Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)

1959-06-02 / nr. 4538

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­L ANUL XXVIII Nr. 4538 Mărfi 2 Iunie 1959 4 PAGINI — 20 BANI Propuneri „importante" şi propuneri „mărunte" Un şurub. Poa­­te fi mai mare sau mai mic, ră­­mine totuşi un şurub. Ce se în­­tîmplă însă cu un ceas, cu un motor, .. cu o locomotivă, cînd le lipseşte un şurub ? O ma­şină, un agregat, nu poate funcţiona dacă îi lipseşte un simplu şurub. Nicolae Cojocaru prinsese pe masa frezei şapte piese. Cînd s-o prindă pe-a opta, n-a mai avut cu ce. S-a necăjit el cît s-a necăjit, dar n-a avut încotro. A privit lung la ea şi cu părere de rău, a lăsat-o să-şi aş­tepte rîndul la prelucrat, după cele montate pe maşină. Ii trebuia omu­lui un şurub pentru freză. Pentru a nu ştiu cita oară şi-a notat din nou în carneţel: „de propus la consfătu­ire să se facă şuruburi pentru freze“. ...A trecut mai mult de un an de cînd, în consfătuirile de producţie ale grupei sindicale, frezorul Nico­lae Cojocaru de la secţia mecanică uşoară a uzinelor „23 August“ din Capitală — şi nu numai el — propu­ne mereu să se confecţioneze şuru­buri pentru prinderea pieselor la freze. De fiecare dată propunerea a fost discutată de conducerea secto­rului, aprobată, trecută frumos in planul de măsuri, cu o dată precisă de executare şi alături, cu numele celui care răspunde de înfăptuirea propunerii (inginerul Anton Manu, şeful sculăriei sectorului). Şuruburi insă, nici pînă azi nu s-au făcut... Nicolae Cojocaru este imul din sutele de muncitori buni gospo­dari de la „23 August“, om care pune mult suflet pentru îmbunătă­ţirea producţiei. Modest, inimos şi priceput. Cunoştinţele căpătate în cei 12 ani de muncă în uzină îl a­­jută să găsească soluţii practice ca­­re-i uşurează munca şi să obţină re­zultate din ce în ce mai bune în pro­ducţie. Se ocupă, între altele şi de e­­conomisirea sculelor. La una din fre­ze în loc de opt cuţite vidia, foloseşte doar două, obţinînd aceeaşi produc­tivitate, aceeaşi calitate şi, bineîn­ţeles, o economie de şase cuţite vi­dia. Sunt unele operaţii la care în loc de freze el foloseşte burghie ve­chi pe care le ascute într-un anumit fel. Deci, ce a stat în puterea lui a făcut. Dar pentru şurubul cu prici­na s-a adresat conducerii secţiei. A­­ceasta însă consideră propunerea ca o chestiune „măruntă“. Ce reprezintă pentru o secţie a uzinelor „23 August“ rezolvarea a­­cestei cerinţe ? E clar că e vorba doar de subapreciere şi neglijenţă. Nu-i vorbă, fiecare propunere cere preocupare atentă, multă strădanie din partea acelora care au sarcina să urmărească înfăptuirea ei. Dar acesta poate fi un motiv ca ele să nu fie luate în seamă, ca numeroa­sele propuneri „mărunte“, care ex­primă, in fapt, hotărîrea muncitori­lor de a perfecţiona producţia, să fie ignorate ? Cît valorează o asemenea propu­nă , * 1 printr-un alt e-Cojocaru xemplu. Un suport i atenţie? ------ se lucrează de ani de zile în uzină — soseşte din sectorul turnătorie cu un adaus de 70 milimetri în loc de 10—15 cît este normal. Frezorul lu­crează din această cauză zeci de mi­nute în plus la fiecare piesă. . Cu toate că i se plăteşte pentru acea­stă operaţie suplimentară, Nicolae Cojocaru a făcut o propunere pen­tru reducerea adausului. Nici această propunere nu a fost rezolvată. Cît de „măruntă“ este ea se poate vedea numai din faptul că la fiecare piesă să irosesc