Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)

1959-10-01 / nr. 4642

Pag. 2 Cuvîntarea iov. Atanase Joja cu prilejul deschiderii noului an universitar Miercuri seara, acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul învăţământu­lui şi Culturii, a vorbit la posturile noastre de radio cu prilejul deschi­derii la 1 octombrie a noului an universitar. Vorbitorul a scos în re­lief dezvoltarea învăţământului su­perior în anii puterii populare, a expus sarcinile cadrelor didactice şi studenţilor, urîndu-le succes în muncă. » . Inform­a­ţii • La­ invitaţia I.R.R.C.S. a sosit în Capitală antropologul german dr. Karl Salier, conducat­orul Institutului de an­tropologie din München, preşedintele organizaţiei „Deutsche Kulturtag“ din R.F. Germană. Oaspetele a venit, în ţara noastră pentru a cunoaşte viaţa noastră culturală şi ştiinţifică şi pen­tru a stabili un contact cu antropologii romîni. D-sia va ţine de asemenea con­ferinţe de specialitate. • La invitaţia Ministerului Comerţu­lui şi Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, marţi la amiază au sosit în Capitală domnii K. F. Landegger, pre­şedintele firmei „Parsons şi Whittemo­­re“ din S.U.A., J. Atchison, vicepre­şedinte al firmei „Parsons şi Whitte­­more'S şi F. Madsen, director tehnic al filialei din Londra a firmei ameri­cane „Black Clawson“. Industriaşii americani vor duce tra­­t­ative privind livrarea unor instalaţii pentru industria hîrtiei şi celulozei. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor de viaţă ADAS din 30 sep­tembrie 1959, au ieşit următoarele opt c­ombinaţii de litere : C.L.L. ; E.E.O. ; IV.H.S.; D.Z.C.; Z.G.B.; F.A.V.; X.D.R. (Agerpres) -o». ŞTIRI SPORTIVE Ieri la federaţia română de fotbal a fost stabilit programul definitiv al întîlnirilor internaţionale de fotbal ce vor avea lot­ la sfîrşitul acestei săp­­tămîni. Loturile selecţionate A şi B ale R. P. Române vor juca cu fotba­lişti din R. P. Ungară şi R. D. Ger­mană. Sîmbătă, pe stadionul Republicii: ora 16: Lotul B. — Diósgyőri V.T.K. (R. P. Ungară), ora 17,45: Lotul A. — Motor Zwickau (R. D. Germană) , duminică, pe stadionul „23 August“ , ora 14,15 : Lotul B. — Motor Zwickau, ora 16 : Lotul A. — Diósgyőri V.T.K. -oro- p­enk“ PUI____________ 1­51 CERMITHE IUI Cartier nou, magazine puţine... Floreasca devine unul din cele mai frumoase cartiere noi ale Ca­pitalei. Zeci şi zeci de blocuri s-au construit şi continuă să se constru­iască , apar noi străzi şi alei cu verdeaţă şi flori. Un adevărat oră­şel, în care trăiesc peste 10.000 ce­tăţeni , muncitori, ingineri şi func­ţionari din diferite întreprinderi şi instituţii. S au ridicat construcţii so­­cial-culturale: două şcoli, un dis­pensar, creşă şi cămin pentru co­pii etc. Dar nu de aceste instituţii so­cial-culturale vrem să ne ocupăm, ci de unităţile de deservire care tre­buie să satisfacă nevoile zilnice ale locuitorilor noului cartier, în pri­mul rind de unităţile comerciale. In această privinţă s-a făcut cite ceva la Floreasca. Pe B-dul Glinka, la parterul unui bloc, funcţionează un mare magazin alimentar, bine aprovizionat, un centru „Aprozar“, un centru de pîine, unul de carne, un magazin de produse lactate, o farma­cie, o tutungerie. în cartier însă, unităţile comerciale sânt insufi­ciente : o singură imitate „Alimen­tara“ este prea puţin. Mai adăugaţi şi faptul că pentru deservirea celor patru raioane ale magazinului există aci o singură casă. Cit priveşte „Aprozarul“, nu nu­mai că nu