Scînteia, aprilie 1959 (Anul 28, nr. 4487-4512)
1959-04-01 / nr. 4487
VROLETORI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ? ANUL XXVII! Nr. 4487 Miercuri 1 aprilie 1959 4 PAGINI - 20 BANI Pentru continua îmbunătăţire a activităţii gospodăriilor de stat Zilele acestea a fost publicată in presă Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice în gospodăriile agricole de stat. Măsurile prevăzute de această hotărîre sînt de o mare însemnătate pentru întărirea continuă a gospodăriilor agricole de stat care reprezintă în ţara noastră cea mai înaintată formă de organizare a producţiei agricole socialiste. Centre puternice ale dezvoltării agriculturii, ale creşterii producţiei agricole-marfă, gospodăriile agricole de stat dovedesc ţărănimii muncitoare superioritatea agriculturii socialiste mecanizate şi a aplicării metodelor ştiinţifice agrozootehnice. Partidul şi guvernul au pus în faţa lor sarcina de a deveni mari producătoare de cereale şi produse animale cu minimum de cheltuieli, cu o productivitate a muncii ridicată, model de gospodărire socialistă, de a asigura o producţie în continuă creştere, contribuind astfel într-o măsură tot mai mare la alcătuirea fondului centralizat de produse agricole al statului. Pentru înfăptuirea acestor sarcini deosebit de importante, gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate cu o puternică bază tehnico-materială. Pentru fiecare 100 hectare teren agricol cuprins în planul de producţie la sfîrşitul anului 1958, între anii 1947- 1958 inclusiv, s-au făcut investiţii în valoare de 425.000 lei. Gospodăriile de stat au fost dotate cu un bogat parc de tractoare şi maşini agricole moderne. Dacă în 1949 ele dispuneau de 2.752 tractoare, la sfîrșitul anului 1958 numărul tractoarelor s-a ridicat la 12.322. De asemenea, gospodăriile agricole de stat dispun de 6.340 combine pentru cereale. Pe baza sarcinilor stabilite de Plenara C C. al P.M.R. din noiembrie 1958, parcul de mașini din gospodăriile de stat va fi substanţial mărit astfel încît să se asigure mecanizarea complectă a lucrărilor agricole. A crescut numărul tehnicienilor şi inginerilor care lucrează în gospodăriile agricole de stat, ceea ce asigură o conducere mai competentă a acestor unităţi agricole socialiste. Ca rezultat al măsurilor luate de partid şi guvern, activitatea gospodăriilor de stat s-a îmbunătăţit an de an, ele producînd şi livrind statului cantităţi din ce în ce mai mari de cereale şi produse animale. Este concludent faptul că în anul trecut, an nefavorabil din punct de vedere climateric, planul de livrări la principalele produse a fost depăşit, cantităţile predate statului fiind mai mari decit în anii precedenţi. Cu toate succesele dobîndite, gospodăriile agricole de stat au încă mari rezerve de sporire a producţiei, chiar şi cele mai bune putînd să producă de 2-3 ori mai mult decit în prezent. Mari rezerve sunt în toate gospodăriile pentru reducerea costului produselor. Punerea în valoare a acestor rezerve depinde într-o măsură hotărîtoare de calitatea activităţii cadrelor de conducere a gospodăriilor de stat, de priceperea lor de a folosi cu maximum de eficacitate economică importantele mijloace tehnico-materiale care le-au fost încredinţate. Hotărîrea subliniază că pentru îndeplinirea rolului deosebit de important pe care-l au gospodăriile agricole de stat în economia ţării, este necesară în primul rînd întărirea conducerii şi controlului întregii activităţi a gospodăriilor agricole de stat de către organele şi organizaţiile de partid. Totodată, se impune îmbunătăţirea