Scînteia, octombrie 1959 (Anul 28, nr. 4642-4668)

1959-10-01 / nr. 4642

Nr. 4642 SSIXTEIA ----------- , ■■■■■' J. , ■■■■■■ ■■■ 1 '■■■■■■ '■»■'in . hi ■ I _ '■ « C­hina nouă sub soarele socialismului ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Cuvintarea Cuvintarea ambasadorului Siu Gien-guo tovarăşului Ştefan Ioitec Mulţumind pentru organizarea adunării festive, ambasadorul Siu Gien-guo a spus : Mâine se vor îm­plini zece ani de la proclamarea Republicii noastre populare. Sunt zece ani de dezvoltare impetuoasă şi progres vertiginos al ţării noas­tre. Chiar în această perioadă scurtă, sub conducerea justă a Par­tidului Comunist Chinez şi a tova­răşului Mao Tze-dun, poporul chi­nez, care s-a eliberat de asuprire, a obţinut succese strălucite în re­voluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului. In ţara noastră s-a realizat în linii ge­nerale transformarea socialistă a agriculturii, a industriei meşteşu­găreşti, a industriei şi a comer­ţului capitalist ; a fost lichidată în genere proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi a fost stabilit pe o bază solidă regimul so­cialist ; se formează într-un ritm rapid noul şi complectul sistem al economiei naţionale şi s-a creat baza industrializării socialiste ; pe baza dezvoltării producţiei s-a ridicat în mod simţitor nivelul de trai mate­rial şi cultural al poporului, iar conştiinţa politică şi starea de spirit a poporului s-au schimbat integral. In cei zece ani, economia naţio­nală a ţării noastre a înregistrat o mare dezvoltare. In industrie, în 1958, valoarea globală a producţiei a crescut de 9,3 ori faţă de 1949, cu un spor anual în medie de 28,1 la sută. Ponderea producţiei globale a industriei şi a industriei meşteşugă­reşti în producţia globală a ţării a crescut de la 30,1 la sută în 1949, la 63,6 la sută în 1958. Producţia mijloacelor de producţie a crescut excepţional de rapid, valoarea ei fiind aproape de 21 de ori mai mare fată de 1949, cu un spor mediu a­­nual de 40 la sută. In agricultură, valoarea totală a producţiei în 1958 a fost de 2,3 ori mai mare fată de 1949, cu un spor mediu anual de 9,8 la sută. Odată cu avântul necontenit al economiei naţio­nale cultura şi învăţământul ţării noastre au luat de asemenea o mare dezvoltare. In 1958, numărul stu­denţilor din institutele de învăţă­­mînt superior a ajuns la 660.000 sporind de 5,7 ori faţă de 1949, nu­mărul elevilor din şcolile medii profesionale a ajuns la 1,47 mili­oane, sporind de 6,4 ori faţă de 1949, cel al elevilor din şcolile medii de cultură generală a ajuns la 8,52 mi­lioane, sporind de 8,2 ori faţă de acelaşi an, iar cel al elevilor din şcolile elementare a ajuns la 86 mi­lioane, sporind de 3,5 ori. Toate aceste succese strălucite au dovedit în mod convingător că linia generală a partidu­lui de construire a socialismu­lui : „încordîndu-ne toate forţele, tinzînd mereu înainte, să construim socialismul după principiul mai mult, mai repede, mai bine, mai economic“ şi întregul complex de orientări ale „mersului pe două picioare“ lansate de partid sunt în­­trutotul juste. Cea de-a 8-a plenară a C.C. al partidului nostru, care a avut loc recent, a trasat în faţa întregului partid şi a întregului popor urmă­toarea sarcină de luptă : continua­rea campaniei pentru mărirea pro­ducţiei şi respectarea regimului de economii, în scopul îndeplinirii în a­­cest an, înainte de termen, a indici­lor principali ai celui de-al doilea plan cincinal (1958—1962). Totodată, ţinînd seama de datele verificate privitoare la producţia agricolă din anul trecut, de îndeplinirea