Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)
1959-10-01 / nr. 4642
Pag. 2 Cuvîntarea iov. Atanase Joja cu prilejul deschiderii noului an universitar Miercuri seara, acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul învăţământului şi Culturii, a vorbit la posturile noastre de radio cu prilejul deschiderii la 1 octombrie a noului an universitar. Vorbitorul a scos în relief dezvoltarea învăţământului superior în anii puterii populare, a expus sarcinile cadrelor didactice şi studenţilor, urîndu-le succes în muncă. » . Informaţii • La invitaţia I.R.R.C.S. a sosit în Capitală antropologul german dr. Karl Salier, conducatorul Institutului de antropologie din München, preşedintele organizaţiei „Deutsche Kulturtag“ din R.F. Germană. Oaspetele a venit, în ţara noastră pentru a cunoaşte viaţa noastră culturală şi ştiinţifică şi pentru a stabili un contact cu antropologii romîni. D-sia va ţine de asemenea conferinţe de specialitate. • La invitaţia Ministerului Comerţului şi Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, marţi la amiază au sosit în Capitală domnii K. F. Landegger, preşedintele firmei „Parsons şi Whittemore“ din S.U.A., J. Atchison, vicepreşedinte al firmei „Parsons şi Whittemore'S şi F. Madsen, director tehnic al filialei din Londra a firmei americane „Black Clawson“. Industriaşii americani vor duce tratative privind livrarea unor instalaţii pentru industria hîrtiei şi celulozei. • La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 30 septembrie 1959, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : C.L.L. ; E.E.O. ; IV.H.S.; D.Z.C.; Z.G.B.; F.A.V.; X.D.R. (Agerpres) -o». ŞTIRI SPORTIVE Ieri la federaţia română de fotbal a fost stabilit programul definitiv al întîlnirilor internaţionale de fotbal ce vor avea lot la sfîrşitul acestei săptămîni. Loturile selecţionate A şi B ale R. P. Române vor juca cu fotbalişti din R. P. Ungară şi R. D. Germană. Sîmbătă, pe stadionul Republicii: ora 16: Lotul B. — Diósgyőri V.T.K. (R. P. Ungară), ora 17,45: Lotul A. — Motor Zwickau (R. D. Germană) , duminică, pe stadionul „23 August“ , ora 14,15 : Lotul B. — Motor Zwickau, ora 16 : Lotul A. — Diósgyőri V.T.K. -oro- penk“ PUI____________ 151 CERMITHE IUI Cartier nou, magazine puţine... Floreasca devine unul din cele mai frumoase cartiere noi ale Capitalei. Zeci şi zeci de blocuri s-au construit şi continuă să se construiască , apar noi străzi şi alei cu verdeaţă şi flori. Un adevărat orăşel, în care trăiesc peste 10.000 cetăţeni , muncitori, ingineri şi funcţionari din diferite întreprinderi şi instituţii. S au ridicat construcţii social-culturale: două şcoli, un dispensar, creşă şi cămin pentru copii etc. Dar nu de aceste instituţii social-culturale vrem să ne ocupăm, ci de unităţile de deservire care trebuie să satisfacă nevoile zilnice ale locuitorilor noului cartier, în primul rind de unităţile comerciale. In această privinţă s-a făcut cite ceva la Floreasca. Pe B-dul Glinka, la parterul unui bloc, funcţionează un mare magazin alimentar, bine aprovizionat, un centru „Aprozar“, un centru de pîine, unul de carne, un magazin de produse lactate, o farmacie, o tutungerie. în cartier însă, unităţile comerciale sânt insuficiente : o singură imitate „Alimentara“ este prea puţin. Mai adăugaţi şi faptul că pentru deservirea celor patru raioane ale magazinului există aci o singură casă. Cit priveşte „Aprozarul“, nu numai că nu poate satisface