s-a inaugurat o nouă gospodărie colectivă — a 36-a — din raion. Chiar în adunarea de consti­tuire 18 ţărani muncitori au cerut să fie primiţi membri ai gospodăriei agricole „1 Mai“. F­abrica de fenol de la Făgăraş a intrat în funcţiune DR. STALIN (coresp. „Scînteii“).­Ieri după-amiază, fabrica de fenol din cadrul combinatului chimic nr. 1 Făgăraş a intrat în funcţiune, trecînd cu succes toate probele mecanice şi tehnologice. Noua unitate a in­dustriei noastre chimice a fost proiectată pe baza documentaţiei sovietice, de un colectiv de la IPROCHIM-Bucureşti, iar construcţia ei a fost realizată de grupul de construcţii şi montaje din ca­drul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. Uti­lajele de înaltă productivitate cu care este înzestrată fabrica de fenol au fost realizate de colectivele uzi­nelor „23 August“ din Capitală şi al fabricii de utilaj chimic din Făgăraş. Fabrica de fenol de la Făgăraş va avea o capaci­tate de producţie de 5000 tone, în loc de 3000 tone cît era prevăzut iniţial. Aceasta a fost posibil dato­rită unor modificări aduse proiectului şi fluxului teh­nologic. Importanţa acestei noi unităţi industriale constă în faptul că ea produce materia primă nece­sară fabricii de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, în fotografie, un aspect al noii fabrici de fenol de la Făgăraş. La gospodăria agricolă de stat din Band, Regiunea Autonomă Maghiară însămînţările de primăvară sunt în toi, în fotografie György János, trac­torist, Ştefan Petru şi Borz Panfil, muncitori, lucrează la semănatul ovă­zului pe terenul gospodăriei la secţia Căpuşu de Cîmpie. (Foto: Deaki Lorănd) @l­td tfrtl tLiLti umămL.. Există la Sfatul popular al regiu­nii Cluj un birou modest în care vreo patru-cinci funcţionari întoc­mesc situaţii, trimit şi primesc me­saje telefonice şi stabilesc procen­taje care se schimbă mereu, de la o zi la alta. O muncă poate neînsemnată în aparenţă. Totuşi, aici în biroul a­­cesta modest, se realizează legătu­­ra între sutele de mii de oameni care, pe întreg cuprinsul regiunii, clădesc noi şcoli, cămine culturale, dispensare, băi, fîntîni, poduri, în­­frumuseţîndu-şi şi îmbogăţindu-şi satele şi oraşele şi între „statul ma­jor“ însărcinat să făgăşuiască şi să sprijine iniţiativa creatoare a ma­selor. E vorba de acţiunile contri­buţiei voluntare a cetăţenilor în DRAGOŞ NICOL scopul înfrumuseţării şi modernizării satelor şi comunelor, cu alte cuvin­te, e vorba de participarea firească a maselor la înfăptuirea unor lu­­crări menite să satisfacă cerinţele noi de cultură, de învăţămînt, de estetică, de igienă, pe care oamenii de azi le simt mai mult ca oricînd. Regiunea Cluj a obţinut succese deosebite în ceea ce priveşte acea­stă acţiune a contribuţiei voluntare. Numai în decursul anului 1958, de pildă, s-au construit în această re­giune cu ajutorul cetăţenilor 1.121 de şcoli, cămine culturale, dispen­sare, băi, poduri, fîntîni, s-au elec­trificat sate, s-au făcut 735 de repa­raţii şi s-au pus temeliile a 403 noi construcţii. Cheltuielile făcute pentru înfăp­tuirea acestor lucrări nu reprezintă decât în parte valoarea lor reală, datorită muncii voluntare a cetăţe­nilor care au înţeles că economiile ce se vor realiza prin contribuţia lor voluntară vor îngădui sfatului popular al regiunii să întreprindă şi alte importante lucrări de interes obştesc. Un calcul al comisiei re­gionale pentru contribuţia voluntară arată că din 1952 pînă în 1959 s-au economisit — datorită muncii entu­ziaste a cetăţenilor — circa 26.000.000 lei. Cheltuielile reale pen­tru lucrările executate în această perioadă ar fi trebuit să se ridice la 56 milioane jumătate ; ele au fost efectuate insă cu numai aproape 31 de milioane. Cum s-a putut realiza concret această uriaşă participare a maselor