Scînteia, septembrie 1959 (Anul 28, nr. 4616-4641)
1959-09-01 / nr. 4616
Nr. 4616 Conferinţa internaţională a reprezentanţilor institutelor de marxism-leninism şi institutelor de istorie ale partidelor comuniste şi muncitoreşti In cadrul şedinţei din 31 august a celei de-a V-a conferinţe internaţionale a reprezentanţilor Institutelor de marxism-leninism, institutelor şi comisiilor de istorie ale partidelor comuniste şi muncitoreşti, tovarăşul Gh. Vasilichi, directorul Institutului de istorie a partidului de pe lingă C.. al P.M.R., şeful delegaţiei din R.P. Română, a expus cuvîntul de închidere la primul punct al ordinei de zi. Au continuat discuţiile la cel de-al doilea punct al ordinei de zi. Au luat cuvîntul : I. Rosner (Austria), N. R. Donîi (UR.S.S.), Jaques Chambaz (Franţa), N. Goldberger (R.P.R.), J. Jakobs (Anglia). In cursul după-amiezii, participanţii la conferinţă au lucrat în Comisia pentru publicarea documentelor de partid şi în comisia privind colaborarea Institutelor în vederea organizării bibliotecilor şi arhivelor, a schimbului de documente, de cercetători ştiinţifici şi a publicării revistelor de istorie. Lucrările conferinţei continuă. In vitrinele librăriilor DEMOSTENE BOTEZ: Lanterna magică, 40 pag.—2,80 lei, Ed. tineretului. Al, .A.MDRIŢOIU : Cartea de lungă inimă, 192 pag.—6,40 lei, Editura militară a M.F.A. ŞTEFAN IUREŞ şi CAROL ROMAN : Carpaţii sunt munţi tineri, 200 pag.—4,25 lei, Ed. Tineretului. FLORIN MUGUR: Casa cu ferestre argintii, 84 pag.—4 lei, Ed. Tineretului. Tragerea la sorţi a obligaţiunilor CEC. cu cîştiguri La tragerea la sorţi lunară a obligaţiunior CEC ce a avut loc in ziua de 31 august 1959. In Capitală, au ctştigat 1 75.000 Iei obligaţiunea cu seria 01428 Nr. 02. 50.000 iei obligaţiunea cu seria OS837 Nr. 03. 25.000 lei obligaţiunea cu seria 1167 Nr. 05. Ctte 10.000 lei fiecare din obligaţiunile : seria 05807 Nr. 29 şi seria 24153 Nr. 26. S-au mai atribuit 856 cîştiguri de valori intre 800 şi 5.000 lei. In total s-au atribuit 861 cîştiguri în valoare de 1.000.000 lei. Obligaţiunile care n-au ieşit cîştigătoare la această tragere participă din oficiu la următoarea tragere la sorţi care va avea loc la 30 septembrie 1959, în primele 10 zile ale fiecărei luni, obligaţiunile CEC se pot procura la valoarea lor nominală fără diferenţă de preţ. în comuna Bezid, raionul Sîngiorgiu de Pădure, există o veche tradiţie în confecţionarea de pălării de soare, genţi, sacoşe din pai. In fotografie: tinerele Edith Sanku, Clara Berei şi Ghisea Tamási care execută cu măiestrie împletituri de pai. (Foto R. Costin) Vizite ale oaspeţilor de peste hotare întorşi în Capitală, după o vizită Au fost vizitate Uzinele „Ianoş Herbak“ Teatrul Naţional, Biblioteca centrală universitară, clinicile universitare, Grădina Botanică, şantierele de construcţii de locuinţe, magazine şi monumente de artă din vechiul centru ardelean, cooperativa de consum din Iclod, raionul Gherla, salina Ocna-Dej, G.A C. Cîţcau, raionul Dej. Delegaţiile de femei s-au întîlnit cu activele comitetelor raional şi orăşenesc ale femeilor, întreprinsă în ţară, membrii delegaţiilor sindicale străine care au participat la sărbătorirea zilei de 23 August in ţara noastră au fost luni oaspeţii metalurgiştilor de la „23 August“. Ei au vizitat sectoarele mecanica grea, mecanică uşoară, atelierele automotoare şi secţia de vagoane unde s-au interesat de condiţiile de muncă şi de viaţă ale muncitorilor din această importantă întreprindere. Oaspeţii au apreciat calitatea produselor fabricate la Uzinele „23 August“ cunoscute prin produsele lor şi peste hotare. Au fost vizitate de asemenea, expoziţia,15 ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist“, deschisă în incinta uzinelor, expoziţie care oglindeşte dezvoltarea în anii puterii populare a acestei mari unităţi constructoare de maşini din ţara noastră O parte a delegaţiilor de femei care