Scînteia, mai 1959 (Anul 28, nr. 4513-4537)

1959-05-03 / nr. 4513

Nr. 4513 Sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţară Strîns uniţi în jurul partidului ORAŞUL STALIN (Cotesp. „Semne­teii“). — încă de dimineaţă, coloane nes­­fîrşite de manifestanţi — peste­­70.000 de oameni — s-au îndreptat spre piaţa 23 August. Aici, în jurul ore­lor 9, s a deschis mitingul oameni­lor muncii din Oraşul Stalin. A vor­bit tov. Miron Vîlcu, secretar al Co­mitetului regional de partid Stalin. Demonstraţia este deschisă de gărzile muncitoreşti. Trec apoi, stră­lucind în razele soarelui, un grup de tractoare urmate de coloanele mun­citorilor de la uzinele ,,Ernst Thäl­mann“. De la 1 ianuarie şi pînă în prezent ei au dat peste plan 250 tractoare, au economisit 4.000.000 lei şi 673 tone metal. Realiza­torii acestor succese , prin­tre care topitorul Luţă Crăciun, miezuitoarea Rada Bicu, Itu Vaier, împreună cu brigada sa de turnă­tori, forjorul Gheorghe Deac, me­canicul Macar Dionisie , trec prin fața tribunei scandînd : „Cu partidul nostru în frunte, construim tractoare multe“. Trec apoi constructorii de autoca­mioane. Aceştia raportează partidu­lui că au dat peste plan 30 auto­camioane şi au restituit statului 4.000.000 lei din fondul de rulment. Aceste frumoase rezultate se dato­­resc şi faptului că aici este spriji­nită mişcarea inovatorilor. In acest REŞIŢA (coresp. „Scînteii“). „ Mii de reşiţeni, oţelari şi jurnalişti, funcţionari şi elevi au fost pre­zenţi la mitingul din piaţa Re­publicii. Despre însemnătatea ma­rii sărbători a celor ce muncesc din întreaga lume a vorbit tov. Ion Obradovici, secretar al comitetului regional de partid Timişoara. Clocotul muncii Reşiţei, care nu încetează nici o clipă, a fost cople­şit deodată de aplauze şi urale pu­ternice. Prin faţa tribunelor treceau harnicii jurnalişti. Vestitul prim topitor Ştefan Cîntar, împreună cu alţi doi tovarăşi de muncă, purtau steagul roşu de Colectiv fruntaş pe ramură. Furnalişti­ reşiţeni au raportat cu mândrie partidului şi întregului popor că, în întrecerea cu furnaliş­­tii Hunedoarei, au produs peste plan înfrăţiţi în muncă l­a TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). La mitingul care a avut loc la Tg. Mureş au vorbit în limba ro­mână tov. Băţaga Ion, şi în limba maghiară tov. Molnár Ion, secretari ai Comitetului regional de partid al Regiunii Autonome Maghiare. Demonstraţia a fost deschisă de gărzile muncitoreşti. Prin faţa tri­bunei trec mii şi mii de oameni ai muncii, studenţi şi elevi, gospodine, purtând portretele marilor învăţători ai clasei muncitoare, ale conducă­torilor partidului nostru, ale frun­taşilor mişcării muncitoreşti din celelalte ţări, pancarte şi grafice care oglindesc realizările oamenilor muncii din oraşul Tg. Mureş. In fruntea coloanei oamenilor muncii trec muncitorii fabricii de zahăr „Bernath Andrei“ din Tg. Mureş, urmaţi de muncitorii fabricii de cărămizi şi ţigle din Mureşeni — fabrici care deţin drapelul de în­treprinderi fruntaşe pe ramură. Iată-i şi pe muncitorii întreprin­derii de reparaţii auto din Tg. Mu­reş, care în acest an au reparat 51 maşini peste plan, pe cei de la depoul de locomotive C.F.R. din Tg. Mureş. Printre fruntaşii depoului de locomotive C.F.R. se găsesc me­canicii Suciu