cerinţele dar este şi prost aprovizionat. Secţia comercială a sfatului popular orăşenesc nu s-a îngrijit de înfiinţarea unui număr suficient de unităţi de aprovizionare şi deservire a populaţiei. Pentru locuitorii de aici multe cumpărături sunt legate de deplasări în alte cartiere. Cu excepţia unei unităţi de frizerie, până acum în acest cartier nu s-a înfiinţat nici o altă unitate de deservire — cismărie, croitorie, atelier de reparaţii etc. De mai mult timp s-a terminat construcţia unor blocuri cu localuri de magazine la parter. Parte din apartamentele din aceste blocuri sunt locuite, dar magazinele nu au fost amenajate încă , deşi activitatea lor s-ar putea dovedi rentabilă.Asigurarea unei mai bune deserviri a cetăţenilor din cartierul Floreasca, la nivelul aprovizionării Capitalei în ansamblul ei, face parte din îndatoririle comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc. Acolo unde s-au investit zeci de milioane lei pentru a asigura condiţii bune de trai oamenilor muncii, unde a răsărit un cartier cu care se poate mîndri Capitala, trebuie să existe şi condiţii corespunzătoare pentru buna deservire a populaţiei. GH. RADEL CITITORII PROPUN COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCA SA EXECUTE ŞI ARTICOLE PENTRU ŞCOLARI Am un copil înscris acum în clasa Ta. Am mers cu el din magazin în magazin să-i aleg un ghiozdan mai mic. N-am putut găsi. La diferite cooperative de marochinărie, unde am vrut să comand un ghiozdan mic, am fost refuzat. Cred că cei în drept ar trebui să ia măsuri pentru ca unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti să execute şi asemenea articole pentru şcolari. N. PIETRARU laborant SA SE AMENAJEZE ÎNCĂ UN RESTAURANT PENSIUNE Mi s-a întîmplat de multe ori ca în zilele de duminică să iau masa la restaurantulpensiune de pe Bulevardul N- Bălcescu din Bucureşti. Aici mănîncă, mai ales în zilele de sărbătoare, foarte multă lume. Ospătarii — unii, e drept — servesc destul de încet, roşindu-se mult aşteptaţi. Abia pot face faţă numărului mare de comenzi. Socot că ar fi necesar să se mai deschidă sau să se transforme (dacă e cazul, numai pentru duminica) încă un restaurant din centrul orașului în restaurant-pensiune. ION STOICAN muncitor PE PATRU ROŢI Ia centrul raionului, în Tîrgo■L viste, se spune despre Emanoil Savu, directorul gospodăriei de stat din Răzvad, că a încărunţit din pricina grijilor. Un dram de adevăr s-ar putea să fie, căci rareori a avut prilejul Emanoil Savu să audă un cuvinţel bun şi despre unitatea din Răzvad. — Ce să spunem despre voi, Savaie ? Sînteţi ca o căruţă care merge târâş, pe o parte, pe trei roţi... — îi răspunsese odată primul secretar al raionului. Asta cam aşa era. în vreme ce alte gospodării de stat din regiune obţineau beneficii la culturile de cîmp şi la sectorul zootehnic, la G.A.S. Răzvad, ori în unul ori în celălalt sector se înregistrau cifre care încărcau preţul de cost. Comitetul raional de partid Tirgovişte sprijinise organizaţia de bază din gospodăria de stat Răzvad. Membrii şi candidaţii de partid de aici reuşiseră anul trecut să exercite un control mai calificat asupra activităţii economice curente în unele secţii din gospodărie şi se obţinuseră chiar succese în ce priveşte lichidarea unui autoconsum excesiv şi a pierderilor de recoltă. Totuşi de ce mergeau încă tîrîş petrei roţi ? Astă primăvară Ion Pleşa, noul organizator de partid, spusese într-una din şedinţele