Scînteia, noiembrie 1959 (Anul 28, nr. 4669-4693)

1959-11-01 / nr. 4669

(fz. 4669 S­C­Î­N­T­E­I­A lucrările celui de al V-lea Congres fi. LII. S. D­area de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. prezentată de acad. P. Constantinescu-laşi Tovarăşi, Congresul nostru se întruneşte în atmosfera însufleţită a Lunii priete­niei romîno-sovietice, care a deve­nit o frumoasă tradiţie în ţara noa­stră. El coincide cu aniversarea a două date memorabile : aniversarea a 25 de ani de la constituirea Aso­ciaţiei „Amicii U.R.S.S.“ şi împlini­rea a 15 ani de la constituirea A.R.L.U.S.-ului. Congresul nostru exprimă senti­mentele de prietenie adîncă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de marele popor vecin şi fra­te. De la această tribună trimitem poporului sovietic, care peste câteva zile sărbătoreşte glorioasa aniversa­re a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, urarea fierbinte de a ob­ţine, sub conducerea Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, noi şi măreţe victorii în lupta pentru con­struirea comunismului, pentru apă­rarea păcii în lume. Oamenii muncii din ţara noastră au salutat cu un nestăvilit entuziasm victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, naşterea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor — Uniunea Sovietică. Chiar din prime­le zile ale puterii sovietice, mun­citorii din Romînia au văzut în tî­­nărul stat socialist cea mai impor­tantă cucerire a întregii omeniri muncitoare. In clocotul luptei revo­­luţionare, clasa muncitoare şi-a fău­rit avangarda ei, Partidul Comunist din Romînia, care a înscris pe stea­gul său de luptă hotărî­rea fermă de a merge pe drumul marelui Oc­tombrie. El a dus o luptă consecven­tă și neînduplecată împotriva pre­gătirilor de război antisovietic, pen­tru răspîndirea în mase a adevăru­lui despre Uniunea Sovietică. Vorbitorul a subliniat că veştile despre succesul construcţiei socialis­te, despre lupta nobilă a U.R.S.S. pentru apărarea păcii însufleţeau masele muncitoare, toate forţele pa­triotice şi antifasciste, le dădeau cu­raj în lupta lor, încredere în viitor. In acele vremuri, în urmă cu un sfert de veac, din iniţiativa comu­niştilor, a fost creată în ţara noas­tră Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“ la care au aderat oameni aparţinînd celor mai diferite categorii sociale şi profesiuni şi care-şi propuneau să dea la o parte cortina minciuni­lor şi calomniilor pe care le răspân­dea reacţiunea, să facă cunoscute poporului nostru realizările epoca­le ale Uniunii Sovietice. Baza asociaţiei o formau munci­torii, intelectualii, fruntaşi ai vieţii culturale şi ştiinţifice, oameni lumi­naţi, patrioţi încercaţi, printre care se numărau : prof. univ. C. I. Par­­hon, Radu Cernătescu, scriitorii: A­­lexandru Sahia, N. D. Cocea, Geor­ge Mihail Zamfirescu , Scarlat Cali­­machi, avocat C. Paraschivescu-Bă­­lăceanu şi alţii. După ce s-a referit pe larg la ac­tivitatea desfăşurată de Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, în ciuda obstaco­lelor ridicate la tot pasul de către autorităţile statului burghez, vorbi­torul a arătat că guvernul burghe­­zo-moşi­eresc a interzis asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, dar această mă­sură nu a însemnat înăbuşirea mun­­cii puse în slujba prieteniei cu Uniu­nea Sovietică. In anul 1935 a luat fiinţă o nouă organizaţie, „Societatea pentru întreţinerea raporturilor culturale dintre Romînia şi Uniunea Sovietică“, printre membrii căreia se aflau, alături de muncitori, frun­taşi ai ştiinţei şi culturii româneşti, scriitori şi artişti cu renume : ma­rele George Enescu, Traian Săvules­­cu, N. Tonitza, Tony Bulandra, V. Maximilian, Gheorghe Timică, Ma­tei Socor şi alţii. Urmărită pas cu pas de organele siguranţei burghe­­zo-moşiereşti, Societatea a reuşit to­tuşi să-şi desfăşoare activitatea pînă în anul 1936 şi apoi, sub denumiri schimbate, în grupări mai mici, pînă în anul 1937-1938. Chiar şi în condiţiile odiosului război antisovie­tic în care guvernul trădător fascist a tîrît poporul român, cei mai ho­­tărîţi fii ai poporului, în frunte cu comuniştii, înfruntînd cu curaj săl­batica teroare, nu au pregetat să ducă în rîndurile poporului cuvîntul ade­vărului despre Uniunea Sovietică. Exprimăm de aici omagiu şi re­cunoştinţa noastră tuturor acelora