Scînteia, mai 1959 (Anul 28, nr. 4513-4537)
1959-05-03 / nr. 4513
Pag. 2 SCÎNTEIA stsz. 4519 Măreaţa demonstrare a oamenilor mantii din capitală (Urmare din pag. l a) şerpuiesc în vînt panglici roşii şi tricolore. un grup de fetişcafie execută graţios figuri gimnastice cu mingi mari roşii Două echipe de volei înaintează în plin joc cu plasă cu tot, cu un arbitru prichindel, cocoţat pe un scăunel în dreptul plasei, şi care fluieră de zor. Ce s-a văzut şi ce s-a auzit în coloanele oamenilor muncii O inscripţie mare: „Trăiască 1 Mai !" anunţă începutul demonstraţiei oamenilor muncii... Un rînd de muncitori cu portretele lui Marx, Engels, Lenin, apoi altul cu portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., sunt urmate de coloanele compacte ale demonstranţilor. Din fanfară nu se mai aude decit toba, atît de puternice au devenit uralele. Cîntece intonate în cor, tarafuri, care alegorice, buchete de flori, echipe artistice în costume naţionale romîneşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, baloane de toate formele şi culorile, lozinci scandate . Partidul să ne trăiască! Republica să-nflorească! Se zăresc în mulţime panouri înflorate, mîini care salută, care agită batiste şi eşarfe, priviri pline de dragoste, portrete ale tovarăşului N. S. Hruşciov şi ale altor conducători ai partidelor frăţeşti, ale lui Lenin şi Stalin. Răsună urale. Oamenii muncii zăbovesc în faţa tribunei centrale aclamând partidul, Comitetul Central, pe tovarăşul Gheorghiu-Dej. Mulţi manifestanţi poartă buchete de flori a căror alcătuire arată că au fost aduse de acasă; vezi biciclete împodobite cu hîrtie colorată şi porumbei albi, hore care se rotesc în plin mers al coloanei... E o uriaşă cascadă de oameni, sunete, culori, mulţime pitorească şi înflăcărată care demonstrează fără încetare. Mulţi oameni poartă pe umeri copii care agită steguleţe, între toţi aceşti oameni viguroşi vedem şi un invalid în cîrje. Fără doar şi poate că prietenii şi tovarăşii săi l-au sfătuit să ■ nu vie la demonstraţie, dar el tot a ţinut să fie astăzi aci, în aceste coloane ale constructorilor socialismului şi apărătorilor păcii. Sînt atîtea aspecte pitoreşti şi emoţionante, încît lucrătorii televiziunii sînt puşi în încurcătură , undeva, aproape de piaţă, regizorul Lucian Ionescu care primeşte imagini transmise deodată de la mai multe camere de televiziune şi care trebuie să aleagă una singură dintre aceste imagini, nu mai ştie ce să aleagă. Peste tot vezi aspecte interesante : ba o horă îndrăcită, ba reprezentanţi ai celor peste 85.000 tineri care au lucrat numai de la 1 aprilie mai mult de 648.400 ore de muncă voluntară în cinstea marii zile, ba o mare de flori — păcat că transmisia nu se face în culori — ba saluturile pline de dragoste pe care le schimbă conducătorii partidului și guvernului cu cei care demonstrează, cei ce au realizat succesele despre care vorbesc graficele purtate de manifestanţi. In acest timp, zeci de mii de telespectatori, oameni în vîrstă, copii, demonstranţi care s-au şi întors de la defilare, urmăresc — nu numai la Bucureşti, dar şi la Bacău, Ploeşti, Iaşi, Sibiu, Oraşul Stalin, Brăila, Giurgiu, Piteşti, ba chiar şi Craiova — marea demonstraţie a unităţii dintre partid, guvern şi popor. Sunt mai numeroşi anul acesta manifestanţii care poartă cu ei aparate de fotografiat, se opresc în faţa tribunei, îşi potrivesc distanţat diafragma, vor să aibă o amintire, o imagine a conducătorilor partidului şi guvernului, nu din ziare, ci luată personal. Pînă şi panourile, carele alegorice, tot ce au meşterit ei în pregătirea sărbătorii oglindeşte, în mic, progresele industrializării socialiste : vezi baloane mari cît un om, care poartă materii plastice transparente, în aşa fel incit literele roşii parcă se înscriu de-a dreptul pe fundalul albastru al cerului — PACE, R.P.R., P.M.R. ! Vezi care alegorice ce poartă ţesături plastice, sau aparaturi complicate, moderne, a căror folosinţă scapă uneori privitorului de rînd. Iată acum un balon care înscrie pe cer iniţialele U.R.S.S. Un