la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor din R.P. Romină au luat parte la sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, au vizitat oraşul şi regiunea Cluj. Duminică, scriitorul sovietic Boris Polevoi, care ne vizitează ţara cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist, s-a întîlnit la sediul filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din R.PRomina cu scriitori români şi maghiari din acest oraş. Oaspetele a fost salutat de Nagy István, membru corespondent al Academiei R.P.R., preşedintele filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din R. P. Romină. Scriitorul Boris Polevoi a mulțumit pentru primirea prietenească ce i s-a făcut. (Agerpres) -0*0- INFORMAŢII • La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 31 august 1959, au ieşit următoarele ant combinaţii de litere : X.H.H. ; W.V.F. M.Y.A.; H.K.B. ; E.L.R.; V.G.K. M.F.B. M.Z.H. • Duminică s-a înapoiat în Capitală cel de-al doilea grup de 300 de colectivişti care au făcut o călătorie în Uniunea Sovietică cu „trenul prieteniei“, organizată de Consiliul General A.R.L.U.S. în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi ONT Garpaţi. Colectiviştii români au vizitat expoziţia „Realizările economiei naţionale a U.R.S.S.“, oraşele Moscova, Kiev, colhozuri şi au avut întîlniri cu muncitori sovietici. • Luni a sosit în Capitală, la invitaţia I.R.R.C.S., graficianul elveţian Aldo Patocchi, împreună cu soţia. In timpul şederii în ţară artistul elveţian va lua contact cu artişti plastici români şi va prezenta o expoziţie a lucrărilor sale. • Delegaţiile de femei de peste hotare care, la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romînă au luatparte la sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări, a eliberării patriei, au vizitat sâmbătă şi duminică o Serie de localităţi din regiunea Bacău — gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin“ din comuna Ţibucani, raionul Tg. Neamţ şi şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz. (Agerpres) Ororile trecutului să nu se mai repete! Două decenii de la Sintern in 1 septembrie. Se împlinesc exact două decenii din ziua în care cotropitorii hitlerişti au atacat Polonia, pîrjolind oraşe şi sate, nimicind vieţi omeneşti fără număr, introducînd peste tot sinistra „ordine nouă“ a celui de-al III-lea reich. Ziua de 1 septembrie 1939 a marcat Începutul celui de-al doilea război mondial. Comemorarea acestei zile constuie de fiecare dată pentru popoarele lumii un prilej de a medita asupra cauzelor care au dat naştere războiului, asupra învăţămintelor sale instructive, un prilej de aşi reafirma puternic voinţa în lupta pentru pace. Calcule greşite şi realituri istorice Istoriografii măsluitori din slujba adversarilor păcii n-au decit să îmbătrînească în căutarea unor cauze ale războiului care nu au nimic contur, cu realtatea. Adevărul bine cunoscut oamenilor este că cel de-al doilea război mondial dezlănţuit de puterile „Axe!“ fasciste — Germania hitlerista, Japonia şi Italia — a fost pregătit de forţele reacţiunii internaţionale în ansamblul lor. El a fost generat, ca şi primul război mondial, mii de „instinctul agresiv“ care ar sălăşlui în om — cum se exprimă anumiţi ideologi ultrareacţionari — ci de cauze mult mai concrete — de profundele contradicţii inerente sistemului economic capitalist, de lupta înverşunată pentru pieţe de desfacere, izvoare de materii prime şi sfere de influenţă dusă de monopolurile imperialiste ; el a început ca un război între puterile imperialiste şi numai ulterior s-a transformat într-um război just, antifascist. Hitler a căpătat posibilitatea de a dezlănţui războiul în primul rînd prin respingerea de către puterile occidentale a propunerilor Uniunii Sovietice de a organiza împreună securitatea colectivă. Cercurile conducătoare din Apus au adoptat lai începutul celui de-al moaşa lor politică müncheneză, care urmărea nu înfrînarea agresorilor