Scînteia, noiembrie 1959 (Anul 28, nr. 4669-4693)
1959-11-01 / nr. 4669
(fz. 4669 SCÎNTEIA lucrările celui de al V-lea Congres fi. LII. S. Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. prezentată de acad. P. Constantinescu-laşi Tovarăşi, Congresul nostru se întruneşte în atmosfera însufleţită a Lunii prieteniei romîno-sovietice, care a devenit o frumoasă tradiţie în ţara noastră. El coincide cu aniversarea a două date memorabile : aniversarea a 25 de ani de la constituirea Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“ şi împlinirea a 15 ani de la constituirea A.R.L.U.S.-ului. Congresul nostru exprimă sentimentele de prietenie adîncă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de marele popor vecin şi frate. De la această tribună trimitem poporului sovietic, care peste câteva zile sărbătoreşte glorioasa aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, urarea fierbinte de a obţine, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, noi şi măreţe victorii în lupta pentru construirea comunismului, pentru apărarea păcii în lume. Oamenii muncii din ţara noastră au salutat cu un nestăvilit entuziasm victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, naşterea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor — Uniunea Sovietică. Chiar din primele zile ale puterii sovietice, muncitorii din Romînia au văzut în tînărul stat socialist cea mai importantă cucerire a întregii omeniri muncitoare. In clocotul luptei revoluţionare, clasa muncitoare şi-a făurit avangarda ei, Partidul Comunist din Romînia, care a înscris pe steagul său de luptă hotărîrea fermă de a merge pe drumul marelui Octombrie. El a dus o luptă consecventă și neînduplecată împotriva pregătirilor de război antisovietic, pentru răspîndirea în mase a adevărului despre Uniunea Sovietică. Vorbitorul a subliniat că veştile despre succesul construcţiei socialiste, despre lupta nobilă a U.R.S.S. pentru apărarea păcii însufleţeau masele muncitoare, toate forţele patriotice şi antifasciste, le dădeau curaj în lupta lor, încredere în viitor. In acele vremuri, în urmă cu un sfert de veac, din iniţiativa comuniştilor, a fost creată în ţara noastră Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“ la care au aderat oameni aparţinînd celor mai diferite categorii sociale şi profesiuni şi care-şi propuneau să dea la o parte cortina minciunilor şi calomniilor pe care le răspândea reacţiunea, să facă cunoscute poporului nostru realizările epocale ale Uniunii Sovietice. Baza asociaţiei o formau muncitorii, intelectualii, fruntaşi ai vieţii culturale şi ştiinţifice, oameni luminaţi, patrioţi încercaţi, printre care se numărau : prof. univ. C. I. Parhon, Radu Cernătescu, scriitorii: Alexandru Sahia, N. D. Cocea, George Mihail Zamfirescu , Scarlat Calimachi, avocat C. Paraschivescu-Bălăceanu şi alţii. După ce s-a referit pe larg la activitatea desfăşurată de Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, în ciuda obstacolelor ridicate la tot pasul de către autorităţile statului burghez, vorbitorul a arătat că guvernul burghezo-moşieresc a interzis asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, dar această măsură nu a însemnat înăbuşirea muncii puse în slujba prieteniei cu Uniunea Sovietică. In anul 1935 a luat fiinţă o nouă organizaţie, „Societatea pentru întreţinerea raporturilor culturale dintre Romînia şi Uniunea Sovietică“, printre membrii căreia se aflau, alături de muncitori, fruntaşi ai ştiinţei şi culturii româneşti, scriitori şi artişti cu renume : marele George Enescu, Traian Săvulescu, N. Tonitza, Tony Bulandra, V. Maximilian, Gheorghe Timică, Matei Socor şi alţii. Urmărită pas cu pas de organele siguranţei burghezo-moşiereşti, Societatea a reuşit totuşi să-şi desfăşoare activitatea pînă în anul 1936 şi apoi, sub denumiri schimbate, în grupări mai mici, pînă în anul 1937-1938. Chiar şi în condiţiile odiosului război antisovietic în care guvernul trădător fascist a tîrît poporul român, cei mai hotărîţi fii ai poporului, în frunte cu comuniştii, înfruntînd cu curaj sălbatica teroare, nu au pregetat să ducă în rîndurile poporului cuvîntul adevărului despre Uniunea Sovietică. Exprimăm de aici omagiu şi recunoştinţa noastră tuturor acelora care, în condiţiile