singur domeniu a rezistat „prefacerilor tehnicii“ : e vorba de lozincile pe care le strigă, cu mare dăruire sufletească, manifestanţii ; ne amintim cum la o demonstraţie de acum cîţiva ani, un crainic striga prin megafon lozinci, dar oamenii, veseli şi expansivi, acopereau cu vocile lor difuzoarele, impunînd propriile lor lozinci — aceleaşi, dar tălmăcite în graiul lor propriu, în noul folclor care se naşte la fiecare demonstraţie. Iar acum, rămaşi „victorioşi“, ei acoperă fanfara, strigînd, în cinstea măreţei sărbători internaţionaliste : Muncitori de pretutindeni Mîini de fraţi noi vă întindem ! Un cor de femei şi bărbaţi, agitîri, eşarfe, flori, panouri şi dinnou flori între care zăreşti copii purtaţi pe umeri, strigă : Pacea-n lume o impunem Nu ! războiului li spunem ! Iată acum un mare car alegoric, plin de muncitori cu Steaguri roşii . in faţă vedem un glob pămîntesc, iar pe o latură o hartă în relief a marelui lagăr socialist, în jurul căreia grafice înfăţişează partea pe care o ocupă ţările socialiste în producţia mondială. Demonstranţii îşi manifestează hotărîrea de a contribui la victoria socialismului în întrecerea paşnică cu capitalismul. Trec rinduri-rînduri muncitorii Iată-i pe oţelari, strungari, frezori. Ingineri, oameni ai industriei noastre metalurgice şi constructoare de maşini, parte esenţială a industriei grele, baza puternică a industrializării socialiste a ţării. El poartă pe braţe portrete de fruntaşi, grafice şi panouri care înfăţişează realizările lor; de la tribuna centrală, conducătorii partidului şi guvernului răspund cu dragoste la salutul lor înflăcărat, îşi exprimă preţuirea pentru realizările lor. 36.352.000 lei , la atît se ridică economiile realizate peste plan de către muncitorii şi tehnicienii întreprinderilor bucureştene în primul trimestru al anului. Iată-i, în urma unui car alegoric cu o miniatură a trenului automotor Diesel electric, pe metalurgiştii uzinelor „23 August“. Printre portretele fruntaşilor distingem pe acelea ale strungarului inovator Grigore Costin, frezorului Petre Popescu, prim-topitorului Mihai Oprea şi ale altora. Constructorii de combine de la uzinele „Semănătoarea“ duc cu ei un mare steag roşu: e steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. Ei şi-au îndeplinit angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai, dînd peste plan 50 combine de recoltat cereale, şi realizînd economii în valoare de 650.000 lei. Succesele lor au creat posibilitatea ca întreprinderea să pună la dispoziţia sfatului popular o sumă din care se pot construi aproximativ 200 de apartamente ; mulţi muncitori din această întreprindere s-au şi mutat în case noi. Iată-i pe metalurgiştii uzinelor „Mao Tze-dun“. Pe carul alegoric se văd aparate şi agregate noi realizate de întreprinderile din raion — utilaj de rafinării, trolii de intervenţie la sonde, sunt numai cîteva din creaţiile colectivului acestei întreprinderi. Între alţi muncitori de la „Timpuri Noi“, ajuns în piaţă, Ion Ţărăngoi iscodeşte stăruitor cu privirea printre invitaţii din tribune. Caută pe Ion Vişinescu. Cei doi veterani de la uzina „Timpuri Noi“ se zăresc aproape în aceeaşi clipă. Fetele amîndorura radiază bucurie. îşi fac semne, îşi spun ceva, dar vocile lor se pierd în marea de glasuri. îşi amintesc cum sărbătoreau ei altădată 1 Mai. Se adunau pe malul lacului Tei ori aiurea, ferindu-se de copoii Siguranţei ; au fost arestaţi şi schingiuiţi. De 14 ani ei sunt nelipsiţi de la sărbătoarea întâiului de Mai în libertate. Pe pieptul multor veterani de la „Griviţa Roşie“ deosebim alături de decoraţiile pentru lupta eroică din trecut, ordine noi, care răsplătesc munca lor de azi pentru construirea socialismului. In primele rânduri, purtat de fruntaşii în producţie — Drapelul Consiliului de Miniştri şi al C. C. S. de întreprindere fruntaşă pe ţară. Trec constructorii cu un car alegoric reprezentând blocuri de cite trei-patru etaje, unele terminate, altele la roșu.. Vedem unul din colturile de șantier care ne-au devenit atît de familiare în ultimii