consiliului de conducere : — Să ne ocupăm mai mult de oameni, de cadrele de specialişti. Priceperea mecanizatorilor trebuie îndreptată mai mult spre buna întreţinere şi exploatare a utilajului... Vechi activist de partid, cunoscător al problemelor gospodăriilor de stat. Ion Pleşa venise de puţină vreme la Răzvad. Odată cu el, mai fuseseră trimişi doi muncitori mecanici. Pe Ilie Andrei şi pe Ion Gurău care şi-au luat posturile în primire la începutul lui aprilie. Desigur, nimeni nu socotea atunci că la secţiile Colanu, perşinari sau Brăteşti, greutăţile vor fi îndepărtate peste noapte. Prezenţa celor doi comunişti, cunoştinţele lor tehnice au făcut o bună impresie mecanizatorilor cu stagiu în gospodărie. Atît însă nu era suficient. Trebuiau cunoscuţi oamenii cărora li se încredinţau maşinile. Aici era cheia succesului. Elie Andrei, noul mecanic şef de la secţia Colanu, a avut pare-se la început sarcini mai grele. Fostul muncitor de la uzinele metalurgice din Tîrgovişte se afla acum în faţa unor probleme deosebite, noi. Pe gospodărie obiectivul sectorului zootehnic suna cam aşa: laptele trebuie livrat sub preţul planificat. Costul lui să coboare anul acesta pină sub un leu. închipuiţi-vă deci, ce situaţie complicată avea de rezolvat muncitorul abia venit dintr-o uzină unde era obişnuit cu strungurile. E adevărat, grija lui principală erau maşi-SCRISOARE DINTR-O GOSPODĂRIE DE STAT nile secţiei, vreo patru tractoare repartizate aici, cîteva tocătoare de nutreţ etc. Cu acestea o scotea el la cap. Dar ca organizator al grupei de partid trebuia să antreneze întregul colectiv, pe membri şi nemembri de partid, oameni cu diferite îndeletniciri : mulgători, îngrijitori de animale, mecanici, tehnicieni spre acest obiectiv , reducerea preţului de cost la lapte. Ţinerea şedinţelor de partid, instruirea agitatorilor, formarea şi activizarea unui activ fără partid, apariţia la timp a gazetei de perete, au adus o înviorare în muncă. Toate erau bune, numai preţul de cost al laptelui rămânea acelaşi, adică ridicat. A fost convocată o şedinţă de partid lărgită. La sfîrşit grupa de partid a făcut un plan concret de acţiune, pe care l-a supus discuţiei organizaţii de bază şi consiliului de conducere al gospodăriei. Propunerile au prins apoi încet, încet, viaţă. Să le luăm pe rind. A fost înlocuită munca manuală de la lăptărie, unde separatorul de lapte mobiliza zilnic trei-patru oameni care învârteau o manivelă, prin montarea unui motor electric vechi, reparat de mecanicii secţiei. Apa — deşi existau instalaţii — a ajuns în toate grajdurile abia după repararea tuturor adăpătoarelor automate, în felul acesta o serie de oameni au fost eliberaţi de corvoada adăpării animalelor. Anul trecut tocătorul mecanic de nutreţ era acţionat de un tractor. Anul acesta, mecanicul Ion Andrei l-a acţionat cu un motor. Era nerentaibil să fie folosit un tractor care putea lucra în câmp. începând din acest an toate celelalte maşini agricole care deservesc sectorul zootehnic de la Cojanu nu mai erau trimise la atelierul mecanic din Brăteşti, — cale de peste 15 km. — pentru orice reparaţie. S-au realizat astfel însemnate economii. Asigurinduse o mai bună deservire a secţiei, anul acesta sectorul zootehnic care se conduce după principiul gospodăriei chibzuite, a înregistrat, pentru prima oară, cifre rentabile. După calculele contabile existente producţia de lapte a sporit mult pe cap de vacă furajată atingînd