Ioan şi Máthé Elek, fochiştii Kocsis Iozsef şi Lupu Gheorghe. Români şi maghiari mun­cesc înfrăţiţi pentru construirea so­cialismului în scumpa noastră pa­trie, Republica Populară Romînă. Acesta este rodul politicii juste a partidului în problema naţională. De 1 Mai se cuvine să fie tre­cute în revistă şi succesele obţinute pe tărîmul transformării socialiste a agriculturii în regiune. Două din­tre raioanele ei, Cristuru Secuiesc şi Sf. Gheorghe, sunt cooperativizate. Demonstraţia de 1 Mai din Re­giunea Autonomă Maghiară a ară­tat limpede hotărârea oamenilor muncii din rîndul minorităţilor na­ţionale de a lupta mereu alături de poporul român pentru obţinerea de noi şi noi succese în construirea socialismului. an s-au depus la cabinetul tehnic peste 242 inovaţii. Printre cei mai cunoscuţi inovatori se numără teh­nologii Trai­an Paloşanu şi Florian Niţulescu, muncitorul Alexandru Jurău şi alţii. Răsună oraşul de lozinci care cheamă la luptă pentru pace, la în­frăţirea între popoare. Studenţii de la Institutul Politehnic din Oraşul Stalin, în a căror coloană se află studentul sovietic Nikolai Kulakov, studentul chinez Kuan Li-Ciao, al­banezul Azis Manko şi mulţi alţi tineri din diferite ţări strigă un cor, împreună cu muncitorii : „Pe tot glo­bul pămîhtesc muncitorii se unesc !“ îfi institutul Politehnic din Oraşul Stalin studiază şi mulţi foşti mun­citori de la uzinele „Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann“, „Strungul“, „Ion Fonaghi“ şi altele. Noua hotărîre a partidului şi guvernului, privind învăţămîntul seral şi fără frecvenţă. Creează condiţii şi mai bune tineri­lor muncitori dornici să înveţe. Mii de tineri muncitori din cei ce de­monstrează astăzi şi-au manifestat în şedinţele de U.T.M. dorinţa să urmeze la învăţămîntul mediu seral şi fără frecvenţă. Demonstraţia oamenilor muncii din Oraşul Stalin a constituit o nouă şi puternică dovadă a hotărîrii lor de a înfăptui politica partidului şi de a apăra pacea. 2.370 tone fontă, în ziua schimbu­lui de onoare ei au obţinut cei mai înalţi indici de utilizare din istoria furnalelor Reşiţei. Tot timpul reşi­­ţenii au ovaţionat pentru partidul iubit, pentru solidaritatea celor ce muncesc din întreaga lume, pentru pace. Deasupra coloanelor, baloane multicolore pe care era scris în di­ferite limbi cuvîntul pace şi nume­roşi porumbei şi-au luat zborul spre înălţimi. Ropote de aplauze au însoţit de­filarea oţelarilor. In frunte cu Va­sile Mocea, Francisc Bard­, Ion Bă­­descu, Lazăr Borduz, Constantin Moraru, oţelarii au dat peste plan 19.000 tone oţel de bună calitate. Manifestaţia oamenilor muncii re­şiţeni a constituit atît trecerea în re­vistă a succeselor obţinute, cît şi demonstrarea hotărîrii lor ferme de a obţine, sub conducerea partidului, noi succese în construirea socialis­mului şi apărarea păcii. BACĂU (coresp. „Scînteii“). — La mitingul din oraşul Bacău a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai tov. Gh. Unguraşu, secretar al Comitetului regional P.M.R. Bacău. Apoi a urmat demonstraţia oamenilor muncii din oraş care şi-au manifestat hotărîrea de a munci pentru înfăptuirea politicii partidu­lui şi guvernului, pentru înflorirea patriei şi apărarea păcii. Participînd la demonstraţiile de 1 Mai ale oamenilor muncii din