Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)
1959-10-01 / nr. 4642
Nr. 4642 SSIXTEIA ----------- , ■■■■■' J. , ■■■■■■ ■■■ 1 '■■■■■■ '■»■'in . hi ■ I _ '■ « China nouă sub soarele socialismului ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Cuvintarea Cuvintarea ambasadorului Siu Gien-guo tovarăşului Ştefan Ioitec Mulţumind pentru organizarea adunării festive, ambasadorul Siu Gien-guo a spus : Mâine se vor împlini zece ani de la proclamarea Republicii noastre populare. Sunt zece ani de dezvoltare impetuoasă şi progres vertiginos al ţării noastre. Chiar în această perioadă scurtă, sub conducerea justă a Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, poporul chinez, care s-a eliberat de asuprire, a obţinut succese strălucite în revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. In ţara noastră s-a realizat în linii generale transformarea socialistă a agriculturii, a industriei meşteşugăreşti, a industriei şi a comerţului capitalist ; a fost lichidată în genere proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi a fost stabilit pe o bază solidă regimul socialist ; se formează într-un ritm rapid noul şi complectul sistem al economiei naţionale şi s-a creat baza industrializării socialiste ; pe baza dezvoltării producţiei s-a ridicat în mod simţitor nivelul de trai material şi cultural al poporului, iar conştiinţa politică şi starea de spirit a poporului s-au schimbat integral. In cei zece ani, economia naţională a ţării noastre a înregistrat o mare dezvoltare. In industrie, în 1958, valoarea globală a producţiei a crescut de 9,3 ori faţă de 1949, cu un spor anual în medie de 28,1 la sută. Ponderea producţiei globale a industriei şi a industriei meşteşugăreşti în producţia globală a ţării a crescut de la 30,1 la sută în 1949, la 63,6 la sută în 1958. Producţia mijloacelor de producţie a crescut excepţional de rapid, valoarea ei fiind aproape de 21 de ori mai mare fată de 1949, cu un spor mediu anual de 40 la sută. In agricultură, valoarea totală a producţiei în 1958 a fost de 2,3 ori mai mare fată de 1949, cu un spor mediu anual de 9,8 la sută. Odată cu avântul necontenit al economiei naţionale cultura şi învăţământul ţării noastre au luat de asemenea o mare dezvoltare. In 1958, numărul studenţilor din institutele de învăţămînt superior a ajuns la 660.000 sporind de 5,7 ori faţă de 1949, numărul elevilor din şcolile medii profesionale a ajuns la 1,47 milioane, sporind de 6,4 ori faţă de 1949, cel al elevilor din şcolile medii de cultură generală a ajuns la 8,52 milioane, sporind de 8,2 ori faţă de acelaşi an, iar cel al elevilor din şcolile elementare a ajuns la 86 milioane, sporind de 3,5 ori. Toate aceste succese strălucite au dovedit în mod convingător că linia generală a partidului de construire a socialismului : „încordîndu-ne toate forţele, tinzînd mereu înainte, să construim socialismul după principiul mai mult, mai repede, mai bine, mai economic“ şi întregul complex de orientări ale „mersului pe două picioare“ lansate de partid sunt întrutotul juste. Cea de-a 8-a plenară a C.C. al partidului nostru, care a avut loc recent, a trasat în faţa întregului partid şi a întregului popor următoarea sarcină de luptă : continuarea campaniei pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de economii, în scopul îndeplinirii în acest an, înainte de termen, a indicilor principali ai celui de-al doilea plan cincinal (1958—1962). Totodată, ţinînd seama de datele verificate privitoare la producţia agricolă din anul trecut, de îndeplinirea planului economiei naţionale in primul semestru al anului curent şi de recentele calamităţi naturale, Plenara a propus un proiect cu privire la reajustarea celor 4 indici principali ai producţiei de oţel, cărbune, cereale şi bumbac. Este foarte clar că planul de economie naţională reajustat rămîne încă un plan al continuării saltului înainte şi că poate fi depăşit şi de aceea cu atît mai mult poate să încurajeze iniţiativa oamenilor muncii. Ne va fi posibil, a arătat ambasadorul Siu