permanentă a conducerii activităţii gospodăriilor, creşterea răspunderii directorului şi a tuturor cadrelor cu funcţii de conducere, atragerea acestora la elaborarea măsurilor necesare înfăptuirii sarcinilor puse de partid şi guvern. In acest scop, în Hotărîre sînt stabilite o serie de măsuri politice şi organizatorice de o deosebită însemnătate. In fiecare G.A.S. se înfiinţează un consiliu, precum şi funcţiile de organizator de partid al gospodăriei şi de mecanic şef in cadrul fiecărei secţii a G A.S. Gospodăriile agricole de stat sunt întreprinderi mari socialiste, care cuprind mii de hectare de teren, au sute de animale, tractoare şi maşini de tot felul. Buna lor gospodărire, asigurarea întăririi lor continue pune probleme multiple şi complexe. Tocmai pentru a da posibilitatea ca aceste probleme să fie cunoscute temeinic, ca măsurile ce se stabilesc pentru îmbunătăţirea muncii într-un sector sau altul să fie cît mai juste. Hotărîrea prevede înfiinţarea consiliului gospodăriei de stat. Format din cadrele de bază ale gospodăriei, consiliul contribuie într-o măsură însemnată la întărirea conducerii gospodăriei, la rezolvarea mai competentă a sarcinilor mari ale G.A.S. Activitatea consiliului va fi cu adevărat rodnică, atîta timp cît el nu se va pierde în chestiuni mărunte, ci se va ocupa de probleme importante privind continua îmbunătăţire a activităţii gospodăriei de stat. Hotărîrea arată că în atenţia consiliului trebuie să stea astfel de sarcini ca elaborarea proiectului planului de profilare şi dezvoltare în perspectivă a gospodăriei şi proiectului planului anual de stat al gospodăriei, stabilirea planului operativ pentru buna desfăşurare a campaniilor agricole, folosirea cu cea mai mare chibzuinţă a pămîntului, a maşinilor, instalaţiilor şi construcţiilor, în scopul sporirii continue a producţiei şi al reducerii costului ei. Consiliul gospodăriei trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura livrarea în întregime, în condiţii optime şi la termenele fixate, a produselor către stat. Pentru realizarea sarcinilor sale, consiliul se întruneşte obligatoriu odată pe lună, înaintea fiecărei campanii agricole şi ori de cîte ori se ivesc probleme importante, hotărîrile sale fiind obligatorii pentru tot personalul gospodăriei. Directorul este, precum se ştie, conducătorul unic al gospodăriei de stat pe linie administrativă. Avînd răspunderea aplicării întocmai a hotărîrilor partidului şi guvernului, îndeplinirii planului de producţie la toţi indicii, directorul trebuie să se îngrijească de buna organizare a muncii, de utilizarea raţională a tuturor mijloacelor de producţie, de lărgirea continuă a mecanizării prin organizarea brigăzilor de mecanizare complectă la toate secţiile şi sectoarele gospodăriei. în întreaga sa activitate directorul trebuie să folosească din plin ajutorul consiliului şi al întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni. O însemnătate deosebită pentru îmbunătăţirea activităţii gospodăriilor de stat o are crearea funcţiei de organizator de partid în fiecare gospodărie, însemnătatea rolului organizatorului de partid din G.A.S. reiese şi din faptul că hotărîrea prevede selecţionarea organizatorilor de partid din rîndul activiştilor de partid, de stat şi ai organizaţiilor obşteşti, dintre tovarăşii care au dovedit energie, pasiune şi fermitate în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de partid şi de stat, au cunoştinţe în domeniul agriculturii şi pregătirea organizatorică şi politică la nivelul unui secretar de comitet raional de partid. Organizatorul