circa 20 kg. fontă. Nu se poate spune că organizaţia de partid nu a sprijinit iniţiativa muncitorilor pentru îmbunătăţirea procesului de producţie. In privinţa colaborării cu alte sectoare, s-a ajuns la o formă interesantă. Biroul organizaţiei de bază a iniţiat parti­ciparea unor muncitori care prelu­crează piese turnate la consfătuirile de producţie din sectorul turnătorie. In urma unor astfel de consfătuiri, multe piese sunt turnate acum cu mai multă grijă şi au un adaus de prelucrare redus. Sunt însă altele care continuă să aibă defecte de tur­nare. De ce ? Pentru că a fost mai comod să se renunţe la urmărirea propunerilor făcute în acest scop. La uzinele „23 August“ multe din propunerile muncitorilor şi-ar fi gă­sit o mai largă aplicare dacă comite­tul sindical de secţie nu le-ar fi privit atît de formal, lăsînd urmări­rea lor doar pe seama celui care se ocupă cu înregistrarea lor. Tovarăşul Petre Ştefan, preşedintele comitetu­lui de secţie, afirmă : „Sînt mul­te propuneri care stau nerezol­vate, de timp îndelungat“, dar nu găseşte nici o justificare acestei si­tuaţii. Şi nici nu poate găsi. Or, co­mitetul de secţie sindicală, în frunte cu preşedintele, răspunde în aceeaşi măsură cu conducerea sectorului pentru tărăgănarea aplicării pro­punerilor făcute de muncitori. In toate întreprinderile din ţară, muncitorii au astăzi o poziţie cu to­tul nouă faţă de muncă, participînd activ la bunul mers al producţiei. Ca buni gospodari, ei organizează mai bine munca, perfecţionează procesul tehnologic, aduc îmbunătăţiri maşi­nilor , fac toate acestea cu dra­goste, cu conştiinţa că fac ceva folositor pentru ei înşişi, pentru în­tregul popor. Propunerile pe care ei le fac în consfătuirile de producţie au importanţa lor indiferent dacă ele rezolvă chestiuni mari sau mici. Fiecare propunere exprimă strădania unui muncitor de a îmbunătăţi mun­ca şi de aceea trebuie să i se acorde toată atenţia. GH. RADEL C. JALBA -----------1 nere măruntă ? Să oare propunerea frezorului aiteastea Nicolae Cojocaru nu merită atenție? Cravatele roşii Mai întîi au răsunat trompetele. La sunetul lor pionierii au format tradi­ţionalul careu. Numai ei, cei 20, şe­deau mai la o parte, cu inimile pli­ne de emoţie şi fericire. Peste cîteva clipe vor deveni pionieri. Maria Dinescu, instructoarea supe­rioară, le arată cît de mare este cinstea de a fi primit în rîndul organizaţiei de pionieri. Marin Stelian, un prichindel numai inimă in el, ascultă şi trage cu coada ochiului la taică său, strungarul, Voicu Marin. Ce mîndru e tata, se gîndeşte Stelian. Parcă pe el, nu pe mine, l-ar face pionier. La sfîrşit, soseşte şi clipa cea mare. In cîntecul unui marş pionieresc sînt trecuţi în rîndurile careului. Au devenit pionieri 20 dintre cei mai buni elevi ai clasei a doua. Şcoala elementară nr. 49 se mîndreşte cu ei. Sute de copii, de la alte şcoli, au devenit în aceste zile purtători ai cravatei roşii. Nouă de la şcoala ele­mentară de fete nr. 2 de pe strada Sevastopol, cincisprezece de la şcoala elementară nr. 15 de la Floreasca şi mulţi alţii. Este cea mai mare preţuire şi în­credere ce le-a fost adusă de ziua lor, a copiilor, Sala de maşini a laminorului­­bluming de la Combinatul side­rurgic Hunedoara. Aici sunt in­stalate maşinile şi aparatele mecanismelor tehnologice ale blumingului. Instalaţiile din a­­ceastă sală sunt deservite în­tr-un schimb numai de 4—5 muncitori şi tehnicieni. (Foto: Gh. Vinţîlă) se desparte puţin timp pinn cînd, lanurile de orz, grîu, ovăz vor da în pîrgă şi vor fi bune de recoltat. Din experienţă se ştie că recoltarea cerealelor păioase este o lucrare ce trebuie făcută în cîte­va zile pentru ca din recoltă să nu se piardă nici un bob. Acum, acest lucru este uşurat prin exis­tenţa unui mare număr de trac­­toare, combine, secerători-legători, batoze şi alte maşini. Insă, cu o condiţie, ca toate aceste mijloace mecanizate să fie din timp puse la punct astfel incit ele să poată fi folosite cu întreaga capacitate. De aceea, pregătirile pentru re­coltare au fost obiectul unui raid­­anchetă întreprins de corespon­denţii „Scînteii“, ajutaţi de cores­pondenţi voluntari, din regiunile Bucureşti, Hunedoara şi Constan­­ţa. Iată cîteva constatări: Exemplul fruntaşilor „La noi în gospodărie “ ne scrie tov. Ion Vasile, noul mecanic şef de secţie de la G.A.S. „I. C. Frimu“, raionul Lehliu, corespondent volun­tar al ziarului nostru — toţi tracto­riştii sunt şi buni mecanici. Ei sunt şi combineri. Am încheiat cu succes campania însămînţărilor de primă­vară, am îngrijit culturile, iar acum suntem­ aproape gata şi cu repararea celor 30 de combine“. Intr-adevăr ! Grija pentru pregă­tirea combinelor şi a celorlalte ma­şini necesare la recoltare a fost o preocupare principală pentru meca­nizatorii de la G.A.S. „I. C. Frimu“. Candidaţii de partid Stoian Pascu, Ion Georgescu, Petre Dumitru ca şi mecanicii de atelier Tudor Stoian şi Nicolae Cioranu, sunt fruntaşi în în­trecere, la reparaţii. In general, acolo unde organele şi organizaţiile de partid şi de stat au privit cu simţ de răspundere pregătirea din timp a maşinilor pen­tru recoltare, s-au obţinut rezultate bune. Membrul de partid Ion Ca­­rapcea şi candidatul de partid Pa­­trichi Olteanu de la S.M.T. Miercu­rea (Hunedoara) au reparat batozele cu 5 zile înainte de termen. Exem­plul lor a însufleţit şi pe ceilalţi. Şi S.M.T.-urile Chirnogeni, Si­bioara, regiunea Constanţa, au ter­minat reparaţiile. Preocuparea prin­cipală a mecanizatorilor de la S.M.T. Chirnogeni a fost să recon­diţioneze cît mai multe piese ; aceas­ta a adus staţiunii, împreună cu car­buranţii economisiţi, o reducere a cheltuielilor cu 1 milion lei. Reparaţiile s-au terminat şi la gospodăriile de stat Ciocîrlia-Con­­stanţa, Sîntămăria-Orlea, raionul Haţeg, Toporu-Bucureşti ş.a. Se pregătesc pentru strîngerea noii recolte toţi oamenii gospodari. „Cele 4 secerători simple şi 3 se­cerători-legători le-am terminat de reparat — spune tov. Gheorghe Is­pas, membru al gospodăriei colec­tive din Conteşti, raionul Zimnicea. Dar, cum avem de recoltat numai grîu de pe 225 hectare, maşinile noastre nu ajung. Avem însă S.M.T.-ul care ne ajută“. Ne vesteşte despre succesele în pregătirea maşinilor pentru recol­tare şi corespondentul voluntar Mi­­halcea Vlad de la gospodăria colec­tivă din Limanu, raionul Negru Vodă. „Consiliul de conducere a încre­dinţat repararea secerătorilor co­lectivistului Petre P. Marin. El e priceput în această muncă. Cu spri­jinul consiliului, al organizaţiei de (Continuare în pag. IlI-a, col. 1—2) RAID-ANCHETA Pregătirile de recoltare sarcină actuală! La S.M.T. Chitila regiunea Bucureşti lucrările de repa­raţii ale utilajelor şi agregatelor ce vor lucra în cam­pania de recolta­­re se apropie de sfîrşit. Pînă la 1 iunie, mecaniza­torii acestei sta­ţiuni au reparat toate secerătorile legători şi bato­zele prevăzute a lucra în campania de recoltare, iar reparatul tractoa­relor l-au efectuat în proporţie de a­­proape 90 la sută. In fotografie: Mecanicii Cristea D. Nicolae şi Vlad Mircea verifică un lot de secerători legători gata re­parate. (Foto Agerpres) M­ r........