Gien-guo, ca un decurs de aproximativ 10 ani (începînd din 1958) să traducem în fapt lozinca „Să ajurgem din urmă Anglia în ce priveşte producţia principalelor articole industriale în decurs de 15 ani“. Ne va fi de asemenea posibil să depăşim cu mult înainte de termen, programul de dezvoltare a agriculturii în 12 ani (1956—1967). In prezent, popoml nostru, răspunzînd cu mare entuziasm la chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, desfăşoară în continuare în întreaga ţară campania viguroasă pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de economii şi luptă cu abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de salt continuu înainte al economiei naţionale pe anul acesta. Noi am realizat un mare salt nu numai în 1958, noi vom realiza acest salt continuu înainte şi în 1959 şi în întreaga perioadă a celui de-al doilea plan cincinal. Pe baza planului reajustat al economiei naţionale, valoarea producţiei industriale globale a ţării noastre va spori în anul acesta cu 25,6 la sută faţă de anul trecut — an de salt excepţional de mare — iar a producţiei agricole cu 10 la sută. Această creş- t tere reprezintă un ritm pe care nu îl au şi nici nu vor avea niciodată ţările capitaliste. Odată cu marele salt săvîrşit în economia naţională in 1958, peste tot în satele noastre s-au înfiinţat comune populare. înfiinţarea comunelor populare exprimă cerinţele sutelor de milioane de ţărani. Pentru a pune capăt mai repede şi mai eficient sărăciei şi înapoierii, masele largi de ţărani nu mai puteau fi satisfăcute cu forma de organizare a cooperativelor de tip superior, existente pe atunci, şi au cerut înfiinţarea comunei populare — o organizaţie de mai mari proporţii şi cu o sferă mai extinsă de activitate. In conformitate cu repetatele indicaţii ale Comitetului Central al partidului nostru şi ale tovarăşului Mao Tze-dun, în ultimele cîteva luni s-a efectuat munca de reglementare a comunelor populare rurale şi s-a păşit pe calea întăririi şi dezvoltării lor sănătoase. Linia generală a partidului, marele salt înainte şi comuna populară constituie, toate, întruchiparea măreţei hotărîri şi marii înţelepciuni a celor 650 milioane de oameni harnici şi curajoşi din ţara noastră şi sînt rezultatul îmbinării creatoare a adevărurilor universale ale marxism-leninismului cu situaţia reală din China, îmbinare înfăptuită de tovarăşul Mao Tze-dun, marele conducător al partidului nostru şi al tuturor popoarelor ţării noastre. Am obţinut măreţe victorii în anul trecut şi în prima jumătate a anului în curs, tocmai pentru că, construind socialismul, am întărit rolul conducător al partidului, urmînd cu fermitate principiul „politica conduce“, am adoptat metoda de lucru a liniei maselor şi am ţinut sus gloriosul steag al liniei generale, al marelui salt şi al comunei populare, mergînd pe drumul măreţ al luptei pentru noi victorii. Intre poporul chinez şi poporul român există o prietenie frăţească profundă. Ambele noastre ţări sînt membre ale marii familii a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Marxism-leninismul a unit strîns ţările noastre cu toate celelalte ţări socialiste. In decursul celor 10 ani, odată cu dezvoltarea rapidă a construcţiei socialiste din ţările noastre, s-au întărit necontenit şi relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre. Poporul chinez priveşte cu mare bucurie realizările strălucite pe care eroicul şi harnicul popor român, sub conducerea justă a Partidului Muncitoresc Romín, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej le-a obţinut în cei 15 ani ,de la eliberare în revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. Astăzi, România a lichidat starea de înapoiere economică de dinainte de eliberare, transformîndu-se într-o ţară industrial-agrară socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare industrială. Concomitent cu avîntul tot mai mare al economiei naţionale a crescut necontenit şi nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul chinez consideră întotdeauna realizările dv. ca