la acţiunile de care vorbim ? Experienţa de la Apahida începutul anului 1958 a găsit în regiunea Cluj sute de lucrări din contribuţie voluntară începute, şi neterminate. Multe se măcinau sub zăpezi, fără acoperişuri, şi mai multe îşi arătau doar temeliile cră­pate de ploi şi arşiţă. Comitetele executive ale sfaturilor populare ra­ionale socoteau acţiunile întreprinse prin contribuţia voluntară o proble­mă aparţinînd comunelor, iar comu­nele aşteptau sprijinul raioanelor. Fapt este că în unele locuri din re­giune, lucrările rămăseseră în urmă. ..Omul care îmi dădea lămuririle se opri să-şi aprindă o ţigară. — Ne-a ajutat experienţa de la Apahida — o iniţiativă a tovarăşu­lui Doboş —continuă el. De la ea au pornit toate cele ce au urmat. Inginerul Nicolae Doboş, fost pînă în 1944 mecanic de locomotivă, de îndată ce a fost ales preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, a întreprins cîteva drumuri prin regiune pentru a ve­dea cum stau lucrurile „pe teren“. Cu acest prilej el a descoperit că mai multe lucrări de interes ob­ştesc începute se tărăgănau fără rost de ani de zile. Reîntors la Cluj a pus şi această chestiune în discuţia comitetului executiv al sfatului popular regional. Cînd a văzut apoi că lucrurile nu se îndreaptă, cu toa­te măsurile hotărite de la centru, preşedintele s-a gîndit la ceva nou: să se înfiinţeze în fiecare comună cite un colectiv subordonat sfatului popular care să activeze pe princi­piul exemplului personal şi care să îmbrăţişeze şi să sprijine iniţiativa locală, orice nouă acţiune gospodă­rească ce s-ar ivi în comuna respec­tivă. Primul „colectiv de acţiune“ a luat fiinţă în comuna Apahida. El era alcătuit din secretarul comite­tului de partid, preşedintele comite­tului executiv al sfatului popular, preşedintele cooperativei şi cel al consiliului de conducere al G.A.C., directorul şcolii, şeful gării etc. Ac­ţiunile la ordinea zilei erau: con­tribuţia voluntară a cetăţenilor la înfăptuirea lucrărilor gospodăreşti şi încheierea contractărilor. Ca membri ai ,,colectivului de acţiu­ne“, fiecare şef de instituţie sau în­treprindere devenea un agitator în colectivul său de muncă şi un exemplu. Era clar că dacă directo­rul şcolii, de pildă, îşi va aduce con­tribuţia voluntară şi dacă avînd pă­­mînt va contracta chiar el cu sta­tul, toţi cei pe care-i conduce îi vor urma exemplul. Şi aşa mai departe. Experienţa de la Apahida a durat cam o lună şi jumătate. Rezultatele : excelente ! Şi atunci, cu consimţă­­mîntul comitetului regional de par­tid, metoda „colectivului de acţiu­ne“ a fost aplicată în întreaga re­giune. Sprijinite puternic de comi­(Continuare în pag. IlI-a, col. S—8) La fabrica de oglinzi Bucureşti, se produc geamuri pentru maşini, lentile cu dioptrii pentru ochelari, geamuri curbate pentru vitrine etc. In fotografia nr. 1 muncitoarea Chişu Maria, fruntaşă în rea­lizarea de economii, lucrînd la maşina de şlefuit lentile, iar în fotografia nr. 2, muncitorul Constantin Dilimoț, verificînd cum au fost șlefuite parbrizele de autocamion înainte de tratarea lor termică. (Foto R. Costin) Fruntaşi în muncile agricole GALAŢI (coresp. „Scri­­teii“).­­ Gospodăriile de stat, gospodăriile colecti­ve, întovărăşirile agricole fi­­ăranii muncitori din regiunea Galaţi au termi­nat de însăminţat întrea­ga suprafaţă cu floarea­­soarelui. Anul acesta au fost însămînţate în re­giune peste 54.000 ha. cu floarea-soarelui, cu 12.000 ha. mai mult decit în a­­nul trecut. Cele mai mari supra­feţe peste plan au fost in­­sămînţate de către gospo­dăriile colective din raioa­nele Bujor, Bereşti, Galaţi şi Lieşti. Colectiviştii şi întovără­şită din raionul Bereşti care au terminat printre cei dinţii din regiune în­­sămînţările din prima ur­genţă, au început de cî­teva zile să