de partid conduce nemijlocit întreaga muncă de partid şi a organizaţiilor de masă din gospodărie, asigură controlul de partid cu privire la aplicarea in practică a sa. (Continuare în pag. IlI-a) Un harnic inovator Constructorii de maşini-unelte de la fabrica „înfrăţirea“ din Oradea se preocupă de îmbunătăţirea producţiei, pentru a da maşini mai multe, mai perfecţionate şi mai ieftine. Inovatorii fabricii aduc o contribuţie importantă în această direcţie. Ei au făcut în primele două luni ale acestui an 23 de inovaţii preţioase. Printre inovatorii fabricii se numără şi tov. Nicolae Lukács. Operaţia de rotunjire a danii turii roţilor dinţate se exe- r cuta manual, necesitînd multi tă muncă. Deseori, cînd treji cea prin atelier, inovatorul se oprea lîngă echipa care exe- | cuta această operaţie, cercet tind atent piesele. Oare nu s-ar putea face operaţia asta meca- I nie ? — se întreba el. [1 Multe zile şi nopţi s-a stră- 5 duit inovatorul Lukács Nicolae fi pentru a construi un dispozi|5 tiv acţionat de un motor mic. ij care execută, în numai 2-3 mi- Si nute, ceea ce făcea o echipă dintr-o jumătate de oră. După aplicarea acestei inovaţii s-a apucat de alta. Şi-a îndreptat atenţia spre construcţia maşinii de găurit. — Nu s-ar putea oare simplifica mai mult construcţia acestei maşini ? — s-a întrebat într-o zi inovatorul în timp ce o studia atent. Au trecut multe zile pînă a reuşit să modifice mecanismul de antrenare a fusului. De curînd a modificat şi sistemul ei de viteze, care perrimite o mînuire rapidă şi uşoară a maşinii. 1j Inovaţiile realizate de Lukács I. Nicolae aduc anual fabricii economii de peste 60.000 lei. Apreciind munca depusă organizaţia de bază a primit de cîteva zile, în rîndurile partidului pe inovatorul Lukács Nicolae. AUREL POP ■, coresp. „Scînteii“ . Combustibil economisit Muncitorii, inginerii şi tehnicienii depoului de locomotive C.F.R. Oradea desfăşoară o vie întrecere. Fiecare ceferist luptă pentru a economisi cît mai multe materiale şi combustibil. Din materialele economisite, echipa condusă de comunistul Cornel Baciu a executat reparaţii cu ridicarea de pe osii la locomotiva 140.257. Echipă de strungari în frunte cu Ioan Bille, Iosif Arpasu şi Florian Faur au asigurat din materialele economisite piese pentru repararea armăturii cazanelor la 10 locomotive. Datorită depăşirii tonajului mediu, mecanicii de locomotive au economisit de la începutul anului pînă la 14 martie 1.244 tone combustibil. Cele mai mari economii au fost realizate de mecanicii Ion Birta, Teodor Bronz, Iosif Cotescu, care au economisit zeci de tone de combustibil. A 36-a gospodărie agricolă colectivă din raionul Bîrlad In raionul Bîrlad, numărul ţăranilor muncitori care intră în gospodăriile colective existente, sau se unesc în altele noi, devine tot mai mare. In ultima vreme, încă 1376 familii au păşit pe calea gospodăriei colective. Recent, la Miceşti, comuna Ghergheşti, s-a inaugurat o nouă gospodărie colectivă — a 36-a — din raion. Chiar în adunarea de constituire 18 ţărani muncitori au cerut să fie primiţi membri ai gospodăriei agricole „1 Mai“. Fabrica de fenol de la Făgăraş a intrat în funcţiune DR. STALIN (coresp. „Scînteii“).Ieri după-amiază, fabrica de fenol din cadrul combinatului chimic nr. 1 Făgăraş a intrat în funcţiune, trecînd cu succes toate probele mecanice şi tehnologice. Noua unitate a industriei noastre chimice a fost proiectată pe baza documentaţiei sovietice, de un colectiv de la IPROCHIM-Bucureşti, iar construcţia ei a fost realizată de grupul de construcţii şi montaje