~ ...............— NU MĂ LASĂ INIMA SA NU VĂ SCRIU Parcă nu mă lasă inima să nu vă scriu. Lună de lună, în consfătuirile noastre de producţie aud multe lucruri bune. Planul se îndeplineşte şi se de­păşeşte, angajamentele la fel. Ne bucu­răm cu toţii atunci cînd aflăm că am izbutit să dăm atîtea şi atîtea tone de ţiţei peste plan, atîţia şi atîţia me­tri cubi de gaze de sondă. Şi asta cu atît mai mult cu cît în anii trecuţi n-am stat prea bine nici cu planul de pro­ducţie şi nici cu pre­ţul de cost. Dar partidul ne-a ajutat să îndreptăm lu­crurile, ne-a trimis cadre de nădejde şi azi avem cu ce ne mîndri. In ulti­mele luni noi am obţinut rezultate fru­moase în producţie. Brigăzile de inter­venţie au redus în ultimele luni pierde­rile de ţiţei cu 56 la sută faţă de ulti­mul trimestru al anului trecut. Petrolişti fruntaşi cum sunt Gheorghe Lupşan, Gheorghe Barbu, Petre Ion — toţi membri de partid — şi mulţi alţii au contribuit efectiv la realizările noas­tre. Şi în atelierele schelei se lucrează cu spor, se fac economii. O singură schela — care a devenit de nerecu­noscut au crescut şi oamenii. Mi-a ve­nit în minte fapta patriotică a maistru­lui Aurică Iancu, care prin curajul şi priceperea sa, a izbutit după o muncă încordată să înlăture defecţiunile de la o sondă, salvînd aproape 1.000 de tone de ţiţei. Şi el, şi mulţi alţii, şi eu, bă­­trîn petrolist în schela Berea, muncim să ajungem la rezultate şi mai bune. ION MO­NAHA sondor, schela Berea inovaţie, a tov. Ion Mustaţă şi Ion Gră­­moiu, aduce într-un an schelei econo­mii de peste 70.000 lei. Avem opt brigăzi de muncă patrio­tică. In trei luni de zile ele au strîns peste 4.600 kg. fier vechi, au făcut economii de 17.000 lei. Organizaţia de iilllllllllilIlIlilIIIIIIIIIIHIIIHIllllllllllilIllllllllllllllllllllllllllllllllllllIlllllii. partid comitetul de Din scrisorile sosite la redacție l||lllllllllllllllllllll!lllilllllll!lllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllilllll!ll> La lucru şi în timpul liber , simbătă. Sfirşitul unei săptămini de muncă şi, in ace­laşi timp, sfirşitul lunii. Şeful de echipă Gheorghe Costin din secţia mecanică grea a uzinelor ,13 August“ le încheie cu un nou succes in producţie. Echipa pe care o conduce a realizat in luna mai 14 automacarale de cite 3 tone. Mai sunt citeva minute şi ziua de muncă se va termina. împreună cu ajustor-mentorii Ma­rin Pătraşcu, Ion Geantă şi Petre Dumitrescu fac ultimele revizii la una din aceste auto­macarale (fotografia nr. 1). Pentru a putea sta de vorbă mai pe îndelete cu harnicul şef de echipă, fotoreporterul no­stru i-a făcut o vizită a doua zi. Pe filmul din aparatul fotografic, pe filele bloc-notesului a prins citeva imagini legate de ziua de odih­nă a familiei tov. Gh. Costin. Primul care a iesit in intimpinare a fost Puiu Costin, elev in clasa a lll-a elementară. Era pus la o treabă pe care o face cu con­ştiinciozitate. (Deşi un meci de fotbal cu cei de-o vîrstă cu el l-ar fi atras fără îndoială mai mult). In faţa lui se rinduiesc perechile de pantofi a căror toaletă trebuie însă făcută (fotografia nr. 2). In această duminică soţia ajustorului