grele ale regimului burghezo-moşieresc, au militat cu hotărîre pentru prietenia cu Uniunea Sovietică. In continuare vorbitorul a spus : In cei 15 ani care s-au scurs de la 23 August 1944, între R. P. Română şi U.R.S.S. s-au statornicit relaţii de tip nou, caracteristice unor ţări socialiste care păşesc umăr la umăr sub faldurile aceluiaşi steag biruitor — steagul marxism-leninismului. La izvoarele acestor relaţii se află rolul hotărâtor pe care l-a jucat Uniunea Sovietică în zdrobirea fascismului, lupta eroică a armatei sovietice eliberatoare pentru izgonirea cotropitorilor hitlerişti. Uniunea Sovietică a ajutat poporul nostru să se elibereze şi să-şi ia soarta în propriile sale mîini. Sîngele vărsat de vitejii ostaşi sovietici şi romîni, care au luptat cot la cot pentru eliberarea pămîntului patriei noastre şi apoi pe frontul de vest, pînă în munţii Tatra, a pecetluit frăţia de arme romîno-sovietică, expresie a prieteniei şi alianţei de nezdruncinat dintre popoarele român şi sovietic. Amintirea eroilor sovietici şi romîni care au căzut în lupta împotriva duşmanului comun trăieşte mereu în inimile poporului nostru. Veşnică este recunoştinţa lui faţă de marele popor sovietic eliberator ! Vorbitorul a subliniat că după eliberare Uniunea Sovietică ne-a dat şi ne dă un ajutor neprecupeţit şi multilateral în dezvoltarea economiei noastre naţionale în ansamblu, la făurirea unor noi ramuri ale economiei, care n-au existat înainte. Oamenii sovietici ne-au deschis larg porţile bogatului lor tezaur de experienţă în toate domeniile de activitate, pe care oamenii muncii din ţara noastră îl studiază şi în care văd un preţios izvor de învăţăminte practice. Intruchipînd în mod viu principiul internaţionalismului proletar, colaborarea ţărilor socialiste, într-ajutorarea lor tovărăşească a contribuit în mod hotărîtor la avîntul economiei şi culturii fiecăreia dintre ele în parte, la întărirea lagărului socialist în ansamblu ; ca adevăraţi tovarăşi şi fraţi, popoarele ţărilor socialiste se sprijină reciproc pentru a păşi împreună în lumea comunismului. In continuare, ocupindu-se de activitatea A.R.L.U.S , vorbitorul a spus : In decursul celor 15 ani de existenţă rîndurile Asociaţiei noastre au crescut an de an şi, alături de celelalte organizaţii de masă şi instituţii de stat, ea îşi aduce aportul la opera pe care o înfăptuieşte Partidul Muncitoresc Român de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al ataşamentului şi prieteniei faţă de Uniunea Sovietică, faţă de toate ţările lagărului socialist. In cei 4 ani care au trecut de la ultimul nostru congres, A.R.L.U.S., bucurîndu se în permanenţă de îndrumarea partidului, a reuşit să realizeze o îmbunătăţire a activităţii sale. In prezent, în jurul fiecăreia dintre organizaţiile noastre există un activ obştesc format din oameni cu profesii şi ocupaţii diferite, care constituie sprijinul principal al muncii noastre. Principalul conţinut al muncii cultural-politice de masă desfăşurate de A.R.L. S. în acest timp l-a constituit popularizarea măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice pe drumul construirii comunismului, răspîndirea experienţei sovietice în diferite domenii de activitate, popularizarea politicii externe de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socialist. Vorbitorul a trecut apoi în revistă principalele, acţiuni şi forme de activitate ale A.R.L.U.S. Peste 300.000 muncitori, tehnicieni şi ingineri au luat parte la cele 5.000 manifestări în cadrul „Zilelor ştiinţei şi tehnicii sovietice“. O acţiune de mari proporţii a fost şi „Săptămâna agrotehnicii sovietice“. Pentru popularizarea realizărilor Uniunii Sovietice în domeniul rachetelor cosmice au fost organizate în întreaga ţară un număr de 3.000 de conferinţe. A fost organizată expoziţia „Folosirea paşnică a energiei atomice în UR.S.S.