propriile sale realizări, iar succesele dv. ca propriile sale succese. Ne bucurăm din inimă şi suntem însufleţiţi de aceste realizări strălucite obţinute de poporul frate român. In încheiere ambasadorul Siu Gien-guo a spus: Vorbind la sărbătorirea acestei glorioase zile a poporului nostru de marile realizări obţinute de poporul nostru în cei 10 ani care au trecut, trebuie să subliniem că realizările pe care le-am obţinut în opera de construire a socialismului sânt indisolubil legate de ajutorul şi sprijinul Uniunii Sovietice şi al celorlalte ţări socialiste. Poporul frate român a sprijinit construcţia socialistă a ţării noastre prin maşini, utilaje şi produse petrolifere fabricate prin munca lui harnică şi a trimis specialişti bine pregătiţi pentru a ne acorda ajutor în lucrările de construcţie. Poporul român a acordat un sprijin puternic luptei drepte duse de poporul nostru pentru apărarea teritoriului său Taiwan şi a Insulelor de coastă. Poporul nostru exprimă din inimă poporului român mulţumirile sale pentru sprijinul frăţesc de care s-a bucurat, şi transmite din suflet poporului român frate salutul Său. Cu zece ani în urmă, la 1 octombrie 1949, poporul chinez, ca un uriaş care şi-a scuturat lanţurile ce-i ferecau trupul, a devenit stăpân pe propria lui soartă. Sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez el a încununat victorios lungile sale lupte revoluţionare şi a proclamat Republica Populară Chineză, stat socialist al muncitorilor şi ţăranilor. Poporul chinez a fost întotdeauna un mare popor — dar în trecut nu s-a bucurat niciodată de libertate. China a fost totdeauna o ţară uriaşă — aproape cu întregul continent european — dar, înainte de triumful revoluţiei, n-a ocupat niciodată în viaţa internaţională locul ce i se cuvenea Instaurarea puterii populare a deschis o eră nouă în istoria de multe milenii a poporului chinez. Victoria revoluţiei din China constituie o strălucită biruinţă a învăţăturii marxist-leniniste, o demonstraţie a forţei ei de neînvins în opera de transformare a societăţii, a valabilităţii ei pentru toate popoarele, pentru toate ţările. Prin revoluţia sa biruitoare, poporul chinez a dat o lovitură puternică sistemului colonial, din lanţul căruia s-a smuls una din cele mai mari şi mai importante verigi. Construirea cu succes a socialismului în China este o dovadă strălucită că în zilele noastre când există marele lagăr socialist cu inepuizabilele sale posibilităţi, victoria socialismului este uşurată şi în ţările în care forţele de producţie sunt încă slab dezvoltate. Apariţia Chinei populare pe harta politică a lumii a contribuit la schimbarea radicală a raportului de forţe pe arena internaţională în favoarea socialismului, constituind un factor de seamă al unităţii marii familii a ţărilor socialiste, al coeziunii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Legat de poporul frate chinez prin puternice şi indestructibile relaţii internaţionaliste de prietenie şi colaborare, sub marele stindard al socialismului, poporul român participă astăzi din toată inima la cea de-a zecea aniversare a Chinei populare şi împărtăşeşte pe deplin sentimentele de bucurie cu care oamenii muncii chinezi întîmpină marea lor sărbătoare naţională. Transmitem poporului chinez, Partidului Comunist Chinez în frunte cu Comitetul său Central, guvernului Republicii Populare Chineze un sincer şi frăţesc salut de luptă şi cele mai călduroase felicitări pentru marile succese dobîndite prin munca lor eroică, pe calea desăvârşirii construcţiei socialiste. Făcînd zid în jurul Partidului Comunist Chinez, poporul a păşit ferm pe drumul construirii societăţii socialiste. Ca de le cer la pămînt se deosebeşte vechea Chină, stat înapoiat, semifeudal, semicolonial, obiect de jaf al imperialiştilor străini şi al exploatatorilor interni de China populară de astăzi, patria unui popor liber, angajat cu tot talentul, hărnicia şi imensa sa putere de muncă, într-o operă de gigantice proporţii. Prin munca eroică a poporului chinez sub conducerea partidului