din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. Utilajele de înaltă productivitate cu care este înzestrată fabrica de fenol au fost realizate de colectivele uzinelor „23 August“ din Capitală şi al fabricii de utilaj chimic din Făgăraş. Fabrica de fenol de la Făgăraş va avea o capacitate de producţie de 5000 tone, în loc de 3000 tone cît era prevăzut iniţial. Aceasta a fost posibil datorită unor modificări aduse proiectului şi fluxului tehnologic. Importanţa acestei noi unităţi industriale constă în faptul că ea produce materia primă necesară fabricii de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, în fotografie, un aspect al noii fabrici de fenol de la Făgăraş. La gospodăria agricolă de stat din Band, Regiunea Autonomă Maghiară însămînţările de primăvară sunt în toi, în fotografie György János, tractorist, Ştefan Petru şi Borz Panfil, muncitori, lucrează la semănatul ovăzului pe terenul gospodăriei la secţia Căpuşu de Cîmpie. (Foto: Deaki Lorănd) @ltd tfrtl tLiLti umămL.. Există la Sfatul popular al regiunii Cluj un birou modest în care vreo patru-cinci funcţionari întocmesc situaţii, trimit şi primesc mesaje telefonice şi stabilesc procentaje care se schimbă mereu, de la o zi la alta. O muncă poate neînsemnată în aparenţă. Totuşi, aici în biroul acesta modest, se realizează legătura între sutele de mii de oameni care, pe întreg cuprinsul regiunii, clădesc noi şcoli, cămine culturale, dispensare, băi, fîntîni, poduri, înfrumuseţîndu-şi şi îmbogăţindu-şi satele şi oraşele şi între „statul major“ însărcinat să făgăşuiască şi să sprijine iniţiativa creatoare a maselor. E vorba de acţiunile contribuţiei voluntare a cetăţenilor în DRAGOŞ NICOL scopul înfrumuseţării şi modernizării satelor şi comunelor, cu alte cuvinte, e vorba de participarea firească a maselor la înfăptuirea unor lucrări menite să satisfacă cerinţele noi de cultură, de învăţămînt, de estetică, de igienă, pe care oamenii de azi le simt mai mult ca oricînd. Regiunea Cluj a obţinut succese deosebite în ceea ce priveşte această acţiune a contribuţiei voluntare. Numai în decursul anului 1958, de pildă, s-au construit în această regiune cu ajutorul cetăţenilor 1.121 de şcoli, cămine culturale, dispensare, băi, poduri, fîntîni, s-au electrificat sate, s-au făcut 735 de reparaţii şi s-au pus temeliile a 403 noi construcţii. Cheltuielile făcute pentru înfăptuirea acestor lucrări nu reprezintă decât în parte valoarea lor reală, datorită muncii voluntare a cetăţenilor care au înţeles că economiile ce se vor realiza prin contribuţia lor voluntară vor îngădui sfatului popular al regiunii să întreprindă şi alte importante lucrări de interes obştesc. Un calcul al comisiei regionale pentru contribuţia voluntară arată că din 1952 pînă în 1959 s-au economisit — datorită muncii entuziaste a cetăţenilor — circa 26.000.000 lei. Cheltuielile reale pentru lucrările executate în această perioadă ar fi trebuit să se ridice la 56 milioane jumătate ; ele au fost efectuate insă cu numai aproape 31 de milioane. Cum s-a putut realiza concret această uriaşă participare a maselor la acţiunile de care vorbim ? Experienţa de la Apahida începutul anului 1958 a găsit în regiunea Cluj sute de lucrări din contribuţie voluntară începute, şi neterminate. Multe se măcinau sub zăpezi, fără acoperişuri, şi mai multe îşi arătau doar temeliile crăpate de ploi şi arşiţă. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale socoteau acţiunile întreprinse prin contribuţia voluntară o problemă aparţinînd comunelor, iar comunele aşteptau sprijinul raioanelor. Fapt este că în unele locuri din regiune, lucrările rămăseseră în urmă. ..Omul care îmi dădea lămuririle se opri să-şi aprindă o ţigară. — Ne-a ajutat experienţa de la Apahida — o iniţiativă a tovarăşului Doboş —continuă el. De la ea au pornit toate cele ce au urmat. Inginerul Nicolae Doboş, fost pînă în 1944 mecanic de locomotivă, de îndată ce a fost ales preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, a întreprins cîteva drumuri prin regiune pentru a vedea cum stau lucrurile „pe teren“. Cu acest prilej el a descoperit că mai multe lucrări de interes obştesc începute se tărăgănau fără rost de ani de zile. Reîntors la Cluj a pus şi această chestiune în discuţia comitetului executiv al sfatului popular regional. Cînd a văzut apoi că lucrurile nu se îndreaptă, cu toate măsurile hotărite de la centru, preşedintele s-a gîndit la ceva nou: să se înfiinţeze în fiecare comună cite un colectiv subordonat sfatului popular care să activeze pe principiul exemplului personal şi care să îmbrăţişeze şi să sprijine iniţiativa locală, orice nouă acţiune gospodărească ce s-ar ivi în comuna respectivă. Primul „colectiv de acţiune“ a luat fiinţă în comuna Apahida. El era alcătuit din secretarul comitetului de partid, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular, preşedintele cooperativei şi cel al consiliului de conducere al G.A.C., directorul şcolii, şeful gării etc. Acţiunile la ordinea zilei erau: contribuţia voluntară a cetăţenilor la înfăptuirea lucrărilor gospodăreşti şi încheierea contractărilor. Ca membri ai ,,colectivului de acţiune“, fiecare şef de instituţie sau întreprindere devenea un agitator în colectivul său de muncă şi un exemplu. Era clar că dacă directorul şcolii, de pildă, îşi va aduce contribuţia voluntară şi dacă avînd pămînt va contracta chiar el cu statul, toţi cei pe care-i conduce îi vor urma exemplul. Şi aşa mai departe. Experienţa de la Apahida a durat cam o lună şi jumătate. Rezultatele : excelente ! Şi atunci, cu consimţămîntul comitetului regional de partid, metoda „colectivului de acţiune“ a fost aplicată în întreaga regiune. Sprijinite puternic de comi(Continuare în pag. IlI-a, col. S—8) La fabrica de oglinzi Bucureşti, se produc geamuri pentru maşini, lentile cu dioptrii pentru ochelari, geamuri curbate pentru vitrine etc. In fotografia nr. 1 muncitoarea Chişu Maria, fruntaşă în realizarea de economii, lucrînd la maşina de şlefuit lentile, iar în fotografia nr. 2, muncitorul Constantin Dilimoț, verificînd cum au fost șlefuite parbrizele de autocamion înainte de tratarea lor termică. (Foto R. Costin) Fruntaşi în muncile agricole GALAŢI (coresp. „Scriteii“). Gospodăriile de stat, gospodăriile colective, întovărăşirile agricole fiăranii muncitori din regiunea Galaţi au terminat de însăminţat întreaga suprafaţă cu floareasoarelui. Anul acesta au fost însămînţate în regiune peste 54.000 ha. cu floarea-soarelui, cu 12.000 ha. mai mult decit în anul trecut. Cele mai mari suprafeţe peste plan au fost insămînţate de către gospodăriile colective din raioanele Bujor, Bereşti, Galaţi şi Lieşti. Colectiviştii şi întovărăşită din raionul Bereşti care au terminat printre cei dinţii din regiune însămînţările din prima urgenţă, au început de cîteva zile să însăminţeze porumbul. Primii au ieşit la cimp întovărăşiţii din Aldeşti care au semănat 60 ha. cu porumb. In comuna Bălăbăneşti au fost semănate 60 ha. cu porumb, iar la Căneşti 36 ha. Pînă acum în raionul Bereşti au fost însămînţate peste 200 ha. cu această cultură. Experienţă bună în construcţia de locuinţe • Un apartament