“, deschisă în Capitală şi în 17 oraşe din ţară, şi vizitată de peste o jumătate de milion de oameni ai muncii. De un succes deosebit s-a bucurat şi expoziţia „U.R.S.S. pe drumul construirii comunismului“ , deschisă în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oraşul Stalin, Hunedoara, Oneşti. Personalităţi ale vieţii noastre economice, ştiinţifice, culturale şi obşteşti au ţinut conferinţe consacrate marilor obiective ale septenalului, construcţiei desfăşurate a comunismului în U.R.S.S. Au fost invitaţi în ţara noastră cunoscuţi inovatori, fruntaşi în producţie, personalităţi ale ştiinţei, artei şi culturii din U.R.S.S. şi s-au organizat schimburi de experienţă în domeniile cele mai variat. In ultimul timp au fost folosite o serie de forme noi, care au avut un răsunet deosebit în rîndurile maselor celor mai largi, ca de exemplu „Serbările prieteniei“, organizate pe comune sau pe regiune. Printre formele noi se numără şi concursurile populare „Ce ştiţi despre U.R.S.S.“, avînd ca premii un număr de călătorii turistice în U.R.S.S. La concursul „Croaziera prieteniei“ din 1958 au participat 100.000 concurenţi iar la concursul „De 1 Mai la Moscova“ numărul participanţilor s-a ridicat la aproape 400.000 de oameni ai muncii. Peste 2.000 de turişti români — muncitori, ţărani, ingineri şi tehnicieni, oameni de cultură etc. din toate colţurile ţării — au călătorit în U R.S.S. cu cele şase „Trenuri ale prieteniei" organizate în acest an. Au fost organizate schimburi de delegaţii ale unor oraşe din R. P. Romînă şi U.R.S.S. Prin varietatea manifestărilor ce au loc cu prilejul Lunii prieteniei romînosovietice, ca şi prin participarea largă a maselor, această sărbătoare constituie în fiecare an expresia celor mai înalte sentimente de dragoste şi prietenie dintre poporul nostru şi poporul sovietic. O contribuţie preţioasă la cunoaşterea ţării sovietice a constituit organizarea decadelor consacrate republicilor unionale sovietice. Un centru important al activităţii cultural-politice de masă îl constituie Casele Prieteniei Romîno-Sovietice din Capitală, din oraşele Iaşi, Timişoara, Stalin, Constanţa şi Oradea. O activitate rodnică desfăşoară de asemenea revista „Veac Nou“, Biblioteca Centrală A.R.L.U.S. şi Institutul Romîno-Sovietic de pe lingă Academia Republicii Populare Române. S-au obţinut rezultate bune în organizarea, pentru numeroşi doritori, a învăţămîntului popular de limba rusă. In cei 15 ani care au trecut de la eliberare au fost tipărite în tiraje mari numeroase cărţi din literatura rusă şi sovietică, dintre care în ultimii 4 ani „Cartea Rusă“ a editat 420 de titluri de cărţi. Apropiate şi dragi sunt spectatorilor din ţara noastră creaţiile dramaturgilor sovietici şi filmele sovietice. Tumeele şi vizitele personalităţilor artistice sovietice sunt socotite de publicul romînesc ca mari evenimente culturale. In intensificarea continuă a schimburilor culturale romîno-sovietice un rol de seamă îl are acordul cu privire la colaborarea culturală dintre R. P. Romînă și U.R.S.S. semnat la 7 aprilie 1956, precum și planurile anuale de colaborare culturală. Sentimentele de prietenie pe care poporul sovietic le nutreşte faţă de poporul român îşi găsesc expresia în interesul fierbinte pe care-l manifestă pentru realizările oamenilor muncii din Republica Populară Romînă, pentru cultura şi arta romînească. Organizaţiile obşteşti sovietice desfăşoară o activitate tot mai largă de informare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului român. Vorbitorul s-a referit la numeroasele manifestări artistice romîneşti din U.R.S.S. printre care expoziţia „Romînia pe drumul socialismului“ organizată anul acesta la Moscova şi care s-au bucurat de o caldă primire din partea oamenilor sovietici. O expresie a interesului opiniei publice sovietice faţă de ţara şi poporul nostru sânt Decadele şi Zilele culturii romîneşti organizate în ultimii ani în mai multe republici unionale. Cititorii sovietici manifestă un interes tot mai viu pentru literatura romînească. In ultimii 12 ani, în U.R.S.S. au fost tipărite 149 de titluri Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele conducerii Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă şi în numele delegaţiei noastre să salut din toată inima pe participanţii la cel de-al V-lea Congres A.R-L.U.S. şi să vă urez mari şi rodnice succese în muncă. îngăduiţi-mi să salut în mod deosebit pe preşedintele Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică, academicianul C. I. Parhon, mare şi sincer prieten al Uniunii Sovietice, să-l felicit cu prilejul primirii înaltei distincţii sovietice — Ordinul Lenin — şi să-i urez din tot sufletul