ani. Un panou vestește că anul 1959 aduce în capitală 6.400 de apartamente noi. Costume noi, demiuri, haine frumoase pentru copii îmbracă cu gust manechinele vii care stau deasupra carului alfegoric al întreprinderii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ , în luna aprilie, colectivul, care a câştigat pentru a 14-a oară consecutiv steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, a realizat 44 de noi modele, în faţa textiliştilor noştri — dacă ar fi să judecăm numai după ceea ce poartă carele alegorice — stau acum probleme noi. La „Flamura Roşie“, „Ţesătoriile reunite“, „Mătasea populară“ şi la alte întreprinderi s-au încheiat pregătirile pentru producţia de ţesături şi tricouri din firele şi fibrele sintetice realizate în noua şi moderna unitate a industriei noastre chimice de la Săvineşti. La ţesătoria de mătase „Ilie Pintilie“ s-au creat noi modele de ţesături din nailon 100 la sută, nailon în amestec cu lină, cravate din fire sintetice etc. Pentru imprimeuri s-au creat 50 de noi desene. Au obţinut importante depăşiri de plan şi muncitorii Uzinelor Chimice Române din Bucureşti. După zece ani, agricultura înaintată raportează la zece ani după rezoluţia din 3—5 martie a C.C. al P.M.R., reprezentanţii oamenilor muncii din agricultura regiunii Bucureşti defilează cu o pancartă pe care se poate citi : „Agricultura regiunii Bucureşti este cooperattivizată în proporţie de 78 la sută, iar în nouă raioane s-a terminat cooperativizarea agriculturii“. Se ştie că în ţara întreagă sectorul socialist al agriculturii cuprinde 63,1 la sută din suprafaţa agricolă a ţării, cuprinzînd aproape 2.250.000 familii ţărăneşti, dintr-un total de circa 3.600.000. Datorită alianţei cu clasa muncitoare şi conducerii de către partid, nivelul de viaţă al ţărănimii noastre s-a ridicat simţitor. Trec colectiviştii din Dudeşti-Cioplea. Ei raportează că au terminat însămînţările, au reuşit să realizeze în acest an venituri însemnate, au ridicat producţia la hectar, contribuind la aprovizionarea Capitalei. Muncitorii din gospodăriile de stat sunt mîndri că munca lor a fost preţuită şi cu această ocazie. Cei mai buni dintre ei au luat loc la tribune. G.A.S. Roşia a dat în acest an peste plan 104 tone carne, iar G.A.S. Popeşti-Leordeni nouă vagoane de lapte. In faţa tribunelor, muncitorii ogoarelor îşi manifestă hotărîrea de a lucra neobosit pentru progresul socialist al agriculturii noastre. Leali şi devotaţi Acestea sunt cuvintele cu care un cunoscut om de cultură definea recent într-un articol sentimentele marii majorităţi a vechii intelectualităţi faţă de popor şi avangarda sau partidul. Am văzut între demonstranţi mulţi oameni de cultură, scriitori, artişti în toate genurile ; au fost remarcate coloanele teatrelor din Capitală, carul alegoric al Institutului de teatru. O serie de actori emeriţi pe care i-am zărit în rînduri au primit de data aceasta aplauze nu pe scenă, ci în viaţa de toate zilele, am fost impresionaţi văzînd artişti cunoscuţi cum poartă, cu modestie şi avînt tineresc, steaguri şi panouri. Trec prin piaţă oamenii de ştiinţă. Se impune privirilor carul alegoric al Institutului de energetică al Academiei R. P. Române, purtînd în miniatură aparataj pentru studierea tensiunilor înalte, un captator de energie solară şi o parte a laboratorului de izotopi. E aplaudată călduros lozinca închinată legăturii dintre ştiinţă şi practică. In coloana Academiei defilează cercetători ai centrului de cercetări chimice, care raportează partidului o realizare deosebită : obţinerea ciclobutadienei. Purtînd machete de cărţi, trec studenţii — viitoarele cadre ale ştiinţei, artei, tehnicei, cărora regimul nostru le-a creat cele mai favorabile condiţii. Printre ei pot fi văzuţi Ion Vîrcolacu, fost oţelar la ,,Mao Tze-dun“, iar acum student în metalurgie, Gheorghe Moldovan şi Victor Răilescu, foşti muncitori, acum studenţi ai facultăţilor de mecanică şi electroenergetică. Acum, în producţie, mulţi alţi tineri muncitori se pregătesc să devină studenţi şi să îngroaşe rîndurile