Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-02 / nr. 4538
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAL ANUL XXVIII Nr. 4538 Mărfi 2 Iunie 1959 4 PAGINI — 20 BANI Propuneri „importante" şi propuneri „mărunte" Un şurub. Poate fi mai mare sau mai mic, rămine totuşi un şurub. Ce se întîmplă însă cu un ceas, cu un motor, .. cu o locomotivă, cînd le lipseşte un şurub ? O maşină, un agregat, nu poate funcţiona dacă îi lipseşte un simplu şurub. Nicolae Cojocaru prinsese pe masa frezei şapte piese. Cînd s-o prindă pe-a opta, n-a mai avut cu ce. S-a necăjit el cît s-a necăjit, dar n-a avut încotro. A privit lung la ea şi cu părere de rău, a lăsat-o să-şi aştepte rîndul la prelucrat, după cele montate pe maşină. Ii trebuia omului un şurub pentru freză. Pentru a nu ştiu cita oară şi-a notat din nou în carneţel: „de propus la consfătuire să se facă şuruburi pentru freze“. ...A trecut mai mult de un an de cînd, în consfătuirile de producţie ale grupei sindicale, frezorul Nicolae Cojocaru de la secţia mecanică uşoară a uzinelor „23 August“ din Capitală — şi nu numai el — propune mereu să se confecţioneze şuruburi pentru prinderea pieselor la freze. De fiecare dată propunerea a fost discutată de conducerea sectorului, aprobată, trecută frumos in planul de măsuri, cu o dată precisă de executare şi alături, cu numele celui care răspunde de înfăptuirea propunerii (inginerul Anton Manu, şeful sculăriei sectorului). Şuruburi insă, nici pînă azi nu s-au făcut... Nicolae Cojocaru este imul din sutele de muncitori buni gospodari de la „23 August“, om care pune mult suflet pentru îmbunătăţirea producţiei. Modest, inimos şi priceput. Cunoştinţele căpătate în cei 12 ani de muncă în uzină îl ajută să găsească soluţii practice care-i uşurează munca şi să obţină rezultate din ce în ce mai bune în producţie. Se ocupă, între altele şi de economisirea sculelor. La una din freze în loc de opt cuţite vidia, foloseşte doar două, obţinînd aceeaşi productivitate, aceeaşi calitate şi, bineînţeles, o economie de şase cuţite vidia. Sunt unele operaţii la care în loc de freze el foloseşte burghie vechi pe care le ascute într-un anumit fel. Deci, ce a stat în puterea lui a făcut. Dar pentru şurubul cu pricina s-a adresat conducerii secţiei. Aceasta însă consideră propunerea ca o chestiune „măruntă“. Ce reprezintă pentru o secţie a uzinelor „23 August“ rezolvarea acestei cerinţe ? E clar că e vorba doar de subapreciere şi neglijenţă. Nu-i vorbă, fiecare propunere cere preocupare atentă, multă strădanie din partea acelora care au sarcina să urmărească înfăptuirea ei. Dar acesta poate fi un motiv ca ele să nu fie luate în seamă, ca numeroasele propuneri „mărunte“, care exprimă, in fapt, hotărîrea muncitorilor de a perfecţiona producţia, să fie ignorate ? Cît valorează o asemenea propună , * 1 printr-un alt e-Cojocaru xemplu. Un suport i atenţie? ------ se lucrează de ani de zile în uzină — soseşte din sectorul turnătorie cu un adaus de 70 milimetri în loc de 10—15 cît este normal. Frezorul lucrează din această cauză zeci de minute în plus la fiecare piesă. . Cu toate că i se plăteşte pentru această operaţie suplimentară, Nicolae Cojocaru a făcut o propunere pentru reducerea adausului. Nici această propunere nu a fost rezolvată. Cît de „măruntă“ este ea se poate vedea numai din faptul că la fiecare piesă să irosesc circa 