multă sănătate şi activitate rodnică continuă pentru întărirea prieteniei şi colaborării culturale romîno-sovietice. Congresul A.R.L.U.S. are loc într-o perioadă excepţional de importantă şi interesantă din viaţa lumii întregi, cînd toată omenirea progresistă aprobă rezultatele vizitei istorice a tovarăşului N S. Hruşciov în Statele Unite ale Americii, vizită care a sădit în inimile tuturor popoarelor de pe glob speranţa reală în menţinerea păcii şi care a pus bazele slăbirii încordării internaţionale şi ale lichidării „războiului rece“. Etapa istorică actuală de dezvoltare a omenirii este marcată de mereu noi succese remarcabile ale ţărilor comunităţii socialiste care construiesc cu încredere o viaţă nouă sub conducerea partidelor lor comuniste şi muncitoreşti. In cuvântarea rostită la recepţia festivă de la Pekin în cinstea celei de-a X-a aniversări a Republicii Populare Chineze, N. S. Hruşciov a arătat acest lucru în mod cit se poate de plastic: „Noul sistem mondial păşeşte cu încredere înainte, se dezvoltă în ritm rapid, acumulează forţe ca o plantă sănătoasă în timpul primăverii. După cum un copac puternic care a prins rădăcini adînci nu se teme nici de vânt şi nici de secetă, tot astfel nici noua lume socialistă nu se teme de nici un fel cu un tiraj total de 7.900.000 exemplare. Mihail Sadoveanu este citit în 20 de limbi ale popoarelor U.R.S.S. O sursă importantă de informare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului nostru este revista „Narodnaia Rumînia“ care se difuzează în întreaga Uniune Sovietică într-un tiraj lunar de 100.000 exemplare. O contribuţie însemnată la tot mai buna cunoaştere reciprocă aduc schimburile turistice romîno-sovietice. Atît Asociaţia de Prietenie Sovieto-Romînă din Moscova, cît şi filialele ei desfăşoară o rodnică activitate de răspîndire a cunoştinţelor despre Republica Populară Romînă. In numele Congresului nostru exprim de aici cele mai vii mulţumiri conducerii şi tuturor membrilor Asociaţiei de Prietenie Sovieto- Romîne din UR . S. şi altor organizaţii obşteşti din U.R.S.S. pentru rodnica lor activitate. Exprimăm de asemenea calde mulţumiri Uniunii Asociaţiilor de Prietenie şi Legături Culturale cu Ţările Străine pentru sprijinul pe care l-a acordat activităţii Asociaţiei noastre. Arătînd în continuare că Congresul A.R.L U.S. a fost precedat de adunări ale Consiliilor regionale, în cadrul cărora a fost analizată activitatea desfăşurată în ultima perioadă, vorbitorul a subliniat că în centrul muncii A.R.L.U S.-ului trebuie să stea preocuparea pentru continua întărire a prieteniei între poporul român şi poporul sovietic, popularizarea realizărilor poporului sovietic în toate domeniile de activitate, a luptei sale pentru îndeplinirea sarcinilor măreţului plan septenal, a realizărilor ştiinţei şi tehnicii sovietice, care ocupă în mod necontestat primul loc în lume, a iniţiativelor Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări ale lagărului socialist îndreptate spre destinderea încordării internaţionale şi întărirea păcii intre popoare. Nu încape îndoială că organizaţiile A.R.L.U.S. de la oraşe şi sate vor şti să ridice activitatea noastră la un nivel din ce în ce mai înalt. După ce a arătat grandioasele obiective ale planului septenal al U.R.S.S. şi a subliniat că sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu Comitetul său Central leninist, popoarele sovietice dau viaţă cu succes hotărîrilor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., vorbitorul a spus: Exemplul Uniunii Sovietice arată convingător că socialismul schimbă radical soarta omului pe pămînt, transformîndu-l într un om cu adede furtuni şi intemperii. Lagărul socialist a devenit o forţă de nezdruncinat care exercită acum o influenţă hotărâtoare asupra destinelor omenirii“. Şi cu cît forţele lagărului socialist cresc mai mult, cu atît mai mari sînt posibilităţile sale pentru apărarea cu succes a cauzei păcii pe pămînt. Minunatele succese ale ţărilor lagărului socialist arată în mod grăitor cît de nemărginite sînt orizonturile care se deschid în faţa popoarelor ce se călăuzesc după învăţătura nemuritoare a marxism-leninismului. Vorbitorul a arătat pe larg remarcabilele succese obţinute de oamenii sovietici, sub conducerea