noii intelectualităţi; de pildă, la „Timpuri Noi“, strungarii Nicolae State şi (Urmare din pag. I-a) se în lupta pentru construirea socialismului şi comunismului, pentru pace şi colaborare între popoare. Tovarăşi, Ziua de 1 Mai este întâmpinată de oamenii muncii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente în plină luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru drepturi sociale, economice şi libertăţi democratice, pentru independenţă naţională şi pace. Oamenii muncii din aceste ţări îşi manifestă cu tot mai multă putere hotărîrea de a acţiona uniţi împotriva politicii cercurilor reacţionare, care aruncă pe umerii maselor largi populare toate consecinţele crizei economice, precum şi uriaşa povară a cheltuielilor militare. Oamenii muncii din ţările capitalului îşi dau tot mai bine seama că numai în condiţiile socialismului, care desfiinţează exploatarea omului de căGh. Dinu, precum şi mecanicul mentor Gh. Schmidt. Ore înttregi, demonstraţia continuă fără întrerupere. Sportivii au pregătit surprize cu In jurul orei 12,30 — după trei ore şi jumătate de înflăcărată demonstraţie — piaţa se goleşte pentru a lăsa loc defilării sportivilor. Iată-i, pe bulevard, în coloane, cu steaguri, aşteptînd să le vină rîndul. Fanfara intonează cunoscutul marş, dar... sportivii nu se mişcă din loc. Deodată — surpriză ! — izbucnesc urale puternice şi sute de tineri dau iureş în piaţă din cu totul altă parte, din spatele tribunelor. Intr-o clipă ei au şi înscris cu trupurile lor — în mijlocul tricourilor albe, prin tricouri roşii - un mare 1 MAI. Defilează cu care alegorice ce înfăţişează atleţi, ţintaşi, scricbeuri, şi, aprinsă, flacăra olimpică , e un angajament pentru jocurile olimpice de anul viitor. Pe cat recunoaştem sportivi care la Melbourne au obţinut rezultate remarcabile : N. Linca, L. Rotman, C. Dumitrescu, Ileana Petroşanu, Emilia Liţă etc. în coloanele sportivilor defilează tineri şi tinere cu planoare în mîini, cu paraşute pe spate, radiofonişti cu casca la ureche. Vedem tineri cu vîsle în mină, ciclişti perfect aliniaţi, două echipe de handtre om, poate să fie asigurat dreptul la muncă şi odihnă, numai în socialism pot fi lichidate mizeria, şomajul şi celelalte plăgi de nevindecat ale capitalismului. Ne exprimăm solidaritatea noastră internaţionalistă cu clasa muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii din ţările capitaliste, care în frunte cu partidele comuniste şi muncitoreşti luptă pentru o viaţă mai bună, pentru pace, democraţie şi socialism. Trimitem salutul nostru frăţesc oamenilor muncii din ţările coloniale, dependente cît şi din cele de curind eliberate, care luptă cu abnegaţie pentru libertate şi independenţă naţională. Tovarăşi, Ziua de 1 Mai o sărbătorim anul acesta in condiţiile avîntului forţelor păcii şi progresului, care acţionează cu hotărîre împotriva politicii „războiului rece“ promovate de cercurile imperialiste internationale. Politica externă a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socialist, îndreptată spre apărarea păcii şi promovarea coexistenţei paşnice între popoare, se bucură de sprijinul şi aprobarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice din întreaga lume. Rezolvarea prin tratative a tuturor problemelor internaţionale litigioase, relaţii de prietenie şi colaborare între state — aceasta este voinţa clasei muncitoare, dorinţa arzătoare a tuturor popoarelor iubitoare de pace. Forţele păcii şi progresului de pretutindeni cer ca apropiata conferinţă a miniştrilor Afacerilor Externe şi conferinţa şefilor de guverne aie statelor din Est şi Vest să aducă o conbal feminin în plin joc, boxeri, tineri care poartă crose pentru hochei pe iarbă, rugbişti. Ca de obicei, ei formează cu trupurile lor, pe rînd, iniţialele R.P.R., P.M.R., U.R.S.S., în vreme ce asistenţa se ridică în picioare, iar fanfara intonează primele măsuri ale imnului respectiv. Trecerea vînătorilor şi pescarilor sportivi, alături de două care alegorice, ce prezintă, (doar parţial, se înţelege) trofeele acestora, arată