care, în condiţiile grele ale regimu­lui burghezo-moşieresc, au militat cu hotărîre pentru prietenia cu U­­niunea Sovietică. In continuare vorbitorul a spus : In cei 15 ani care s-au scurs de la 23 August 1944, între R. P. Română şi U.R.S.S. s-au statornicit relaţii de tip nou, caracteristice unor ţări socialiste care păşesc umăr la umăr sub faldurile aceluiaşi steag birui­tor — steagul marxism-leninismului. La izvoarele acestor relaţii se află rolul hotărâtor pe care l-a jucat Uniunea Sovietică în zdrobirea fas­cismului, lupta eroică a armatei so­vietice eliberatoare pentru izgonirea cotropitorilor hitlerişti. Uniunea So­vietică a ajutat poporul nostru să se elibereze şi să-şi ia soarta în pro­priile sale mîini. Sîngele vărsat de vitejii ostaşi sovietici şi romîni, care au luptat cot la cot pentru elibera­rea pămîntului patriei noastre şi apoi pe frontul de vest, pînă în mun­ţii Tatra, a pecetluit frăţia de arme romîno-sovietică, expresie a prieteniei şi alianţei de nezdrunci­nat dintre popoarele român şi sovie­tic. Amintirea eroilor sovietici şi ro­mîni care au căzut în lupta împo­triva duşmanului comun trăieşte mereu în inimile poporului nostru. Veşnică este recunoştinţa lui faţă de marele popor sovietic eliberator ! Vorbitorul a subliniat că după eli­berare Uniunea Sovietică ne-a dat şi ne dă un ajutor neprecupeţit şi multilateral în dezvoltarea econo­miei noastre naţionale în ansamblu, la făurirea unor noi ramuri ale eco­nomiei, care n-au existat înainte. Oamenii sovietici ne-au deschis larg porţile bogatului lor tezaur de ex­perienţă în toate domeniile de acti­vitate, pe care oamenii muncii din ţara noastră îl studiază şi în care văd un preţios izvor de învăţăminte practice. Intruchipînd în mod viu principiul internaţionalismului proletar, cola­borarea ţărilor socialiste, într-ajuto­­rarea lor tovărăşească a contribuit în mod hotărîtor la avîntul econo­miei şi culturii fiecăreia dintre ele în parte, la întărirea lagărului socia­list în ansamblu ; ca adevăraţi tova­răşi şi fraţi, popoarele ţărilor socia­liste se sprijină reciproc pentru a păşi împreună în lumea comunismu­lui. In continuare, ocu­pindu-se de acti­vitatea A.R.L.U.S , vorbitorul a spus : In decursul celor 15 ani de existenţă rîndurile Asociaţiei noastre au cres­cut an de an şi, alături de celelalte organizaţii de masă şi instituţii de stat, ea îşi aduce aportul la opera pe care o înfăptuieşte Partidul Munci­toresc Român de educare a oameni­lor muncii în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al ataşamentului şi priete­niei faţă de Uniunea Sovietică, faţă de toate ţările lagărului socialist. In cei 4 ani care au trecut de la ultimul nostru congres, A.R.L.U.S., bucurîndu se în permanenţă de în­drumarea partidului, a reuşit să realizeze o îmbunătăţire a activităţii sale. In prezent, în jurul fiecăreia din­tre organizaţiile noastre există un activ obştesc format din oameni cu profesii şi ocupaţii diferite, care constituie sprijinul principal al mun­cii noastre. Principalul conţinut al muncii cul­tural-politice de masă desfăşurate de A.R.L.­ S. în acest timp l-a consti­tuit popularizarea măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice pe drumul construirii comunismului, răspîndirea experienţei sovietice în diferite do­menii de activitate, popularizarea politicii externe de pace a Uniunii Sovietice şi­ a celorlalte ţări ale la­gărului socialist. Vorbitorul a trecut apoi în revistă principalele, acţiuni şi forme de ac­tivitate ale A.R.L.U.S. Peste 300.000 muncitori, tehnicieni şi ingineri au luat parte la cele 5.000 manifestări în cadrul „Zilelor ştiinţei şi tehnicii sovietice“. O ac­ţiune de mari proporţii a fost şi „Săptămâna agrotehnicii sovietice“. Pentru popular­izarea realizărilor Uniunii Sovietice în domeniul ra­chetelor cosmice au fost organizate în întreaga ţară un număr de 3.000 de conferinţe. A fost organizată ex­poziţia „Folosirea paşnică a energiei atomice în U­R.S.S.