Scînteia, mai 1959 (Anul 28, nr. 4513-4537)
1959-05-03 / nr. 4513
Nr. 4513 Sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţară Strîns uniţi în jurul partidului ORAŞUL STALIN (Cotesp. „Semneteii“). — încă de dimineaţă, coloane nesfîrşite de manifestanţi — peste70.000 de oameni — s-au îndreptat spre piaţa 23 August. Aici, în jurul orelor 9, s a deschis mitingul oamenilor muncii din Oraşul Stalin. A vorbit tov. Miron Vîlcu, secretar al Comitetului regional de partid Stalin. Demonstraţia este deschisă de gărzile muncitoreşti. Trec apoi, strălucind în razele soarelui, un grup de tractoare urmate de coloanele muncitorilor de la uzinele ,,Ernst Thälmann“. De la 1 ianuarie şi pînă în prezent ei au dat peste plan 250 tractoare, au economisit 4.000.000 lei şi 673 tone metal. Realizatorii acestor succese , printre care topitorul Luţă Crăciun, miezuitoarea Rada Bicu, Itu Vaier, împreună cu brigada sa de turnători, forjorul Gheorghe Deac, mecanicul Macar Dionisie , trec prin fața tribunei scandînd : „Cu partidul nostru în frunte, construim tractoare multe“. Trec apoi constructorii de autocamioane. Aceştia raportează partidului că au dat peste plan 30 autocamioane şi au restituit statului 4.000.000 lei din fondul de rulment. Aceste frumoase rezultate se datoresc şi faptului că aici este sprijinită mişcarea inovatorilor. In acest REŞIŢA (coresp. „Scînteii“). „ Mii de reşiţeni, oţelari şi jurnalişti, funcţionari şi elevi au fost prezenţi la mitingul din piaţa Republicii. Despre însemnătatea marii sărbători a celor ce muncesc din întreaga lume a vorbit tov. Ion Obradovici, secretar al comitetului regional de partid Timişoara. Clocotul muncii Reşiţei, care nu încetează nici o clipă, a fost copleşit deodată de aplauze şi urale puternice. Prin faţa tribunelor treceau harnicii jurnalişti. Vestitul prim topitor Ştefan Cîntar, împreună cu alţi doi tovarăşi de muncă, purtau steagul roşu de Colectiv fruntaş pe ramură. Furnalişti reşiţeni au raportat cu mândrie partidului şi întregului popor că, în întrecerea cu furnaliştii Hunedoarei, au produs peste plan înfrăţiţi în muncă la TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). La mitingul care a avut loc la Tg. Mureş au vorbit în limba română tov. Băţaga Ion, şi în limba maghiară tov. Molnár Ion, secretari ai Comitetului regional de partid al Regiunii Autonome Maghiare. Demonstraţia a fost deschisă de gărzile muncitoreşti. Prin faţa tribunei trec mii şi mii de oameni ai muncii, studenţi şi elevi, gospodine, purtând portretele marilor învăţători ai clasei muncitoare, ale conducătorilor partidului nostru, ale fruntaşilor mişcării muncitoreşti din celelalte ţări, pancarte şi grafice care oglindesc realizările oamenilor muncii din oraşul Tg. Mureş. In fruntea coloanei oamenilor muncii trec muncitorii fabricii de zahăr „Bernath Andrei“ din Tg. Mureş, urmaţi de muncitorii fabricii de cărămizi şi ţigle din Mureşeni — fabrici care deţin drapelul de întreprinderi fruntaşe pe ramură. Iată-i şi pe muncitorii întreprinderii de reparaţii auto din Tg. Mureş, care în acest an au reparat 51 maşini peste plan, pe cei de la depoul de locomotive C.F.R. din Tg. Mureş. Printre fruntaşii depoului de locomotive C.F.R. se găsesc mecanicii Suciu Ioan şi Máthé Elek, fochiştii Kocsis Iozsef şi Lupu Gheorghe. Români şi maghiari muncesc înfrăţiţi pentru construirea socialismului în scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă. Acesta este rodul politicii juste a partidului în problema naţională. De 1 Mai se cuvine să fie trecute în revistă şi succesele obţinute pe tărîmul transformării socialiste a agriculturii în regiune. Două dintre raioanele ei, Cristuru Secuiesc şi Sf. Gheorghe, sunt