că poveştile vînătoreşti conţin... ceva adevăr... întreaga defilare vădeşte hotărîrea sportivilor de a-şi căli prin sport trupul şi caracterul, în aşa fel incit să se formeze ca demni fii ai patriei, încheierea demonstraţiei Piaţa e din nou o mare de oameni, în aerul de primăvară se înalţă un cîntec nemuritor, un cîntec şi de luptă grea şi de victorie. Toţi laolaltă, muncitorii invitaţi la tribune, tovarăşii de peste hotare, tovarăşii de la tribuna centrală, cei din piaţă, ciată Internaţionala. De la art capăt la altul al planetei noastre, acest cîntec răsună astăzi mai puternic decit oricând, an de an mai puternic. Ultimele silabe sunt acoperite de ovaţii adresate partidului, Comitetului său Central. Marea demonstraţie s-a încheiat, dar pe străzi parcă mai pluteşte vuietul ei. A fost o sărbătorire frumoasă, şi fiecare om al muncii a sorbit din ea forţe proaspete, a simţit, în valurile mulţimii de-o seamă cu el, măreţia cauzei de neînfrînt a celor ce muncesc din toate ţările. După amiază nenumărate autobuse, maşini, motociclete şi biciclete i-au purtat pe bucureşteni la tradiţionala „iarbă verde“ de 1 Mai în jurul Capitalei. Fuseseră amenajate crame, bufete, chioşcuri. S-au încins hore şi ...dramatice partide de şah şi table, iar în mijlocul pădurii — de pildă la Andronache — au sosit formaţii artistice de amatori şi profesionişti. Estradele din Parcul I. V. Stalin, teatrul de vară din mijlocul parcului, estrada improvizată în Piaţa Republicii, au găzduit artişti ale căror spectacole au fost răsplătite cu aplauze călduroase. Multă lume a fost în Parcul Libertăţii şi la Arenele din acest parc. Bucureştenii au fost curajoşi şi au înfruntat ploaia pînă în ultima clipă. Seara, în afară de restaurante şi de sălile de spectacol, pe tineri i-au găzduit casele de cultură ale tineretului, în casa încă nouă de cultură a raionului Gh. Gheorghiu-Dej, înainte de a intra în sala de dans, tinerii treceau printr-o mică expoziţie organizată de elevii unei şcoli de constructori. Au fost organizate jocuri distractive. La casa de cultură a raionului N. Bălcescu a fost prezentat un bogat program artistic. în multe alte locuri, tinerii, oamenii muncii s-au distrat pînă noaptea tîrziu, tribuţie reală la consalidarea păcii între popoare. Poporul nostru muncitor sprijină cu toată hotărîrea politica Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului Republicii Populare Romíne, care militează pentru rezolvarea tuturor problemelor internationale în spiritul principiilor coexistentei paşnice, se pronunţă pentru oprirea imediată, generală şi pentru totdeauna a experienţelor cu arme nucleare, pentru încheierea tratatului de pace cu Germania şi lichidarea regimului de ocupaţie în Berlinul occidental, pentru pacea şi securitatea popoarelor din Europa şi din întreaga lume. Tovarăşi, Anul acesta, de 1 Mai, înflăcărată chemare „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !“ răsună deosebit de puternic în inimile oamenilor muncii de pretutindeni însufleţiţi de succesele ţărilor lagărului socialist. Razele strălucitoare ale comunismului pătrund din ce în ce mai puternic în toate colţurile pămîntului. Nimic nu poate stăvili lumina lui, așa cum soarele nu poate fi împiedicat să răsară. Sub steagul nemuritoarelor idei ale miarxism-leninismului, sub conducerea partidului, înainte spre victoria deplină a socialismului în scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina ! Trăiască ! Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc în lupta pentru pace, democraţie şi socialism ! Trăiască lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neînvins al păcii şi socialismului ! Trăiască pacea între popoare! Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol Agitind cu voioşie buchete de flori, trec pionieră — schimbul de mine. Cu pas viu şi cadenţat trec prin faţa tribunelor gărzile muncitoreşti. (Foto M.e.ro) Participanţii la marea demonstrare a oamenilor muncii din CapHa îi aclamă cu entuziasm pentru partid și guvern. (Foto Gh. Vintilă) Iu coroanele sportivilor...