“, deschisă în Ca­pitală şi în­ 17 oraşe din ţară, şi vi­zitată de peste o jumătate de mili­on de oameni ai muncii. De un suc­­ces deosebit s-a bucurat şi expoziţia „U.R.S.S. pe drumul construirii co­munismului“ , deschisă în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oraşul Stalin, Hu­nedoara, Oneşti. Personalităţi ale vieţii noastre economice, ştiinţifice, culturale şi obşteşti au ţinut confe­rinţe consacrate marilor obiective ale septenalului, construcţiei desfă­şurate a comunismului în U.R.S.S. Au fost invitaţi în ţara noastră cu­noscuţi inovatori, fruntaşi în produc­ţie, personalităţi ale ştiinţei, artei şi culturii din U.R.S.S. şi s-au organi­zat schimburi de experienţă în do­meniile cele mai variat. In ultimul timp au fost folosite o serie de forme noi, care au avut un răsunet deosebit în rîndurile ma­selor celor mai largi, ca de exem­plu „Serbările prieteniei“, organizate pe comune sau pe regiune. Printre formele noi se numără şi concursu­rile populare „Ce ştiţi despre U.R.S.S.“, avînd ca premii un nu­măr de călătorii turistice în U.R.S.S. La concursul „Croaziera prieteniei“ din 1958 au participat 100.000 concu­renţi iar la concursul „De 1 Mai la Moscova“ numărul participanţilor s-a ridicat la aproape 400.000 de oameni ai muncii. Peste 2.000 de turişti ro­mâni — muncitori, ţărani, ingineri şi tehnicieni, oameni de cultură etc. din toate colţurile ţării — au călăto­rit în U R.S.S. cu cele şase „Tre­nuri ale prieteniei" organizate în acest an. Au fost organizate schim­buri de delegaţii ale unor oraşe din R. P. Romînă şi U.R.S.S. Prin varie­tatea manifestărilor ce au loc cu prilejul Lunii prieteniei romîno­­sovietice, ca şi prin participarea largă a maselor, această sărbătoare constituie în fiecare an expresia ce­lor mai înalte sentimente de dra­goste şi prietenie dintre poporul nostru şi poporul sovietic. O contribuţie preţioasă la cunoaş­terea ţării sovietice a constituit or­ganizarea decadelor consacrate re­publicilor unionale sovietice. Un centru important al activităţii cultural-politice de masă îl consti­tuie Casele Prieteniei Romîno-Sovie­­tice din Capitală, din oraşele Iaşi, Timişoara, Stalin, Constanţa şi Ora­dea. O activitate rodnică desfăşoară de asemenea revista „Veac Nou“, Biblioteca Centrală A.R.L.U.S. şi In­stitutul Romîno-Sovietic de pe lingă Academia Republicii Populare Ro­mâne. S-au obţinut rezultate bune în organizarea, pentru numeroşi dori­tori, a învăţămîntului popular de limba rusă. In cei 15 ani care au tre­cut de la eliberare au fost tipărite în tiraje mari numeroase cărţi din literatura rusă şi sovietică, dintre care în ultimii 4 ani „Cartea Rusă“ a editat 420 de titluri de cărţi. Apro­piate şi dragi sunt spectatorilor din ţara noastră creaţiile dramaturgilor sovietici şi filmele sovietice. Tume­ele şi vizitele personalităţilor artis­tice sovietice sunt socotite de publi­cul romînesc ca mari evenimente cul­turale. In intensificarea continuă a schim­burilor culturale romîno-sovietice un rol de seamă îl are acordul cu pri­vire la colaborarea culturală din­tre R. P. Romînă și U.R.S.S. semnat la 7 aprilie 1956, precum și planurile anuale de colaborare culturală. Sentimentele de prietenie pe care poporul sovietic le nutreşte faţă de poporul român îşi găsesc expresia în interesul fierbinte pe care-l mani­festă pentru realizările oamenilor muncii din Republica Populară Ro­mînă, pentru cultura şi arta romî­­nească. Organizaţiile obşteşti sovie­tice desfăşoară o activitate tot mai largă de informare a oamenilor so­vietici despre viaţa şi realizările po­porului român. Vorbitorul s-a referit la numeroa­sele manifestări artistice romîneşti din U.R.S.S. printre care expoziţia „Romînia pe drumul socialismului“ organizată anul acesta la Moscova şi care s-au bucurat de o caldă primire din partea oamenilor sovietici. O expresie a interesului opiniei publice sovietice faţă de ţara şi po­porul nostru sânt Decadele şi Zilele culturii romîneşti organizate în ulti­mii ani în mai multe republici unio­nale. Cititorii sovietici manifestă un interes tot mai viu pentru literatura romînească. In ultimii 12 ani, în U.R.S.S. au fost tipărite 149 de titluri Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele con­ducerii Asociaţiei de prietenie so­­vieto-romînă şi în numele delega­ţiei noastre să salut din toată inima pe participanţii la cel de-al V-lea Congres A.R-L.U.S. şi să vă urez mari şi rodnice succese în muncă. îngăduiţi-mi să salut în mod deo­sebit pe preşedintele Asociaţiei ro­mâne pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică, academicia­nul C. I. Parhon, mare şi sincer prieten al Uniunii Sovietice, să-l felicit cu prilejul primirii înaltei distincţii sovietice — Ordinul