Scînteia, decembrie 1959 (Anul 28, nr. 4694-4720)
1959-12-01 / nr. 4694
S iuiiiiiiiimiiiiimiiiiiimimmmiimiiiMiimmmiiiiiiiiimmmiiinmimiij: 1 CITITORII 1 2 I s eziseazâ \ ! X. In ultimul timp, O.C.L. Mixt! Vaslui a vîndut cîteva lămpi de rrătit, produse de către întreprinderea „Metalo-Globus“-București. La cîteva zile, însă, cumpărătorii I s-au prezentat cu ele înapoi la I magazin, deoarece au constatat I că lămpile aveau unele defecte şi scoteau fum. Din această cauză, I deşi este nevoie de lămpi de gă- I tit, gospodinele nu le cumpără şi marfa rămîne nevîndută în I magazin. (De la Valentin Coro- I geanu, funcţionar). I 2. De luni de zile sunt purtat I pe drumuri fără rost de către I unii funcţionari de la spaţiul lodicativ al oraşului Tr. Severin. Am I făcut în mai multe rînduri ce- I rerea de a mi se elibera repartiţia pentru locuinţa în care I m-am mutat, dar nu ştiu cum I se face că toate cererile mele I s-au pierdut! Odată, şeful spaţiului locativ mi-a spus că n-are I timp. Şi tot aşa sub diferite I motive, m-a amînat de mai I multe ori. Oare cînd va avea I timp tov. Cîrlig, şeful spaţiului I locativ, să revolte şi cererea I mea ? (De la Petre Căpeţ, muncitor). I 3 M-am dus de curînd la depoizitul nr. 3 din Constanţa ca să-mi I ridic combustibilul pentru iarnă. Pe lingă lemne, mi s-a pus pe I cîntar şi o cantitate de cărbuni. De I fapt nu erau cărbuni, ci, pur şi I simplu, praf. Am atras atenţia mai multor salariaţi de la depozit asupra acestui lucru, dar ei I au continuat nepăsători să pună I pe cîntar cărbuni de proastă calitate. (De la Nicolae Miron. I muncitor). Pag. 2 Cit mai curind la loc de frunte (Urmare din pag. 1 a) La bovine, in schimb, brigada n-a găsit decit un total de 296 capete (dintre care 105 vaci de lapte). Asta înseamnă cam 4 bovine la suta de hectare teren agricol , mai puţin decit media generală a celor 11 gostaturi din raion ! Apreciind situaţia in raport cu sarcinile planificate, brigada a constatat că „numeric, planul este îndeplinit şi depăşit", evidenţiind gospodăria pentru această realizare. Sare în ochi , la G.A.S. Pietroiu, ca el trebuie subliniat că tocmai anul acesta, pentru că s-au ivit cazuri de febră aftoasa, majoritatea bovinelor, incepînd cu vacile de lapte, nu au fost scoase din grajd luni întregi ca să se evite râspîndirea bolii. Adică, ramura aceasta a sectorului zootehnic și-a dovedit rentabilitatea chiar in asemeni în celelalte zece gostaturi din raion, sarcinile de plan - prin caracterul lor nemobilizator — ţin creşterea bovinelor în rolul oropsitei cenuşărese. Există justificări obiective pentru asta ? După cîte am văzut, nu cred să existe . La G.A.S. Pietroiu sunt condiţii excepţional de favorabile creşterii bovinelor. Iar tovarăşii de acolo ştiu să folosească aceste condiţii din plin. Ei ştiu ce înseamnă a creşte rentabil bovinele : iată ca dovadă, tabloul producţiei ramurii zootehnice respective pe anul acesta, pînă la 1 august u nea condiţii neobişnuit de grele, cînd nu s-a pus nici o bază pe imaş ci numai pe porumb-siloz, pe concentrate şi pe nutreţul verde adus la iesle. Dacă urmăreşti totuşi tabelul sarcinilor de plan şi al realizărilor G.A.S. Pietroiu pe tărîmul creşterii bovinelor în ultimii ani, îţi este cu neputinţă să înţelegi încotro şi după ce busolă s-o fi orientînd planificarea acestui sector. In 1955 se ajunsese la un total de 381 bovine ; de atunci, cifra, în