şi a lăsat pentru puţin timp treburile gospodăreşti. Participă la deschiderea celui de-al cincilea concurs al grupelor sanitare de Cruce Roşie organizat pe raion. La întoarcere, după ce o îmbrăţişează pe Mariana, fetiţa sa de patru ani, gospodina îşi reia treburile (fotografia nr. 3). Tatăl, „grădinarul şef“ — cum ii spun copiii — înarmat cu o foarfecă uriaşă, îngrijeşte florile ajutat de cei mici (fotografia nr. 4). Cum şi Puiu va merge seara la teatru, îşi pregăteşte din timp lecţiile pentru a doua zi. La rezolvarea unei pro­bleme mai dificile ajutorul tatălui este preţios (fotografia nr. 5). După-amiază o plimbare în parc în aerul îmbălsămat de parfumul trandafirilor (fotografia nr. 6). Părinţii şi fiul au vizionat­­seara piesa de teatru „Pădurea“. Ca la sfirşitul fiecărei săptămîni, duminica aceasta a fost o zi de destindere şi odihnă. Ieri dimineaţă a înce­put o nouă săptămînă cu puteri noi, cu voie­ bună. Schimburi die experienţa între propagandişti PETROŞANI (coresp. „Scînteii“). Acum, cînd a mai rămas numai pu­ţin timp pînă la terminarea anului şcolar în învăţămîntul de partid, în toate organizaţiile de bază din Va­lea Jiului au loc pregătiri pentru ca seminariile recapitulative care vor avea loc să se desfăşoare cît mai bine, să-i ajute pe cursanţi la adîn­­cirea cunoştinţelor dobîndite. In a­­cest scop, comitetul raional de par­tid Petroşani a organizat cîteva co­lective de activişti care să îndrume concret şi îndeaproape activitatea cercurilor şi cursurilor, pregătirile de închidere a anului şcolar. O deosebită atenţie acordă comi­tetul raional de partid bunei pregă­tiri a propagandiştilor. Ca ei să poa­tă asigura desfăşurarea la un nivel înalt a convorbirilor de sfîrşit de an, s-a organizat un ciclu de consultaţii, dintre care unele vor fi date de se­cretari ai comitetului regional de partid, de activişti de partid bine pregătiţi, precum şi de cadre de conducere din aparatul de stat şi din economie. Primele consultaţii au a­­vut loc pe următoarele teme : cen­­tralismul democratic, principiul fun­damental al structurii organizatori­ce a partidului ; căile de creştere a productivităţii muncii ; aspecte ale rezolvării problemei naţionale în ţara noastră ; structura preţului de cost etc. Din iniţiativa comitetului raional de partid au fost organizate în ora­şele Petroşani şi Lupeni schimburi de experienţă între propagandişti. Metoda s-a dovedit folositoare, de­oarece ea permite ca experienţa ce­lor mai buni propagandişti atît în ceea ce priveşte modul lor de pregă­tire, cît şi ca metodică să fie larg răspîndită. Hărnicia sibienilor SIBIU (coresp. „Scînteii“) Locui­torii oraşului Sibiu ţin foarte mult la curăţenia şi aspectul frumos al oraşului lor. Mulţi dintre ei au mun­cit la amenajarea şi curăţirea par­cului, la construirea unui dig pe rîul Dumbrava, la consolidarea ma­lurilor rîului Cibin, construirea blocurilor muncitoreşti şi a altor lucrări de folos obştesc. In primele două săptămîni din lu­na mai au ieşit la muncă voluntară peste 9.000 de oameni ai muncii, ti­neri şi vîrstnici, din fabrici şi insti­tuţii, şcoli şi circumscripţii electora­le. In această acţiune patriotică s-au evidenţiat muncitorii de la întreprin­derile IPROFIL-„Republica“, „Dra­pelul Roşu“, „Sibiana“, „13 Decem­brie“ etc. Printre deputaţii care s-au eviden­ţiat in aceste acţiuni se numără: Birthelmer Rudolf, turnător la uzi­nele „Independenţa“, Foris Margare­ta şi alţii. PE LOCUL ÎNTtl — „Trebuie să dovedim încă­­ odată că uzina noastră este și o , pepinieră de viitoare cadre talen-­­ tate“... Acestea au fost cuvintele­­ rostite de directorul școlii profe- - sionale de ucenici de la uzinele­­ „Timpuri Noi“ din Capitală, tov.