Lenin — şi să-i urez din tot sufletul multă sănătate şi activitate rodnică continuă pentru întărirea prieteniei şi colaborării culturale romîno-so­vietice. Congresul A.R.L.U.S. are loc în­­tr-o perioadă excepţional de impor­tantă şi interesantă din viaţa lumii întregi, cînd toată omenirea pro­gresistă aprobă rezultatele vizitei istorice a tovarăşului N­ S. Hruş­ciov în Statele Unite ale Americii, vizită care a sădit în inimile tu­turor popoarelor de pe glob spe­ranţa reală în menţinerea păcii şi care a pus bazele slăbirii încordării internaţionale şi ale lichidării „răz­boiului rece“. Etapa istorică actuală de dezvol­tare a omenirii este marcată de mereu noi succese remarcabile ale ţărilor comunităţii socialiste care construiesc cu încredere o viaţă nouă sub conducerea partidelor lor comuniste şi muncitoreşti. In cuvân­tarea rostită la recepţia festivă de la Pekin în cinstea celei de-a X-a aniversări a Republicii Populare Chineze, N. S. Hruşciov a arătat a­­cest lucru în mod cit se poate de plastic: „Noul sistem mondial pă­şeşte cu încredere înainte, se dez­voltă în ritm rapid, acumulează for­ţe ca o plantă sănătoasă în timpul primăverii. După cum un copac pu­ternic care a prins rădăcini adînci nu se teme nici de vânt şi nici de secetă, tot astfel nici noua lume socialistă nu se teme de nici un fel cu un tiraj total de 7.900.000 exem­plare. Mihail Sadoveanu este citit în 20 de limbi­ ale popoarelor U.R.S.S. O sursă importantă de in­formare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului nostru este revista „Narodnaia Rumînia“ care se difuzează în întreaga Uniune Sovietică într-un tiraj lunar de 100.000 exemplare. O contribuţie însemnată la tot mai buna cunoaştere reciprocă aduc schimburile turistice romîno-sovieti­ce. Atît Asociaţia de Prietenie So­­vieto-Romînă din Moscova, cît şi fi­lialele ei desfăşoară o rodnică ac­tivitate de răspîndire a cunoştinţe­lor despre Republica Populară Ro­mînă. In numele Congresului nostru exprim de aici cele mai vii mulţu­miri conducerii şi tuturor membri­lor Asociaţiei de Prietenie Sovieto- Romîne din U­R . S. şi altor organi­zaţii obşteşti din U.R.S.S. pentru rodnica lor activitate. Exprimăm de asemenea calde mulţumiri Uniunii Asociaţiilor de Prietenie şi Legături Culturale cu Ţările Străine pentru sprijinul pe care l-a acordat activi­tăţii Asociaţiei noastre. Arătînd în continuare că Congre­sul A.R.L U.S. a fost precedat de adunări ale Consiliilor regionale, în cadrul cărora a fost analizată acti­vitatea desfăşurată în ultima perioa­dă, vorbitorul a subliniat că în cen­trul muncii A.R.L.U S.-ului trebuie să stea preocuparea pentru conti­nua întărire a prieteniei între po­porul român şi poporul sovietic, popularizarea realizărilor poporului sovietic în toate domeniile de acti­vitate, a luptei sale pentru îndepli­nirea sarcinilor măreţului plan sep­­tenal, a realizărilor ştiinţei şi teh­nicii sovietice, care ocupă în mod necontestat primul loc în lume, a iniţiativelor Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări ale lagărului socia­list îndreptate spre destinderea în­cordării internaţionale şi întărirea păcii intre popoare. Nu încape îndoială că organiza­ţiile A.R.L.U.S. de la oraşe şi sate vor şti să ridice activitatea noastră la un nivel din ce în ce mai înalt. După ce a arătat grandioasele o­­biective ale planului septenal al U.R.S.S. şi a subliniat că sub condu­cerea Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, în frunte cu Comitetul său Central leninist, popoarele so­vietice dau viaţă cu succes hotărîri­­lor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., vorbitorul a spus: Exem­plul Uniunii Sovietice arată con­vingător că socialismul schimbă ra­dical soarta omului pe pămînt, transformîndu-l într un om cu ade­de furtuni şi intemperii. Lagărul socialist a devenit o forţă de ne­zdruncinat care exercită acum o in­fluenţă hotărâtoare asupra destine­lor omenirii“. Şi cu cît forţele lagărului socia­list cresc mai mult, cu atît mai mari sînt posibilităţile sale pentru apăra­rea cu succes a cauzei păcii pe pă­mînt. Minunatele succese ale ţărilor la­gărului socialist arată în mod grăi­tor cît de nemărginite sînt orizon­turile care se deschid în faţa po­poarelor ce se călăuzesc după învă­ţătura nemuritoare a marxism-leni­nismului. Vorbitorul a arătat pe larg re­marcabilele