regiunea Bacău îţi dai seama că a­­ceasta devine de la un an la altul una din principalele regiuni indus­triale ale ţării. In anii trecuţi au fost date în folosinţă aici mari uni­tăţi industriale ca fabrica de ţevi de la Roman, termocentrala Bor- In prima regiune colectivizată CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). Flori multe, veselie şi entuziasm . iată aspectul dominant al demon­straţiei de 1 Mai a oamenilor mun­cii din oraşul şi regiunea Constan­ţa­. La demonstraţie au participat peste 40 000 de muncitori şi tehni­cieni, marinari şi docheri, pescari şi mecanizatori, colectivişti, gospo­dine. In cîntece, lozinci şi urale, ei şi-au manifestat bucuria pentru via­ţa liberă pe care o trăiesc, încre­derea şi dragostea faţă de partid şi guvern. La mitingul care a avut loc a luat cuvîntul Ion Iuga, secretar al Co­mitetului regional P.M.R. Constanţa. După miting a urmat demonstra­ţia oamenilor muncii, în coloane au trecut fruntaşi cu care regiunea se mîndreşte: me­canicul Rădulescu Ion, construc­torul naval Ţugui Stăn şi alţii. In cadrul coloanei de muncitori şi ma­rinari au trecut fruntaşii Orişefschi Alexandru, mecanic de macarale, tractoristul Vîlcu Ilie, marinari din echipajul vasului „Berezina“, care şi-au realizat planul de transport în proporţie de peste 171 la sută etc. Cu deosebite succese au întîmpi­­nat ziua de 1 Mai şi oamenii mun­cii din agricultura regiunii Constan­ţa, prima regiune colectivizată. Anul acesta colectiviştii, mecanizatorii şi lucrătorii din G.A.S.-urile din re­giune au terminat însămînţările de primăvară înaintea lui 1 Mai, adică cu aproape 3 săptămîni mai devreme decit anul trecut. Urmînd chemarea partidului şi guvernului nostru oamenii muncii din regiunea Constanţa participă la acţiunea de înfrumuseţare a sate­lor şi repararea drumurilor, de mă­rirea fertilităţii ogoarelor prin lu­crări de irigaţii şi hidroamelioraţii. Pînă în prezent colectiviştii din re­giune şi lucrătorii din gospodăriile de stat au amenajat pentru irigaţii peste 14.000 ha., au scos din carie­re şi au transportat pe şosele peste 150.000 m.c. piatră. După amiază, oraşul a răsunat de cântecele şi veselia oamenilor mun­cii. In pieţe şi parcuri au cîntat or­chestre, s-au prezentat spectacole artistice, zeşti şi altele. Recent, la fabrica de fire sintetice de la Săvineşti a in­trat în producţie prima linie de fa­bricaţie a firelor sintetice româneşti relon. Nu va trece mult timp şi vor începe să producă uzina de produ­se sodice şi fabrica de cauciuc sin­tetic de la Oneşti, marea hidrocen­trală de la Bicaz etc. Odată cu construirea întreprinde­rilor industriale creşte numărul muncitorilor; simpli ciobani şi ţă­rani devin muncitori constructori, metalurgişti, chimişti etc. Cresc noi oraşe şi cartiere muncitoreşti. De 1 Mai 1959 au demonstrat mun­citorii unui nou oraş­­ ai Oneştiului. Prin faţa tribunei din oraşul Oneşti au trecut muncitorii de la rafinărie şi termocentrală, de la Combinatul chimic de produse so­dice şi cei de la Combinatul de cauciuc sintetic. In cinstea zilei de 1 Mai montorii de la Oneşti au tre­cut la instalarea agregatelor fabri­cii de oxigen pe care în curînd o vor da în funcţiune. Constructorii au predat de asemenea spre mon­taj alte 9 obiective. Muncitori frun­taşi ca