hitlerişti, ci încurajarea şi folosirea lor ca forţă de şoc a întregii reacţiuni imperialiste împotriva singurului stat socialist din acea vreme, Uniunea Sovietică. Dictatul de la München — prin care Cehoslovacia a fost aruncată pradă hitleriştilor — este semnificativ în această privinţă. De pildă, în cartea intitulată „Marea Conspiraţie : — războiul secret împotriva Rusiei Sovietice“, publicată în 1946 în S.U.A., M. Sayers şi A- Kahn scriau că prin semnarea acordului de la München, „s-a realizat visul „Sfintei Alianţe“ antisovietice pe care reacţiunea mondială îl nutrea încă din 1918... Pactul franco-sovietic, piatra unghiulară a securităţii colective din Europa, a fost înmormântat ... In faţa hoardelor hitleriste s-au deschis larg porţile spre Est“. Această politică müncheneză, menită să ducă la izolarea Uniunii Sovietice, a constituit un adevărat atentat împotriva intereselor naţionale vitale ale ţărilor mici din Răsărit, printre care şi ţara noastră, care au fost aruncate direct în ghearele cotropitorilor hitlerişti. Cu acest prilej s-a vădit mai clar ca oricind caracterul profund reacţionar, antinaţional al politicii claselor exploatatoare din aceste ţări. Se ştie că puternicul stat socialist vecin îşi oferise sprijinul pentru apărarea independenţei Cehoslovaciei, Poloniei, Romîniei. Dar clasele stăpinitoare din aceste ţări, pătrunse de ură faţă de Uniunea Sovietică, punînd interesele lor de clasă şi interesele reacţiunii mondiale mai presus de interesele naţionale, au trădat, refuzînd sprijinul sovietic. Burghezia şi moşierimea romînă au devenit instrumente şi complici făţişi ai celui mai înverşunat duşman al poporului român — fascismul german. Refuzarea politicii de colaborare în vederea izolării şi înfrînării agresorilor fascişti, politica münche doilea război mondial neză a deschis drumul unor imense nenorociri şi suferinţe, drumul invadatorilor fascişti spre Lidice şi Oradour, drumul către Maidanek şi Oswiecin, către bombardarea Varşoviei şi Coventry-ului, Rotterdamului şi Smolensk-ului, către zeci de milioane de morminte. Socoteala de a dirija agresiunea exclusiv spre răsărit s-a dovedit greşită. După atacarea Poloniei, Germania fascistă şi-a îndreptat loviturile nu spre Est, ci împotriva Danemarcei, Norvegiei, Olandei, Belgiei, Luxemburgului, Franţei. Nu mai puţin de 15 state europene au fost cotropite înainte ca fascismul hitlerist să se încumete a ataca Uniunea Sovietică. Dar odată ce a pornit mişeleasca sa agresiune antisovietică, el n-a făcut decât să-şi semneze propria sentinţă de moarte. Însuşi faptul că în momentul izbucnirii celui de-al doilea război mondial exista în lume marea putere socialistă — Uniunea Sovietică — şi-a pus pecetea asupra întregii desfăşurări a războiului, asupra conţinutului şi rezultatelor sale. Participarea Uniunii Sovietice la coaliţia antihitleristă a cărui forţă fundamentală s-a dovedit a fi, a desăvârşit procesul de transformare a războiului mondial într-un război just, de eliberare a popoarelor de sub jugul fascist. Lupta poporului sovietic împotriva Germaniei fasciste s-a împletit string cu lupta de eliberare a tuturor popoarelor înrobite, sădind adine în conştiinţa acestora nădejdi şi încredere în victoria finală asupra hoardelor hitleriste. In bătăliile de o amploare nemaivăzută care au urmat, poporul sovietic, suferind pierderi incalculabile, a dovedit un eroism fără seamăn. La Moscova şi Leningrad, în istorica bătălie de la Stalingrad, la Kursk şi Oriol, Iaşi şi Chişinău, în zona Balcanilor ca şi pe întinderile Poloniei, Cehoslovaciei, Germaniei, armata sovietică, desfăşurînd strălucite operaţiuni strategico-militare, a zdrobit pas cu pas formidabila maşină de război a lui Hitler. Au rămas de pomină aşa-numitele,replieri elastice“ ale armatelor hitleriste, operaţiuni în cadrul cărora trufaşii generali nazişti fugeau rupînd pămîntul în fruntea unităţilor lor decimate; iar odată ajunşi în