succese obţinute de oa­menii sovietici, sub conducerea P.C.U.S., în realizarea hotărîrilor celui de-al XXI-lea Congres al par­tidului. Împreună cu noi, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului democrat-popular, a spus în continuare vorbitorul, con­struieşte cu succes viaţa sa nouă şi poporul român. Poporul român, stă­­pînul vieţii sale, a obţinut succese uriaşe în construcţia socialistă. După ce a subliniat creşterea neîn­treruptă a producţiei industriale şi agricole obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, vorbito­rul a arătat că această creştere duce implicit la îmbunătăţirea traiului tuturor oamenilor muncii şi creează o bază trainică pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale a ţă­rii. Poporul sovietic urmăreşte cu multă atenţie aceste succese minu­nate şi ele îl bucură în mod sincer. Referindu-se apoi la prietenia trainică, de nezdruncinat, dintre poporul român şi poporul sovietic vorbitorul a spus: Această priete­nie se întemeiază pe principiul le­ninist de nezdruncinat al interna­ţionalismului proletar, pe respectul şi ajutorul reciproc al ţărilor noas­tre, pe principiul egalităţii depline în drepturi. Pe noi ne leagă de po­porul român, ca şi de popoarele celorlalte ţări socialiste, comunita-vătat liber, stăpîn pe soarta sa, a­­sigurind satisfacerea tot mai depli­nă a cerinţelor sale la un înalt ni­vel de civilizaţie materială şi spiri­tuală, oferindu-i cele mai largi po­sibilităţi de instruire şi odihnă, con­diţii pentru dezvoltarea multilate­rală a personalităţii lui, a tuturor aptitudinilor sale creatoare. Subliniind că epocalele succese ale Uniunii Sovietice în explorarea spa­ţiului cosmic constituie o strălucită ilustrare a superiorităţii sistemului socialist, vorbitorul a spus : Ideile nemuritoare ale Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie, ale genialu­lui Lenin, luminează grandioasele transformări revoluţionare pe care le trăieşte omenirea. Sub steagul acestor idei, popoarele mai multor ţări din Europa şi Asia în frunte cu clasa muncitoare au răsturnat prin­­tr-o luptă eroică dominaţia exploa­tatorilor, instaurînd puterea popu­lară. De la Pacific şi pînă la Elba, sub acelaşi steag biruitor al ideilor lui Marx, Engels şi Lenin, aproape un miliard de oameni construiesc cu succes orânduirea nouă, uniţi în marea familie frăţească a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea So­vietică. Congresul nostru se desfăşoară in­tr-un moment cînd datorită luptei neobosite a Uniunii Sovietice şi a tuturor ţărilor socialiste, a mişcării mondiale pentru pace au apărut semnele unui început de înseminare a atmosferei internaţionale, iar prin­­cipiile coexistenţei paşnice se afir­mă cu o tot mai mare forţă. De o mare însemnătate pentru destinde­rea încordării internaţionale, pen­tru consolidarea păcii, pentru asigu­rarea securităţii popoarelor, sunt re­zultatele vizitei în S.U.A. a tovară­şului N. S. Hruşciov şi propunerile sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală. Poporul român, care munceşte cu avînt pentru construirea socialismu­lui, aduce o contribuţie activă la efortul pentru instaurarea unei păci durabile în întreaga lume. Con­ştienţi de măreţia cauzei noastre nobile, vom munci cu dragoste şi entuziasm, sub conducerea Partidu­lui Muncitoresc Român, pentru în­florirea patriei noastre scumpe. Re­publica Populară Romînă, pentru victoria socialismului, pentru apăra­rea păcii, pentru întărirea continuă a prieteniei romîno-sovietice. Trăiască marele popor sovietic, constructor al comunismului! Trăiască poporul român, construc­tor al socialismului în scumpa noa­stră patrie ! Trăiască în veci prietenia romîno­­sovietică , rea intereselor şi ţelurilor finale, unitatea ideologiei. Oamenii sovietici dau o înaltă preţuire marelui rol pe care l-a jucat în întărirea relaţiilor noastre de prietenie crearea în urmă cu 25 de ani, din iniţiativa Partidului Co­munist din Romînia, a Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“. O mare importanţă pentru întă­rirea relaţiilor noastre de prietenie are activitatea desfăşurată de Aso­ciaţia romînă pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică. A.R-L.U.S., întemeiată în noiembrie 1944, curând după eliberarea Ro­­mîniei de sub jugul fascist. In urma activităţii multilaterale a A.R.L.U.S., căruia