dulgherul Andrei Ambruş, zidarul Prodan Moise, fierar-beto­­nistul Marin Ciobanu şi alţii sunt constructori apreciaţi pe întregul complex de şantiere de la Oneşti. La Bicaz, cu prilejul demonstra­ţiei de 1 Mai, constructorii hidro­centralei V. I. Lenin au raportat partidului şi guvernului că in cins­tea marii sărbători au turnat în corpul barajului cu 18.000 m.c. be­ton mai mult decit se prevăzuse, să se toarne pînă la această dată, împreună cu constructorii hidrocen­tralei au demonstrat şi specialiştii cehoslovaci care au venit să ajute la montarea utilajului. Participanţii la miting şi-au manifestat satisfac­ţia pentru relaţiile de într­ajutorare frăţească statornicite între ţările lagărului socialist, au scandat lozinci care cheamă la întărirea lagărului păcii şi socialismului In frunte cu U.R.S.S. Printre oţelarii „cetăţii de foc44 O regiune în plină dezvoltare industrială Pe frumosul bulevard din oraşul Ploeşti trec in ordine coloanele muncitorilor. La demonstraţia oamenilor muncii din Tg. Mureș. SCINTEIA 1 MAI PESTE HOTARE UIIIIIII!!llllllll!lllllllllillllllllllll!llllll!lllllllll!lll!!l!l!llllllllllll)linillllll!l!MIIII!N .... Parada militară şi demonstraţia oamenilor m­uncii din Moscova MOSCOVA I (Agerpres). TASS transmite: Cu prilejul sărbătoririi zi­lei de 1 Mai, în Piaţa Roşie din Mos­cova a avut loc tradiţionala paradă militară şi demonstraţia oamenilor muncii din capitala Uniunii Sovietice. Mii de cetăţeni ai Moscovei, ino­vatori din industrie şi agricultură, oa­meni de cultură, oameni de stat şi fruntaşi ai vieţii publice, ofiţeri su­periori ai Forţelor Armate ale U.R.S.S. au luat loc în tribunele din Piaţa Ro­şie. Tot aici­ se aflau oaspeţi din 50 de tari străine, printre care Iuvatadi Karan Singh, şeful statului indian Jahima şi Kaşmir, cu soţia, Golam Muhammed Sirzad, ministrul Comer­ţului al Afganistanului, A. Korsimo, ministrul Căilor de Comunicaţie şi ai Lucrărilor Publice al Finlandei, K. Ciadîrgi, preşedintele partidului naţio­nal democrat din Irak. Sunt de ase­menea de faţă membri ai corpului di­plomatic, ataşaţii militari străini. Cei prezenţi au salutat prin aplau­ze furtunoase apariţia la tribuna Mausoleului a conducătorilor partidu­lui comunist şi guvernului sovie­tic — A. B. Aristov, L. I. Brejnev, E. A. Furţeva, N. S. Hruşciov, N. G. Ignatov, A. I. Kiricenko, F. R. Koz­lov, A. I. Mikoian, M. A. Suslov, N. M. Svernik, K. E. Voroşilov, D. S. Po­­leanski. Parada a fost primită de mareşalul R. I. Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S. Mareşalul Malinov­ski a adresat soldaţilor, matrozilor, ofiţerilor, oamenilor muncii din Uniu­nea Sovietică şi oaspeţilor de peste hotare tradiţionala cuvîntare de 1 Mai. Cuvîntarea mareşalului R. I. Malinovski Poporul sovietic, a spus mareşalul Malinovski, năzuieşte fierbinte spre menţinerea şi întărirea păcii generale. In ultimul timp, U.R.S.S. a prezentat o serie întreagă de propuneri impor­tante în scopul reglementării celor mai arzătoare probleme internaţionale. Ministrul Apărării al U.R.S.S. a a­­rătat că cercurile guvernante ale pu­terilor occidentale încearcă prin toate mijloacele să se opună iniţiativelor paşnice ale U.R.S.S. şi slăbirii încor­dării internaţionale. Ele fac mari e­­forturi pentru a împiedica crearea unei