planu­lui economiei naţionale in primul semestru al anului curent şi de re­centele calamităţi naturale, Plena­ra a propus un proiect cu privire la reajustarea celor 4 indici principali ai producţiei de oţel, cărbune, ce­reale şi bumbac. Este foarte clar că planul de economie naţională re­ajustat rămîne încă un plan al con­tinuării saltului înainte şi că poate fi depăşit şi de aceea cu atît mai mult poate să încurajeze iniţiativa oamenilor muncii. Ne va fi posibil, a arătat ambasa­dorul Siu Gien-guo, ca un decurs de aproximativ 10 ani (începînd din 1958) să traducem în fapt lozinca „Să ajur­gem din urmă Anglia în ce priveşte producţia principalelor ar­ticole industriale în decurs de 15 ani“. Ne va fi de asemenea posibil să depăşim cu mult înainte de ter­men, programul de dezvoltare a a­­griculturii în 12 ani (1956—1967). In prezent, popoml nostru, răspunzînd cu mare entuziasm la chemarea Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Chinez, desfăşoară în conti­nuare în întreaga ţară campania viguroasă pentru mărirea producţiei şi respectarea regimului de econo­mii şi luptă cu abnegaţie pentru în­deplinirea şi depăşirea planului de salt continuu înainte al economiei naţionale pe anul acesta. Noi am realizat un mare salt nu numai în 1958, noi vom realiza a­­cest salt continuu înainte şi în 1959 şi în întreaga perioadă a celui de-al doilea plan cincinal. Pe baza planu­lui reajustat al economiei naţionale, valoarea producţiei industriale glo­bale a ţării noastre va spori în a­­nul acesta cu 25,6 la sută faţă de anul trecut — an de salt excepţio­nal de mare — iar a producţiei a­­gricole cu 10 la sută. Această creş- t tere reprezintă un ritm pe care nu îl au şi nici nu­­ vor avea niciodată­­ ţările capitaliste. Odată cu marele salt săvîrşit în economia naţională in 1958, peste­­ tot în satele noastre s-au înfiinţat comune populare. înfiinţarea comu­nelor populare exprimă cerinţele sutelor de milioane de ţărani. Pen­tru a pune capăt mai repede şi mai eficient sărăciei şi înapoierii, ma­sele largi de ţărani nu mai puteau fi satisfăcute cu forma de organi­zare a cooperativelor de tip supe­rior, existente pe atunci, şi au ce­rut înfiinţarea comunei populare — o organizaţie de mai mari proporţii şi cu o sferă mai extinsă de acti­vitate. In conformitate cu repetatele in­dicaţii ale Comitetului Central al partidului nostru şi ale tovarăşului Mao Tze-dun, în ultimele cîteva luni s-a efectuat munca de regle­mentare a comunelor populare ru­rale şi s-a păşit pe calea întăririi şi dezvoltării lor sănătoase. Linia generală a partidului, ma­rele salt înainte şi comuna populară constituie, toate, întruchiparea mă­reţei hotărîri şi marii înţelepciuni a celor 650 milioane de oameni har­nici şi curajoşi din ţara noastră şi sînt rezultatul îmbinării creatoare a adevărurilor universale ale mar­­xism-leninismului cu situaţia reală din China, îmbinare înfăptuită de tovarăşul Mao Tze-dun, marele con­ducător al partidului nostru şi al tuturor popoarelor ţării noastre. Am obţinut măreţe victorii în anul tre­cut şi în prima jumătate a anului în curs, tocmai pentru că, construind socialismul, am întărit rolul condu­cător al partidului, urmînd cu fer­mitate principiul „politica conduce“, am adoptat metoda de lucru a liniei maselor şi am ţinut sus gloriosul steag al liniei generale, al marelui salt şi al comunei populare, mergînd pe drumul măreţ al luptei pentru noi victorii. Intre poporul chinez şi p­oporul român există o prietenie frăţească profundă. Ambele noastre ţări sînt membre ale marii familii a lagăru­lui socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Marxism-leninismul a unit strîns ţările noastre cu toate celelalte ţări socialiste. In decursul celor 10 ani, odată cu dezvoltarea rapidă a construcţiei socialiste din ţările noastre, s-au întărit neconte­nit şi relaţiile de prietenie şi cola­borare dintre ţările noastre. Poporul chinez priveşte cu mare bucurie realizările strălucite pe care eroicul şi harnicul popor român, sub condu­cerea justă a Partidului Muncitoresc Romín, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej le-a obţinut în cei 15 ani ,de la eliberare în revolu­ţia socialistă şi în opera de cons­truire a socialismului. Astăzi, Ro­mânia a lichidat starea de înapoiere economică de dinainte de eliberare, transformîndu-se într-o ţară indus­­trial-agrară socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare industrială. Con­comitent cu avîntul tot mai mare al economiei naţionale a crescut necon­tenit şi nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul chinez consideră în­totdeauna realizările dv. ca propriile sale realizări, iar succesele dv. ca propriile sale succese. Ne bucurăm din inimă şi suntem­ însufleţiţi de a­­ceste realizări strălucite obţinute de poporul frate român. In încheiere ambasadorul Siu Gien-guo a spus: Vorbind la săr­bătorirea acestei glorioase zile a poporului nostru de marile rea­lizări obţinute de poporul nos­tru în cei 10 ani care au trecut, trebuie să subliniem că realizările pe care le-am obţinut în opera de construire a socialismului sânt indi­solubil legate de ajutorul şi spri­jinul Uniunii Sovietice şi al celor­lalte ţări socialiste. Poporul frate român a sprijinit construcţia socia­listă a ţării noastre prin maşini, utilaje şi produse petrolifere fabri­cate prin munca lui harnică şi a trimis specialişti bine pregătiţi pentru a ne acorda ajutor în lucră­rile de construcţie. Poporul român a acordat un sprijin puternic luptei drepte duse de poporul nostru pen­tru apărarea teritoriului său Taiwan şi a Insulelor de coastă. Poporul nostru exprimă din inimă poporu­lui român mulţumirile sale pentru sprijinul frăţesc de care s-a bucu­rat, şi transmite din suflet poporu­lui român frate salutul Său. Cu zece ani în urmă, la 1 octom­brie 1949, poporul chinez, ca un uriaş care şi-a scuturat lanţurile ce-i ferecau trupul, a devenit stă­pân pe propria lui soartă. Sub con­ducerea gloriosului Partid Comunist Chinez el a încununat victorios lun­gile sale lupte­ revoluţionare şi a proclamat Republica Populară Chi­neză, stat socialist al muncitorilor şi ţăranilor. Poporul chinez a fost întotdeauna un mare popor — dar în trecut nu s-a bucurat niciodată de libertate. China a fost totdeauna o ţară uriaşă — aproape cu­ întregul continent eu­ropean — dar, înainte de triumful revoluţiei, n-a ocupat niciodată în viaţa internaţională locul ce i se cu­venea Instaurarea puterii populare a deschis o eră nouă în istoria de multe milenii a poporului chinez. Victoria revoluţiei din China con­stituie o strălucită biruinţă a învă­ţăturii marxist-leniniste, o demon­straţie a forţei ei de neînvins în opera de transformare a societăţii, a valabilităţii ei pentru toate popoa­rele, pentru toate ţările. Prin revoluţia sa biruitoare, po­porul chinez a dat o lovitură puter­nică sistemului colonial, din lanţul căruia s-a smuls una din cele mai mari şi mai importante verigi. Cons­truirea cu succes a socialismului în China este o dovadă strălucită că în zilele noastre când există marele lagăr socialist cu inepuizabilele sale posibilităţi, victoria socialismului este uşurată şi în ţările în care