cooperativizate. Demonstraţia de 1 Mai din Regiunea Autonomă Maghiară a arătat limpede hotărârea oamenilor muncii din rîndul minorităţilor naţionale de a lupta mereu alături de poporul român pentru obţinerea de noi şi noi succese în construirea socialismului. an s-au depus la cabinetul tehnic peste 242 inovaţii. Printre cei mai cunoscuţi inovatori se numără tehnologii Traian Paloşanu şi Florian Niţulescu, muncitorul Alexandru Jurău şi alţii. Răsună oraşul de lozinci care cheamă la luptă pentru pace, la înfrăţirea între popoare. Studenţii de la Institutul Politehnic din Oraşul Stalin, în a căror coloană se află studentul sovietic Nikolai Kulakov, studentul chinez Kuan Li-Ciao, albanezul Azis Manko şi mulţi alţi tineri din diferite ţări strigă un cor, împreună cu muncitorii : „Pe tot globul pămîhtesc muncitorii se unesc !“ îfi institutul Politehnic din Oraşul Stalin studiază şi mulţi foşti muncitori de la uzinele „Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann“, „Strungul“, „Ion Fonaghi“ şi altele. Noua hotărîre a partidului şi guvernului, privind învăţămîntul seral şi fără frecvenţă. Creează condiţii şi mai bune tinerilor muncitori dornici să înveţe. Mii de tineri muncitori din cei ce demonstrează astăzi şi-au manifestat în şedinţele de U.T.M. dorinţa să urmeze la învăţămîntul mediu seral şi fără frecvenţă. Demonstraţia oamenilor muncii din Oraşul Stalin a constituit o nouă şi puternică dovadă a hotărîrii lor de a înfăptui politica partidului şi de a apăra pacea. 2.370 tone fontă, în ziua schimbului de onoare ei au obţinut cei mai înalţi indici de utilizare din istoria furnalelor Reşiţei. Tot timpul reşiţenii au ovaţionat pentru partidul iubit, pentru solidaritatea celor ce muncesc din întreaga lume, pentru pace. Deasupra coloanelor, baloane multicolore pe care era scris în diferite limbi cuvîntul pace şi numeroşi porumbei şi-au luat zborul spre înălţimi. Ropote de aplauze au însoţit defilarea oţelarilor. In frunte cu Vasile Mocea, Francisc Bard, Ion Bădescu, Lazăr Borduz, Constantin Moraru, oţelarii au dat peste plan 19.000 tone oţel de bună calitate. Manifestaţia oamenilor muncii reşiţeni a constituit atît trecerea în revistă a succeselor obţinute, cît şi demonstrarea hotărîrii lor ferme de a obţine, sub conducerea partidului, noi succese în construirea socialismului şi apărarea păcii. BACĂU (coresp. „Scînteii“). — La mitingul din oraşul Bacău a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai tov. Gh. Unguraşu, secretar al Comitetului regional P.M.R. Bacău. Apoi a urmat demonstraţia oamenilor muncii din oraş care şi-au manifestat hotărîrea de a munci pentru înfăptuirea politicii partidului şi guvernului, pentru înflorirea patriei şi apărarea păcii. Participînd la demonstraţiile de 1 Mai ale oamenilor muncii din regiunea Bacău îţi dai seama că aceasta devine de la un an la altul una din principalele regiuni industriale ale ţării. In anii trecuţi au fost date în folosinţă aici mari unităţi industriale ca fabrica de ţevi de la Roman, termocentrala Bor- In prima regiune colectivizată CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). Flori multe, veselie şi entuziasm . iată aspectul dominant al demonstraţiei de 1 Mai a oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Constanţa. La demonstraţie au participat peste 40 000 de muncitori şi tehnicieni, marinari şi docheri, pescari şi mecanizatori, colectivişti, gospodine. In cîntece, lozinci şi urale, ei şi-au manifestat bucuria pentru viaţa liberă pe care o trăiesc, încrederea şi dragostea faţă de partid şi guvern. La mitingul care a avut loc a luat cuvîntul Ion Iuga, secretar al Comitetului regional P.M.R. Constanţa. După miting a urmat demonstraţia oamenilor