20 kg. fontă. Nu se poate spune că organizaţia de partid nu a sprijinit iniţiativa muncitorilor pentru îmbunătăţirea procesului de producţie. In privinţa colaborării cu alte sectoare, s-a ajuns la o formă interesantă. Biroul organizaţiei de bază a iniţiat participarea unor muncitori care prelucrează piese turnate la consfătuirile de producţie din sectorul turnătorie. In urma unor astfel de consfătuiri, multe piese sunt turnate acum cu mai multă grijă şi au un adaus de prelucrare redus. Sunt însă altele care continuă să aibă defecte de turnare. De ce ? Pentru că a fost mai comod să se renunţe la urmărirea propunerilor făcute în acest scop. La uzinele „23 August“ multe din propunerile muncitorilor şi-ar fi găsit o mai largă aplicare dacă comitetul sindical de secţie nu le-ar fi privit atît de formal, lăsînd urmărirea lor doar pe seama celui care se ocupă cu înregistrarea lor. Tovarăşul Petre Ştefan, preşedintele comitetului de secţie, afirmă : „Sînt multe propuneri care stau nerezolvate, de timp îndelungat“, dar nu găseşte nici o justificare acestei situaţii. Şi nici nu poate găsi. Or, comitetul de secţie sindicală, în frunte cu preşedintele, răspunde în aceeaşi măsură cu conducerea sectorului pentru tărăgănarea aplicării propunerilor făcute de muncitori. In toate întreprinderile din ţară, muncitorii au astăzi o poziţie cu totul nouă faţă de muncă, participînd activ la bunul mers al producţiei. Ca buni gospodari, ei organizează mai bine munca, perfecţionează procesul tehnologic, aduc îmbunătăţiri maşinilor , fac toate acestea cu dragoste, cu conştiinţa că fac ceva folositor pentru ei înşişi, pentru întregul popor. Propunerile pe care ei le fac în consfătuirile de producţie au importanţa lor indiferent dacă ele rezolvă chestiuni mari sau mici. Fiecare propunere exprimă strădania unui muncitor de a îmbunătăţi munca şi de aceea trebuie să i se acorde toată atenţia. GH. RADEL C. JALBA -----------1 nere măruntă ? Să oare propunerea frezorului aiteastea Nicolae Cojocaru nu merită atenție? Cravatele roşii Mai întîi au răsunat trompetele. La sunetul lor pionierii au format tradiţionalul careu. Numai ei, cei 20, şedeau mai la o parte, cu inimile pline de emoţie şi fericire. Peste cîteva clipe vor deveni pionieri. Maria Dinescu, instructoarea superioară, le arată cît de mare este cinstea de a fi primit în rîndul organizaţiei de pionieri. Marin Stelian, un prichindel numai inimă in el, ascultă şi trage cu coada ochiului la taică său, strungarul, Voicu Marin. Ce mîndru e tata, se gîndeşte Stelian. Parcă pe el, nu pe mine, l-ar face pionier. La sfîrşit, soseşte şi clipa cea mare. In cîntecul unui marş pionieresc sînt trecuţi în rîndurile careului. Au devenit pionieri 20 dintre cei mai buni elevi ai clasei a doua. Şcoala elementară nr. 49 se mîndreşte cu ei. Sute de copii, de la alte şcoli, au devenit în aceste zile purtători ai cravatei roşii. Nouă de la şcoala elementară de fete nr. 2 de pe strada Sevastopol, cincisprezece de la şcoala elementară nr. 15 de la Floreasca şi mulţi alţii. Este cea mai mare preţuire şi încredere ce le-a fost adusă de ziua lor, a copiilor, Sala de maşini a laminoruluibluming de la Combinatul siderurgic Hunedoara. Aici sunt instalate maşinile şi aparatele mecanismelor tehnologice ale blumingului. Instalaţiile din această sală sunt deservite într-un schimb numai de 4—5 muncitori şi