însăminţeze porumbul. Primii au ieşit la cimp întovărăşiţii din Aldeşti care au semănat 60 ha. cu porumb. In co­muna Bălăbăneşti au fost semănate 60 ha. cu po­rumb, iar la Căneşti 36 ha. Pînă acum în raionul Bereşti au fost însămîn­­ţate peste 200 ha. cu a­­ceastă cultură. Experienţă bună în construcţia de locuinţe • Un apartament mediu — 36.000 Iei. • Două apartamente construite în 30 de sile.. • Întreaga construcţie executată din elemente prefabricate. In acest an, colectivul Trustului regional de construcţii Bucureşti urmează să construiască în regiune circa 200 apartamente, in afară de numeroase clădiri industriale şi pentru agricultură, obiective de in­teres social-cultural etc. La scurt timp după plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, un colectiv de ingineri şi tehnicieni de la acest trust a luat iniţiativa de a întocmi un proiect de locuinţă ieftină, care să se execute cu materiale locale şi în­tr-un termen foarte scurt. După un studiu aprofundat, acest colectiv a reuşit să elaboreze un proiect de a­­partament economic, adaptabil în orice regiune, care poate fi aplicat atît la construcţii individuale, cît şi la construcţii cu mai multe etaje. Pentru a se obţine o reducere sub­stanţială a preţului de cost, au fost adoptate soluţii noi. Cu sprijinul Comitetului regional P.M.R. Bucureşti, constructorii de la acest trust au în execuţie, în co­muna Baloteşti, o casă cu două apartamente, folosindu-se acest pro­iect. Ce este deosebit de observat la această construcţie ? In primul rînd, un lucru care pare curios : la această construcţie nu s-a folosit nici o cărămidă. întreaga clădire, compusă din două aparta­mente, este realizată din beton pre­fabricat. Elementele prefabricate fo­losite la realizarea clădirii se deose­besc de cele folosite în mod obişnuit De la fundaţie şi pînă la acoperiş, aproape toate elementele construcţiei sunt realizate din două tipuri de chesoane din beton armat. Fiecare apartament este compus din două camere de cîte 17 m.p. fiecare, un vestibul de 8 m.p., o bucătărie de 6 m.p., cămară şi un grup sanitar com­plect. Folosindu-se golurile chesoa­­nelor din care sunt construiţi pereţii, camerele sunt dotate cu dulapuri şi bibliotecă. Sobele sunt aşezate tot în golurile chesoanelor, pentru a nu se micşora spaţiul camerelor. Bucătăria este dotată cu sobă pentru aragaz, masă de preparat, dulapuri de veselă şi instalaţie frigorifică. Merită subliniat că raportul din­tre suprafaţa locuibilă şi cea con­struită este de 61 la sută. Costul a­­cestui apartament proiectat, cu toa­tă dotarea, este de 36.000 lei, iar timpul de execuţie de numai 30 zile. In ultimul timp, folosind a­celeaşi soluţii, colectivul de in­gineri şi tehnicieni din cadrul trustului a realizat un nou proiect pentru un bloc compus din opt apar­tamente şi două garsoniere (parter plus etaj). Preţul de cost al unui a­­partement cu două camere, după noul proiect, căruia i s-au adus unele modificări, s-a redus la 32.400 lei, iar raportul intre suprafaţa locuibilă şi cea construită este de aproape 63 la sută. Noul proiect va fi aplicat la două construcţii — în Roşiori de Ve­de şi Alexandria. Rezultatele bune obţinute în reali­zarea acestor apartamente se bazea­ză în special pe folosirea pe scară largă a prefabricatelor. Folosirea unui număr restrîns de tipuri de e­­lemente prefabricate a asigurat în bună măsură reducerea preţului de cost. De asemenea, întrebuinţarea aproape exclusivă a prefabricatelor a dus la reducerea la minimum a cheltuielilor de organizare a şanti­erului, a consumului de materiale. Desigur că prin îmbunătăţirea a­­cestui proiect, cu sprijinul unui in­stitut de proiectare specializat, se poate obţine o reducere şi mai în­semnată a preţului de cost. Dacă în loc de învelitoare de asbociment