atmosfere prielnice apropiatelor conferinţe dintre Est şi Vest. Mareşa­lul Malinovski a subliniat în cuvîn­tarea sa că acordurile militare bila­terale încheiate de S.U.A. cu Iranul, Turcia şi Pakistanul, crearea unor noi baze militare în jurul U.R.S.S. şi ce­lorlalte ţări ale lagărului socialist, militarizarea intensă a Germaniei oc­cidentale — toate acestea urmăresc încordarea relaţiilor internaţionale şi aţîţarea istoriei războinice. Nu există însă forţe în lume, a de­clarat în cuvîntarea sa mareşalul Ma­linovski, care ar putea învinge lagă­rul socialist. Forţele Armate Sovieti­ce sunt gata să dea în orice moment o ripostă zdrobitoare agresorului, dacă el vă cuteza să tulbure munca paşni­că a poporului sovietic. Mareşalul Malinovski a sublinniat că poporul sovietic sărbătoreşte ziua de 1 Mai într-o perioadă în care ţară a trecut la construcţia desfăşurată a so­cietăţii comuniste. După Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., construirea comu­nismului a devenit o chestiune con­cretă a milioanelor d­e cartieri sovie­tici, îndeplinirea cu succes a planu­lui pe primul trimestru al acestui an, desfăşurarea iniţiativei creatoare a oa­menilor muncii, a spus R. I. Malinov­ski, sădesc încrederea deplină că sep­­tenalul va fi nu numai îndeplinit, dar şi depăşit. Mareşalul Malinovski a arătat că popoarele marii Chine, ale tuturor ţă­rilor de democraţie populară păşesc într-o familie unită spre viitorul lu­minos al omenirii — comunismul. Se lărgeşte lupta popoarelor coloniale pentru eliberarea şi independenţa lor naţională. (un aspect de la demonstraţia oomeniilor muncii din Piaţa Roşie (Telefoto Agerpres) -o «o-PEKINUL In SĂRBĂTOARE PEKIN 1 (Agerpres). — Poporul chinez de 650.000.000 a sărbătorit într-un cadru festiv şi cu mare bucurie ziua de 1 Mai — Ziua solidarităţii oamenilor muncii din toate ţările. De dimineaţă in piaţa Tiananmîn din Pekin s-au adunat mii de oa­meni — fruntaşi în producţie, maeş­tri ai recoltelor bogate, oameni de ştiinţă şi tehnicieni, delegaţii din diferite provincii şi regiuni autono­me. La tribune au luat loc de ase­menea numeroşi oaspeţi din străi­nătate. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia la tri­bună a lui Mao Tze-dun, preşedin­tele C.C. al P.C. Chinez, Liu Şao-ţi, preşedintele Republicii Populare Chineze, Sun Tin-lin şi Dun Bi­ t, vicepreşedinţi ai R. P. Chineze, Ciu De, preşedintele Comitetului Perma­nent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat, membrii Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, conducători ai partide­lor democratice şi organizaţiilor ob­şteşti din ţară, în tribună erau de asemenea Ferenc Münnich, preşedin­tele guvernului revoluţionar munci­­toresc-ţărănesc ungar, J. Dieckmann, preşedintele Prezidiului Camerei Populare a R. D. Germane, condu­cătorii delegaţiilor partidelor comu­niste şi muncitoreşti din Polonia, Albania, Indonezia şi Italia. Defilarea de 1 Mai a oamenilor muncii din capitala Chinei a fost deschisă de o coloană de stegari. Pe panouri erau înscrise cu hieroglife mari lozincile: „Trăiască marxism­­leninismul !“, „Trăiască R. P. Chi­neză !“, „Trăiască P. C. Chinez !“, „Trăiască lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică !“, „Trăiască pacea în întreaga lume !