P.C.U.S., în realizarea hotărîrilor celui de-al XXI-lea Congres al partidului. Împreună cu noi, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului democrat-popular, a spus în continuare vorbitorul, construieşte cu succes viaţa sa nouă şi poporul român. Poporul român, stăpînul vieţii sale, a obţinut succese uriaşe în construcţia socialistă. După ce a subliniat creşterea neîntreruptă a producţiei industriale şi agricole obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, vorbitorul a arătat că această creştere duce implicit la îmbunătăţirea traiului tuturor oamenilor muncii şi creează o bază trainică pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale a ţării. Poporul sovietic urmăreşte cu multă atenţie aceste succese minunate şi ele îl bucură în mod sincer. Referindu-se apoi la prietenia trainică, de nezdruncinat, dintre poporul român şi poporul sovietic vorbitorul a spus: Această prietenie se întemeiază pe principiul leninist de nezdruncinat al internaţionalismului proletar, pe respectul şi ajutorul reciproc al ţărilor noastre, pe principiul egalităţii depline în drepturi. Pe noi ne leagă de poporul român, ca şi de popoarele celorlalte ţări socialiste, comunita-vătat liber, stăpîn pe soarta sa, asigurind satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor sale la un înalt nivel de civilizaţie materială şi spirituală, oferindu-i cele mai largi posibilităţi de instruire şi odihnă, condiţii pentru dezvoltarea multilaterală a personalităţii lui, a tuturor aptitudinilor sale creatoare. Subliniind că epocalele succese ale Uniunii Sovietice în explorarea spaţiului cosmic constituie o strălucită ilustrare a superiorităţii sistemului socialist, vorbitorul a spus : Ideile nemuritoare ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, ale genialului Lenin, luminează grandioasele transformări revoluţionare pe care le trăieşte omenirea. Sub steagul acestor idei, popoarele mai multor ţări din Europa şi Asia în frunte cu clasa muncitoare au răsturnat printr-o luptă eroică dominaţia exploatatorilor, instaurînd puterea populară. De la Pacific şi pînă la Elba, sub acelaşi steag biruitor al ideilor lui Marx, Engels şi Lenin, aproape un miliard de oameni construiesc cu succes orânduirea nouă, uniţi în marea familie frăţească a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Congresul nostru se desfăşoară intr-un moment cînd datorită luptei neobosite a Uniunii Sovietice şi a tuturor ţărilor socialiste, a mişcării mondiale pentru pace au apărut semnele unui început de înseminare a atmosferei internaţionale, iar principiile coexistenţei paşnice se afirmă cu o tot mai mare forţă. De o mare însemnătate pentru destinderea încordării internaţionale, pentru consolidarea păcii, pentru asigurarea securităţii popoarelor, sunt rezultatele vizitei în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov şi propunerile sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală. Poporul român, care munceşte cu avînt pentru construirea socialismului, aduce o contribuţie activă la efortul pentru instaurarea unei păci durabile în întreaga lume. Conştienţi de măreţia cauzei noastre nobile, vom munci cu dragoste şi entuziasm, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, pentru înflorirea patriei noastre scumpe. Republica Populară Romînă, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii, pentru întărirea continuă a prieteniei romîno-sovietice. Trăiască marele popor sovietic, constructor al comunismului! Trăiască poporul român, constructor al socialismului în scumpa noastră patrie ! Trăiască în veci prietenia romînosovietică , rea intereselor şi ţelurilor finale, unitatea ideologiei. Oamenii sovietici dau o înaltă preţuire marelui rol pe care l-a jucat în întărirea relaţiilor noastre de prietenie crearea în urmă cu 25 de ani, din iniţiativa Partidului Comunist din Romînia, a Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“. O mare importanţă pentru întărirea relaţiilor noastre de prietenie are activitatea desfăşurată de Asociaţia romînă pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică. A.R-L.U.S., întemeiată în noiembrie 1944, curând după eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. In urma activităţii multilaterale a A.R.L.U.S., căruia