poate satisface cerinţele dar este şi prost aprovizionat. Secţia comercială a sfatului popu­lar orăşenesc nu s-a îngrijit de în­fiinţarea unui număr suficient de unităţi de aprovizionare şi deser­vire a populaţiei. Pentru locuitorii de aici multe cumpărături sunt le­gate de deplasări în alte cartiere. Cu excepţia unei unităţi de fri­zerie, până acum în acest cartier nu s-a înfiinţat nici o altă unitate de deservire — cismărie, croitorie, ate­lier de reparaţii etc. De mai mult timp s-a terminat construcţia unor blocuri cu localuri de magazine la parter. Parte din apartamentele din aceste blocuri sunt locuite, dar magazinele nu au fost amenajate încă , deşi activi­tatea lor s-ar putea dovedi renta­bilă.Asigurarea unei mai bune de­serviri a cetăţenilor din cartierul Floreasca, la nivelul aprovizionării Capitalei în ansamblul ei, face parte din îndatoririle comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc. Acolo unde s-au investit zeci de milioane lei pentru a asigura condiţii bune de trai oamenilor muncii, unde a răsărit un cartier cu care se poate mîndri Capitala, trebuie să existe şi condiţii corespunzătoare pentru buna deservire a populaţiei. GH. RADEL CITITORII PROPUN COOPERAŢIA MEŞTE­ŞUGĂREASCA SA EXECUTE ŞI ARTICOLE PENTRU ŞCOLARI Am un copil înscris acum în clasa Ta. Am mers cu el din maga­zin în magazin să-i a­­leg un ghiozdan mai mic. N-am putut găsi. La diferite cooperative de marochinărie, unde am vrut să comand un ghiozdan mic, am fost refuzat. Cred că cei în drept ar trebui să ia măsuri pentru ca unităţile coo­peraţiei meşteşugăreşti să execute şi asemenea articole pentru şcolari. N. PIETRARU laborant SA SE AMENAJEZE ÎNCĂ UN RESTAU­­RANT PENSIUNE Mi s-a întîmplat de multe ori ca în zilele de duminică să iau masa la restaurantul­­pensiune de pe Bu­levardul N- Bălcescu din Bucureşti. Aici mă­­nîncă, mai ales în zile­le de sărbătoare, foarte multă lume. Ospătarii — unii, e drept — ser­vesc destul de încet, roşindu-se mult aştep­taţi. Abia pot face faţă numărului mare de co­menzi. Socot că ar fi nece­sar să se mai deschidă sau să se transforme (dacă e cazul, numai pentru duminica) încă un restaurant din cen­trul orașului în restau­­rant-pensiune. ION STOICAN muncitor ­ PE PATRU ROŢI I­­a centrul raionului, în Tîrgo­■L viste, se spune despre Emanoil Savu, directorul gospodăriei de stat din Răzvad, că a încărunţit din pri­cina grijilor. Un dram de adevăr s-ar putea să fie, căci rareori a a­­vut prilejul Emanoil Savu să audă un cuvinţel bun şi despre unitatea din Răzvad. — Ce să spunem despre voi, Sa­vaie ? Sînteţi ca o căruţă care merge târâş, pe o parte, pe trei roţi... — îi răspunsese odată primul secre­tar al raionului. Asta cam aşa era. în vreme ce alte gospodării de stat din regiune obţineau beneficii la culturile de cîmp şi la sectorul zootehnic, la G.A.S. Răzvad, ori în unul ori în celălalt sector se înregistrau cifre care încărcau preţul de cost. Comitetul raional de partid Tir­­govişte sprijinise organizaţia de bază din gospodăria de stat Răzvad. Membrii şi candidaţii de partid de aici reuşiseră anul trecut să exer­cite un control mai calificat asupra activităţii economice curente în unele secţii din gospodărie şi se ob­ţinuseră chiar succese în ce pri­veşte lichidarea unui autoconsum excesiv şi a pierderilor de recoltă. Totuşi de ce mergeau încă tîrîş pe­trei roţi ? Astă primăvară Ion Pleşa, noul organizator de partid, spusese în­­tr-una din şedinţele consiliului de conducere : — Să ne ocupăm mai mult de oameni, de cadrele de specialişti. Priceperea mecanizatorilor trebuie îndreptată mai mult spre buna în­treţinere şi exploatare a utilajului... Vechi activist de partid, cunoscător al problemelor gospodăriilor de stat. Ion Pleşa venise de puţină vreme la Răzvad. Odată cu el, mai fusese­ră trimişi doi muncitori mecanici. Pe Ilie Andrei şi pe Ion Gurău care şi-au luat posturile în primire la în­ceputul lui aprilie. Desigur, nimeni nu socotea atunci că la secţiile Co­­lanu, perşinari sau Brăteşti, greută­ţile vor fi îndepărtate peste noapte. Prezenţa celor doi comunişti, cu­noştinţele lor tehnice au făcut o bună impresie mecanizatorilor cu stagiu în gospodărie. Atît însă nu era suficient. Trebuiau cunoscuţi oamenii cărora li se încredinţau ma­şinile. Aici era cheia succesului. E­lie Andrei, noul mecanic şef de la secţia Colanu, a avut pare-se la început sarcini mai grele. Fostul muncitor de la uzinele meta­lurgice din Tîrgovişte se afla acum în faţa unor probleme deosebite, noi. Pe gospodărie obiectivul sec­torului zootehnic suna cam aşa: laptele trebuie livrat sub preţul planificat. Costul lui să coboare anul acesta pină sub un leu. închi­­puiţi-vă deci, ce situaţie complicată avea de rezolvat muncitorul abia venit dintr-o uzină unde era obiş­nuit cu strungurile. E adevărat, grija lui principală erau maşi-SCRISOARE DINTR-O GOSPODĂRIE DE STAT nile secţiei, vreo patru tractoare repartizate aici, cîteva tocătoare de nutreţ etc. Cu acestea o scotea el la cap. Dar ca organizator al gru­pei de partid trebuia să antreneze întregul colectiv, pe membri şi ne­membri de partid, oameni cu dife­rite îndeletniciri : mulgători, îngri­jitori de animale, mecanici, tehni­cieni spre acest obiectiv , reducerea preţului de cost la lapte. Ţinerea şedinţelor de partid, in­struirea agitatorilor, formarea şi activizarea unui activ fără partid, apariţia la timp a gazetei de perete, au adus o înviorare în muncă. Toate erau bune, numai preţul de cost al laptelui rămânea acelaşi, adică ridi­cat. A fost convocată o şedinţă de partid lărgită. La sfîrşit grupa de partid a făcut un plan concret de acţiune, pe care l-a supus discu­ţiei organizaţii de bază şi consiliu­lui de conducere al gospodăriei. Propunerile au prins apoi încet, în­cet, viaţă. Să le luăm pe rind. A fost înlocuită munca manuală de la lăptărie, unde separatorul de lapte mobiliza zilnic trei-patru oameni care învârteau o manivelă, prin montarea unui motor electric vechi, reparat de mecanicii secţiei. Apa — deşi existau instalaţii — a ajuns în toate grajdurile abia după repara­rea tuturor adăpătoarelor auto­mate, în felul acesta o serie de oameni au fost eliberaţi de corvoada adăpării animalelor. Anul trecut to­cătorul mecanic de nutreţ era acţio­nat de un tractor. Anul acesta, me­canicul Ion Andrei l-a acţionat cu un motor. Era nerentaibil să fie fo­losit un tractor care putea lucra în câmp. începând din acest an toa­te celelalte maşini agricole care deservesc sectorul zootehnic de la Cojanu nu mai erau trimise la atelierul mecanic din Brăteşti, — cale de peste 15 km. — pentru orice reparaţie. S-au realizat astfel în­semnate economii. Asigurinduse o mai bună deservire a secţiei, anul acesta sectorul zootehnic care se conduce după principiul gospodă­­riei chibzuite, a înregistrat, pentru prima oară, cifre rentabile. După calculele contabile existente produc­ţia de lapte a sporit mult pe cap de vacă furajată atingînd în 8 luni, 2.000 