propriul lor birlog, la Berlin, ei au trebuit să încline definitiv steagul cu zvastica şi să asiste la arborarea deasupra Reichstagului, a steagului roşu al Victoriei. Răpunînd pe cel mai crunt şi mai puternic vrăjmaş al omenirii cunoscut vreodată, Uniunea Sovietică şi-a cîştigat în ochii tuturor popoarelor meritul nepieritor de a fi salvat omenirea şi civilizaţia de barbaria hitleristă. Poporul român nu va uita niciodată ajutorul internaţionalist primit din partea Uniunii Sovietice pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist. El îşi aduce aminte cu un puternic sentiment de dragoste faţă de marele popor vecin şi frate, cită forţă şi curaj a insuflat ofensiva eliberatoare desfăşurată de armata sovietică pe teritoriul Romîniei, maselor largi populare din ţara noastră care, sub conducerea comuniştilor, s-au ridicat la luptă împotriva ocupanţilor hitlerişti şi a slugilor lor din interior, înfăptuind la 23 August 1944 insurecţia armată victorioasă. Totodată, întorcând armele împotriva ferocelui duşman, armata romînă — sprijinită de întregul popor — a participat cu toate forţele la războiul antihitlerist, luptînd alături de armata sovietică pînă la victoria finală asupra fascismului german. Eliberarea Romîniei de sub jugul fascist a dat putinţă poporului nostru să-şi ia soarta în propriile sale mniini, să-şi făurească o viaţă nouă, socialistă. învăţămintele războiului nu trebuie uitate Cel de-al doilea război mondial a durat 5 ani şi 8 luni şi a adus omenirii daune fără precedent. El a costat vieţile a peste 30 000.000 oameni, iar în urma lui au rămas tot pe atîţia schilozi. Potrivit unor calcule, numai cheltuielile directe pentru cel de-al doilea război mondial reprezintă o sumă echivalentă cu aceea necesară pentru a se construi case cu cite cinci camere familiilor existente pe întregul glob pământesc, pentru a se asigura copiilor din întreaga lume învăţământ mediu, şi pentru a se amenaja peste o jumătate de milion de spitale excelente, revenind câte unul la fiecare 5.000 locuitori ai pământului. Dar nici un fel de statistici nu pot exprima oceanul de lacrimi şi suferinţe pe care războiul l-a revărsat asupra popoarelor, pagubele ireparabile pe care el le-a pricinuit tezaurului culturii şi artei universale, rănile adinei pe care le-a produs civilizaţiei şi progresului uman. Omenirea cere într-un glas : Ororile trecutului să nu se mai repete ! Comemorarea a 20 de ani de la începutul războiului găseşte popoarele într-o luptă intensă pentru dreptul la o viaţă neînnourată de relele „războiului rece“, o viaţă paşnică, senină pentru destinderea încordării internaţionale, pentru înlăturarea primejdiilor generate de superînarmarea atomică, de bazele întreţinute pe pămînt străin. Popoarele europene, care au sperat că în perioada postbelică vor fi aşezate temeliile unei păci trainice — şi şi-au vărsat sîngele pentru acest ţel ■— sînt ferm decise să obţină înseninarea atmosferei internaţionale, curmarea manifestărilor de „război rece“. Este nevoie să fie încheiat Tratatul de pace cu Germania, să fie lichidat regimul de ocupaţie din Berlinul occidental. Opinia publică iubitoare de pace nu poate privi cu indiferenţă faptul că in Germania occidentală sunt refăcute aceleaşi forţe militariste care în ultimele decenii au pricinuit popoarelor atîtea suferinţe, şi care în prezent sînt pregătite pentru noi aventuri in cadrul N.A.T.O., în ciuda dorinţelor şi intereselor poporului german, în ciuda situaţiei fundamental schimbate. A atras puternic atenţia opiniei publice cartea recent apărută sub semnătura mareşalului Uniunii Sovietice, A. L Eremenko — „împotriva falsificării istoriei celui de-al doilea război mondial“ *) lucrare în care sunt demascate pe larg încercările foştilor generali ai lui Hitler de a minimaliza înfrîngerea catastrofală a Germaniei fasciste. Aceste încercări, care au drept scop „propovăduirea militarismului şi a spiritului revanşard, încercarea de a demonstra că pentru monopoliştii *) cartea a apărut şi în traducere românească, în Editura Politică, germani nu este nicidecum totul pierdut, că războiul trebuie pregătit sub toate aspectele şi cu perseverenţă...