în 8 luni, 2.000 litri. Numai pină în prezent s-au livrat în plus 40.000 litri lapte. Grupa de partid s-a ocupat îndeaproape de munca îngrijitorilor de animale; mecanicii secţiei le-au făcut munca mai uşoară, contribuind fiecare în felul lui la reducerea preţului de cost al laptelui cu 6 bănuţi sub cel planificat. Pină sub un leu mai sânt încă cîţiva bănuţi. Preţul de cost va trebui deci să mai scadă. Şi va scădea. Condiţii sunt, iar siguranţa realizării acestei sarcini ne-o dă grija de care este animat colectivul de muncitori şi tehnicieni ai secţiei Colanu... La Perşinari şi Brăteşti sunt concentrate forţe de seamă, întregul utilaj mecanic, artileria grea care ia cu asalt sutele de hectare de teren, răscolindu-l, frămîntândul într-o continuă bătălie pentru recoltă. învingători ies totdeauna tractoriștii. Victoria se cântărește, în tonegrâu, orz, porumb — pe ansamblul gospodăriei. Apoi, specialiştii fac o medie care poate fi apreciată laconic , bună sau slabă. Anul acesta la GA.S.Răzvad producţia de grîu a atins 1.865 kg., iar orzul 2.260 kg. în medie la hectar. Porumbul se culege acum. Se scontează pe două tone şi ceva la hectar. Este o producţie bună pentru această parte a regiunii. Un amănunt important. Tona de grîu a fost realizată cu 70 de lei mai ieftin decit fusese planificată. Mecanizatorii au reuşit şi ei să obţină la fiecare pantru un preţ de cost care la sfârşitul tuturor lucrărilor nu va întrece suma de 80 de lei (anul trecut a costat peste 100 lei). Este un succes. El constituie de fapt angajamentul luat de mecanizatorii gospodăriei care şi-au dat cuvâitul să asigure mecanizarea complectă a lucrărilor agricole din acest an, să folosească întreaga capacitate de producţie a tractoarelor şi maşinilor, să respecte regulile agrotehnice în cultivarea pămîntului pentru obținerea unor recolte mari ce trebuie livrate statului. ...Ion Gurău, cel de-al doilea muncitor mecanic trimis de partid la G. A. S.-Răzvad, este organizatorul grupei de partid de la secția Perşinari. Ifi!f^ee c®1®' din păcate, în"11" cepuse să îmbătrânească la G.A.S.-Răzvad — organizarea unei brigăzi de mecanizare complectă — a prins viaţă în primăvară. Adică atunci cînd Ion Gurău, organizatorul grupei de partid, i-a cunoscut mai bine pe mecanizatori, cînd i-a apreciat pe fiecare nu numai după pregătirea lor ca tractoriști (pentru că toţi sânt „aşi“ ai volanului) ci şi după gradul de conştiinţă şi maturitate politică. „ Brigada de mecanizare complectă trebuie formată din cei mai buni tractorişti, să devină un model de disciplină şi muncă organizată... Să nu ne pripim. Să vedem cine merită această încredere... Au meritat-o Constantin Grigorescu, Niculae Alexandru, Mihai Milea, Pop Teodor şi Petre Iordache (vezi fotografia). Numai Petre Iordache este candidat de partid, ceilalţi sunt membri de partid. Cei cinci mecanizatori sânt de zece ani în gospodăriadin Răzvad. Au venit la început ca muncitori zilieri fără nici o calificare în sectorul mecanic al gospodăriei au învăţat tainele motorului, meşteşugul folosirii tractoarelor. Au plecat pe rind în armată, dar s-au întors toţi la Răzvad după terminarea stagiului. Organizaţia de partid, comuniştii i-au primit în rândurile lor S-au statornicit aici. Cu împrumut de la stat fiecare şi-a ridicat câte o căsuţă, s-au însurat, au copii. Brigăzii de mecanizare complectă i se mai spune (neoficial) „Brigada comuniştilor“. Au luat în primire întreg