­­ Vasile Găman, in preajma fazei a doua a concursului practic pe meserii, organizat de Ministerul Industriei Grele. Profesorii şi elevii le ţineau minte. Nu voiau să se dezmintă nici unii, nici alţii. Elevii trebuiau I să dovedească la concursul ce se­­ apropia buna lor pregătire, iar­­ profesorii se străduiau să îmbogă- I­­ească cunoştinţele viitorilor strun­­­gări, frezori sau turnători. I In sprijinul elevilor au venit şi I muncitori fruntaşi, maiştri şi ingi-­­ neri din întreprindere. In orele de , practică, muncitorul Vasile Mo­v­ramu, cu întreaga sa echipă, mai­­­strul Stelian Furtună, inginerul I Barbu Petrescu şi alţii s-au stră­­­duit să împărtăşească elevilor din­­ experienţa lor.­­ Recent, a avut loc faza a doua­­ a concursului. Au participat elevi­i din întreprinderi ale regiunilor : Bucureşti, Stalin, Constanţa, Plo­i­eşti şi altele. De la uzinele „Tim- ' [­puri Noi" au participat patru , I elevi la meseriile: strungari, tur­­­nători şi frezori. Rezultatul: ei ' I au cîştigat două locuri­­ şi un loc ,­l III. Pe locul I, elevii E. Bără- • ' gan din anul I — frezor şi M. Ne- ] ’ guţ din anul III, — turnător. 1 ’ Acum urmează faza a lll-a a ' I concursului, pe ţară. Aceiaşi elevi, , , aceiaşi profesori, aceiaşi muncitori, , ■ maiştri şi ingineri se străduiesc, ] ' fiecare in felul lui, ca participan- , . ţii de la „Timpuri Noi" să ob-­­ 1 ţină calificative şi mai bune.­­ D. M. : Microfilme din Leningrad Pentru a realiza proiectul unui banc de laminat ţevi la rece, ingi­nerul Şerban Adrian de la uzinele „Republica" avea nevoie de mate­rial documentar. Ştia din timpul a­­nilor de studii la Institutul metalur­gic din Dnepropetrovsk, că aseme­nea cărți există în Uniunea Sovie­tică. S-a adresat de aceea Bibliotecii centrale A.R.L.U.S. Nu peste mult timp inginerul a primit cîteva mi­­crofilme reproducînd revistele şi cărţile dorite, astfel că şi-a putut termina proiectul. Microfilmele au fost trimise la Biblioteca „Saltîkov-Scedrin“ din Leningrad cu care Biblioteca centra­lă A.R.L.U.S. întreţine strinse legă­­turi. Se fac schimburi de cărţi, re­viste de specialitate. In cursul anu­lui trecut de exemplu au sosit de la această bibliotecă 1.593 volume. De asemenea, biblioteca A.R.L.U.S. trimite în Uniunea Sovietică un nu­măr însemnat de materiale tipărite la noi în țară. Vase româneşti în cursă Ultima radiogramă de pe motonava „Transilvania“ a fost trimisă din por­tul Dubrovnic. De 12 zile vasul se află într-o croazieră în Marea Neagră şi Marea Mediterană. Cei 378 de turişti din Republica Democrată Germană vi­zitează Vama, Istambul, Arhipelagul grecesc, Pireu, Alexandria etc. Se află de asemenea în cursă şi va­sele „Gh. Dimitrov“, „Constanţa“, „Su­­lina“, „Plehanov“, „Berezina“ care transportă diferite produse industriale. De pildă vasul „Gh. Dimitrov“ este în drum spre Indonezia cu o încărcătură de ciment romînesc, iar vasul „Pleha­nov“ urcă pe Dunăre spre Galaţi cu un transport de minereu în tranzit din Albania pentru Cehoslovacia şi cu bumbac pentru filaturile noastre. Tot spre Indonezia se va îndrepta astăzi şi vasul „Ardealul“ avînd de a­­semenea la bord ciment