“ nu pot să se bucure de succes în condiţiile de azi, cînd în însuşi sinul poporului german capătă vigoare crescândă forţele mai realiste, paşnice. „Aceasta — scrie ziarul „Tribune des Nations“ referindu-se la victoria hotăritoare a Uniunii Sovietice în cel de-al doilea război mondial — este o lecţie care nu se predă în şcolile militare din Occident, dar care nu trebuie uitată“. Orice proiecte bazate pe folosirea forţei în relaţiile internaţionale sânt astăzi, mai mult ca oricând, clădite pe nisip. Uniunea Sovietică dispune astăzi de o industrie de peste patru ori mai puternică decât în momentul cînd au atacat-o hitleriştii, iar realizările ei tehnico-ştiinţifice au atins cele mai înalte culmi. In condiţiile create de victoria U.R.S.S. în cel de-al doilea război mondial s-au născut noile ţări socialiste din Europa şi Asia, a apărut puternicul lagăr socialist — forţă uriaşă în lupta pentru pace. U.R.S.S., toate ţările socialiste sunt departe de a duce o politică de intimidare faţă de alte ţări. Ele promovează o politică sinceră de pace şi colaborare internaţională. Se bucură de o justificată preţuire în rindurile popoarelor, de sprijinul lor hotărît, iniţiativele paşnice ale Uniunii Sovietice, eforturile ei perseverente îndreptate spre stăvilirea goanei înarmărilor atomice, spre interzicerea armelor nucleare şi încetarea experienţelor cu aceste arme, spre lichidarea „războiului rece“ şi purificarea atmosferei internaţionale. Ţările socialiste consideră că ar fi o crimă faţă de popoare să nu se folosească toate mijloacele şi posibilităţile pentru a se asigura o pace trainică. Paralel cu dezvoltarea şi întărirea ţărilor lagărului socialist, în anii post-belici a luat o amploare nemaicunoscută avîntul mişcării de eliberare naţională a popoarelor Orientului. In prezent, ţările care fac parte din vasta zonă a păcii cuprind un miliard şi jumătate de oameni. Totodată, în înseşi ţările capitaliste din Occident mişcarea pentru pace care a cuprins cele mai largi mase dă tot mai mult de furcă adepţilor politicii „războiului rece“. Niciodată încă nu s-a manifestat cu o asemenea forţă ca în prezent cerinţa unanimă a popoarelor de a se pune capăt acestei politici, de a se trece la tratative realiste, paşnice, fără cultul forţei, a păşi ferm la promovarea principiilor coexistenţei paşnice în ansamblul relaţiilor internaţionale. E drept, mai există cercuri interesate în menţinerea „războiului rece“, în înveninarea atmosferei internaţionale, dar ele pierd în mod vizibil teren, raportul de forţe nu le este favorabil; întreaga desfăşurare a evenimentelor dovedeşte că posibilitatea preîntîmpinării războiului şi a eliminării lui din viaţa societăţii este pe deplin reală. Cele mai largi cercuri ale opiniei publice mondiale nutresc convingerea profundă că, de vreme ce înţelegerea între marile puteri a fost posibilă în războiul antihitlerist, ea este posibilă şi în actualele condiţii internaţionale. Tocmai o asemenea înţelegere ar asigura soluţionarea paşnică a celor mai spinoase probleme internaţionale, înlăturarea definitivă a „războiului rece“, statornicirea unei ere de destindere şi colaborare între ţările din Est şi Vest. In această ordine de idei, popoarele aşteaptă ca apropiatul schimb de vizite între N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower să se desfăşoare în spiritul înţelegerii reciproce şi, până în cele din urmă, să determine o importantă cotitură pozitivă în relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A, dintre Est şi Vest, spre reglementarea problemelor nerezolvate, în scopul asigurării coexistenţei paşnice a tuturor statelor. In ce-l priveşte, poporul român — aşa cum a reafirmat recent cu prilejul