său comunist, în China nouă au fost în Unii mari desăvârşite transformările socialiste în toate domeniile vieţii economice şi sociale. China populară cunoaşte în prezent un puternic avînt al economiei şi culturii naţionale. în zece ani producţia industrială a crescut de peste 11 ori, iar producţia agricolă a sporit de două ori şi jumătate. Vorbitorul a enumerat o serie de cifre care ilustrează dezvoltarea impetuoasă a economiei şi Culturii în R.P. Chineză. Partidul comunist a chemat poporul chinez să lupte pentru îndeplinirea înainte de termen a celui de-al doilea plan cincinal, a trasat sarcina ca în următorii cîţiva ani China să ajungă din urmă ţări capitaliste puternic dezvoltate din punct de vedere economic, întregul popor chinez urmează cu încredere gloriosul său partid, călit în lupte revoluţionare. Puternică prin marile ei victorii, Republica Populară Chineză reprezintă o uriaşă forţă a păcii şi progresului, o mare putere a vremii noastre, care şi-a cîştigat pe drept cuvînit stima şi dragostea tuturor popoarelor din Asia şi din lumea întreagă, însăşi viaţa impune ca Republica Populară Chineză să-şi ocupe locul ce i se cuvine de drept în Organizaţia Naţiunilor Unite. Astăzi, în politica mondială nu este posibil să nu se ţină seama de existenţa Chinei populare, a Chinei noi socialiste, una dintre marile puteri ale lumii. Alături de Uniunea Sovietică, de toate ţările socialiste şi de alte ţări membre ale O.N.U., Republica Populară Romina a susţinut, întotdeauna, cu fermitate dreptul legitim al Republicii Populare Chineze de a-şi ocupa locul în această organizaţie internaţională. Poporul român şi guvernul Republicii Populare Române s-au declarat, de asemenea, solidari cu lupta dreaptă a poporului chinez, împotriva ocupării Taiwanului şi a insulelor înconjurătoare de către forţe militare străine. Ţările socialismului, care îşi dezvoltă cu succes economia şi cultura, sunt vital interesate în asigurarea unei păci trainice în lume. O expresie strălucită a acestei politici este recenta vizită a tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. Oamenii muncii din întreaga lume au admirat vigoarea cu care conducătorul guvernului sovietic a militat pentru afirmarea principiilor coexistenţei paşnice. Vizita în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov constituie fără îndoială un aport de seamă la slăbirea încordării internaţionale, la crearea climatului de încredere în relaţiile dintre state. De o însemnătate deosebită sunt propunerile istorice ale Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală, prezentate la tribuna ONU de către tovarăşul Hruşciov în numele guvernului sovietic. Răsunetul favorabil pe care aceste propuneri l-au găsit în întreaga lume arată că există premise pentru abordarea lor concretă, pentru izolarea vrăjmaşilor înrăiţi ai păcii, pentru lichidarea politicii „războiului rece“, pentru inaugurarea unei ere de colaborare internaţională rodnică. Intre R. P. Română şi China populară s-au închegat şi dezvoltat trainice legături de prietenie şi colaborare multilaterală. Aşa cum a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvântul său de salut la al VIII- lea Congres al Partidului Comunist Chinez : „La temelia prieteniei celor două popoare, român şi chinez, stă comunitatea de năzuinţe şi ţeluri ale partidelor noastre, comunitatea sistemelor sociale, hotărârea neclintită de a întări indisolubila unitate internaţionalistă a ţărilor sistemului socialist, de a consolida pacea între popoare. O astfel de prietenie este cu adevărat de nezdruncinat“. In continuare, tov. Şt. Voitec a ilustrat cu date concrete strânsa colaborare economică şi culturală dintre R.P Română şi R.P. Chineză. Fiecare succes pe calea spre socialism înregistrat de tovarăşii noştri chinezi este întîmpinat cu o deosebită căldură de oamenii muncii din ţara noastră, considerindu-l drept o victorie proprie, drept o victorie comună a marii noastre familii socialiste. De la această tribună adresăm poporului chinez, Partidului Comunist Chinez salutul