muncii, în coloane au trecut fruntaşi cu care regiunea se mîndreşte: mecanicul Rădulescu Ion, constructorul naval Ţugui Stăn şi alţii. In cadrul coloanei de muncitori şi marinari au trecut fruntaşii Orişefschi Alexandru, mecanic de macarale, tractoristul Vîlcu Ilie, marinari din echipajul vasului „Berezina“, care şi-au realizat planul de transport în proporţie de peste 171 la sută etc. Cu deosebite succese au întîmpinat ziua de 1 Mai şi oamenii muncii din agricultura regiunii Constanţa, prima regiune colectivizată. Anul acesta colectiviştii, mecanizatorii şi lucrătorii din G.A.S.-urile din regiune au terminat însămînţările de primăvară înaintea lui 1 Mai, adică cu aproape 3 săptămîni mai devreme decit anul trecut. Urmînd chemarea partidului şi guvernului nostru oamenii muncii din regiunea Constanţa participă la acţiunea de înfrumuseţare a satelor şi repararea drumurilor, de mărirea fertilităţii ogoarelor prin lucrări de irigaţii şi hidroamelioraţii. Pînă în prezent colectiviştii din regiune şi lucrătorii din gospodăriile de stat au amenajat pentru irigaţii peste 14.000 ha., au scos din cariere şi au transportat pe şosele peste 150.000 m.c. piatră. După amiază, oraşul a răsunat de cântecele şi veselia oamenilor muncii. In pieţe şi parcuri au cîntat orchestre, s-au prezentat spectacole artistice, zeşti şi altele. Recent, la fabrica de fire sintetice de la Săvineşti a intrat în producţie prima linie de fabricaţie a firelor sintetice româneşti relon. Nu va trece mult timp şi vor începe să producă uzina de produse sodice şi fabrica de cauciuc sintetic de la Oneşti, marea hidrocentrală de la Bicaz etc. Odată cu construirea întreprinderilor industriale creşte numărul muncitorilor; simpli ciobani şi ţărani devin muncitori constructori, metalurgişti, chimişti etc. Cresc noi oraşe şi cartiere muncitoreşti. De 1 Mai 1959 au demonstrat muncitorii unui nou oraş ai Oneştiului. Prin faţa tribunei din oraşul Oneşti au trecut muncitorii de la rafinărie şi termocentrală, de la Combinatul chimic de produse sodice şi cei de la Combinatul de cauciuc sintetic. In cinstea zilei de 1 Mai montorii de la Oneşti au trecut la instalarea agregatelor fabricii de oxigen pe care în curînd o vor da în funcţiune. Constructorii au predat de asemenea spre montaj alte 9 obiective. Muncitori fruntaşi ca dulgherul Andrei Ambruş, zidarul Prodan Moise, fierar-betonistul Marin Ciobanu şi alţii sunt constructori apreciaţi pe întregul complex de şantiere de la Oneşti. La Bicaz, cu prilejul demonstraţiei de 1 Mai, constructorii hidrocentralei V. I. Lenin au raportat partidului şi guvernului că in cinstea marii sărbători au turnat în corpul barajului cu 18.000 m.c. beton mai mult decit se prevăzuse, să se toarne pînă la această dată, împreună cu constructorii hidrocentralei au demonstrat şi specialiştii cehoslovaci care au venit să ajute la montarea utilajului. Participanţii la miting şi-au manifestat satisfacţia pentru relaţiile de întrajutorare frăţească statornicite între ţările lagărului socialist, au scandat lozinci care cheamă la întărirea lagărului păcii şi socialismului In frunte cu U.R.S.S. Printre oţelarii „cetăţii de foc44 O regiune în plină dezvoltare industrială Pe frumosul bulevard din oraşul Ploeşti trec in ordine coloanele muncitorilor. La demonstraţia oamenilor muncii din Tg. Mureș. SCINTEIA 1 MAI PESTE HOTARE UIIIIIII!!llllllll!lllllllllillllllllllll!llllll!lllllllll!lll!!l!l!llllllllllll)linillllll!l!MIIII!N .... Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii din Moscova MOSCOVA I (Agerpres). TASS transmite: Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, în Piaţa Roşie din Moscova a avut loc tradiţionala paradă militară şi demonstraţia oamenilor muncii din capitala Uniunii Sovietice. Mii de cetăţeni ai Moscovei, inovatori din industrie şi agricultură, oameni de cultură, oameni de stat şi fruntaşi ai vieţii publice, ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale U.R.S.S. au luat loc în tribunele din Piaţa Roşie. Tot aici se aflau oaspeţi din 50 de tari străine, printre care Iuvatadi Karan Singh, şeful statului indian Jahima şi Kaşmir, cu soţia, Golam Muhammed Sirzad, ministrul Comerţului al Afganistanului, A. Korsimo, ministrul Căilor de Comunicaţie şi ai Lucrărilor Publice al Finlandei, K. Ciadîrgi, preşedintele partidului naţional democrat din Irak. Sunt de asemenea de faţă membri ai corpului diplomatic, ataşaţii militari străini. Cei prezenţi au salutat prin aplauze furtunoase apariţia la tribuna Mausoleului a conducătorilor partidului comunist şi guvernului sovietic — A. B. Aristov, L. I. Brejnev, E. A. Furţeva, N. S. Hruşciov, N. G. Ignatov, A. I. Kiricenko, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, M. A. Suslov, N. M. Svernik, K. E. Voroşilov, D. S. Poleanski. Parada a fost primită de mareşalul R. I. Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a adresat soldaţilor, matrozilor, ofiţerilor, oamenilor muncii din Uniunea Sovietică şi oaspeţilor de peste hotare tradiţionala cuvîntare de 1 Mai. Cuvîntarea mareşalului R. I. Malinovski Poporul sovietic, a spus mareşalul Malinovski, năzuieşte fierbinte spre menţinerea şi întărirea păcii generale. In ultimul timp, U.R.S.S. a prezentat o serie întreagă de propuneri importante în scopul reglementării celor mai arzătoare probleme internaţionale. Ministrul Apărării al U.R.S.S. a arătat că cercurile guvernante ale puterilor occidentale încearcă prin toate mijloacele să se opună iniţiativelor paşnice ale U.R.S.S. şi slăbirii încordării internaţionale. Ele fac mari eforturi pentru a împiedica crearea unei atmosfere prielnice apropiatelor conferinţe dintre Est şi Vest. Mareşalul Malinovski a subliniat în cuvîntarea sa că acordurile militare bilaterale încheiate de S.U.A. cu Iranul, Turcia şi Pakistanul, crearea unor noi baze militare în jurul U.R.S.S. şi celorlalte ţări ale lagărului socialist, militarizarea intensă a Germaniei occidentale — toate acestea urmăresc încordarea relaţiilor internaţionale şi aţîţarea istoriei războinice. Nu există însă forţe în lume, a declarat în cuvîntarea sa mareşalul Malinovski, care ar putea învinge lagărul socialist. Forţele Armate Sovietice sunt gata să dea în orice moment o ripostă zdrobitoare agresorului, dacă el vă cuteza să tulbure munca paşnică a poporului sovietic. Mareşalul Malinovski a sublinniat că poporul sovietic sărbătoreşte ziua de 1 Mai într-o perioadă în care ţară a trecut la construcţia desfăşurată a societăţii comuniste. După Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., construirea comunismului a devenit o chestiune concretă a milioanelor de cartieri sovietici, îndeplinirea cu succes a planului pe primul trimestru al acestui an, desfăşurarea iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, a spus R. I. Malinovski, sădesc încrederea deplină că septenalul va fi nu numai îndeplinit, dar şi depăşit. Mareşalul Malinovski a arătat că popoarele marii Chine, ale tuturor ţărilor de democraţie populară păşesc într-o familie unită spre viitorul luminos al omenirii — comunismul. Se lărgeşte lupta popoarelor coloniale pentru eliberarea şi independenţa lor naţională. (un aspect de la demonstraţia oomeniilor muncii din Piaţa Roşie (Telefoto Agerpres) -o «o-PEKINUL In SĂRBĂTOARE PEKIN 1 (Agerpres). — Poporul chinez de 650.000.000 a sărbătorit într-un cadru festiv şi cu mare bucurie ziua de 1 Mai — Ziua solidarităţii oamenilor muncii din toate ţările. De dimineaţă in piaţa Tiananmîn din Pekin s-au adunat mii de oameni — fruntaşi în producţie, maeştri ai recoltelor bogate, oameni de ştiinţă şi tehnicieni, delegaţii din diferite provincii şi regiuni autonome. La tribune au luat loc de asemenea numeroşi oaspeţi din străinătate. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia la tribună a lui Mao Tze-dun, preşedintele C.C. al P.C. Chinez, Liu Şao-ţi, preşedintele Republicii Populare Chineze, Sun Tin-lin şi Dun Bi t, vicepreşedinţi ai R. P. Chineze, Ciu De, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat, membrii Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, conducători ai partidelor democratice şi organizaţiilor obşteşti din ţară, în tribună erau de asemenea Ferenc Münnich, preşedintele guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc ungar, J. Dieckmann, preşedintele Prezidiului Camerei Populare a R. D. Germane, conducătorii delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din Polonia, Albania, Indonezia şi Italia. Defilarea de 1 Mai a oamenilor muncii din capitala Chinei a fost deschisă de o coloană de stegari. Pe panouri erau înscrise cu hieroglife mari lozincile: „Trăiască marxismleninismul !“, „Trăiască R. P. Chineză !“, „Trăiască P. C. Chinez !“, „Trăiască lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică !“, „Trăiască pacea în întreaga lume !“. Apoi au defilat pionierii, urmaţi de coloana muncitorilor. Prin faţa tribunelor au defilat peste 100.000 constructori de maşini, textilişti, lucrători din multe întreprinderi din Pekin. Manifestaţia sărbătorească s-a încheiat prin defilarea coloanei de 14.000 sportivi. 000-De la corespondentul nostru la Berlin In Piaţa Marx-Engels Peste 250.000 de oameni ai muncii au demonstrat în ziua de 1 Mai prin faţa tribunelor din Piaţa Marx-Engels din capitala R. D. Germane, Berlin. Cînd au apărut la tribuna oficială conducătorii partidului şi guvernului în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim secretar al C.C. al P.S.U.G., şi Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, ovaţii puternice au răsunat în vasta piaţă. Manifestaţia de 1 Mai a început printr-o paradă militară. După parada militară a avut loc demonstraţia oamenilor muncii. Timp de 5 ore manifestantă, printre care puteau fi văzuţi fruntaşi în producţie, eroi ai muncii, laureaţi ai premiilor naţionale, au raportat partidului şi guvernului despre realizările obţinute de ei în cinstea marii sărbători, hotărîrea de a obţine noi victorii în construcţia paşnică. Printre participanţii la manifestaţie se aflau mă de oameni ai muncii din Berlinul occidental, împreună cu populaţia din Berlinul democrat ei au cerut normalizarea situaţiei din Berlinul occidental şi şi-au exprimat protestul împotriva mitingului provocator organizat de reacţionară vest-berlinezi în faţa Reichstagului. Au avut loc de asemenea entuziaste manifestaţii de 1 Mai in oraşele Leipzig, Dresda, Halle, Frankfurt-pe.Oder, Jena, Erfurt şi alte oraşe din R. D. Germană. ŞT. DEJU IRAK Pentru prima dată in istoria Irakului, oamenii muncii irakieni au sărbătorit în mod legal ziua de 1 Mai. La Bagdad a avut loc o uriaşă demonstraţie la care au participat aproximativ un milion de cetăţeni — oameni ai muncii, membri ai organizaţiilor de masă din Irak, reprezentanţi ai diferitelor pături ale populaţiei, precum şi reprezentanţi ai tuturor minorităţilor naţionale. Străzile Bagdadului erau pavoazate cu lozinci chemînd la întărirea solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, la mărirea producţiei, la solidaritate între muncitori şi ţărani, precum şi între muncitori şi armată. ITALIA Răspunzind chemării organizaţiilor