îi acordă un sprijin uriaş în muncă Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, muncitorii, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea din Romînia au căpătat posibilitatea de a cunoaşte pe larg viaţa poporului sovietic, realizările lui în construirea societăţii comuniste. Ca o expresie a prieteniei tot mai strânse dintre poporul sovietic şi poporul român, ca o consecinţă logică pentru satisfacerea interesului din ce în ce mai mare faţă de viaţa şi munca poporului dv„ în luna mai 1958 a luat fiinţă în Uniunea Sovietică Asociaţia de prietenie sovieto-romînă. Asociaţia are un mare număr de membri colectivi printre care se numără: Prezidiul Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Academia de ştiinţe medicale a U.R.S.S., Uniunea regională din Moscova a pictorilor, Uzina de stat de rulmenţi nr. 1 din Moscova, Uzina pentru construcţii de maşini grele din Ural (Sverdlovsk), sovhozul Gorki-II din raionul Kunţevo, regiunea Moscova, colhozul „Lenin“ din raionul Tiraspol şi mulţi alţii. Asociaţia contribuie la cunoaşterea decătre masele largi ale poporului sovietic a succeselor şi realizărilor dobîndite de poporul român în toate domeniile construcţiei socialiste, a istoriei şi culturii sale naţionale, a luptei poporului român frate pentru apărarea păcii. După ce a arătat că Asociaţia de prietenie sovieto-romînă întreţine prin toate mijloacele strînse relaţii prieteneşti şi un contact permanent cu Consiliul General A.R.L.U.S. şi face cu acesta schimb de experienţă, vorbitorul a enumerat formele multiple de manifestări, organizate de asociaţie. De o uriaşă importanţă pentru întărirea legăturilor de prietenie dintre ţările noastre este contactul personal, prietenesc, dintre conducătorii de stat şi de partid ai Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Române. Avem cu toţii în memorie acele cîteva zile recente cînd, la invitaţia C.C. al P.M-R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P. Române, Nikita Sergheevici Hruşciov s-a odihnit în ţara dv. In încheiere daţi-mi voie să-mi exprim convingerea că lucrările Congresului al V-lea al Asociaţiei A.R.L.U.S- vor sluji întăririi şi adîncirii continue a legăturilor de prietenie dintre popoarele Romîniei şi Uniunii Sovietice şi vor contribui la cauza păcii în lumea întreagă. Salutul rostit de conducătorul delegaţiei sovietice, E. I. Afanasenko Tovarăşi, Gh. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica, de vorbă într-o pauză a Congresului cu membri ai delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române, E. I. Afanasenko, A. G. Tukanova şi S. P. Babaevski. (Foto : Mihai Popescu) TELEGRAME EXTERNE Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. adresat parlamentelor tuturor ţărilor MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Sesiunea Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a adresat un Apel parlamentelor tuturor ţărilor lumii. Evoluţia relaţiilor internaţionale, se arată în apel, a intrat într-un stadiu de deosebită răspundere. Secolul atomului, al electronicii şi al cuceririi Cosmosului a deschis perspective măreţe, de nebănuit dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. Totodată însă, omenirea s-a aflat în faţa pericolului real al folosirii acestor mari descoperiri în scopul exterminării oamenilor şi distrugerii valorilor materiale. Cursa înarmărilor îndreaptă omenirea spre prăpastia unui nou război. Care este ieşirea ? Cum să se pună capăt situaţiei create, cum să se asigure oamenilor o viaţă liniştită, paşnică ? Există un mijloc sigur, hotărîtor, de excludere a posibilităţii dezlănţuirii războiului. Acest mijloc este dezarmarea generală şi totală a statelor. Dezarmarea generală şi totală situează toate statele pe poziţii identice. Ea nu va aduce prejudicii nici uneia dintre ţări, dimpotrivă ea va asigura securitatea tuturor popoarelor. Dezarmarea generală şi totală, arată apelul în continuare, va deschide o etapă cu adevărat nouă în istoria relaţiilor internaţionale. Coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme social-economice diferite va fi trainic asigurată. Vor fi eliberate uriaşe mijloace materiale şi financiare care astăzi sunt folosite pentru înarmare. Dezarmarea generală şi totală va deschide o