nostru frăţesc şi urări de noi biruinţi pentru cauza noastră comună, cauza socialismului şi a păcii. Rîul Huai era cunoscut de veacuri ca un pricinuitor de dezastre pentru poporul chinez. Apele sale sunt astăzi îmblînzite şi puse în serviciul oamenilor. In fotografie: Unul din lacurile de acumulare construite pe rîul Huai în anii puterii populare. Pag. 3 O imagine a capitalei R. P. Chineze: noi clădiri moderne pe una din străzile care duce spre piflja Tien An Mîn. In mijloc: Palatul cultural al naţionalităţilor; la stingă: Hotelul naţionalităţilor. Un deceniu strălucit Chinezii au o zicală: „In zece ani creşte un pom, într-o sută de ani un om“. Zece ani pentru o ţară şi mai ales pentru dezvoltarea unei tari vechi cu o istorie de câteva mii de ani, nu înseamnă decât o clipă. Dar în ultimii zece ani aspectul Chinei s-a schimbat radical. Acum, cînd poporul nostru întâmpină cea de-a zecea aniversare a întemeierii Republicii Populare Chineze, oamenii îşi amintesc cu un sentiment de bucurie şi emoţie fără margini de cei zece ani care au trecut şi privesc cu încredere spre viitor. In urechile noastre răsună puternic cuvintele: „Poporul chinez, care reprezintă un sfert din populaţia globului, s-a trezit !“ Aceste cuvinte au fost rostite de marele conducător al tuturor naţionalităţilor din ţara noastră, tovarăşul Mao Tze-dijji, în cuvîntul de deschidere a primei sesiuni a Consiliului Politic Consultativ al poporului chinez din 29 septembrie 1949. Aşa este, poporul chinez s-a trezit. După cum ştie toată lumea, înainte China era o ţară semifeudală, semicolonială. Relaţiile de producţie înapoiate apăsau crunt asupra forţelor de producţie. Din 1901 până în 1949, timp de 49 de ani, China a produs în total numai 7.600.000 tone de oţel. In agricultură producţia pe unitatea de suprafaţă era extrem de scăzută şi, în ciuda faptului că China era denumită „ţară agricolă“, în fiecare an se importau cereale şi bumbac. întemeierea R. P. Chineze a deschis o pagină cu totul nouă în istoria ţării noastre. Pe această pagină scrie cu litere mari : construirea socialismului. Pentru a construi socialismul, timp de zece ani poporul nostru, sub conducerea partidului comunist şi a tovarăşului Mao Tze-dun, a trecut prin lupte grele şi complicate, a îndeplinit în întregime sarcinile revoluţiei democrate şi a obţinut o mare victorie in revoluţia socialistă. începînd din prima zi după preluarea puterii politice în întreaga ţară au fost confiscate întreprinderile capitalismului birocratic, care au fost transformate în întreprinderi de stat, socialiste. Puterea economică a imperialiştilor, ca şi puterea politică pusă în slujba lor au fost complect înlăturate. Din 1950 pînă în 1952 s-a înfăptuit pe întreg cuprinsul ţării mişcarea de înăbuşire a contrarevoluţiei. In aceşti ani, pe un teritoriu nou eliberat, cu o populaţie de peste 300.000.000 de locuitori s-a înfăptuit reforma agrară. Marile victorii obţinute în primii trei ani de la întemeierea R. P. Chineze au făcut ca puterea dictaturii democrat-populare să se consolideze din ce în ce mai mult. S-a statornicit şi s-a întărit rolul conducător al economiei socialiste în întreaga economie naţională. In linii mari munca de refacere a economiei a fost îndeplinită. Pe atunci în ţara noastră mai exista însă un mare număr de întreprinderi industriale şi comerciale capitaliste. Exista de asemenea, într-o mare măsură proprietatea individuală în agricultură şi în manufactură. E clar că aceste elemente nesocialiste ale economiei erau în contradicţie cu cauza construcţiei socialiste. De aceea, odată cu începerea construcţiei economice planificate, ţara noastră a înfăptuit o transformare sistematică a acestor elemente nesocialiste. După reforma agrară, C.C. al Partidului Comunist Chinez a elaborat planul mişcării de dezvoltare a cooperaţiei şi într-ajutorarea în agricultură. Pe baza principiului liberului consimţămînt şi al avantajului reciproc, trecând prin diferite etape, de la întovărăşirea agricolă (care cuprindea numai unii germeni ai