“. Apoi au defilat pionierii, urmaţi de coloana muncitorilor. Prin faţa tribunelor au defilat peste 100.000 constructori de maşini, textilişti, lu­crători din multe întreprinderi din Pekin. Manifestaţia sărbătorească s-a în­cheiat prin defilarea coloanei de 14.000 sportivi. ­000-De la corespondentul nostru la Berlin In Piaţa Marx-Engels Peste 250.000 de oameni ai muncii au demonstrat în ziua de 1 Mai prin faţa tribunelor din Piaţa Marx-Engels din capitala R. D. Germane, Berlin. Cînd au apărut la tribuna oficială conducătorii partidului şi guvernului în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim secretar al C.C. al P.S.U.G., şi Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, ovaţii pu­ternice au răsunat în vasta piaţă. Manifestaţia de 1 Mai a început printr-o paradă militară. După parada militară a avut loc demonstraţia oa­menilor muncii. Timp de 5 ore mani­festantă, printre care puteau fi văzuţi fruntaşi în producţie, eroi ai muncii, laureaţi ai premiilor naţionale, au ra­portat partidului şi guvernului des­pre realizările obţinute de ei în cins­tea marii sărbători, hotărîrea de a ob­ţine noi victorii în construcţia paş­nică. Printre participanţii la manifestaţie se aflau mă de oameni ai muncii din Berlinul occidental, împreună cu popu­laţia din Berlinul democrat ei au ce­rut normalizarea situaţiei din Berlinul occidental şi şi-au exprimat protestul împotriva mitingului provocator orga­nizat de reacţionară vest-berlinezi în faţa Reichstagului. Au avut loc de asemenea entuziaste manifestaţii de 1 Mai in oraşele Leip­zig, Dresda, Halle, Frankfurt-pe.Oder, Jena, Erfurt şi alte oraşe din R. D. Germană. ŞT. DEJU IRAK Pentru prima dată in istoria Irakului, oamenii muncii irakieni au sărbătorit în mod legal ziua de 1 Mai. La Bagdad a avut loc o uriaşă demonstraţie la care au participat aproximativ un milion de cetăţeni — oameni ai muncii, membri ai organizaţiilor de masă din Irak, reprezentanţi ai diferitelor pături ale populaţiei, precum şi reprezen­tanţi ai tuturor minorităţilor naţio­nale. Străzile Bagdadului erau pa­voazate cu lozinci chemînd la întă­rirea solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, la mărirea pro­ducţiei, la solidaritate între munci­tori şi ţărani, precum şi între mun­citori şi armată. ITALIA Răspunzind chemării organizaţii­lor democratice, milioane de oameni ai muncii italieni s-au adunat în pieţele oraşelor şi satelor din ţară organizând mitinguri în cinstea zi­lei de 1 Mai. Cele mai mari mitin­guri au avut loc la Roma, Milano, Torino, Bologna şi în alte oraşe mari din Italia. CUBA După cum relatează agenţiile de presă, sute de mii de oa­meni ai muncii din Cuba au săr­bătorit într un cadru festiv ziua de 1 Mai. Poporul cuban a sărbătorit pentru prima dată în mod legal a­­ceastă zi după alungarea dictatoru­lui Batista. Manuel Urrutia, pre­şedintele provizoriu al Cubei, şi Raul Castro, comandantul forţelor armate ale Cubei, au asistat la ma­rea demonstraţie de 1 Mai care a avut loc la Havana şi la care au participat 500 000 de persoane.