for­ţele de producţie sunt încă slab dez­voltate. Apariţia Chinei populare pe harta politică a lumii a contribuit la schimbarea radicală a raportului de forţe pe arena internaţională în fa­voarea socialismului, constituind un factor de seamă al unităţii marii fa­milii a ţărilor socialiste, al coeziunii lagărului socialist în frunte cu Uni­unea Sovietică. Legat de poporul frate chinez prin puternice şi indestructibile relaţii internaţionaliste de prietenie şi co­laborare, sub marele stindard al so­cialismului, poporul român participă astăzi din toată inima la cea de-a zecea aniversare a Chinei populare şi împărtăşeşte pe deplin sentimen­tele de bucurie cu care oamenii muncii chinezi întîmpină marea lor sărbătoare naţională. Transmitem poporului chinez, Partidului Comu­nist Chinez în frunte cu Comitetul său Central, guvernului Republicii Populare Chineze un sincer şi fră­ţesc salut de luptă şi cele mai căl­duroase felicitări pentru marile suc­cese dobîndite prin munca lor e­­roică, pe calea desăvârşirii construc­ţiei socialiste. Făcînd zid în jurul Partidului Co­munist Chinez, poporul a păşit ferm pe drumul construirii societăţii so­cialiste. Ca de le cer la pămînt se deose­beşte vechea Chină, stat înapoiat, semifeudal, semicolonial, obiect de jaf al imperialiştilor străini şi al exploatatorilor interni de China populară de astăzi, patria unui po­por liber, angajat cu tot talentul, hărnicia şi imensa sa putere de muncă, într-o operă de gigantice proporţii. Prin munca eroică a poporului chinez sub conducerea partidului său comunist, în China nouă au fost în Unii mari desăvârşite trans­formările socialiste în toate dome­niile vieţii economice şi sociale. China populară cunoaşte în pre­zent un puternic avînt al economiei şi culturii naţionale. în zece ani producţia industrială a crescut de peste 11 ori, iar producţia agricolă a sporit de două ori şi jumătate. Vorbitorul a enumerat o serie de cifre care ilustrează dezvoltarea im­petuoasă a economiei şi Culturii în R.P. Chineză. Partidul comunist a chemat po­porul chinez să lupte pentru înde­plinirea înainte de termen a celui de-al doilea plan cincinal, a trasat sarcina ca în următorii cîţiva ani China să ajungă din urmă ţări ca­pitaliste puternic dezvoltate din punct de vedere economic, întregul popor chinez urmează cu încredere gloriosul său partid, călit în lupte revoluţionare. Puternică prin marile ei victorii, Republica Populară Chineză repre­zintă o uriaşă forţă a păcii şi pro­gresului, o mare putere a vremii noastre, care şi-a cîştigat pe drept cuvînit stima şi dragostea tuturor popoarelor din Asia şi din lumea în­treagă, însăşi viaţa impune ca Republica Populară Chineză să-şi ocupe locul ce i se cuvine de drept în Organi­zaţia Naţiunilor Unite. Astăzi, în politica mondială nu este posibil să nu se ţină seama de existenţa Chinei populare, a Chinei noi socialiste, una dintre marile puteri ale lumii. Alături de Uniunea Sovietică, de toate ţările socialiste şi de alte ţări membre ale O.N.U., Republica Popu­lară Romina a susţinut, întotdeauna, cu fermitate dreptul legitim al Re­publicii Populare Chineze de a-şi ocupa locul în această organizaţie internaţională. Poporul român şi guvernul Repu­blicii Populare Române s-au decla­rat, de asemenea, solidari cu lupta dreaptă a poporului chinez, împo­triva ocupării Taiwanului şi a insu­lelor înconjurătoare de către forţe militare străine. Ţările socialismului, care îşi dez­voltă cu succes economia şi cultura, sunt vital interesate în asigurarea unei păci trainice în lume. O expre­sie strălucită a acestei politici