mediu — 36.000 Iei. • Două apartamente construite în 30 de sile.. • Întreaga construcţie executată din elemente prefabricate. In acest an, colectivul Trustului regional de construcţii Bucureşti urmează să construiască în regiune circa 200 apartamente, in afară de numeroase clădiri industriale şi pentru agricultură, obiective de interes social-cultural etc. La scurt timp după plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, un colectiv de ingineri şi tehnicieni de la acest trust a luat iniţiativa de a întocmi un proiect de locuinţă ieftină, care să se execute cu materiale locale şi într-un termen foarte scurt. După un studiu aprofundat, acest colectiv a reuşit să elaboreze un proiect de apartament economic, adaptabil în orice regiune, care poate fi aplicat atît la construcţii individuale, cît şi la construcţii cu mai multe etaje. Pentru a se obţine o reducere substanţială a preţului de cost, au fost adoptate soluţii noi. Cu sprijinul Comitetului regional P.M.R. Bucureşti, constructorii de la acest trust au în execuţie, în comuna Baloteşti, o casă cu două apartamente, folosindu-se acest proiect. Ce este deosebit de observat la această construcţie ? In primul rînd, un lucru care pare curios : la această construcţie nu s-a folosit nici o cărămidă. întreaga clădire, compusă din două apartamente, este realizată din beton prefabricat. Elementele prefabricate folosite la realizarea clădirii se deosebesc de cele folosite în mod obişnuit De la fundaţie şi pînă la acoperiş, aproape toate elementele construcţiei sunt realizate din două tipuri de chesoane din beton armat. Fiecare apartament este compus din două camere de cîte 17 m.p. fiecare, un vestibul de 8 m.p., o bucătărie de 6 m.p., cămară şi un grup sanitar complect. Folosindu-se golurile chesoanelor din care sunt construiţi pereţii, camerele sunt dotate cu dulapuri şi bibliotecă. Sobele sunt aşezate tot în golurile chesoanelor, pentru a nu se micşora spaţiul camerelor. Bucătăria este dotată cu sobă pentru aragaz, masă de preparat, dulapuri de veselă şi instalaţie frigorifică. Merită subliniat că raportul dintre suprafaţa locuibilă şi cea construită este de 61 la sută. Costul acestui apartament proiectat, cu toată dotarea, este de 36.000 lei, iar timpul de execuţie de numai 30 zile. In ultimul timp, folosind aceleaşi soluţii, colectivul de ingineri şi tehnicieni din cadrul trustului a realizat un nou proiect pentru un bloc compus din opt apartamente şi două garsoniere (parter plus etaj). Preţul de cost al unui apartement cu două camere, după noul proiect, căruia i s-au adus unele modificări, s-a redus la 32.400 lei, iar raportul intre suprafaţa locuibilă şi cea construită este de aproape 63 la sută. Noul proiect va fi aplicat la două construcţii — în Roşiori de Vede şi Alexandria. Rezultatele bune obţinute în realizarea acestor apartamente se bazează în special pe folosirea pe scară largă a prefabricatelor. Folosirea unui număr restrîns de tipuri de elemente prefabricate a asigurat în bună măsură reducerea preţului de cost. De asemenea, întrebuinţarea aproape exclusivă a prefabricatelor a dus la reducerea la minimum a cheltuielilor de organizare a şantierului, a consumului de materiale. Desigur că prin îmbunătăţirea acestui proiect, cu sprijinul unui institut de proiectare specializat, se poate obţine o reducere şi mai însemnată a preţului de cost. Dacă în loc de învelitoare de asbociment s-ar folosi ţiglă, costul construcţiei ar fi mai redus; în loc de pîslă minerală la izolaţii, care costă 18,85 lei m.p. — folosită din cauza frigului în perioada