romînesc. Experienţa gospodăriilor agricole colective In baltă nu creşte numai stuf Pe baza recomandărilor consfătui­rii de la Constanţa, Comitetul raio­nal de partid Bujor a îndrumat gos­podăriile colective din raion să coo­pereze la creşterea animalelor şi pă­sărilor în comun in tabere de vară. Anul trecut, 16 gospodării colective au crescut 1.357 porci în două ta­bere de vară. Folosind din plin păşunea de bal­tă, în perioada 25 mai—1 noiembrie, cît au stat porcii în tabere de vară, s-a înregistrat un spor de 49.860 kg. greutate vie. Un număr de 809 porci au fost vînduţi statului, iar 548 scroafe au fost reţinute pentru pră­­silă­ Aceasta a adus gospodăriilor colective din raion un venit de 334.450 lei. Preţul de cost mediu al unui kilogram de carne a revenit la 4,40 lei. In acest an, gospodăriile colective din raionul Bujor şi-au propus să crească în cele două tabere de vară un număr de 10.000 de porci. La alte două centre se vor creşte în comun 35.000 de rate. Din calculele preliminare făcute, rezultă că la sfirşitul anului gospo­dăriile colective vor realiza prin creşterea porcilor în tabere de vară venituri însemnate. Numai prin exe­cutarea construcţiilor cu materiale locale ieftine (lemn de salcie, stuf, paie şi pămînt), se vor realiza eco­nomii de sute de mii lei. Gospodăria colectivă ,,Filimon Sîr­­bu“ din comuna Smulţi are în cres­cătoria de la Vlădeşti 160 de scroa­fe , la două fătări ale acestora se vor obţine circa 2.200 purcei din care cea mai mare parte pînă la sfirşitul anului vor avea în medie o greutate de 90 kg. Valoarea porcilor crescuţi în taberele de vară, inclusiv a scroa­felor de prăsilă, va fi de circa 2.000.000 lei. Din această sumă scă­­zindu-se cheltuielile de întreţinere, hrană, construcţii şi valoarea ini­ţială a scroafelor de prăsilă, chel­tuieli care totalizează aproximativ 1 153.000 lei, rămîne la toamnă un venit net pentru gospodăria agricolă colectivă de circa 86. 000 lei. Calculele de pînă acum arată că gospodăriile colective din raionul Bujor, care cooperează la creşterea porcilor, pe baza folosirii resurse­lor naturale din baltă, vor obţine în 1959 un venit net de 3 857.144 lei. Pe baza experienţei de anul tre­cut, comitetul regional de partid a indicat comitetelor raionale de par­tid să analizeze experienţa colecti­viştilor din raionul Bujor şi să în­drume gospodăriile colective din re­giune să organizeze creşterea por­cilor şi păsărilor în tabere de vară. Ca urmare, un număr de 20 gospo­dării colective din raionul Macin, folosind păşunea de baltă, vor creşte anul acesta 1 900 porci, 25 000 rate şi 900 gîşte. In raionul Brăila se vor creşte 3.500 porci şi 5 000 rate. S-au organizat crescătorii de porci şi rate în tabere de vară şi in raioa­nele Galaţi, Călmăţui, Filimon Sir­­bu şi Bereşti. Pînă acum sînt în curs de orga­nizare un număr de 15 tabere de vară pentru creşterea porcilor în care un număr de 142 gospodării agricole colective vor creşte peste 23.920 porci, 74 000 raţe şi 900 gişte. Pentru succesul acestei acţiuni se cere ca sfaturile populare, zooteh­­niştii şi medicii veterinari să dea un ajutor temeinic şi calificat gospodă­riilor colective în executarea adă­posturilor şi pentru buna organizare a creşterii porcilor şi păsărilor de­oarece numai aşa se vor putea fo­losi toate condiţiile naturale priel­nice ce le oferă bălţile regiunii noastre. VLAD MARIN activist al Comitetului regional P . R.-Galaţi

Next