loc să crească, a scăzut sub 300. In 5 ani, numărul vacilor a crescut doar de la 85 la 105, deşi, probabil, în toţi aceşti ani, vacile au făcut din cînd în cînd nişte viţei, nişte viţele. Răul e oglindit şi mai îngrijorător în faptul că anul trecut (primul după Consfătuirea de la Constanţa) cînd gospodăria avea, ca şi acum, tot 296 bovine, sarcinile de plan au trecut drept „neîndeplinite" sau „îndeplinite numai în proporţie de 88 la sută", pentru că sarcinile planificate pretindeau realizarea unui total numeric de 339 bovine ; acum însă - într-al doilea an după consfătuirea de la Constanţa I - sarcinile de plan au fost aşa fel reduse incit, tot cu 296 bovine, gospodăria, nu din vina ei, trece drept avînd planul numeric depăşit. Ce va fi anul viitor . Imposibil, după mine, să înţelegi. Ca şi majoritatea celorlalte gostaturi din raionul Feteşti, G.A.S. Pietroiu are condiţii strălucite pentru producţia de porumb siloz. Tot în articolul tov. N. Giosan se menţiona un succes recent al acestei gospodării : s-au obţinut 104.000 kg. porumb de siloz la hectar pe o suprafaţă de zece hectare ! Asta înseamnă că G.A.S. Pietroiu poate asigura porumbul siloz pentru 1000 bovine folosind o suprafaţă de numai 100 ha. (din cele peste 7.000 pe care le cultivă). Nu sunt nici la capitolul construcţiilor probleme mai grele decit in alte părţi , gospodăria fabrică cu mijloace proprii cărămizi excelente ; în tradiţiile locale a intrat de mult obiceiul construirii unor tavane ieftine, din lut lipit pe crengi de salcie... Profilul cerealier la care a ajuns G.A.S. Pietroiu pledează de asemenea pentru crearea unui puternic sector bovin. Paralel extinderii culturilor de porumb, gospodăria dezvoltă - planificat, în armonie cu aceste culturi - creşterea şi ingrăşarea porcilor. In Danemarca, ţară unde există o veche experienţă pe tărîmul armonizării culturilor de cimp cu sectorul zootehnic, se păstrează din bătrîni o vorbă : „Porcul calcă bine numai după vacă !“. Prin asta, bătrînii danejilor înţelegeau că o crescătorie de porci merge bine dacă e instalată lingă o crescătorie de vaci şi dacă se bizuie pe subproduse lactate, în primul rind pe zer. Lucrul acesta îl ştiu şi ciobanii noştri, chiar dacă-l pun în legătură cu zerul de la oi şi chiar dacă nu l-au cuprins in proverbe. Lucrul acesta este pe de-a întregul confirmat de experienţa sovhozurilor şi colhozurilor sovietice. Este cunoscut lucrul acesta şi la Departamentul Gostat, unde s-au centralizat multe exemple dovedind că în gospodăriile unde purceii pot primi cîtva timp după înţărcare cantităţi cit de cit importante de zer, mortalitatea scade, creşterile în greutate sunt relativ mai mari, producţia creşte şi preţul de cost scade. Or, mi se pare, G.A.S. Pietroiu, ca şi majoritatea celorlalte gostaturi din raionul Feteşti, are toate condiţiile pentru a tinde ferm să-şi armonizeze diversele ramuri ale sectorului zootehnic, şi totodată culturile de cimp cu sectorul zootehnic întreg, tocmai ţinînd seamă de toate acestea. Sunt convins că, planificat, cenuşăreasa gostaturilor din Feteşti trebuie să-şi primească locul ce i se cuvine. Cu cit mai curînd, cu atît mai bine.Om am planificat realizat concluzia hectolitri lapte 1.377 1.409 + 32 hl. nr. viţei 61 77 +16 buc. kg. spor zilnic la viţei şi bovine la îngrăşat 0,350 0,462 + 0,112 kg. unităţi nutritive pentru 107,7 econ. 2,3 u. n. 1 kg. spor greutate gitHiHHiiiiiiiii(iiiniiiiiiiHiimiraiiiiHiiiiiiiiiHuiiiniiinmiuiiiiiiiiiiiunj| 1 AUTORITATIV ( r ăspund I TIIIM<II<<IIIHIIIMMIHIIIIIIIII<IIIMII1IIH . 