utilajul agricol necesar lucrării celor peste 500 hectare teren situat în perimetrul de la Ulmi- Au lucrat pămîntul după toate regulile agrotehnice. Sfatul inginerului şef Ion Motoc a fost respectat ca litera legii. La recoltare, de pe 220 ha. ei au obţinut o recoltă de grîu de 2.100 kg. în medie, iar de pe o parcelă de 65 ha. o producție de 2.680 kg., înregistrată ca record în podzolul de la Ulmi. După terminarea treierișului brigada lui Milea a avut mult de furcă. Cît vedeai cu ochii cîmpul era plin de paie. Nu se puteau executa arăturile de vară. — Ne mai trebuie facă șase remorci. Uite planul nostru — i-a spus Milea tovarăşului Gurău. — Vom transporta paiele cu două tractoare, fiecare cu câte 4 remorci. Două la încărcat, două la descărcat. Pe locul eliberat începem arăturile adjad... Aşa s a şi întîmplat. Tractoriştii Pop Teodor şi Niculae Alexandru au cărat paiele. Ceilalţi au arat toată ziua şi noaptea la lumina farurilor. într-un cuvînt, brigada a început lucrările pentru recolta anului viitor. Brigada de mecanizare complectă de la Ulmi a devenit un exemplu pentru toţi mecanizatorii gospodăriei de stat din Răzvad. Organizaţia de bază studiază acum posibilitatea de a se crea încă două brigăzi asemănătoare formate din tractoriştii din brigăzile unde se află mecanizatori buni ca: Ion Radu, Marin Stancu, Ion Rusu şi alţii, membri şi nemembri de partid laolaltă, cum, să vorbim puţin şi desprepre atelierul mecanic. Nu-i prea arătos. Abia in curînd vor începe amenajări mai ample aici. Deocamdată s-ar putea repara plafonul şi mări puţin geamurile şi mai cu seamă ar trebui înlocuit strungul vechi cu unul mai modern. E vorba de investiţii. Mecanicii sînt şi ei eroii unor fapte care au contribuit la victoria recoltei de anul acesta. Sudorul Ion Savu, de exemplu, a avut destulă bătaie de cap vara aceasta cu braţele de la axul oscilant al combinelor C. 1. In plină campanie a trebuit să sudeze opt asemenea braţe la combinele novnouţe intrate la producţie. La o combină s a rupt chiar axul oscilant. Ion Savu a fost luat noaptea din pat s-o sudeze în plin cîmp, la lumina farurilor... (Ce părere au tovarăşii de la uzinele „Semănătoarea“ din Bucureşti ?) ...în darea de seamă pe care organizaţia de bază o pregăteşte, Ion Pleşa, organizatorul de partid, a trecut un întreg şir de nume de oameni. Mecanizatorii ocupă un loc de cinste. Stat aici numele celor din brigada pomenită, ale candidaţilor de partid Negoescu Alexandru, Rusu Dumitru, Gh. Marinescu, ale muncitorilor îngrijitori de animale Cercelaru Marin, Ioana Iomiţă, a inginerului şef Ion Moţoc şi ale multor altora care au muncit cu dragoste la îndeplinirea tuturor sarcinilor din campania acestui an Unul din secretarii Comitetului raional de partid Tîrgovişte, aflînd că am vizitat zilele trecute gospodăria agricolă de stat din Răzvad, ne-a spus bucuros : — Merge, merge bine treaba Pe patru roţi... C. MANTU N. PANTILIE In fotografie: brigada de mecanizare complectă condusă de Mihai Milea. SGÎNTEIA Expoziţia „Modele noi de mobilă, executate din plăci aglomerate din lemn“, organizată în Bucureşti de către Ministerul Construcţiilor, Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului, stîrneşte mult interes. Ea a fost vizitată, în decurs de şapte săptămîni, de peste 100.000 de cetăţeni. Din chestionarul de sugestii complectat de vizitatori reiese că dintre noile modele de mobilă expuse aici plac mult dormitorul furniruit cu