marii sale sărbători naţionale — este hotărât să-şi consacre şi pe viitor toate eforturile sale luptei pentru înfăptuirea acestor ţeluri. Poporul nostru, care a cunoscut din plin amarul cotropirii hitleriste şi a sîngerat din belşug pentru nimicirea agresorilor fascişti în cel de-al doilea război mondial, este hotărât să-şi unească şi mai strîns forţele cu acelea ale tuturor popoarelor iubitoare de pace, în lupta comună pentru preîntîmpinarea primejdiei unui nou război, pentru statornicirea unei păci trainice în lumea întreagă. B. STOIAN SCINTEIA TELEGRAME EXTERNE Zilele culturii romîneşti în R. S. S. Bielorusă MINSK 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 august membrii delegaţiei oamenilor de cultură din R.P. Romină, precum şi ai Ansamblului de cîntece şi dansuri al Uniunii Tineretului Muncitor, care participă la Zilele culturii romîneşti din Bielorusia, au părăsit temporar oraşul Minsk, plecînd în oraşele regionale ale republicii. Primul grup condus de Ion Pas va vizita oraşele Vitebsk, Moghiliov şi Gomei. Al doilea grup în frunte cu Ion Moraru a plecat la Gredne şi Brest. Numeroşi locuitori din Minsk au participat in aceeaşi zi la serbările populare din parcul uzinei de tractoare, închinăte Zilelor culturii romîneşti. La Academia de Ştiinţe Agricole a R.S.S. Bieloruse a fost organizată o conferinţă despre succesele agriculturii în R.P. Romînă. -----o*o---- Virita delegaţiei A.R.L.U.S. la U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — Delegaţia A.R.L.U.S. ia frunte cu tovarăşul Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al A.R.L.U.S.-ului, îşi continuă vizita în U.R.SS. După ce a luat parte la manifestările organizate la Moscova de Asociaţia de prietenie sovieto-romînă cu prilejul aniversării a 15 ani de la eliberarea Romîniei, membrii delegaţiei au vizitat vechiul oraş rusesc Riazan, în prezent delegaţia vizitează Leningradul.or. Manifestări consacrate prieteniei italo-romîne la Sulmona ROMA 31. — Corespondentul Agerpres transmite : La Sulmona continuă manifestările organizate în cadrul săptămânii prieteniei italo-romîne, organizate din iniţiativa Asociaţiei „Italia—România“ şi a Consiliului municipal al localităţii. După conferinţa de presă ţinută de primarul oraşului, generalul Ruggieri, sîmbătă 29 august a fost inaugurată la Teatrul Comunal expoziţia afişului de teatru rominesc. „ Duminică 30 august a avut loc sub Ponticele oraşului deschiderea Expoziţiei Teatrului Rominesc. **0- Mare miting la Banska-Bistrica BANSKA-BYSTRICA 31 (Agerpres). — La 30 august, cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a răscoalei populare slovace, în orașul Banska-Bystrica a avut loc un mare miting. In tribună se aflau conducătorii Partidului Comunist din Cehoslovacia și ai guvernului cehoslovac — A. Novotny, V. Siroky, J. Fierlinger, membri ai Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor politice şi obşteşti, precum şi ambasadorul U.R.S.S. în Cehoslovacia, I. T. Grişin, şi delegaţia comitetului sovietic al veteranilor de război condusă de generalul de armată I. V. Tiulfenev. La miting a luat cuvîntul K. Bacilek, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Slovacia. Pap 3 20 de ani de la agresiunea fascista împotriva Poloniei Acum 20 de ani, la 1 septembrie 1939 cotropitorii hitlerişti au atacat mişeleşte Polonia. Cel de-al doilea război mondial a pricinuit poporului polonez imense pierderi de vieţi omeneşti şi suferinţe de neînchipuit. Comemorînd acest tragic eveniment poporul polonez îşi uneşte glasul cu acela al tuturor popoarelor care cer în unanimitate: Ororile trecutului război să nu se mai repete ! Publicăm mai jos două fotografii din albumul „Noi n-am uitat" apărut în editura „Polonia“-Varşovia. Fotografia din dreapta ! Unul din aspectele distrugerilor pricinuite de hitlerişti. Fotografia de jos : Soldaţi sovietici şi polonezi pe un tanc in zilele eliberării Varşoviei (ianuarie 1943).