s-ar folosi ţiglă, costul construcţiei ar fi mai redus; în loc de pîslă minerală la izolaţii, care costă 18,85 lei m.p. — folosită din cauza frigului în peri­oada de execuţie — s-ar putea între­buinţa rumbeton care costă numai 8,81 lei. m.p. Şi acestea nu sunt sin­­gurele posibilităţi de reducere a pre­ţului de cost. Această construcţie de locuinţă, cu toate că s-a executat în condiţii relativ grele, pe timp de iarnă, do­vedeşte că atunci cînd există o pre­ocupare susţinută din partea proiec­tanţilor şi a constructorilor, preţul de cost al locuinţelor poate fi redus mult, fără ca acest lucru să se facă în dauna calităţii, a confortului. Experienţa pozitivă obţinută de Trustul regional de construcţii Bu­cureşti, deşi constituie un început, merită să fie studiată cu atenţie de celelalte organizaţii de construcţii, de institutele de proiectare, încît prin extinderea ei să se realizeze construcţii de locuinţe mai ieftine, într-un timp mai scurt şi de bună ing. ALEX, GHENGHEA ÎNTRECEREA PRIETENILOR CÂRTII Pe baza Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din anul 1955, C.C. al U.T.M. împreună cu Ministerul Invă­­ţămîntului şi Culturii, Consiliul Cen­tral al Sindicatelor şi Uniunea Scriito­rilor au organizat concursul permanent pentru citirea literaturii de către tine­ret „Iubiţi cartea“. De la un an la al­tul concursul „Iubiţi cartea“ a fost pri­mit cu entuziasm de către tineret. Din 1955 şi pînă acum au fost cu­prinşi în cadrul concursului peste 650.000 de tineri, dintre care 150.000 sînt purtători ai insignei de „Prieten al cărţii“. La sfîrşitul anului 1957 s-a iniţiat faza superioară a concursului, care se adresează purtătorilor de insignă, de­numită „întrecerea prietenilor cărţii“. Aceasta a constituit şi constituie o po­sibilitate nouă în vederea continuării muncii cu cartea de către purtătorii insignei de „Prieten al cărţii“. La „întrecerea prietenilor cărţii“ au participat tineri muncitori, ţărani, elevi, studenţi şi intelectuali care s-au în­trecut în cadrul etapelor pe întreprin­deri, sate, şcoli, facultăţi şi instituţii, la etapele raionale şi regionale. Cei mai buni dintre cîştigătorii acestor etape au participat în zilele de 27-29 martie a.c. la etapa finală, care a a­­vut loc la Bucureşti. 100 de partici­panţi s-au confruntat în diferite pro­­­be, iar două grupe de finalişti care au trecut cu succes toate probele s-au în­­tîlnit în cadrul concursului final. In dimineaţa zilei de 29 martie, îrn sala Casei prieteniei româno-sovietice, în faţa sutelor de tineri veniţi să asis­te la acest concurs, în faţa microfo­nului radiodifuziunii, 13 finalişti au în­ceput concursul. Participanţii din grupa tinerilor cu­ studii elementare s-au întrecut în ca­drul temei „Figura eroului comsomolist reflectată în literatura sovietică“, cîşti­­gători fiind utemiştii Udroiu Neagu —, muncitor la fabrica „Mao Tze-dun“ din­ Bucureşti, şi Bărbulescu Victor, din co-­ muna Baia de Aramă, regiunea Craiova, care au obţinut rezultate egale. Participanţii din grupa tinerilor cu studii medii şi învăţămînt superior s-au întrecut în cadrul temei „Satul de ieri şi de astăzi oglindit în literatura ro-* mină“, cîştigătoare fiind utemista Cer­­bu Ileana — elevă la şcoala medie „Ion Luca Caragiale“ din Capitală. De asemenea, prin buna lor pre­gătire, s-au mai evidenţiat Bărbu­ Păun — dulgher la Centrul Cinemato­grafic „Buftea“, Rîştei Ion — munci­tor la întreprinderea Textilă din Timi­şoara, Mihai Iulia — elevă la şcoală medie din Huşi, Ştefănescu Melania —­ studentă la Universitatea 5,C. I. Par­­hon“, şi Suhany Alexandru •— elev la şcoala medie din Zalău. Cîştigătorii şi concurenţii fruntaşi au­ primit diferite premii, constînd în ex­cursii în străinătate, aparate de radio, biciclete, cărţi şi alte obiecte.

Next