îi acordă un sprijin uriaş în muncă Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, muncitorii, ţărănimea mun­citoare şi intelectualitatea din Ro­mînia au căpătat posibilitatea de a cunoaşte pe larg viaţa poporului sovietic, realizările lui în construi­rea societăţii comuniste. Ca o expresie a prieteniei tot mai strânse dintre poporul sovietic şi poporul român, ca o consecinţă logică pentru satisfacerea interesu­lui din ce în ce mai mare faţă de viaţa şi munca poporului dv„ în luna mai 1958 a luat fiinţă în Uniunea Sovietică Asociaţia de prietenie sovieto-romînă. Asociaţia are un mare număr de membri co­lectivi printre care se numără: Prezidiul Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Academia de ştiinţe medi­cale a U.R.S.S., Uniunea regională din Moscova a pictorilor, Uzina de stat de rulmenţi nr. 1 din Moscova, Uzina pentru construcţii de maşini grele din Ural (Sverdlovsk), sovho­zul Gorki-II din raionul Kunţevo, regiunea Moscova, colhozul „Lenin“ din raionul Tiraspol şi mulţi alţii. Asociaţia contribuie la cunoaşte­rea de­­­către masele largi ale po­porului sovietic a succeselor şi rea­lizărilor dobîndite de poporul ro­mân în toate domeniile construcţiei socialiste, a istoriei şi culturii sale naţionale, a luptei poporului român frate pentru apărarea păcii. După ce a arătat că Asociaţia de prietenie sovieto-romînă întreţine prin toate mijloacele strînse relaţii prieteneşti şi un contact permanent cu Consiliul General A.R.L.U.S. şi face cu acesta schimb de experien­ţă, vorbitorul a enumerat formele multiple de manifestări, organizate de asociaţie. De o uriaşă importanţă pentru întărirea legăturilor de prietenie dintre ţările noastre este contactul personal, prietenesc, dintre condu­cătorii de stat şi de partid ai Uniu­nii Sovietice şi Republicii Populare Române. Avem cu toţii în memorie acele cîteva zile recente cînd, la invitaţia C.C. al P.M-R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale a R.P. Române, Nikita Sergheevici Hruşciov s-a odihnit în ţara dv. In încheiere daţi-mi voie să-mi exprim convingerea că lucrările Congresului al V-lea al Asociaţiei A.R.L.U.S- vor sluji întăririi şi a­­dîncirii continue a legăturilor de prietenie dintre popoarele Romîniei şi Uniunii Sovietice şi vor contribui la cauza păcii în lumea întreagă. Salutul rostit de conducătorul delegaţiei sovietice, E. I. Afanasenko Tovarăşi, Gh. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica, de vorbă într-o pauză a Congresului cu membri ai delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române, E. I. Afanasenko, A. G. Tukanova şi S. P. Babaevski. (Foto : Mihai Pop­escu) TELEGRAME EXTERNE Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. adresat parlamentelor tuturor ţărilor MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Sesiunea Sovietului Suprem al Uni­unii Republicilor Sovietice Socialiste a adresat un Apel parlamentelor tuturor ţărilor lumii. Evoluţia relaţiilor internaţionale, se arată în apel, a intrat într-un stadiu de deosebită răspundere. Secolul ato­mului, al electronicii şi al cuceririi Cosmosului a deschis perspective mă­reţe, de nebănuit dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. Totodată însă, omenirea s-a aflat în faţa pericolului real al folo­sirii acestor mari descoperiri în scopul exterminării oamenilor şi distrugerii valorilor materiale. Cursa înarmărilor îndreaptă omeni­rea spre prăpastia unui nou război. Care este ieşirea ? Cum să se pună capăt situaţiei create, cum să se asi­gure oamenilor o viaţă liniştită, paş­nică ? Există un mijloc sigur, hotărîtor, de excludere a posibilităţii dezlănţui­rii războiului. Acest mijloc este de­zarmarea generală şi totală a state­lor. Dezarmarea generală şi totală si­tuează toate statele pe poziţii identi­ce. Ea nu va aduce prejudicii nici u­­neia dintre ţări, dimpotrivă ea va asi­gura securitatea tuturor popoarelor. Dezarmarea generală şi totală, arată apelul în continuare, va deschide o etapă cu adevărat nouă în istoria re­laţiilor internaţionale. Coexistenţa paş­nică a statelor cu sisteme social-eco­­nomice diferite va fi trainic asigurată. Vor fi eliberate uriaşe mijloace ma­teriale şi financiare care astăzi sunt folosite pentru înarmare. Dezarmarea generală şi totală va deschide o pagină nouă în istoria dez­voltării ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic. Ea va ac­celera procesul de lichidare a înapoie­rii de veacuri a ţărilor slab dezvoltate şi coloniale scoţind la iveală o nouă sursă de mijloace pentru ajutorarea economică a acestora. Soluţia problemei dezarmării se află în mîinile oamenilor. Omul a creat o armă distrugătoare. El poate şi trebuie să o nimicească ! Perspectivele soluţionării acestei probleme — cea mai urgentă a con­temporaneităţii — sînt cu atît mai fa­vorabile cu cît în ultimul timp în evo­luţia relaţiilor internaţionale au avut loc schimbări spre mai bine­ înţele­gerea faptului că continuarea cursei­­înarmărilor este absurdă şi periculoa­să pătrunde în conştiinţa unor pături tot mai largi ale populaţiei, a membri­lor parlamentelor, reprezentanţilor vieţii publice şi de stat. Pretutindeni se intensifică năzuinţele de a se pune capăt „războiului rece“, de a se solu­ţiona problemele internaţionale liti­gioase fără folosirea forţei pe baza tratativelor şi acordurilor. Un rol de seamă în destinderea în­cordării internaţionale l-au avut vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Sta­tele Unite ale Americii şi întrevede­rile sale cu preşedintele D. Eisen­hower. In faţa omenirii se deschide posi­bilitatea reală de a orienta evoluţia relaţiilor internaţionale pe o cale nouă: să se pună capăt cursei înar­mărilor, să se obţină ca metoda tra­tativelor să fie unica metodă de solu­ţionare a problemelor internaţionale. Totul depinde în prezent de voinţa şi perseverenţa popoarelor. O răspun­, dere deosebită revine în această pro­blemă parlamentelor, guvernelor şi oamenilor de stat. Popoarele, alegăto-,­rii aşteaptă ca parlamentele să-şi spu­nă cuvîntul. Există căi reale pentru soluţionarea problemei dezarmării generale şi to­tale. Ele sunt arătate în propunerile guvernului sovietic prezentate spre examinare Organizaţiei Naţiunilor Unite. In prezent depinde direct de guvernele şi parlamentele celorlalte ţări, în primul rând ale celor mai mari sta­te, de buna lor credinţă şi dorinţă, dacă va înceta producţia uneltelor morţii şi ale distrugerii şi vor fi nimicite stocurile de arme acumulate, dacă o­o­menirea va merge pe calea războiului distrugător sau va porni pe calea dez­voltării paşnice. Sovietul Suprem al U.R.S.S., guver-­­­nul Uniunii Sovietice, îndeplinind voinţa poporului sovietic, vor face tot ce depinde de ele pentru soluţiona­rea problemei dezarmării şi transfor­mării slăbirii încordării internaţiona­le, realizate pînă in prezent, într-o pace trainică. Sovietul Suprem al U.R.S.S., apro­­bînd întrutotul iniţiativa de pace a guvernului sovietic, care a prezentat spre examinare Organizaţiei Naţiuni­lor Unite programul de dezarmare generală şi totală, îşi exprimă încre­derea că iniţiativa nobilă a guvernu­lui sovietic va găsi înţelegere şi spri­jin în rândul parlamentelor şi guver­nelor celorlalte ţări. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră, se spune în încheierea Apelului, că parlamentele şi membrii parlamente­lor din toate ţările vor face tot ce le va sta în putinţă pentru a izbăvi po­poarele de îngrozitorul flagel — cursa înarmărilor — pentru a obţine dezar­marea şi a deschide întregii omeniri calea spre o pace veşnică. o«o-Vi­zita acad. Atanase Joja în Grecia ATENA 31. — Corespondenţă spe­cială : Vizita în Grecia a acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Invăţămîn­­tului şi Culturii al R. P. Române, ca invitat al Academiei de Ştiinţe din Atena prilejuieşte o întărire a legăturilor de prietenie intre po­porul român şi grec. Intrunindu-se în adunare extraor­dinară, Academia de Ştiinţe din Atena a ascultat conferinţa acad. Atanase Joja despre „Prezenţa lui Aristotel în logica modernă“. In sala mare de ştiinţe a Acade­miei, împodobită cu drapele de stat ale R. P. Româno şi Greciei, se aflau : Spiros Melas, preşedintele Academiei ; prof. Anastase Orlandos, secretar general al Academiei ; cu­noscutul astronom Xanthakis şi cei­lalţi membri ai Senatului. Erau de asemenea de faţă, printre alţii, depu­taţii Ilia Kiţikis, Spiros Merkuris, Zakas Siliopulos, reprezentanţi ai mi­nisterelor de Externe şi Educaţiei ; oameni de cultură; Sofocles Veni­­zelos, preşedinte al Partidului libe­ral grec; Eveipidis şi Maccas, foşti miniştri, generalul L. Spais, fost mi­nistru, preşedintele Ligii de priete­nie