litri. Numai pină în prezent s-au livrat în plus 40.000 litri lap­te. Grupa de partid s-a ocu­pat îndeaproape de munca îngrijito­rilor de animale; mecanicii secţiei le-au făcut munca mai uşoară, con­tribuind fiecare în felul lui la redu­cerea preţului de cost al laptelui cu 6 bănuţi sub cel planificat. Pină sub un leu mai sânt încă cîţiva bănuţi. Preţul de cost va trebui deci să mai scadă. Şi va scădea. Condiţii sunt, iar siguranţa realizării acestei sar­cini ne-o dă grija de care este ani­mat colectivul de muncitori şi teh­nicieni ai secţiei Colanu... L­a Perşinari şi Brăteşti sunt concentrate forţe de sea­mă, întregul utilaj mecanic, ar­tileria grea care ia cu asalt sutele de hectare de teren, răscolindu-l, frămîntândul într-o continuă bătălie pentru recol­tă. învingători ies totdeauna tracto­riștii. Victoria se cântărește, în tone­­grâu, orz, porumb — pe ansamblul gospodăriei. Apoi, specialiştii fac o medie care poate fi apreciată laco­nic , bună sau slabă. Anul acesta la GA.S.­Răzvad producţia de grîu a atins 1.865 kg., iar orzul 2.260 kg. în medie la hectar. Porumbul se culege acum. Se scontează pe două tone şi ceva la hectar. Este o pro­ducţie bună pentru această parte a regiunii. Un amănunt important. Tona de grîu a fost realizată cu 70 de lei mai ieftin decit fusese planificată. Mecanizatorii au reuşit şi ei să ob­ţină la fiecare pantru un preţ de cost care la sfârşitul tuturor lucră­rilor nu va întrece suma de 80 de lei (anul trecut a costat peste 100 lei). Este un succes. El constituie de fapt angajamentul luat de mecani­zatorii gospodăriei care şi-au dat cu­­vâitul să asigure mecanizarea com­plectă a lucrărilor agricole din a­­cest an, să folosească întreaga capa­citate de producţie a tractoarelor şi maşinilor, să respecte regulile agro­tehnice în cultivarea pămîntului pentru obținerea unor recolte mari ce trebuie livrate statului. ...Ion Gurău, cel de-al doilea mun­citor mecanic trimis de partid la G. A. S.-Răzvad, este organizatorul grupei de partid de la secția Perşi­nari. Ifi!­f^ee c®1®' din păcate, în­"11" cepuse să îmbătrânească la G.A.S.-Răzvad — organizarea unei brigăzi de mecanizare complectă — a prins viaţă în primă­vară. Adică atunci cînd Ion Gurău, organizatorul grupei de partid, i-a cunoscut mai bine pe me­canizatori, cînd i-a apreciat pe fie­care nu numai după pregătirea lor ca tractoriști (pentru că toţi sânt „aşi“ ai volanului) ci şi după gra­dul de conştiinţă şi maturitate poli­tică. „ Brigada de mecanizare com­plectă trebuie formată din cei mai buni tractorişti, să devină un model de disciplină şi muncă organizată... Să nu ne pripim. Să vedem cine merită această încredere... Au meritat-o Constantin Grigores­­cu, Niculae Alexandru, Mihai Milea, Pop Teodor şi Petre Iordache (vezi fotografia). Numai Petre Iordache este candidat de partid, ceilalţi sunt membri de partid. Cei cinci mecani­zatori sânt de zece ani în gospodă­ria­­din Răzvad. Au venit la început ca muncitori zilieri fără nici o ca­lificare în sectorul mecanic al gos­podăriei au învăţat tainele motoru­lui, meşteşugul folosirii tractoare­lor. Au plecat pe rind în armată, dar s-au întors toţi la Răzvad după terminarea stagiului. Organizaţia de partid, comuniştii i-au primit în rân­durile lor S-au statornicit aici. Cu împrumut de la stat fiecare şi-a ri­dicat câte o căsuţă, s-au însurat, au copii. Brigăzii de mecanizare com­plectă i se mai spune (neoficial) „Brigada comuniştilor“. Au luat în primire întreg utilajul agricol