tehnicieni. (Foto: Gh. Vinţîlă) se desparte puţin timp pinn cînd, lanurile de orz, grîu, ovăz vor da în pîrgă şi vor fi bune de recoltat. Din experienţă se ştie că recoltarea cerealelor păioase este o lucrare ce trebuie făcută în cîteva zile pentru ca din recoltă să nu se piardă nici un bob. Acum, acest lucru este uşurat prin existenţa unui mare număr de tractoare, combine, secerători-legători, batoze şi alte maşini. Insă, cu o condiţie, ca toate aceste mijloace mecanizate să fie din timp puse la punct astfel incit ele să poată fi folosite cu întreaga capacitate. De aceea, pregătirile pentru recoltare au fost obiectul unui raidanchetă întreprins de corespondenţii „Scînteii“, ajutaţi de corespondenţi voluntari, din regiunile Bucureşti, Hunedoara şi Constanţa. Iată cîteva constatări: Exemplul fruntaşilor „La noi în gospodărie “ ne scrie tov. Ion Vasile, noul mecanic şef de secţie de la G.A.S. „I. C. Frimu“, raionul Lehliu, corespondent voluntar al ziarului nostru — toţi tractoriştii sunt şi buni mecanici. Ei sunt şi combineri. Am încheiat cu succes campania însămînţărilor de primăvară, am îngrijit culturile, iar acum suntem aproape gata şi cu repararea celor 30 de combine“. Intr-adevăr ! Grija pentru pregătirea combinelor şi a celorlalte maşini necesare la recoltare a fost o preocupare principală pentru mecanizatorii de la G.A.S. „I. C. Frimu“. Candidaţii de partid Stoian Pascu, Ion Georgescu, Petre Dumitru ca şi mecanicii de atelier Tudor Stoian şi Nicolae Cioranu, sunt fruntaşi în întrecere, la reparaţii. In general, acolo unde organele şi organizaţiile de partid şi de stat au privit cu simţ de răspundere pregătirea din timp a maşinilor pentru recoltare, s-au obţinut rezultate bune. Membrul de partid Ion Carapcea şi candidatul de partid Patrichi Olteanu de la S.M.T. Miercurea (Hunedoara) au reparat batozele cu 5 zile înainte de termen. Exemplul lor a însufleţit şi pe ceilalţi. Şi S.M.T.-urile Chirnogeni, Sibioara, regiunea Constanţa, au terminat reparaţiile. Preocuparea principală a mecanizatorilor de la S.M.T. Chirnogeni a fost să recondiţioneze cît mai multe piese ; aceasta a adus staţiunii, împreună cu carburanţii economisiţi, o reducere a cheltuielilor cu 1 milion lei. Reparaţiile s-au terminat şi la gospodăriile de stat Ciocîrlia-Constanţa, Sîntămăria-Orlea, raionul Haţeg, Toporu-Bucureşti ş.a. Se pregătesc pentru strîngerea noii recolte toţi oamenii gospodari. „Cele 4 secerători simple şi 3 secerători-legători le-am terminat de reparat — spune tov. Gheorghe Ispas, membru al gospodăriei colective din Conteşti, raionul Zimnicea. Dar, cum avem de recoltat numai grîu de pe 225 hectare, maşinile noastre nu ajung. Avem însă S.M.T.-ul care ne ajută“. Ne vesteşte despre succesele în pregătirea maşinilor pentru recoltare şi corespondentul voluntar Mihalcea Vlad de la gospodăria colectivă din Limanu, raionul Negru Vodă. „Consiliul de conducere a încredinţat repararea secerătorilor colectivistului Petre P. Marin. El e priceput în această muncă. Cu sprijinul consiliului, al organizaţiei de (Continuare în pag. IlI-a, col. 1—2) RAID-ANCHETA Pregătirile de recoltare sarcină actuală! La S.M.T. Chitila regiunea Bucureşti lucrările de reparaţii ale utilajelor şi agregatelor ce vor lucra în campania de recoltare se apropie de sfîrşit. Pînă la 1 iunie, mecanizatorii acestei staţiuni au reparat toate secerătorile legători şi batozele prevăzute a lucra în campania de recoltare, iar reparatul tractoarelor l-au efectuat în proporţie de aproape 90 la sută. In fotografie: Mecanicii Cristea D. Nicolae şi Vlad Mircea verifică un lot de secerători legători gata reparate. (Foto Agerpres) M r........