este recenta vizită a tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. Oamenii muncii din întreaga lume au admirat vigoa­rea cu care conducătorul guvernului sovietic a militat pentru afirmarea principiilor coexistenţei paşnice. Vizita în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov constituie fără în­doială un a­port de seamă la slăbi­rea încordării internaţionale, la crearea climatului de încredere în relaţiile dintre state. De o însemnătate deosebită sunt propunerile istorice ale Uniunii So­vietice cu privire la dezarmarea ge­nerală şi totală, prezentate la tri­buna O­N­U de către tovarăşul Hruşciov în numele guvernului so­vietic. Răsunetul favorabil pe care aceste propuneri l-au găsit în în­treaga lume arată că există premise pentru abordarea lor concretă, pen­tru izolarea vrăjmaşilor înrăiţi ai păcii, pentru lichidarea politicii „războiului rece“, pentru inaugura­rea unei ere de colaborare interna­ţională rodnică. Intre R. P. Română şi China populară s-au închegat şi dezvoltat trainice legături de prietenie şi co­laborare multilaterală. Aşa cum a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvântul său de salut la al VIII- lea Congres al Partidului Comunist Chinez : „La temelia prieteniei celor două popoare, român şi chinez, stă comunitatea de năzuinţe şi ţeluri ale partidelor noastre, co­munitatea sistemelor sociale, hotă­rârea neclintită de a întări indisolu­bila unitate internaţionalistă a ţări­lor sistemului socialist, de a conso­lida pacea între popoare. O astfel de prietenie este cu adevărat de nezdruncinat“. In continuare, tov. Şt. Voitec a ilustrat cu date concrete strânsa co­laborare economică şi culturală dintre R.P Română şi R.P. Chineză. Fiecare succes pe calea spre so­cialism înregistrat de tovarăşii no­ştri chinezi este întîmpinat cu o deosebită căldură de oamenii mun­cii din ţara noastră, considerindu-l drept o victorie proprie, drept o victorie comună a marii noastre fa­milii socialis­te. De la această tribună adresăm poporului chinez, Partidului Comu­nist Chinez salutul nostru frăţesc şi urări de noi biruinţi pentru cauza noastră comună, cauza socialismului şi a păcii. Rîul Huai era cunoscut de veacuri ca un pricinuitor de dezastre pentru poporul chinez. Apele sale sunt astăzi îmblînzite şi puse în serviciul oamenilor. In fotografie: Unul din lacurile de acumulare construite pe rîul Huai în anii puterii populare. Pag. 3 O imagine a capitalei R. P. Chineze: noi clădiri moderne pe una din străzile care duce spre piflja Tien An Mîn. In mijloc: Palatul cultural al naţionalităţilor; la stingă: Hotelul naţionalităţilor. Un deceniu strălucit Chinezii au o zicală­: „In zece ani creşte un pom, într-o sută de ani un om“. Zece ani pentru o ţară şi mai ales pentru dezvoltarea unei tari vechi cu o istorie de câteva mii de ani, nu înseamnă decât o clipă. Dar în ultimii zece ani aspectul Chi­nei s-a schimbat radical. Acum, cînd poporul nostru întâm­pină cea de-a zecea aniversare a întemeierii Republicii Populare Chi­neze, oamenii îşi amintesc cu un sentiment de bucurie şi emoţie fără margini de cei zece ani care au trecut şi privesc cu încredere spre viitor. In urechile noastre răsună puternic cuvintele: „Poporul chi­nez, care reprezintă un sfert din populaţia globului, s-a trezit !