nece­sar lucrării celor peste 500 hectare teren situat în perimetrul de la Ulmi- Au lucrat pămîntul după toa­te regulile agrotehnice. Sfatul ingi­nerului şef Ion Motoc a fost respec­tat ca litera legii. La recoltare, de pe 220 ha. ei au obţinut o recoltă de grîu de 2.100 kg. în medie, iar de pe o parcelă de 65 ha. o produc­ție de 2.680 kg., înregistrată ca re­cord în podzolul de la Ulmi. După terminarea treierișului brigada lui Milea a avut mult de furcă. Cît ve­deai cu ochii cîmpul era plin de paie. Nu se puteau executa arătu­rile de vară. — Ne mai trebuie facă șase re­morci. Uite planul nostru — i-a spus Milea tovarăşului Gurău. — Vom transporta paiele cu două tractoare, fiecare cu câte 4 remorci. Două la încărcat, două la descărcat. Pe lo­cul eliberat începem arăturile adjad... Aşa s a şi întîmplat. Trac­toriştii Pop Teodor şi Niculae Ale­xandru au cărat paiele. Ceilalţi au a­­rat toată ziua şi noaptea la lumina farurilor. într-un cuvînt, brigada a început lucrările pentru recolta a­­nului viitor. Brigada de mecanizare complectă de la Ulmi a devenit un exemplu pentru toţi mecanizatorii gospodă­riei de stat din Răzvad. Organizaţia de bază studiază acum posibilitatea de a se crea încă două brigăzi ase­mănătoare formate din tractoriştii din brigăzile unde se află mecani­zatori buni ca: Ion Radu, Marin Stan­cu, Ion Rusu şi alţii, membri şi nemembri de partid laolaltă, cum, să vorbim puţin şi des­­prepre atelierul mecanic. Nu-i prea arătos. Abia in curînd vor în­cepe amenajări mai ample aici. Deocamdată s-ar putea repara pla­fonul şi mări puţin geamurile şi mai cu seamă ar trebui înlocuit strungul vechi cu unul mai modern. E vorba de investiţii. Mecanicii sînt şi ei eroii unor fapte care au con­tribuit la victoria recoltei de anul acesta. Sudorul Ion Savu, de exemplu, a avut destulă bătaie de cap vara a­­ceasta cu braţele de la axul osci­lant al combinelor C. 1. In plină campanie a trebuit să sudeze opt asemenea braţe la combinele nov­­nouţe intrate la producţie. La o combină s a rupt chiar axul oscilant. Ion Savu a fost luat noaptea din pat s-o sudeze în plin cîmp, la lu­mina farurilor... (Ce părere au to­varăşii de la uzinele „Semănătoa­rea“ din Bucureşti ?) ...în darea de seamă pe care or­ganizaţia de bază o pregăteşte, Ion Pleşa, organizatorul de partid, a trecut un întreg şir de nume de oameni. Mecanizatorii ocupă un loc de cinste. Stat aici numele celor din brigada pomenită, ale candida­ţilor de partid Negoescu Alexandru, Rusu Dumitru, Gh. Marinescu, ale muncitorilor îngrijitori de animale Cercelaru Marin, Ioana Iomiţă, a inginerului şef Ion Moţoc şi ale multor altora care au muncit cu dragoste la îndeplinirea tuturor sarcinilor din campania acestui an Unul din secretarii Comitetului raional de partid Tîrgovişte, aflînd că am vizitat zilele trecute gospo­dăria agricolă de stat din Răzvad, ne-a spus bucuros : — Merge, merge bine treaba Pe patru roţi... C. MANTU N. PANTILIE In fotografie: brigada de mecanizare complectă condusă de Mihai Milea. SGÎNTEIA Expoziţia „Modele noi de mobilă, executate din plăci a­­glomerate din lemn“, organi­zată în Bucureşti de către Mi­nisterul Construcţiilor, Indus­triei Materialelor de Construc­ţii şi Industriei Lemnului, stîr­­neşte mult interes. Ea a fost vizitată, în decurs de şapte săptămîni, de peste 100.000 de cetăţeni. Din chestionarul de sugestii complectat de vizitatori reiese că dintre noile modele de mo­bilă expuse aici plac mult dor­mitorul furniruit