greco-romîne, ambasadorul R.P. Romíne, Ion Drînceanu, şi alţi mem­bri ai corpului diplomatic­ Şedinţa a fost deschisă de preşe­dintele Academiei, Spiros Melas, care, prezentând pe înaltul oaspete român, a spus printre altele : Emi­nentul confrate a avut bunăvoinţa de a accepta invitaţia Academiei noastre, inspirată din dorinţa de a dezvolta relaţiile culturale între oa­menii de ştiinţă şi artă independent de orice deosebire de regim politic. Sân­tem ferm convinşi că aceasta co­respunde întrutotul marii cotituri istorice a umanităţii caracterizate prin imensele descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. Bucuria noastră de a primi pe excelenţa sa dl. Atanase­ Joja este cu atît mai mare cu cît e vorba de un savant al po­porului român, popor care de-a lun­gul secolelor nu numai că n-a fost ostil Greciei, dar întotdeauna unul dintre prietenii săi cei mai apropiaţi. Preşedintele Academiei a dat apoi cuvîntul acad. Atanase Joja, care a conferenţiat despre „Prezenţa lui Aristotel în logica modernă“. La sfîrşitul expunerii sale, acad.­ Atanase Joja a fost îndelung aplau-u­c dat de asistenţă. Sîmbătă dimineaţa, acad. Atanase Joja, însoţit de ambasadorul R. P. Romíno în Grecia, Ion Drînceanu, a făcut o vizită d-lui Constantin Tsatsos, ministru la Preşedinţia gu­vernului grec. Cu acest prilej s-au discutat pro­bleme cu caracter cultural intere­ - sind cele două ţări. Convorbirea a decurs într-o at­mosferă cordială. ATENA 31 Corespondență spe­cială . La 31 octombrie, ambasado­rul R.P. Romine in Grecia, Ion Drînceanu, a organizat în cinstea tov. Atanase Joja o reuniune la re­staurantul „Astoria“. Au luat parte membrii Senatului Academiei din Atena în frunte cu Spiros Melas, preşedintele Acade­miei, şi Anastase Orlandos, se­cretarul general al Academiei,­­ Kornitis, director general în Ministerul Educaţiei, Vernoglou, şe­ful Direcţiei culturale din Ministe­rul Afacerilor Externe al Greciei, Makieropulos rectorul Universităţii din Atena, Maria Rally, scriitoare şi director adjunct al Operei din A­­tena, Kostas Varnalis, poet, laureat al Premiului international Lenin „Pentru întărirea păcii intre po­poare“ şi alţii. In timpul reuniunii au avut loc discuţii amicale referitoare la rela­ţiile ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări. Reuniunea s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordială. Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Atena, Spiros Melas, a oferit sîmbătă seara un dineu în onoarea acad. Atanase Joja La dineu au luat parte dl. Con­stantin Tsatsos, ministru la Preşe­dinţia guvernului grec, împreună cu soţia, membrii Senatului Academiei de Ştiinţe din Atena, ambasadorul A­R­P Romíné în Grecia, Ion Drîn­ceanu, împreună cu soţia. Cu acest prilej, acad Anastase Orlandos, secretarul general al A­­cademiei, şi acad. Atanase Joia au rostit cuvîntări. -O­o­o-SCURTE ŞTIRI HAVANA. Agenţia U.P.I. anunţă că la 30 octombrie, autorităţile cubiane au ocupat sediile companiilor petrolifere străine şi au confiscat registrele pri­vitoare la operaţiunile de exploatare. Potrivit agenţiei, scopul acestei acţiuni a fost de a împiedica societăţile pe­trolifere, ale căror terenuri sunt supuse naţionalizării să expedieze peste grani­ţă evidenţele cu date şi cifre despre cantităţile de petrol extrase. O ADUNARE A REPREZENTANŢI­LOR VIEŢII PUBLICE DIN KIEV, consacrată Lunii prieteniei cu Uniunea Sovietică care se desfăşoară in Romî­nia, a avut loc la 31 octombrie. In în­cheierea reuniunii, a avut loc un spec­tacol. WASHINGTON. La 31 octombrie, preşedintele Eisenhower a numit pe Livingston Merchant In postul de sub, secretar de stat pentru afacerile poli­tice, în locul lui Robert Murphy, care a demisionat din acest post. DEMONSTRAT!! STUDENTESTI DE PROTEST IN JAPONIA. Aproape 400.000 de studenţi de la cele mai mari instituţii de învăţămint superior au demonstrat la 30 octombrie pe străzile oraşelor din Japonia pentru a cere, îm­preună cu întregul popor japonez, li­chidarea alianţei militare dintre Japo­nia şi S.U.A. La mitingul de la Tokio au participat peste 20.000 de studenţi. UN PUTERNIC URAGAN a bîntuit la începutul acestei săptămîni coasta occidentală a Mexicului. Potrivit ulti­melor statistici, în regiunile Colima, Jalisco şi Michoacan, au fost ucise 2.000 de persoane, iar alte 5.000 au fost rănite. Pag. S

Next