pagină nouă în istoria dezvoltării ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic. Ea va accelera procesul de lichidare a înapoierii de veacuri a ţărilor slab dezvoltate şi coloniale scoţind la iveală o nouă sursă de mijloace pentru ajutorarea economică a acestora. Soluţia problemei dezarmării se află în mîinile oamenilor. Omul a creat o armă distrugătoare. El poate şi trebuie să o nimicească ! Perspectivele soluţionării acestei probleme — cea mai urgentă a contemporaneităţii — sînt cu atît mai favorabile cu cît în ultimul timp în evoluţia relaţiilor internaţionale au avut loc schimbări spre mai bine înţelegerea faptului că continuarea curseiînarmărilor este absurdă şi periculoasă pătrunde în conştiinţa unor pături tot mai largi ale populaţiei, a membrilor parlamentelor, reprezentanţilor vieţii publice şi de stat. Pretutindeni se intensifică năzuinţele de a se pune capăt „războiului rece“, de a se soluţiona problemele internaţionale litigioase fără folosirea forţei pe baza tratativelor şi acordurilor. Un rol de seamă în destinderea încordării internaţionale l-au avut vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite ale Americii şi întrevederile sale cu preşedintele D. Eisenhower. In faţa omenirii se deschide posibilitatea reală de a orienta evoluţia relaţiilor internaţionale pe o cale nouă: să se pună capăt cursei înarmărilor, să se obţină ca metoda tratativelor să fie unica metodă de soluţionare a problemelor internaţionale. Totul depinde în prezent de voinţa şi perseverenţa popoarelor. O răspun, dere deosebită revine în această problemă parlamentelor, guvernelor şi oamenilor de stat. Popoarele, alegăto-,rii aşteaptă ca parlamentele să-şi spună cuvîntul. Există căi reale pentru soluţionarea problemei dezarmării generale şi totale. Ele sunt arătate în propunerile guvernului sovietic prezentate spre examinare Organizaţiei Naţiunilor Unite. In prezent depinde direct de guvernele şi parlamentele celorlalte ţări, în primul rând ale celor mai mari state, de buna lor credinţă şi dorinţă, dacă va înceta producţia uneltelor morţii şi ale distrugerii şi vor fi nimicite stocurile de arme acumulate, dacă oomenirea va merge pe calea războiului distrugător sau va porni pe calea dezvoltării paşnice. Sovietul Suprem al U.R.S.S., guver-nul Uniunii Sovietice, îndeplinind voinţa poporului sovietic, vor face tot ce depinde de ele pentru soluţionarea problemei dezarmării şi transformării slăbirii încordării internaţionale, realizate pînă in prezent, într-o pace trainică. Sovietul Suprem al U.R.S.S., aprobînd întrutotul iniţiativa de pace a guvernului sovietic, care a prezentat spre examinare Organizaţiei Naţiunilor Unite programul de dezarmare generală şi totală, îşi exprimă încrederea că iniţiativa nobilă a guvernului sovietic va găsi înţelegere şi sprijin în rândul parlamentelor şi guvernelor celorlalte ţări. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră, se spune în încheierea Apelului, că parlamentele şi membrii parlamentelor din toate ţările vor face tot ce le va sta în putinţă pentru a izbăvi popoarele de îngrozitorul flagel — cursa înarmărilor — pentru a obţine dezarmarea şi a deschide întregii omeniri calea spre o pace veşnică. o«o-Vizita acad. Atanase Joja în Grecia ATENA 31. — Corespondenţă specială : Vizita în Grecia a acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Invăţămîntului şi Culturii al R. P. Române, ca invitat al Academiei de Ştiinţe din Atena prilejuieşte o întărire a legăturilor de prietenie intre poporul român şi grec. Intrunindu-se în adunare extraordinară, Academia de Ştiinţe din Atena a ascultat conferinţa acad. Atanase Joja despre „Prezenţa lui Aristotel în logica modernă“. In sala mare de ştiinţe a Academiei, împodobită cu drapele de stat ale R. P. Româno şi Greciei, se aflau : Spiros Melas, preşedintele Academiei ; prof. Anastase Orlandos, secretar general al Academiei ; cunoscutul astronom Xanthakis şi ceilalţi membri ai Senatului. Erau de asemenea de faţă, printre alţii, deputaţii Ilia Kiţikis, Spiros Merkuris, Zakas Siliopulos, reprezentanţi ai ministerelor de Externe şi Educaţiei ; oameni de cultură; Sofocles Venizelos, preşedinte al Partidului liberal grec; Eveipidis şi Maccas, foşti miniştri, generalul L. Spais, fost