“ A­­ceste cuvinte au fost rostite de ma­rele conducător al tuturor naţio­­nalităţilor din ţara noastră, tovară­şul Mao Tze-dijji, în cuvîntul de deschidere a primei sesiuni a Con­siliului Politic Consultativ al po­porului chinez din 29 septembrie 1949. Aşa este, poporul chinez s-a tre­zit. După cum ştie toată lumea, înainte China era o ţară semifeu­dală, semicolonială. Relaţiile de pro­ducţie înapoiate apăsau crunt asu­pra forţelor de producţie. Din 1901 până în 1949, timp de 49 de ani, China a produs în total numai 7.600.000 tone de oţel. In agricultură producţia pe unitatea de suprafaţă era extrem de scăzută şi, în ciuda faptului că China era denumită „ţa­ră agricolă“, în fiecare an se impor­tau cereale şi bumbac. întemeierea R. P. Chineze a des­chis o pagină cu totul nouă în is­toria ţării noastre. Pe această pa­gină scrie cu litere mari : construi­rea socialismului. Pentru a construi socialismul, timp de zece ani poporul nostru, sub conducerea partidului comunist şi a tovarăşului Mao Tze-dun, a tre­cut prin lupte grele şi complicate, a îndeplinit în întregime sarcinile revoluţiei democrate şi a obţinut o mare victorie in revoluţia socia­listă. începînd din prima zi după preluarea puterii politice în întrea­ga ţară au fost confiscate întreprin­derile capitalismului birocratic, care au fost transformate în întreprin­deri de stat, socialiste. Puterea e­­conomică a imperialiştilor, ca şi pu­terea politică pusă în slujba lor a­u fost complect înlăturate. Din 1950 pînă în 1952 s-a înfăptuit pe întreg cuprinsul ţării mişcarea de înăbu­şire a contrarevoluţiei. In aceşti ani, pe un teritoriu nou eliberat, cu o populaţie de peste 300.000.000 de lo­cuitori s-a înfăptuit reforma agrară. Marile victorii obţinute în primii trei ani de la întemeierea R. P. Chi­neze au făcut ca puterea dictatu­rii democrat-populare să se consoli­deze din ce în ce mai mult. S-a sta­tornicit şi s-a întărit rolul conducător al economiei socialiste în întreaga economie naţională. In linii mari munca de refacere a economiei a fost îndeplinită. Pe atunci în ţara noastră mai exista însă un mare număr de întreprinderi industriale şi comerciale capitaliste. Exista de asemenea, într-o mare măsură pro­prietatea individuală în agricultură şi în manufactură. E clar că aceste elemente nesocialiste ale economiei erau în contradicţie cu cauza con­strucţiei socialiste. De aceea, odată cu începerea construcţiei economice planificate, ţara noastră a înfăptuit­­ o transformare sistematică a acestor elemente nesocialiste. După reforma agrară, C.C. al Partidului Comunist Chinez a elaborat planul mişcării de dezvoltare a cooperaţiei şi într-ajuto­­­­rarea în agricultură. Pe baza prin­­­­cipiului liberului consimţămînt şi al avantajului reciproc, trecând prin di­­­­ferite etape, de la întovărăşirea a­­gricolă (care cuprindea numai unii germeni ai socialismului), la coope­rativa de producţie de grad infe­rior cu caracter semisocialist, apoi la cooperativa agricolă de grad supe­rior, cu caracter socialist, marea masă a ţărănimii a fost atrasă pe drumul socialismului. Prin avîntul luat în 1955 şi 1956 de cooperativi­zarea agriculturii a fost înfăptuită în linii mari transformarea socia- , listă pe scară largă a economiei in­dividuale a peste 500 milioane de ţărani, operă de însemnătate is­torică. In aceeaşi perioadă în ţara noastră s-a efectuat transformarea socialistă totală a industriei şi co­merţului capitalist, precum şi a in­dustriei manufacturiere. In felul a-­­­cesta au fost îndeplinite în cea mai mare măsură sarcinile revoluţiei socialiste în domeniul mijloacelor de producţie. Acum, cu excepţia unor teritorii ale naţionalităţilor conlocui-DEN TI-HUEI vice-premier al Consiliului de Stat al R. P. Chineze toate, în ţara noastră există în ge­neral doar două feluri de proprie­tate asupra mijloacelor de producţie şi anume, proprietatea socialistă