socialismului), la cooperativa de producţie de grad inferior cu caracter semisocialist, apoi la cooperativa agricolă de grad superior, cu caracter socialist, marea masă a ţărănimii a fost atrasă pe drumul socialismului. Prin avîntul luat în 1955 şi 1956 de cooperativizarea agriculturii a fost înfăptuită în linii mari transformarea socia- , listă pe scară largă a economiei individuale a peste 500 milioane de ţărani, operă de însemnătate istorică. In aceeaşi perioadă în ţara noastră s-a efectuat transformarea socialistă totală a industriei şi comerţului capitalist, precum şi a industriei manufacturiere. In felul a-cesta au fost îndeplinite în cea mai mare măsură sarcinile revoluţiei socialiste în domeniul mijloacelor de producţie. Acum, cu excepţia unor teritorii ale naţionalităţilor conlocui-DEN TI-HUEI vice-premier al Consiliului de Stat al R. P. Chineze toate, în ţara noastră există în general doar două feluri de proprietate asupra mijloacelor de producţie şi anume, proprietatea socialistă a întregului popor şi proprietatea socialistă cooperatistă. După cum a spus tovarăşul Mao Tzedun „revoluţia socialistă adevărată şi desăvârşită nu izbândeşte intr-o zi şi o noapte“. Faptul că am transformat proprietatea mijloacelor de producţie nu înseamnă nicidecum că lupta dintre cele două căi s-a terminat. Experienţa ţării noastre a dovedit că lupta de clasă dintre proletariat şi burghezie, lupta dintre forţele politice şi ideologice ale acestor două clase este de lungă durată, cu cotituri, iar uneori devine chiar aprigă. în anul 1957 elementele de dreapta burgheze au pornit un atac turbat împotriva dictaturii proletariatului, împotriva conducerii P. C. Chinez și a întregii politici socialiste. Partidul a condus întregul popor la desfășurarea luptei victorioase împotriva elementelor de dreapta şi totodată a pornit mişcarea pentru reglementarea stilului de muncă, ceea ce a făcut ca pe frontul politic şi ideologic să se obţină o mare victorie a revoluţiei socialiste. In lupta dintre cele două căi, socialismul a învins capitalismul în toate domeniile. Problema „care pecare“ a fost rezolvată în linii mari în ţara noastră. Construcţia socialismului s-a înfăptuit la noi concomitent cu revoluţia socialistă şi s-au grăbit una pe alta. Din 1953 pînă în 1957 ţara noastră a înfăptuit primul plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Imperialiştii au declarat că dezvoltarea Chinei este o „iluzie“ care va eşua în mod categoric. Dar noi nu numai că am realizat planul cincinal, dar l-am şi depăşit. în perioada primului plan cincinal în întreaga ţară au fost construite peste 1000 de fabrici şi uzine, dintre care 921 unităţi de mari proporţii. In medie, la fiecare trei zile şi ceva a intrat în producţie cite o uzină de mari proporţii. Multe ramuri industriale importante pe care ţara noastră nu le avea în trecut au fost construite în această perioadă. Printre acestea se află: industria de utilaj metalurgic, industria de utilaj minier şi utilaj electric, industria constructoare de maşini, industria de automobile, avioane, strunguri moderne, topitorii pentru aliaje superioare şi pentru principalele metale colorate ş.a. In 1957 valoarea globală a producţiei industriale a ţării noastre a ajuns la 65.000.000.000 yuani, crescînd cu peste 600 la sută faţă de 1949. Din 1953 pînă în 1957, în timp de cinci ani, valoarea globală a producţiei industriale a crescut în medie pe fiecare an cu 19,2 la sută. In 1957 producţia de oţel a ajuns la 5.350.000 tone, crescînd de 33 de ori faţă de 1949. Producţia de cărbune a ajuns la 130.000.000 tone, de patru ori mai mult decit în 1949. In acelaşi an 1957, valoarea globală a producţiei agricole şi a ramurilor sale auxiliare a ajuns la 60 300.000.000 yuani, cu 85 la sută mai mult decit în 1949, obţinindu-se o creştere medie anuală de 8 la sută. Nivelul de trai al poporului s-a îmbunătăţit simţitor. Un mare număr de şomeri, pe care nu i-a lăsat moştenire vechea Chină, au fost plasaţi în muncă. In acelaşi timp cu dezvoltarea industriei, statul a