democratice, milioane de oameni ai muncii italieni s-au adunat în pieţele oraşelor şi satelor din ţară organizând mitinguri în cinstea zilei de 1 Mai. Cele mai mari mitinguri au avut loc la Roma, Milano, Torino, Bologna şi în alte oraşe mari din Italia. CUBA După cum relatează agenţiile de presă, sute de mii de oameni ai muncii din Cuba au sărbătorit într un cadru festiv ziua de 1 Mai. Poporul cuban a sărbătorit pentru prima dată în mod legal această zi după alungarea dictatorului Batista. Manuel Urrutia, preşedintele provizoriu al Cubei, şi Raul Castro, comandantul forţelor armate ale Cubei, au asistat la marea demonstraţie de 1 Mai care a avut loc la Havana şi la care au participat 500 000 de persoane. 00 D IN ALTE TÃRI p»o In ciuda interzicerii de către autorităţi a manifestaţiilor de 1 Mai, proletariatul Franţei a sărbătorit această zi prin numeroase adunări, mitinguri şi demonstraţii. In fotografie: aspect de la un mare miting al oamenilor muncii din Paris. (Telefoto Agerpres) Pag. 3 De la corespondentul „Scînteii“ la Moscova Trec coloanele constructorilor comunismului întii mai este întotdeauna, pentru cei ce muncesc de pretutindeni, o zi a cărei bucurie cuprinde laolaltă succesele dobîndite și nădejdile de imbUnit, mîndria luptei pentru căuta cea mai nobilă pe care a cunoscut-o vreodată omenirea şi căldura solidarităţii care în această luptă uneşte sute de milioane de traţi. La acest mare bilanţ comun oamenii sovietici aduc, de peste 40 de ani, o contribuţie fără precedent şi fără egal. Iar anul acesta, sărbătoarea are aici o notă aparte: pentru oamenii sovietici, comunismul a încetat să fie de domeniul unui viitor rezervat urmaşilor, a devenit o realitate apropiată, care se făureşte cu fiecare zi a acestui septenal ai cărui autori şi realizatori sînt ei, cei de azi. ...Pe la orele 9, cînd am pornit spre Piaţa Roşie, coloanele de demonstranţi înaintau pe străzile capitalei către centru, sub un soare care făcea să strălucească alămurile fanfarelor şi părul bălan al copiilor, confortabil instalaţi pe umerii paterni. Sub fluturarea drapelelor roşii se cvntau aici, unde e un acordeon, se naşte imediat un cor, iar acordeoanele erau multe în rîndurile demonstranţilor — se discuta. Emisiunile de dimineaţă ale radioului şi ziarele proaspete anunţaseră decernarea premiilor Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“. Vestea că tovarăşul N. S. Hruşciov a fost distins cu acest premiu, a produs o vie satisfacţie, că o meritată cinstire a eforturilor depuse de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru lichidarea „războiului rece“, pentru menţinerea şi întărirea păcii în lume. Accesul în tribunele din Piaţa Roşie se închidea la orele 9,45. Dar la 9,30 ele erau deja compact vopu- late. La 9,45, salve de aplauze întimpină apariţia conducătorilor partidului comunist şi guvernului U.R.S.S. care, la rindul lor, salută larg tribunele. La zece fix, automobilul ministrului Apărării al U.R.S.S. şi cel al comandantului parăzii se intîlnesc in mijlocul pietii, mareşalul R. S. Malinovski primeşte raportul mareşalului R. S. Moskalenko. Apoi, după ce felicită şcolile si unităţile militare aflate în incinta pietii, mareşalul Malinovski se urcă la tribună. Parada militară e scurtă, dar pe deplin convingătoare- Defilează academia militară ,,M. V- Frunze", academia militar-politică „V. I. Lenin“, academia de ingineri de artilerie ,,F. E. Dzerinski", academia de care blindaţi „V. V. Stalin", academia de ingineri militari „V. V. Kuibişev“, academia de aviaţie militară, academia de ingineri ai aviaţiei militare „N. E. Jukovski“, şcoala superioară de marină militară „Sf. Kirov" din Caspica, elevii şcolilor militare „Suvorov" şi „Nahimov" — şi