a întregului popor şi proprietatea so­cialistă cooperatistă. După cum a spus tovarăşul Mao Tze­dun „revoluţia socialistă ade­vărată şi desăvârşită nu izbândeşte intr-o zi şi o noapte“. Faptul că am transformat proprietatea mijloacelor de producţie nu înseamnă nicide­cum că lupta dintre cele două căi s-a terminat. Experienţa ţării noas­tre a dovedit că lupta de clasă din­tre proletariat şi burghezie, lupta dintre forţele politice şi ideologice ale acestor două clase este de lungă durată, cu cotituri, iar uneori devine chiar aprigă. în anul 1957 elemente­le de dreapta burgheze au pornit un atac turbat împotriva dictaturii proletariatului, împotriva conduce­rii P. C. Chinez și a întregii poli­tici socialiste. Partidul a condus în­tregul popor la desfășurarea luptei victorioase împotriva elementelor de dreapta şi totodată a pornit mişca­rea pentru reglementarea stilului de muncă, ceea ce a făcut ca pe frontul politic şi ideologic să se ob­ţină o mare victorie a revoluţiei socialiste. In lupta dintre cele două căi, socialismul a învins capitalis­mul în toate domeniile. Problema „care pe­­care“ a fost rezolvată în linii mari în ţara noastră. Construcţia socialismului s-a în­făptuit la noi concomitent cu revo­luţia socialistă şi s-au grăbit una pe alta. Din 1953 pînă în 1957 ţara noastră a înfăptuit primul plan cin­cinal de dezvoltare a economiei na­ţionale. Imperialiştii au declarat că dezvoltarea Chinei este o „iluzie“ care va eşua în mod categoric. Dar noi nu numai că am realizat planul cincinal, dar l-am şi depăşit. în perioada primului plan cincinal în întreaga ţară au fost construite peste 1000 de fabrici şi uzine, din­tre care 921 unităţi de mari pro­porţii. In medie, la fiecare trei zile şi ceva a intrat în producţie cite o uzină de mari proporţii. Multe ra­muri industriale importante pe care ţara noastră nu le avea în trecut au fost construite în această peri­oadă. Printre acestea se află: in­dustria de utilaj metalurgic, indus­tria de utilaj minier şi utilaj elec­tric, industria constructoare de ma­şini, industria de automobile, avi­oane, strunguri moderne, topitorii pentru aliaje superioare şi pentru principalele metale colorate ş.a. In 1957 valoarea globală a pro­ducţiei industriale a ţării noastre a ajuns la 65.000.000.000 yuani, cres­­cînd cu peste 600 la sută faţă de 1949. Din 1953 pînă în 1957, în timp de cinci ani, valoarea globală a pro­ducţiei industriale a crescut în me­die pe fiecare an cu 19,2 la sută. In 1957 producţia de oţel a ajuns la 5.350.000 tone, crescînd de 33 de ori faţă de 1949. Producţia de cărbune a ajuns la 130.000.000 tone, de patru ori mai mult decit în 1949. In acelaşi an 1957,­ valoarea globa­­lă a producţiei agricole şi a ramuri­lor sale auxiliare a ajuns la 60 300.000.000 yuani, cu 85 la sută mai mult decit în 1949, obţinindu-se o creştere medie anuală de 8 la sută. Nivelul de trai al poporului s-a îmbunătăţit simţitor. Un mare număr de şomeri, pe care nu i-a lă­sat moştenire vechea Chină, au fost plasaţi în muncă. In acelaşi timp cu dezvoltarea industriei, statul a ridi­cat treptat salariile muncitorilor şi funcţionarilor şi bunăstarea lor. Da­torită creşterii veniturilor maselor de muncitori şi ţărani, puterea de cumpărare a populaţiei a crescut în 1957 cu 71 la sută faţă de 1952. Ca rezultat al îndeplinirii primu­lui plan cincinal, proporţia dintre industrie şi agricultură, dintre in­dustria grea şi industria uşoară a suferit o mare schimbare. In valoa­rea producţiei globale a industriei şi agriculturii, greutatea specifică a industriei şi manufacturii era în 