nuc, executat de Iprofil Oraşul Stalin, camera combinată furniruită cu nuc, fabricată de Iprofil Cluj şi camera nefurniruită de zi, produsă de Iprofil Timişoara şi altele. Printre altele, preferinţele publicului se îndreaptă spre mobila în culori deschise, spre tipurile de mobilă lustruită şi, în ce priveşte tapiseria, spre materialele plastice. în curînd expoziţii asemănătoare se vor organiza în alte 5 oraşe mari din ţară. Dar, desigur, lucrul cel mai important este trecerea cît mai urgentă la producţia de serie a modelelor reuşite. o». „Săptămîna muzicii germane“ la staţiile noastre de radio In cadrul manifestărilor care vor avea loc în ţara noastră cu prilejul aniversării unui deceniu de la proclamarea Republicii Democrate Germane, staţiile noastre de radio vor difuza o „Săptămână a muzicii germane“. Concertul de deschidere a săptămânii va avea loc joi 1 octombrie şi va cuprinde lucrări de Haendel, Ottmar Gerster şi Johann Cilensek. In continuare, în cadrul „Săptămînii muzicii germane“ se vor transmite următoarele emisiuni: vineri — fragmente din opera „Ariodante“ de Haendel, sîmbătă — lucrări de Ernst Hermann Meyer, duminică — muzică uşoară, luni — muzică de cameră, marţi — prezentarea unor instrumente populare germane, miercuri — cîntece de mase şi un concert simfonic. (Agerpres) 0*0- Impresiile cîtorva participanţi de peste hotare la Colocviul de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale După terminarea lucrărilor Colocviului de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale, organizat de Academia R. P. Române şi Societatea de ştiinţe matematice şi fizice, cîţiva dintre participanţii de peste hotare şi-au exprimat într-o convorbire cu un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, satisfacţia pentru modul cum au decurs lucrările colocviului şi pentru căldura cu care au fost înconjuraţi în ţara noastră. Prof. A V. Bitzadze, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice, a spus printre altele : Colocviul a avut un accentuat caracter de lucru, de rezolvare a unor probleme importante Pentru mine a fost foarte interesant să ascult comunicările matematicienilor romîni, care se preocupă de cele mai actuale probleme de cercetare în acest domeniu. Am fost plăcut impresionat că pe lingă matematicieni bine cunoscuţi o serie de tineri matematicieni români au prezentat lucrări de valoare. Pentru noi specialiştii sovietici este o mare satisfacţie să constatăm că prietenii noştri din ţările socialiste lucrează atît de activ în acest domeniu. Cînd mă voi întoarce în U.R.S.S., voi căuta să fac cunoscut în cercurile ştiinţifice din Moscova şi Novosibirsk impresiile mele şi rezultatele obţinute la acest colocviu. A. V. Bitzadze a încheiat arătîndu-şi bucuria de a fi venit la Bucureşti în zilele cînd oraşul îşi sărbătorea cea de-a 500-a aniversare Ceea ce m-a impresionat îndeosebi în acest oraş — a spus el — a fost campania de construcţii în plină desfăşurare. In vizita pe care am făcut-o apoi pe litoralul Mării Negre am admirat casele de polină, sanatoriile confortabile, construite într-un stil remarcabil, situate în locurile cele mai pitoreşti. Miile de oameni ai muncii care vin acolo în fiecare an au posibilitatea să se bucure şi în felul acesta de roadele vieţii noi pe care o făuriţi în ţara dr. Prof. Fr. Tricomi (Italia) a adus mulţumiri pentru cordialitatea cu care au fost înconjuraţi oamenii de ştiinţă străini participanţi la