istoria este martora înaltului nivel de pregătire pe care aceste şcoli îl pun in slujba marilor tradiţii revoluţionare. Defilează apoi infanteria purtată, se succed maşini si camioane blindate pe roti şi pe şenile, maşini blindate amfibii... Defilează apoi artileria. Prin faţa tribunelor s-au perindat instalaţii antiaeriene autopropulsate cu două rinduri de tunuri, tunuri de diferite calibre, aruncătoare de mine şi alte piese ale tehnicii reactive, puternice tunuri cu tragere lungă. La 10:40 parada militară se încheie. Intră in piaţă camioane cu inscripţia „comunisiul va învinge" şi, aproape mediat după ele, ca o ilustrare a tinereţii acestei lumi a cărei victorie se apropie, vastul spaţiu se umple de pasul ritmat şi mişcările armonioase ale sportivilor moscoviţi. „Dinamo", „Spartak", Institutul de cultură fizică şi Rezervele de Muncă, „Lokomotiv“ şi „Burevestnik" îşi desfăşoară, printre buchete şi jerbe de flori, sub jocul multicolor al drapelelor sportive, al fularelor şi al ciorchinilor de baloane ce se înalţă deasupra pieţii, exerciţiile pline de o grafie viguroasă. La 11:05 steagul Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S. deschide defilarea oamenilor muncii din raioanele capitalei. Peste marea de capete plutesc ca nişte trofee panouri de toate formele şi mărimile pe care sunt înscrise cifrele vietoriilor deja dobîndite şi ale celor de miine, fotografii, grafice, machete. E ca un dialog neîntrerupt in care prezentul smulge mereu cite ceva viitorului: colectivul uzinei metalurgice „Secera şi Ciocanul" anunţă că în cinstea zilei de 1 Mai a livrat cîteva mii de tone de otel şi laminate peste plan; constructorii de automobile de la uzina „Z.I.L.“ anuntă că in 1959 vor da peste plan o producţie in valoare de 50 milioane de ruble; constructorii de maşini de la uzinele „Ordjonikidze“ vor construi în acest an 24 de linii automate ; textilistele de la „Triphgornaia Manufactura“ prezintă in cadrul demonstraţiei paleta ultimelor lor creaţii; în septenal combinatul va produce 1.679.000.000 metri de textile (In tribune se calculează cam citi kilometri reprezintă asta şi, mai precis, distanţa între ce oraşe se poate acoperi cu acest metraj). Manifestanţii purtau portrete ale conducătorilor partidului comunist şi guvernului Uniunii Sovietice. Aplauze deosebite salută coloanele în rîndurile cărora inscripţii diferite anunţă prezenţa colectivelor de muncă comunistă: depoul Moscova-Triai, uzinele „Frezer", uzinele „Vladimír Ilici", uzina de automobile de mic litraj, fabrica de ceasuri nr. 2 şi altele. Privirile sunt apoi atrase de machetele celor mai moderne strunguri automate, dispozitive şi aparate pe care le poartă manifestanţii Tribunele salută cu căldură pe pamieni de ştiinţă sovietici, ale căror realizări stîrnesc admiraţia lumii întregi, pe lucrătorii din sovhozuri şi pe colhoznicii din împrejurimul Moscovei, pe toţi cei care trec plini de hotărîrea fermă de a-şi aduce contribuţia la îndeplinirea septenalului, in marea întrecere paşnică cu S.U.A. — cea mai dezvoltată ţară capitalistă. Din nou creşte in piaţă ropotul aplauzelor: la succesele lor moscoviţii le asociază pe acelea ale întregului lagăr socialist. Trec fluturind peste piaţă drapelele tuturor ţărilor socialiste, intre care vedem cu bucurie şi drapelul ţării noastre. ... Seara, Piaţa Roşie a fost din nou literalmente invadată de mulţimea moscoviţilor, era ca un angajament tacit de întănire a mii şi mii de oameni veniţi să primească în inima Moscovei „salutul" salvelor de artificii şi al focului complicat al reflectoarelor pe cerul înalt. Şi după „salut", sărbătoarea a continuat pînă noaptea tîrziu în pieţele şi pe străzile oraşului. FLORICA ŞELMARU