ministru, preşedintele Ligii de prietenie greco-romîne, ambasadorul R.P. Romíne, Ion Drînceanu, şi alţi membri ai corpului diplomatic Şedinţa a fost deschisă de preşedintele Academiei, Spiros Melas, care, prezentând pe înaltul oaspete român, a spus printre altele : Eminentul confrate a avut bunăvoinţa de a accepta invitaţia Academiei noastre, inspirată din dorinţa de a dezvolta relaţiile culturale între oamenii de ştiinţă şi artă independent de orice deosebire de regim politic. Sântem ferm convinşi că aceasta corespunde întrutotul marii cotituri istorice a umanităţii caracterizate prin imensele descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. Bucuria noastră de a primi pe excelenţa sa dl. Atanase Joja este cu atît mai mare cu cît e vorba de un savant al poporului român, popor care de-a lungul secolelor nu numai că n-a fost ostil Greciei, dar întotdeauna unul dintre prietenii săi cei mai apropiaţi. Preşedintele Academiei a dat apoi cuvîntul acad. Atanase Joja, care a conferenţiat despre „Prezenţa lui Aristotel în logica modernă“. La sfîrşitul expunerii sale, acad. Atanase Joja a fost îndelung aplau-uc dat de asistenţă. Sîmbătă dimineaţa, acad. Atanase Joja, însoţit de ambasadorul R. P. Romíno în Grecia, Ion Drînceanu, a făcut o vizită d-lui Constantin Tsatsos, ministru la Preşedinţia guvernului grec. Cu acest prilej s-au discutat probleme cu caracter cultural intere - sind cele două ţări. Convorbirea a decurs într-o atmosferă cordială. ATENA 31 Corespondență specială . La 31 octombrie, ambasadorul R.P. Romine in Grecia, Ion Drînceanu, a organizat în cinstea tov. Atanase Joja o reuniune la restaurantul „Astoria“. Au luat parte membrii Senatului Academiei din Atena în frunte cu Spiros Melas, preşedintele Academiei, şi Anastase Orlandos, secretarul general al Academiei, Kornitis, director general în Ministerul Educaţiei, Vernoglou, şeful Direcţiei culturale din Ministerul Afacerilor Externe al Greciei, Makieropulos rectorul Universităţii din Atena, Maria Rally, scriitoare şi director adjunct al Operei din Atena, Kostas Varnalis, poet, laureat al Premiului international Lenin „Pentru întărirea păcii intre popoare“ şi alţii. In timpul reuniunii au avut loc discuţii amicale referitoare la relaţiile ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări. Reuniunea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Atena, Spiros Melas, a oferit sîmbătă seara un dineu în onoarea acad. Atanase Joja La dineu au luat parte dl. Constantin Tsatsos, ministru la Preşedinţia guvernului grec, împreună cu soţia, membrii Senatului Academiei de Ştiinţe din Atena, ambasadorul ARP Romíné în Grecia, Ion Drînceanu, împreună cu soţia. Cu acest prilej, acad Anastase Orlandos, secretarul general al Academiei, şi acad. Atanase Joia au rostit cuvîntări. -Ooo-SCURTE ŞTIRI HAVANA. Agenţia U.P.I. anunţă că la 30 octombrie, autorităţile cubiane au ocupat sediile companiilor petrolifere străine şi au confiscat registrele privitoare la operaţiunile de exploatare. Potrivit agenţiei, scopul acestei acţiuni a fost de a împiedica societăţile petrolifere, ale căror terenuri sunt supuse naţionalizării să expedieze peste graniţă evidenţele cu date şi cifre despre cantităţile de petrol extrase. O ADUNARE A REPREZENTANŢILOR VIEŢII PUBLICE DIN KIEV, consacrată Lunii prieteniei cu Uniunea Sovietică care se desfăşoară in Romînia, a avut loc la 31 octombrie. In încheierea reuniunii, a avut loc un spectacol. WASHINGTON. La 31 octombrie, preşedintele Eisenhower a numit pe Livingston Merchant In postul de sub, secretar de stat pentru afacerile politice, în locul lui Robert Murphy, care a demisionat din acest post. DEMONSTRAT!! STUDENTESTI DE PROTEST IN JAPONIA. Aproape 400.000 de studenţi de la cele mai mari instituţii de învăţămint superior au demonstrat la 30 octombrie pe străzile oraşelor din Japonia pentru a cere, împreună cu întregul popor japonez, lichidarea alianţei militare dintre Japonia şi S.U.A. La mitingul de la Tokio au participat peste 20.000 de studenţi. UN PUTERNIC URAGAN a bîntuit la începutul acestei săptămîni coasta occidentală a Mexicului. Potrivit ultimelor statistici, în regiunile Colima, Jalisco şi Michoacan, au fost ucise 2.000 de persoane, iar alte 5.000 au fost rănite. Pag. S