de execuţie — s-ar putea întrebuinţa rumbeton care costă numai 8,81 lei. m.p. Şi acestea nu sunt singurele posibilităţi de reducere a preţului de cost. Această construcţie de locuinţă, cu toate că s-a executat în condiţii relativ grele, pe timp de iarnă, dovedeşte că atunci cînd există o preocupare susţinută din partea proiectanţilor şi a constructorilor, preţul de cost al locuinţelor poate fi redus mult, fără ca acest lucru să se facă în dauna calităţii, a confortului. Experienţa pozitivă obţinută de Trustul regional de construcţii Bucureşti, deşi constituie un început, merită să fie studiată cu atenţie de celelalte organizaţii de construcţii, de institutele de proiectare, încît prin extinderea ei să se realizeze construcţii de locuinţe mai ieftine, într-un timp mai scurt şi de bună ing. ALEX, GHENGHEA ÎNTRECEREA PRIETENILOR CÂRTII Pe baza Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din anul 1955, C.C. al U.T.M. împreună cu Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Consiliul Central al Sindicatelor şi Uniunea Scriitorilor au organizat concursul permanent pentru citirea literaturii de către tineret „Iubiţi cartea“. De la un an la altul concursul „Iubiţi cartea“ a fost primit cu entuziasm de către tineret. Din 1955 şi pînă acum au fost cuprinşi în cadrul concursului peste 650.000 de tineri, dintre care 150.000 sînt purtători ai insignei de „Prieten al cărţii“. La sfîrşitul anului 1957 s-a iniţiat faza superioară a concursului, care se adresează purtătorilor de insignă, denumită „întrecerea prietenilor cărţii“. Aceasta a constituit şi constituie o posibilitate nouă în vederea continuării muncii cu cartea de către purtătorii insignei de „Prieten al cărţii“. La „întrecerea prietenilor cărţii“ au participat tineri muncitori, ţărani, elevi, studenţi şi intelectuali care s-au întrecut în cadrul etapelor pe întreprinderi, sate, şcoli, facultăţi şi instituţii, la etapele raionale şi regionale. Cei mai buni dintre cîştigătorii acestor etape au participat în zilele de 27-29 martie a.c. la etapa finală, care a avut loc la Bucureşti. 100 de participanţi s-au confruntat în diferite probe, iar două grupe de finalişti care au trecut cu succes toate probele s-au întîlnit în cadrul concursului final. In dimineaţa zilei de 29 martie, îrn sala Casei prieteniei româno-sovietice, în faţa sutelor de tineri veniţi să asiste la acest concurs, în faţa microfonului radiodifuziunii, 13 finalişti au început concursul. Participanţii din grupa tinerilor cu studii elementare s-au întrecut în cadrul temei „Figura eroului comsomolist reflectată în literatura sovietică“, cîştigători fiind utemiştii Udroiu Neagu —, muncitor la fabrica „Mao Tze-dun“ din Bucureşti, şi Bărbulescu Victor, din co- muna Baia de Aramă, regiunea Craiova, care au obţinut rezultate egale. Participanţii din grupa tinerilor cu studii medii şi învăţămînt superior s-au întrecut în cadrul temei „Satul de ieri şi de astăzi oglindit în literatura ro-* mină“, cîştigătoare fiind utemista Cerbu Ileana — elevă la şcoala medie „Ion Luca Caragiale“ din Capitală. De asemenea, prin buna lor pregătire, s-au mai evidenţiat Bărbu Păun — dulgher la Centrul Cinematografic „Buftea“, Rîştei Ion — muncitor la întreprinderea Textilă din Timişoara, Mihai Iulia — elevă la şcoală medie din Huşi, Ştefănescu Melania — studentă la Universitatea 5,C. I. Parhon“, şi Suhany Alexandru •— elev la şcoala medie din Zalău. Cîştigătorii şi concurenţii fruntaşi au primit diferite premii, constînd în excursii în străinătate, aparate de radio, biciclete, cărţi şi alte obiecte.