~ ...............— NU MĂ LASĂ INIMA SA NU VĂ SCRIU Parcă nu mă lasă inima să nu vă scriu. Lună de lună, în consfătuirile noastre de producţie aud multe lucruri bune. Planul se îndeplineşte şi se depăşeşte, angajamentele la fel. Ne bucurăm cu toţii atunci cînd aflăm că am izbutit să dăm atîtea şi atîtea tone de ţiţei peste plan, atîţia şi atîţia metri cubi de gaze de sondă. Şi asta cu atît mai mult cu cît în anii trecuţi n-am stat prea bine nici cu planul de producţie şi nici cu preţul de cost. Dar partidul ne-a ajutat să îndreptăm lucrurile, ne-a trimis cadre de nădejde şi azi avem cu ce ne mîndri. In ultimele luni noi am obţinut rezultate frumoase în producţie. Brigăzile de intervenţie au redus în ultimele luni pierderile de ţiţei cu 56 la sută faţă de ultimul trimestru al anului trecut. Petrolişti fruntaşi cum sunt Gheorghe Lupşan, Gheorghe Barbu, Petre Ion — toţi membri de partid — şi mulţi alţii au contribuit efectiv la realizările noastre. Şi în atelierele schelei se lucrează cu spor, se fac economii. O singură schela — care a devenit de nerecunoscut au crescut şi oamenii. Mi-a venit în minte fapta patriotică a maistrului Aurică Iancu, care prin curajul şi priceperea sa, a izbutit după o muncă încordată să înlăture defecţiunile de la o sondă, salvînd aproape 1.000 de tone de ţiţei. Şi el, şi mulţi alţii, şi eu, bătrîn petrolist în schela Berea, muncim să ajungem la rezultate şi mai bune. ION MONAHA sondor, schela Berea inovaţie, a tov. Ion Mustaţă şi Ion Grămoiu, aduce într-un an schelei economii de peste 70.000 lei. Avem opt brigăzi de muncă patriotică. In trei luni de zile ele au strîns peste 4.600 kg. fier vechi, au făcut economii de 17.000 lei. Organizaţia de iilllllllllilIlIlilIIIIIIIIIIHIIIHIllllllllllilIllllllllllllllllllllllllllllllllllllIlllllii. partid comitetul de Din scrisorile sosite la redacție l||lllllllllllllllllllll!lllilllllll!lllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllilllll!ll> La lucru şi în timpul liber , simbătă. Sfirşitul unei săptămini de muncă şi, in acelaşi timp, sfirşitul lunii. Şeful de echipă Gheorghe Costin din secţia mecanică grea a uzinelor ,13 August“ le încheie cu un nou succes in producţie. Echipa pe care o conduce a realizat in luna mai 14 automacarale de cite 3 tone. Mai sunt citeva minute şi ziua de muncă se va termina. împreună cu ajustor-mentorii Marin Pătraşcu, Ion Geantă şi Petre Dumitrescu fac ultimele revizii la una din aceste automacarale (fotografia nr. 1). Pentru a putea sta de vorbă mai pe îndelete cu harnicul şef de echipă, fotoreporterul nostru i-a făcut o vizită a doua zi. Pe filmul din aparatul fotografic, pe filele bloc-notesului a prins citeva imagini legate de ziua de odihnă a familiei tov. Gh. Costin. Primul care a iesit in intimpinare a fost Puiu Costin, elev in clasa a lll-a elementară. Era pus la o treabă pe care o face cu conştiinciozitate. (Deşi un meci de fotbal cu cei de-o vîrstă cu el l-ar fi atras fără îndoială mai mult). In faţa lui se rinduiesc perechile de pantofi a căror toaletă trebuie însă făcută (fotografia nr. 2). In această duminică