1952 de 41,5 la sută, iar în 1957 s-a ridicat la 56,5 la sută. In valoarea producţiei globale industriale, greu­tatea specifică a industriei mijloace­lor de producţie era în 1952 de 39­7 la sută, iar în 1957 s-a ridicat la 52,8 la sută. Se poate spune că îndeplinind şi depăşind primul plan cincinal ţara noastră a construit baza industriali­zării sale socialiste. Dacă în perioa­da primului plan cincinal, poporul chinez a obţinut mari succese, a­­tunci în primul an al celui de al doilea plan cincinal, adică în anul 1958, succesele au fost şi mai strălucite. (Continuare In pag. IV-a, col. 1-3) Grîu romînesc în satul celor 9 Lan *«*«****. Am poposit nu demult într-o co­mună populară din provincia Ho­pei. Se numește Siao Than Shan — nn romînește „micul munte parfu­mat“ — dar este cunoscută mai de­grabă sub numele comun al celor nouă Lan. E comuna celor 9 Lan, care ne-au vizitat ţara cu un an în urmă. Ceea ce mă aducea acolo era o invitaţie laconică primită prin telefon: „Veniţi să vedeţi griul ro­mînesc“. Am aflat că este vorba despre griul oferit , dar de ţăranii romini fi adus de tovarăşele Lan în geamantanele lor cale de 12.000 kilometri ca să-l însărmnţeze în pă­mîntul Chinei. Griul oferit de țăranii romîni a devenit un oaspete de seamă la Siao Than Shan. Cea mai bună brigadă din satul Tsui, brigada bă­­trînului comunist Ian Jun-lin, l-a luat sub ocrotire. Pentru griul ro­mînesc a fost rezervat locul cel mai bun, a fost grăpat, plivit, a­­părat de insecte zi şi noapte, în­grăşat suplimentar. Oaspetele venea doar din România, de la „Romania Siun­ti“ — fraţii români. Şi acest griu a rodit din belşug, dînd 604 gini la mu (peste 4500 kg. la hec­tar). Azi toate satele comunei Siao Than Shan ti solicită, sămînţa fiind drămuită cu zgîrcenie de prietenii noştri. Anul trecut, ţăranii din Siao Than Shan şi-au luat ca sarcină să ridice producţia de cereale de la 100 de gini la mu­cit era în 1957, la peste 300 gini. Mii de oameni au împînzit­­ cîmpul şi au săpat pămîntul cu hîrleţe şi lopeţi la o adîncime de un­ci (33 centimetri). A început apoi, ca pretutindeni în China, campania pentru strîngerea îngră­şămintelor. O întrecere pasionantă a cuprins satele comunei. Astăzi o reţea de canale împîn­­zeşte cîmpurile din jurul comunei Siao Than Shan. Oamenii din Siao Than Shan şi-au împlinit şi continuă să-și îm­plinească visurile. Mai întîi un vis comun tuturor țăranilor de aici — o livadă cu pomi fructiferi. A ră­sărit în ultimii ani. In prezent sînt în ea numai piersici, vreo 1500. Apoi visul bătrînilor — lumina e­­lectrică — a intrat în sat adusă pe cabluri de la uzina electrică de curînd construită. Pe cele 9 Lan le-am găsit la noua fermă de porci amenajată din iniţiativa şi prin munca lor. Cele nouă Lan au devenit crescătoare de porci fruntaşe. Noutatea am a­­flat-o în drum spre satul Tsui, scrisă pe tăbliţele indicatoare aşe­zate la răscruci. Ideea înfiinţării unei crescătorii de porci a pornit de la cea de-a cincea Lari, pe nume Tiao Cen Lan. Crescătoria a fost durată în cursul toamnei şi iernii trecute. S-au ridicat aici peste 100 de grajduri, depozite de furaje etc. S-a lucrat pe ger şi pe ploaie. Tovarăşele Lan întocmesc in prezent socoteli în tone. Sint tone de care pe care le vor livra popu­laţiei din Pekin. In toamna trecută crescătoria avea 600 porci, la sfir­­şitul anului acesta va­­ avea 1.000, iar peste un an 7.000. Iată numai cîteva din realizările prietenilor noştri din Siao Than Shan — o mică familie în marea familie a Chinei — de zece ani în continuu progres. A. MUNTEANU Pekin, septembrie 1959.

Next