acest colocviu. „M-am întîlniit cu matematicieni români la multe reuniuni internaţionale şi i-am cunoscut ca oameni prietenoşi, cordiali. Căldura cu care am fost întîmpinaţi aici însă a întrecut orice aşteptare, iar valoarea lucrărilor prezentate în cadrul colocviului n-a rămas mai prejos. Am realizat un fructuos schimb de vederi, colocviul constituind o manifestare ştiinţifică reuşită şi foarte utilă, lucru pentru care felicit pe matematicienii romîni. Prof. Paul Gillis (Belgia) a considerat colocviul drept o manifestare a vitalităţii şcolii matematice romîneşti. Cunoşteam şcoala matematică romînească — a spus el — încă din anul 1938, cînd ,ca tînăr cercetător, am venit în Romînia pentru a lua contact cu matematicienii români. Revenit aici după 20 de ani am bucuria să găsesc o ţară în plină evoluţie, o şcoală matematică în plină afirmare pe plan internaţional, în încheiere, prof .Gillis şi-a exprimat satisfacţia pentru schimbul de vederi realizat în cadrul colocviului între matematicieni din diferite ţări, intr-un climat de prietenie şi de înţelegere reciprocă. Prof. B. Malgrange (Franţa) a relevat de asemenea rezultatele ştiinţifice ale colocviului, în cadrul căruia au fost prezentate un număr considerabil de comunicări interesante. Ceea ce ne-a surprins — a spus prof. Malgrange — a fost numărul mare de tineri cercetători care se ocupă în Romînia cu problemele care au făcut obiectul colocviului. Lucrările lor sunt din punct de vedere calitativ foarte bune. Prof. I. Mikusinski (R. P. Polonă) a subliniat că lucrările colocviului au pus în lumină realizările matematicii romîneşti în domeniul ecuaţiilor cu derivate parţiale, atît de importante în faza actuală a dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. Ca şi toţi ceilalţi participanţi — a spus prof. Mikusinski — am fost mişcat de cordialitatea cu care am fost înconjuraţi şi care întregeşte minunatul bilanţ de impresii cu care plecăm atît de la lucrările colocviului, cît şi din vizita făcută în ţara dv. (Agerpres) Vineri, eclipsa de soare Vineri, 2 octombrie a.c., se va produce o eclipsă de soare care, de pe teritoriul ţării noastre, va fi vizibilă ca eclipsă parţială. In legătură cu aceasta, un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări tovarăşului I. C. Sîngiorzan de la Observatorul Astronomic al Academiei R. P. Române. ÎNTREBARE: Cum se produce eclipsa de soare? RĂSPUNS : Eclipsa de soare este un fenomen astronomic natural. Cauzele producerii lui sînt pe deplin cunoscute şi explicate de ştiinţa. Se ştie că Pămîntul şi satelitul său natural, Luna, se află în permanentă mişcare. Luna se învîrteşte în jurul Pămîntului, la rîndul său Pămîntul se învîrteşte în jurul Soarelui. Cînd în mişcarea ei, Luna trece între Pămînt şi Soare, ea poate acoperi total sau parţial discul Soarelui. In acest caz lumina şi căldura Soarelui sînt împiedicate să ajungă pe suprafaţa Pămîntului. Suprafaţa Soarelui ne apare atunci întunecată. Vineri 2 octombrie Luna va începe să acopere discul Soarelui la ora 13 şi 55,8 minute. Faza maximă a eclipsei va fi la ora 14 şi 46,2 minute. Sfîrşitul eclipsei parţiale va fi la ora 15 şi 33,9 minute. Astronomii au mai stabilit precis, printre altele, că Luna va acoperi 0,235 din diametrul Soarelui, că fenomenul va putea fi observat bine în Europa, o bună parte din Asia de vest, Oceanul Indian, Africa și partea estică a Americă de Nord. ÎNTREBARE: Cînd vor mai fi pelipse de