soţia ajustorului şi a lăsat pentru puţin timp treburile gospodăreşti. Participă la deschiderea celui de-al cincilea concurs al grupelor sanitare de Cruce Roşie organizat pe raion. La întoarcere, după ce o îmbrăţişează pe Mariana, fetiţa sa de patru ani, gospodina îşi reia treburile (fotografia nr. 3). Tatăl, „grădinarul şef“ — cum ii spun copiii — înarmat cu o foarfecă uriaşă, îngrijeşte florile ajutat de cei mici (fotografia nr. 4). Cum şi Puiu va merge seara la teatru, îşi pregăteşte din timp lecţiile pentru a doua zi. La rezolvarea unei probleme mai dificile ajutorul tatălui este preţios (fotografia nr. 5). După-amiază o plimbare în parc în aerul îmbălsămat de parfumul trandafirilor (fotografia nr. 6). Părinţii şi fiul au vizionatseara piesa de teatru „Pădurea“. Ca la sfirşitul fiecărei săptămîni, duminica aceasta a fost o zi de destindere şi odihnă. Ieri dimineaţă a început o nouă săptămînă cu puteri noi, cu voie bună. Schimburi die experienţa între propagandişti PETROŞANI (coresp. „Scînteii“). Acum, cînd a mai rămas numai puţin timp pînă la terminarea anului şcolar în învăţămîntul de partid, în toate organizaţiile de bază din Valea Jiului au loc pregătiri pentru ca seminariile recapitulative care vor avea loc să se desfăşoare cît mai bine, să-i ajute pe cursanţi la adîncirea cunoştinţelor dobîndite. In acest scop, comitetul raional de partid Petroşani a organizat cîteva colective de activişti care să îndrume concret şi îndeaproape activitatea cercurilor şi cursurilor, pregătirile de închidere a anului şcolar. O deosebită atenţie acordă comitetul raional de partid bunei pregătiri a propagandiştilor. Ca ei să poată asigura desfăşurarea la un nivel înalt a convorbirilor de sfîrşit de an, s-a organizat un ciclu de consultaţii, dintre care unele vor fi date de secretari ai comitetului regional de partid, de activişti de partid bine pregătiţi, precum şi de cadre de conducere din aparatul de stat şi din economie. Primele consultaţii au avut loc pe următoarele teme : centralismul democratic, principiul fundamental al structurii organizatorice a partidului ; căile de creştere a productivităţii muncii ; aspecte ale rezolvării problemei naţionale în ţara noastră ; structura preţului de cost etc. Din iniţiativa comitetului raional de partid au fost organizate în oraşele Petroşani şi Lupeni schimburi de experienţă între propagandişti. Metoda s-a dovedit folositoare, deoarece ea permite ca experienţa celor mai buni propagandişti atît în ceea ce priveşte modul lor de pregătire, cît şi ca metodică să fie larg răspîndită. Hărnicia sibienilor SIBIU (coresp. „Scînteii“) Locuitorii oraşului Sibiu ţin foarte mult la curăţenia şi aspectul frumos al oraşului lor. Mulţi dintre ei au muncit la amenajarea şi curăţirea parcului, la construirea unui dig pe rîul Dumbrava, la consolidarea malurilor rîului Cibin, construirea blocurilor muncitoreşti şi a altor lucrări de folos obştesc. In primele două săptămîni din luna mai au ieşit la muncă voluntară peste 9.000 de oameni ai muncii, tineri şi vîrstnici, din fabrici şi instituţii, şcoli şi circumscripţii electorale. In această acţiune patriotică s-au evidenţiat muncitorii de la întreprinderile IPROFIL-„Republica“, „Drapelul Roşu“, „Sibiana“, „13 Decembrie“ etc. Printre deputaţii care s-au evidenţiat in aceste acţiuni se numără: Birthelmer Rudolf, turnător la uzinele „Independenţa“, Foris Margareta şi alţii. PE LOCUL ÎNTtl — „Trebuie să dovedim încă odată că uzina noastră este și o , pepinieră de viitoare cadre talen- tate“... Acestea au fost cuvintele rostite de directorul școlii profe- - sionale de ucenici de la uzinele „Timpuri Noi“ din Capitală, tov. Vasile Găman, in preajma fazei a doua a concursului practic pe meserii, organizat de Ministerul Industriei Grele. Profesorii şi elevii le ţineau minte. Nu voiau să se dezmintă nici unii, nici alţii. Elevii trebuiau I să dovedească la concursul ce se apropia buna lor pregătire, iar profesorii se străduiau să îmbogă- Iească cunoştinţele viitorilor strungări, frezori sau turnători. I In sprijinul elevilor au venit şi I muncitori fruntaşi, maiştri şi ingi- neri din întreprindere. In orele de , practică, muncitorul Vasile Movramu, cu întreaga sa echipă, maistrul Stelian Furtună, inginerul I Barbu Petrescu şi alţii s-au străduit să împărtăşească elevilor din experienţa lor. Recent, a avut loc faza a doua a concursului. Au participat elevii din întreprinderi ale regiunilor : Bucureşti, Stalin, Constanţa, Ploieşti şi altele. De la uzinele „Tim- ' [puri Noi" au participat patru , I elevi la meseriile: strungari, turnători şi frezori. Rezultatul: ei ' I au cîştigat două locuri şi un loc ,l III. Pe locul I, elevii E. Bără- • ' gan din anul I — frezor şi M. Ne- ] ’ guţ din anul III, — turnător. 1 ’ Acum urmează faza a lll-a a ' I concursului, pe ţară. Aceiaşi elevi, , , aceiaşi profesori, aceiaşi muncitori, , ■ maiştri şi ingineri se străduiesc, ] ' fiecare in felul lui, ca participan- , . ţii de la „Timpuri Noi" să ob- 1 ţină calificative şi mai bune. D. M. : Microfilme din Leningrad Pentru a realiza proiectul unui banc de laminat ţevi la rece, inginerul Şerban Adrian de la uzinele „Republica" avea nevoie de material documentar. Ştia din timpul anilor de studii la Institutul metalurgic din Dnepropetrovsk, că asemenea cărți există în Uniunea Sovietică. S-a adresat de aceea Bibliotecii centrale A.R.L.U.S. Nu peste mult timp inginerul a primit cîteva microfilme reproducînd revistele şi cărţile dorite, astfel că şi-a putut termina proiectul. Microfilmele au fost trimise la Biblioteca „Saltîkov-Scedrin“ din Leningrad cu care Biblioteca centrală A.R.L.U.S. întreţine strinse legături. Se fac schimburi de cărţi, reviste de specialitate. In cursul anului trecut de exemplu au sosit de la această bibliotecă 1.593 volume. De asemenea, biblioteca A.R.L.U.S. trimite în Uniunea Sovietică un număr însemnat de materiale tipărite la noi în țară. Vase româneşti în cursă Ultima radiogramă de pe motonava „Transilvania“ a fost trimisă din portul Dubrovnic. De 12 zile vasul se află într-o croazieră în Marea Neagră şi Marea Mediterană. Cei 378 de turişti din Republica Democrată Germană vizitează Vama, Istambul, Arhipelagul grecesc, Pireu, Alexandria etc. Se află de asemenea în cursă şi vasele „Gh. Dimitrov“, „Constanţa“, „Sulina“, „Plehanov“, „Berezina“ care transportă diferite produse industriale. De pildă vasul „Gh. Dimitrov“ este în drum spre Indonezia cu o încărcătură de ciment romînesc, iar vasul „Plehanov“ urcă pe Dunăre spre Galaţi cu un transport de minereu în tranzit din Albania pentru Cehoslovacia şi cu bumbac pentru filaturile noastre. Tot spre Indonezia se va îndrepta astăzi şi vasul „Ardealul“ avînd de asemenea la bord ciment