­ ­00 D­ IN ALTE TÃRI p»o­ In ciuda interzicerii de către autorităţi a manifestaţiilor de 1 Mai, proleta­riatul Franţei a sărbătorit această zi prin numeroase adunări, mitinguri şi demonstraţii. In fotografie: aspect de la un mare miting al oamenilor mun­cii din Paris. (Telefoto Agerpres) Pag. 3 De la corespondentul „Scînteii“ la Moscova Trec coloanele constructorilor comunismului întii mai este întotdeauna, pentru cei ce muncesc de pretutin­deni, o zi a cărei bucurie cuprinde laolaltă succesele dobîndite și nă­dejdile de imbUnit, mîndria luptei pentru căuta cea mai nobilă pe care a cunoscut-o vreodată omenirea şi căldura solidarităţii care în acea­stă luptă uneşte sute de milioane de traţi. La acest mare bilanţ comun oamenii sovietici aduc, de peste 40 de ani, o contribuţie fără precedent şi fără egal. Iar anul acesta, săr­bătoarea are aici o notă aparte: pentru oamenii sovietici, comunis­mul a încetat să fie de domeniul unui viitor rezervat urmaşilor, a devenit o realitate apropiată, care se făureşte cu fiecare zi a acestui septenal ai cărui autori şi realiza­tori sînt ei, cei de azi. ...Pe la orele 9, cînd am pornit spre Piaţa Roşie, coloanele de de­monstranţi înaintau pe străzile ca­pitalei către centru, sub un soare care făcea să strălucească alămu­rile fanfarelor şi părul bălan al co­piilor, confortabil instalaţi pe ume­rii paterni. Sub fluturarea drapele­lor roşii se cvnta­u aici, unde e un acordeon, se naşte imediat un cor, iar acordeoanele erau multe în rîndurile demonstranţilor — se discuta. Emisiunile de dimineaţă ale radioului şi ziarele proaspete anunţaseră decernarea premiilor Lenin „Pentru întărirea păcii în­tre popoare“. Vestea că tovarăşul N. S. Hruşciov a fost distins cu acest premiu, a produs o vie satis­facţie, că o meritată cinstire a efor­turilor depuse de preşedintele Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru lichidarea „războiului rece“, pentru menţinerea şi întărirea pă­cii în lume. Accesul în tribunele din Piaţa Roşie se închidea la orele 9,45. Dar la 9,30 ele erau deja compact vopu- late. La 9,45, salve de aplauze în­­timpină apariţia conducătorilor partidului comunist şi guvernului U.R.S.S. care, la rindul lor, salută larg tribunele. La zece fix, automo­bilul ministrului Apărării al U.R.S.S. şi cel al comandantului parăzii se intîlnesc in mijlocul pie­­tii, mareşalul R. S. Malinovski pri­meşte raportul mareşalului R. S. Moskalenko. Apoi, după ce felicită şcolile si unităţile militare aflate în incinta piet­ii, mareşalul Mali­novski se urcă la tribună. Parada militară e scurtă, dar pe deplin convingătoare- Defilează academia militară ,,M. V- Frunze", academia militar-politică „V. I. Lenin“, academia de ingineri de ar­tilerie ,,F. E. Dzer­inski", academia de care blindaţi „V. V. Stalin", aca­demia de ingineri militari „V. V. Kuibişev“, academia de aviaţie mi­litară, academia de ingineri ai aviaţiei militare „N. E. Jukovski“, şcoala superioară de marină mili­tară „S­f. Kirov" din Caspica, elevii şcolilor militare „Suvorov" şi „Nahimov" — şi istoria este mar­tora înaltului nivel de pregătire pe care aceste şcoli îl pun in slujba marilor tradiţii revoluţionare. Defi­lează apoi infanteria purtată, se succed maşini si camioane blindate pe roti şi pe şenile, maşini blindate amfibii... Defilează apoi artileria. Prin faţa tribunelor s-au perindat instalaţii antiaeriene autopropulsate cu două rinduri de tunuri, tunuri de diferite calibre, aruncătoare de mine şi alte piese ale tehnicii reac­tive, puternice