Soare ? RĂSPUNS: O eclipsă totală de Soare va avea loc la 15 februarie 1961, în jurul orei zece dimineaţa (ora Bucureştiului), iar următoarea va fi în anul 1999. ÎNTREBARE: Cum va putea fi văzut fenomenul de vineri ? RĂSPUNS: La observatorul nostru s-au făcut pregătiri pentru a se fotografia cu aparate speciale (dacă vremea va fi favorabilă) diferitele faze ale eclipsei. Cei dornici să urmărească eclipsa pot face acest lucru cu ajutorul unui geam înegrit la flacără, cu sticle de ochelari de soare puse una peste alta, cu ochelari de sudură etc. Nr. 4640 Medicamente noi Industria Chimico-Farmaceutică nr. 2 a produs, in acest an, noi medicamente : Vitamina F — pentru bolile de piele ; Acidopeps — pentru bolile de stomac; Globin — zinc — insulina cu efect prelungit faţă de insulină, pentru diabet; Vitamina A +D2 soluţie ş.a. în prezent se montează utilajul unei noi secţii în care se va fabrica Heparina — un anticoagulant natural. Noul medicament va putea fi găsit în farmacii întrimestrul IV a. c. Printr-o mai raţională folosire a materiilor prime, aplicarea unei tehnologii perfecţionate în trimestrul III al acestui an, colectivul întreprinderii a realizat economii de peste 517.000 lei. Măiestria cooperatorilor apreciate peste hotare TG. MUREŞ (coresp. „Scânteii“). La Tg- Mureş funcţionează de cîţiva ani cooperativa „Arta populară“. Aici lucrează 210 muncitori, care şi-au dovedit măiestria în confecţionarea obiectelor de artă din lemn, lut şi aragonit. Ei produc peste o mie de sortimente căutate în ţară şi in străinătate. Produsele cooperativei au fost expuse la ultimele tîrguri internaţionale de mostre din Leipzig şi Viena, au fost trimise în Olanda şi în alte ţări, unde sunt mult apreciate, în urma comenzilor primite, la cooperativa „Arta populară“ se produc în prezent mari cantități de casete pentru televizoare, mese de bar, rafturi pentru cârti etc. Tragerea la sorţi a obligaţiunilor C. E. C. şi a libretelor de economii C. E. C cu cîştiguri La tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. ce a avut loc la 30 septembrie a.c. în Capitală, au cîştigat: 75.000 lei obligaţiunea cu Nr. 06 seria 14668. 50.000 lei obligaţiunea cu Nr. 01 seria 09581. 25.000 lei obligaţiunea cu Nr. 12 seria 24.777 cîte 10.000 lei fiecare, obUgatiunile: Nr. 09 seria 10294, Nr. 34, seria 17.1691. S-au mai atribuit numeroase alte cîştiguri de valori intre 800 şi 5.000 lei. In total s-au atribuit 861 cîştiguri în valoare de 1.000.000 lei. Obligaţiunile care nu au ieşit câştigătoare la această tragere, participă din oficiu la următoarea tragere la sorţi din 31 octombrie 1959. De asemenea, la 30 septembrie a avut loc în Capitală şi tragerea la sorţi trimestrială, a libretelor de economii C.E.C. cu câştiguri. La această tragere au ieşit câştigătoare cu 250 la sută libretele ale căror numere au terminaţia 601 , cu 200 la sută libretele ale căror numere au terminaţia 927 , şi cu 100 la sută libretele ale căror numere au terminaţiile 620 şi 472. Libretele ale căror numere au terminaţiile : 198 : 135 : 459 ; 827 ; 000 ; 219 ; 928 ; 360, au ieşit câştigătoare cu 50 la sută, iar libretele ale căror numere au terminaţiile 560; 744 ; 578 ; 302 ; 025 ; 755; 290; şi 837, au ieşit câştigătoare, cu 25 la sută. Toate cîştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite câștigătoare la tragere. Următoarea tragere la sorți trimestrială a libretelor cu cîștiguri va avea loc la 31 decembrie 1959.