ridicat treptat salariile muncitorilor şi funcţionarilor şi bunăstarea lor. Datorită creşterii veniturilor maselor de muncitori şi ţărani, puterea de cumpărare a populaţiei a crescut în 1957 cu 71 la sută faţă de 1952. Ca rezultat al îndeplinirii primului plan cincinal, proporţia dintre industrie şi agricultură, dintre industria grea şi industria uşoară a suferit o mare schimbare. In valoarea producţiei globale a industriei şi agriculturii, greutatea specifică a industriei şi manufacturii era în 1952 de 41,5 la sută, iar în 1957 s-a ridicat la 56,5 la sută. In valoarea producţiei globale industriale, greutatea specifică a industriei mijloacelor de producţie era în 1952 de 397 la sută, iar în 1957 s-a ridicat la 52,8 la sută. Se poate spune că îndeplinind şi depăşind primul plan cincinal ţara noastră a construit baza industrializării sale socialiste. Dacă în perioada primului plan cincinal, poporul chinez a obţinut mari succese, atunci în primul an al celui de al doilea plan cincinal, adică în anul 1958, succesele au fost şi mai strălucite. (Continuare In pag. IV-a, col. 1-3) Grîu romînesc în satul celor 9 Lan *«*«****. Am poposit nu demult într-o comună populară din provincia Hopei. Se numește Siao Than Shan — nn romînește „micul munte parfumat“ — dar este cunoscută mai degrabă sub numele comun al celor nouă Lan. E comuna celor 9 Lan, care ne-au vizitat ţara cu un an în urmă. Ceea ce mă aducea acolo era o invitaţie laconică primită prin telefon: „Veniţi să vedeţi griul romînesc“. Am aflat că este vorba despre griul oferit , dar de ţăranii romini fi adus de tovarăşele Lan în geamantanele lor cale de 12.000 kilometri ca să-l însărmnţeze în pămîntul Chinei. Griul oferit de țăranii romîni a devenit un oaspete de seamă la Siao Than Shan. Cea mai bună brigadă din satul Tsui, brigada bătrînului comunist Ian Jun-lin, l-a luat sub ocrotire. Pentru griul romînesc a fost rezervat locul cel mai bun, a fost grăpat, plivit, apărat de insecte zi şi noapte, îngrăşat suplimentar. Oaspetele venea doar din România, de la „Romania Siunti“ — fraţii români. Şi acest griu a rodit din belşug, dînd 604 gini la mu (peste 4500 kg. la hectar). Azi toate satele comunei Siao Than Shan ti solicită, sămînţa fiind drămuită cu zgîrcenie de prietenii noştri. Anul trecut, ţăranii din Siao Than Shan şi-au luat ca sarcină să ridice producţia de cereale de la 100 de gini la mucit era în 1957, la peste 300 gini. Mii de oameni au împînzit cîmpul şi au săpat pămîntul cu hîrleţe şi lopeţi la o adîncime de unci (33 centimetri). A început apoi, ca pretutindeni în China, campania pentru strîngerea îngrăşămintelor. O întrecere pasionantă a cuprins satele comunei. Astăzi o reţea de canale împînzeşte cîmpurile din jurul comunei Siao Than Shan. Oamenii din Siao Than Shan şi-au împlinit şi continuă să-și împlinească visurile. Mai întîi un vis comun tuturor țăranilor de aici — o livadă cu pomi fructiferi. A răsărit în ultimii ani. In prezent sînt în ea numai piersici, vreo 1500. Apoi visul bătrînilor — lumina electrică — a intrat în sat adusă pe cabluri de la uzina electrică de curînd construită. Pe cele 9 Lan le-am găsit la noua fermă de porci amenajată din iniţiativa şi prin munca lor. Cele nouă Lan au devenit crescătoare de porci fruntaşe. Noutatea am aflat-o în drum spre satul Tsui, scrisă pe tăbliţele indicatoare aşezate la răscruci. Ideea înfiinţării unei crescătorii de porci a pornit de la cea de-a cincea Lari, pe nume Tiao Cen Lan. Crescătoria a fost durată în cursul toamnei şi iernii trecute. S-au ridicat aici peste 100 de grajduri, depozite de furaje etc. S-a lucrat pe ger şi pe ploaie. Tovarăşele Lan întocmesc in prezent socoteli în tone. Sint tone de care pe care le vor livra populaţiei din Pekin. In toamna trecută crescătoria avea 600 porci, la sfirşitul anului acesta va avea 1.000, iar peste un an 7.000. Iată numai cîteva din realizările prietenilor noştri din Siao Than Shan — o mică familie în marea familie a Chinei — de zece ani în continuu progres. A. MUNTEANU Pekin, septembrie 1959.