cu nuc, exe­cutat de Iprofil Oraşul Stalin, camera combinată furniruită cu nuc, fabricată de Iprofil Cluj şi camera nefurniruită de zi, produsă de Iprofil Timişoara şi altele. Printre altele, prefe­rinţele publicului se îndreaptă spre mobila în culori deschise, spre tipurile de mobilă lus­truită şi, în ce priveşte tapise­ria, spre materialele plastice. în curînd expoziţii asemănă­toare se vor organiza în alte 5 oraşe mari din ţară. Dar, desi­gur, lucrul cel mai important este trecerea cît mai urgentă la producţia de serie a modele­lor reuşite.­ ­o». „Săptămîna muzicii germane“ la staţiile noastre de radio In cadrul manifestărilor care vor avea loc în ţara noastră cu prilejul aniversării unui deceniu de la pro­clamarea Republicii Democrate Ger­mane, staţiile noastre de radio vor difuza o „Săptămână a muzicii ger­mane“. Concertul de deschidere a săptă­mânii va avea loc joi 1 octombrie şi va cuprinde lucrări de Haendel, Ottmar Gerster şi Johann Cilensek. In continuare, în cadrul „Săptă­­mînii muzicii germane“ se vor trans­mite următoarele emisiuni: vineri — fragmente din opera „Ariodante“ de Haendel, sîmbătă — lucrări de Ernst Hermann Meyer, duminică — muzică uşoară, luni — muzică de cameră, marţi — prezentarea unor instrumente populare germane, miercuri — c­întece de mase şi un concert simfonic. (Agerpres) ­0*0- Impresiile cîtorva participanţi de peste hotare la Colocviul de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale După terminarea lucrărilor Coloc­viului de teoria ecuaţiilor cu deri­vate parţiale, organizat de Academia R. P. Române şi Societatea de ştiin­ţe matematice şi fizice, cîţiva­ din­tre participanţii de peste hotare şi-au exprimat într-o convorbire cu un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, satisfacţia pentru modul cum au decurs lucrările co­locviului şi pentru căldura cu care au fost înconjuraţi în ţara noastră. Prof. A­ V. Bitzadze, membru co­respondent al Academiei de Ştiin­ţe a Uniunii Sovietice, a spus prin­tre altele : Colocviul a avut un ac­centuat caracter de lucru, de rezol­vare a unor probleme importante Pentru mine a fost foarte interesant să ascult comunicările matematicie­nilor romîni, care se preocupă de cele mai actuale probleme de cerce­tare în acest domeniu. Am fost plă­cut impresionat că pe lingă matem­a­ticieni bine cunoscuţi o serie de ti­neri matematicieni români au pre­zentat lucrări de valoare. Pentru noi specialiştii sovietici este o mare satisfacţie să constatăm că prietenii noştri din ţările socialiste lucrea­ză atît de activ în acest domeniu. Cînd mă voi întoarce în U.R.S.S., voi căuta să fac cunoscut în cercu­rile ştiinţifice din Moscova şi No­vosibirsk impresiile mele şi rezul­tatele obţinute la acest colocviu. A. V. Bitzadze a încheiat arătîn­­du-şi bucuria de a fi venit la Bucu­reşti în zilele cînd oraşul îşi sărbă­torea cea de-a 500-a aniversare Ceea ce m-a impresionat îndeosebi în acest oraş — a spus el — a fost campania de construcţii în plină desfăşurare. In vizita pe care am făcut-o apoi pe litoralul Mării Negre am admirat casele de pol­ină, sana­toriile confortabile, construite în­­tr-un stil remarcabil, situate în locu­rile cele mai pitoreşti. Miile de oa­meni ai muncii care vin acolo în fie­care an au posibilitatea să se bucu­re şi în felul acesta de roadele vieţii noi pe care o făuriţi în ţara dr. Prof. Fr. Tricomi (Italia) a adus mulţumiri pentru cordialitatea cu care au fost înconjuraţi oamenii de ştiinţă străini