romînesc. Experienţa gospodăriilor agricole colective In baltă nu creşte numai stuf Pe baza recomandărilor consfătuirii de la Constanţa, Comitetul raional de partid Bujor a îndrumat gospodăriile colective din raion să coopereze la creşterea animalelor şi păsărilor în comun in tabere de vară. Anul trecut, 16 gospodării colective au crescut 1.357 porci în două tabere de vară. Folosind din plin păşunea de baltă, în perioada 25 mai—1 noiembrie, cît au stat porcii în tabere de vară, s-a înregistrat un spor de 49.860 kg. greutate vie. Un număr de 809 porci au fost vînduţi statului, iar 548 scroafe au fost reţinute pentru prăsilă Aceasta a adus gospodăriilor colective din raion un venit de 334.450 lei. Preţul de cost mediu al unui kilogram de carne a revenit la 4,40 lei. In acest an, gospodăriile colective din raionul Bujor şi-au propus să crească în cele două tabere de vară un număr de 10.000 de porci. La alte două centre se vor creşte în comun 35.000 de rate. Din calculele preliminare făcute, rezultă că la sfirşitul anului gospodăriile colective vor realiza prin creşterea porcilor în tabere de vară venituri însemnate. Numai prin executarea construcţiilor cu materiale locale ieftine (lemn de salcie, stuf, paie şi pămînt), se vor realiza economii de sute de mii lei. Gospodăria colectivă ,,Filimon Sîrbu“ din comuna Smulţi are în crescătoria de la Vlădeşti 160 de scroafe , la două fătări ale acestora se vor obţine circa 2.200 purcei din care cea mai mare parte pînă la sfirşitul anului vor avea în medie o greutate de 90 kg. Valoarea porcilor crescuţi în taberele de vară, inclusiv a scroafelor de prăsilă, va fi de circa 2.000.000 lei. Din această sumă scăzindu-se cheltuielile de întreţinere, hrană, construcţii şi valoarea iniţială a scroafelor de prăsilă, cheltuieli care totalizează aproximativ 1 153.000 lei, rămîne la toamnă un venit net pentru gospodăria agricolă colectivă de circa 86. 000 lei. Calculele de pînă acum arată că gospodăriile colective din raionul Bujor, care cooperează la creşterea porcilor, pe baza folosirii resurselor naturale din baltă, vor obţine în 1959 un venit net de 3 857.144 lei. Pe baza experienţei de anul trecut, comitetul regional de partid a indicat comitetelor raionale de partid să analizeze experienţa colectiviştilor din raionul Bujor şi să îndrume gospodăriile colective din regiune să organizeze creşterea porcilor şi păsărilor în tabere de vară. Ca urmare, un număr de 20 gospodării colective din raionul Macin, folosind păşunea de baltă, vor creşte anul acesta 1 900 porci, 25 000 rate şi 900 gîşte. In raionul Brăila se vor creşte 3.500 porci şi 5 000 rate. S-au organizat crescătorii de porci şi rate în tabere de vară şi in raioanele Galaţi, Călmăţui, Filimon Sirbu şi Bereşti. Pînă acum sînt în curs de organizare un număr de 15 tabere de vară pentru creşterea porcilor în care un număr de 142 gospodării agricole colective vor creşte peste 23.920 porci, 74 000 raţe şi 900 gişte. Pentru succesul acestei acţiuni se cere ca sfaturile populare, zootehniştii şi medicii veterinari să dea un ajutor temeinic şi calificat gospodăriilor colective în executarea adăposturilor şi pentru buna organizare a creşterii porcilor şi păsărilor deoarece numai aşa se vor putea folosi toate condiţiile naturale prielnice ce le oferă bălţile regiunii noastre. VLAD MARIN activist al Comitetului regional P . R.-Galaţi