tunuri cu tragere lungă. La 10:40 parada militară se în­cheie. Intră in piaţă camioane cu inscripţia „comunisi­ul va învinge" şi, aproape mediat după ele, ca o ilustrare a tinereţii acestei lumi a cărei victorie se apropie, vastul spa­ţiu se umple de pasul ritmat şi miş­cările armonioase ale sportivilor moscoviţi. „Dinamo", „Spartak", In­stitutul de cultură fizică şi Rezer­vele de Muncă, „Lokomotiv“ şi „Bu­­revestnik" îşi desfăşoară, printre buchete şi jerbe de flori, sub jocul m­ulticolor al drapelelor sportive, al fularelor şi al ciorchinilor de ba­loane ce se înalţă deasupra pieţii, exerciţiile pline de o grafie vigu­roasă. La 11:05 steagul Comitetului oră­şenesc Moscova al P.C.U.S. des­chide defilarea oamenilor muncii din raioanele capitalei. Peste marea de capete plutesc ca nişte trofee pa­nouri de toate formele şi mărimile pe care sunt înscrise cifrele viet­o­­riilor deja dobîndite şi ale celor de m­iine, fotografii, grafice, machete. E ca un dialog neîntrerupt in care prezentul smulge mereu cite ceva viitorului: colectivul uzinei metalur­gice „Secera şi Ciocanul" anunţă că în cinstea zilei de 1 Mai a livrat cîteva mii de tone de otel şi lami­nate peste plan; constructorii de automobile de la uzina „Z.I.L.“ a­­nuntă că in 1959 vor da peste plan o producţie in valoare de 50 mili­­oane de ruble; constructorii de ma­şini de la uzinele „Ordjonikidze“ vor construi în acest an 24 de linii auto­mate ; textilistele de la „Triphgor­­naia Manufactura“ prezintă in ca­­drul demonstraţiei paleta ultimelor lor creaţii; în septenal combinatul va produce 1.679.000.000 metri de tex­­tile­ (In tribune se calculează cam citi kilometri reprezintă asta şi, mai precis, distanţa între ce oraşe se poate acoperi cu acest metraj). Manifestanţii purtau portrete ale conducătorilor partidului comunist şi guvernului Uniunii Sovietice. Aplauze deosebite salută coloanele în rîndurile cărora inscripţii dife­rite anunţă prezenţa colective­lor de muncă comunistă: de­poul Moscova-Triai, uzinele „Fre­ze­r", uzinele „Vladimír Ilici", uzina de automobile de mic litraj, fabrica de ceasuri nr. 2 şi al­tele. Privirile sunt apoi atrase de machetele celor mai moderne strun­guri automate, dispozitive şi apa­rate pe care le poartă manifestanţii Tribunele salută cu căldură pe pa­­mieni de ştiinţă sovietici, ale căror realizări stîrnesc admiraţia lumii întregi, pe lucrătorii din sovhozuri şi pe colhoznicii din împrejurimu­l Moscovei, pe toţi cei care trec plini de hotărîrea fermă de a-şi aduce contribuţia la îndeplinirea septena­­lului, in marea întrecere paşnică cu S.U.A. — cea mai dezvoltată ţară capitalistă. Din nou creşte in piaţă ropotul aplauzelor: la succesele lor moscoviţii le asociază pe acelea ale întregului lagăr socialist. Trec flu­­turind peste piaţă drapelele tuturor ţărilor socialiste, intre care vedem cu bucurie şi drapelul ţării noastre. ... Seara, Piaţa Roşie a fost din nou literalmente invadată de mul­­ţimea moscoviţilor, era ca un anga­jament tacit de întănire a mii şi mii de oameni veniţi să primească în inima Moscovei „salutul" salvelor de artificii şi al focului complicat al reflectoarelor pe cerul înalt. Şi după „salut", sărbătoarea a continuat pînă noaptea tîrziu în pieţele şi pe străzile oraşului. FLORICA ŞELMARU

Next