participanţi la acest colocviu. „M-am întîlniit cu mate­maticieni români la multe reuniuni internaţionale şi i-am cunoscut ca oameni prietenoşi, cordiali. Căldura cu care am fost întîmpinaţi aici însă a întrecut orice aşteptare, iar va­loarea lucrărilor prezentate în ca­drul colocviului n-a rămas mai pre­jos. Am realizat un fructuos schimb de vederi, colocviul constituind o manifestare ştiinţifică reuşită şi foarte utilă, lucru pentru care feli­cit pe matematicienii romîni. Prof. Paul Gillis (Belgia) a consi­derat colocviul drept o manifestare a vitalităţii şcolii matematice romî­­neşti. Cunoşteam şcoala matematică romînească — a spus el — încă din anul 1938, cînd ,ca tînăr cercetător, am venit în Romînia pentru a lua contact cu matematicienii români. Revenit aici după 20 de ani am bucuria să găsesc o ţară în plină evoluţie, o şcoală matematică în pli­nă afirmare pe plan internaţional, în încheiere, prof .Gillis şi-a expri­mat satisfacţia pentru schimbul de vederi realizat în cadrul colocviului între matematicieni din diferite ţări, intr-un climat de prietenie şi de în­ţelegere reciprocă. Prof. B. Malgrange (Franţa) a re­levat de asemenea rezultatele ştiin­ţifice ale colocviului, în cadrul că­ruia au fost prezentate un număr considerabil de comunicări intere­sante. Ceea ce ne-a surprins — a spus prof. Malgrange — a fost nu­mărul mare de tineri cercetători care se ocupă în Romînia cu proble­mele care au făcut obiectul coloc­viului. Lucrările lor sunt din punct de vedere calitativ foarte bune. Prof. I. Mikusinski (R. P. Polonă) a subliniat că lucrările colocviului au pus în lumină realizările mate­maticii romîneşti în domeniul ecua­ţiilor cu derivate parţiale, atît de importante în faza actuală a dezvol­tării ştiinţei şi tehnicii. Ca şi toţi ceilalţi participanţi — a spus prof. Mikusinski — am fost mişcat de cordialitatea cu care am fost încon­juraţi şi care întregeşte minunatul bilanţ de impresii cu care plecăm atît de la lucrările colocviului, cît şi din vizita făcută în ţara dv. (Agerpres) Vi­neri, ec­lipsa de soare Vineri, 2 octombrie a.c., se va pro­duce o eclipsă de soare care, de pe teritoriul ţării noastre, va fi vizibilă ca eclipsă parţială. In legătură cu a­­ceasta, un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări tovarăşului I. C. Sîngiorzan de la Observatorul Astronomic al Academiei R. P. Ro­mâne. ÎNTREBARE: Cum se produce e­clipsa de soare? RĂSPUNS : Eclipsa de soare este un fenomen astronomic natural. Cau­zele producerii lui sînt pe deplin cu­noscute şi explicate de ştiinţa. Se ştie că Pămîntul şi satelitul său na­tural, Luna, se află în permanentă mişcare. Luna se învîrteşte în jurul Pămîntului, la rîndul său Pămîntul se învîrteşte în jurul Soarelui. Cînd în mişcarea ei, Luna trece între Pămînt şi Soare, ea poate acoperi total sau parţial discul Soarelui. In acest caz lumina şi căldura Soarelui sînt împie­dicate să ajungă pe suprafaţa Pămîn­tului. Suprafaţa Soarelui ne apare a­­tunci întunecată. Vineri 2 octombrie Luna va începe să acopere discul Soarelui la ora 13 şi 55,8 minute. Faza maximă a eclipsei va fi la ora 14 şi 46,2 minute. Sfîrşi­tul eclipsei parţiale va fi la ora 15 şi 33,9 minute. Astronomii au mai stabi­lit precis, printre altele, că Luna va acoperi 0,235 din diametrul Soarelui, că fenomenul va putea fi observat bine în Europa, o bună parte din Asia de vest, Oceanul Indian, Africa și partea estică a Americă de Nord. ÎNTREBARE: Cînd vor mai fi p­­elipse de Soare ? RĂSPUNS: O eclipsă totală de Soare va avea loc la 15 februarie 1961, în jurul orei zece dimineaţa (ora Bucureştiului), iar următoarea va fi în anul 1999. ÎNTREBARE: Cum va putea fi vă­zut fenomenul de vineri ? RĂSPUNS: La observatorul nostru s-au făcut pregătiri pentru a se foto­grafia cu aparate speciale (dacă vre­mea va fi favorabilă) diferitele faze ale eclipsei. Cei dornici să urmărească eclipsa pot face acest lucru cu ajutorul unui geam înegrit la flacără, cu sticle de ochelari de soare puse una peste alta, cu ochelari de sudură etc. Nr. 4640 Medicamente noi Industria Chimico-Farmaceutică nr. 2 a produs, in acest an, noi me­dicamente : Vitamina F — pentru bo­lile de piele ; Acidopeps — pentru bolile de stomac; Globin — zinc — insulina cu efect prelungit faţă de insulină, pentru diabet; Vitamina A +D2 soluţie ş.a. în prezent se montează utilajul unei noi secţii în care se va fabrica Heparina — un anticoagulant natu­ral. Noul medicament va putea fi găsit în farmacii în­­trimestrul IV a. c. Printr-o mai raţională folosire a materiilor prime, aplicarea unei tehnologii perfecţionate în trimestrul III al acestui an, colectivul între­prinderii a realizat economii de peste 517.000 lei. Măiestria cooperatorilor apreciate peste hotare TG. MUREŞ (coresp. „Scânteii“). La Tg- Mureş funcţionează de cîţiva ani cooperativa „Arta populară“. Aici lucrează 210 muncitori, care şi-au dovedit măiestria în confec­ţionarea obiectelor de artă din lemn, lut şi aragonit. Ei produc peste o mie de sortimente căutate în ţară şi in străinătate. Produsele coopera­tivei au fost expuse la ultimele tîr­­guri internaţionale de mostre din Leipzig şi Viena, au fost trimise în Olanda şi în alte ţări, unde sunt mult apreciate, în urma comenzilor primite, la cooperativa „Arta populară“ se pro­duc în prezent mari cantități de casete pentru televizoare, mese de bar, rafturi pentru cârti etc. Tragerea la sorţi a obligaţiunilor C. E. C. şi a libretelor de economii C. E. C cu cîştiguri La tragerea la sorţi lunară a obliga­­ţiunilor C.E.C. ce a avut loc la 30 sep­tembrie a.c. în Capitală, au cîştigat: 75.000 lei obligaţiunea cu Nr. 06 se­ria 14668. 50.000 lei obligaţiunea cu Nr. 01 se­ria 09581. 25.000 lei obligaţiunea cu Nr. 12 se­ria 24.777 cîte 10.000 lei fiecare, obUgatiunile: Nr. 09 seria 10294, Nr. 34, seria 17.1691. S-au mai atribuit numeroase alte cîş­tiguri de valori intre 800 şi 5.000 lei. In total s-au atribuit 861 cîştiguri în valoare de 1.000.000 lei. Obligaţiunile care nu au ieşit câşti­gătoare la această tragere, participă din oficiu la următoarea tragere la sorţi din 31 octombrie 1959. De asemenea, la 30 septembrie a avut loc în Capitală şi tragerea la sorţi tri­mestrială, a libretelor de economii C.E.C. cu câştiguri. La această tragere au ieşit câştigă­toare cu 250 la sută libretele ale căror numere au terminaţia 601 , cu 200 la sută libretele ale căror numere au ter­minaţia 927 , şi cu 100 la sută libretele ale căror numere au terminaţiile 620 şi 472. Libretele ale căror numere au termi­naţiile : 198 :­ 135 : 459 ; 827 ; 000 ; 219 ; 928 ; 360, au ieşit câştigătoare cu 50 la sută, iar libretele ale căror numere au ter­minaţiile 560; 744 ; 578 ; 302 ; 025 ; 755; 290; şi 837, au ieşit câştigătoare, cu 25 la sută. Toate cîştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al librete­lor ieşite câștigătoare la tragere. Următoarea tragere la sorți trimes­trială a libretelor cu cîștiguri va avea loc la 31 decembrie 1959.

Next