1. Pentru a îmbunătăţi calitatea lămpilor de gătit s-au luat următoarele măsuri : a) emailarea conurilor la gazificator se va face în aşa fel incit să se evite astuparea sitei; b) au fost corectate dispozitivele la suport-sităgazificator, asigurindu-se astfel condiţii pentru o ardere perfectă. In concluzie, sezisarea ne-a ajutat să îmbunătăţim calitatea lămpilor de gătit. (Ministerul Industriei Bunurilor de consum, Direcţia Generală Articole Casnice). 8. Cercetîndu-se cele semnalate s-a constatat că semnatarul scrisorii are dreptate. Lucrind în mod birocratic, spaţiul locativ al oraşului Tr. Severin a tărăgănat in mod nejustificat întocmirea unor forme simple, de intrări şi ieşiri din spaţiu, pentru care oamenii erau purtaţi multe zile pe drumuri. Semnatarului scrisorii i s-a eliberat repartiţia solicitată. Totodată Sfatul popular al oraşului Tr. Severin, constatînd că şeful spaţiului a făcut unele încurcături la repartizarea locuinţelor, l-a schimbat din funcţie ca necorespunzător. (Comitetul orăşenesc de partid Tr. Severin). 3. Vă informăm că sezisarea a fost intrutotul justă. La depozitul nr. 3 se vindeau cărbuni de calitate necorespunzătoare. Pentru ca cetăţenii să fie deserviţi în condiţii bune, întreprinderea „Combustibilul" a luat o serie de măsuri. Intre altele s-a stabilit ca întreaga cantitate de cărbuni să fie cernută. In felul acesta cumpărătorilor li se vor vinde numai cărbuni de bună calitate. (Sfatul popular al oraşului Constanţa). Pentru o viaţă teatrală bogată, creatoare Venind să iei parte la o adunare şi pătrunzind pentru o clipă în lumea aparte a culiselor, cu agitaţia şi cu farmecul ei, nu poţi să nu te gîndeşti . Ce frumoasă, ce interesantă trebuie să fie munca de partid în teatru ! Cit de mare trebuie să fie satisfacţia de a şti că ai contribuit, prin activitatea ta, la concentrarea eforturilor acestui colectiv, de la actori şi pînă la maşinişti şi de la regizor pînă la croitor sau la tîmplar, pentru realizarea unei gingaşe opere comune — spectacolul, pe care sute şi mii de oameni îl vor putea urmări cu bucurie şi emoţie. Cum îşi îndeplinesc organizaţiile de bază din teatre această misiune grea, de mare răspundere ? Vom încerca să desprindem unele aspecte pe baza dezbaterilor care au avut loc în adunările de alegeri din trei organizaţii : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, Teatrul „Nottara“ şi Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti. La toate aceste trei teatre, organizaţiile de bază îşi spun cuvîntul, cu o competenţă sporită, în problemele profesionale. Ele devin tot mai mult nucleul înaintat al muncii artistice şi ideologice din teatru. La Teatrul Naţional, de pildă, atunci cînd intră în repetiţie o piesă nouă - mai ales dacă este vorba de o lucrare originală şi, în genere, de o piesă care dezbate probleme de seamă ale actualităţii - biroul organizaţiei de bază discută cu toţi factorii răspunzători ai spectacolului, mobilizează comuniştii şi activul fără de partid în sprijinul bunei desfăşurări a muncii artistice. Membrii şi candidaţii de partid au adus o contribuţie activă la lucrările consiliului artistic. In ultima stagiune, Naţionalul şi-a adus aportul la îmbogăţirea repertoriului original, prezentînd trei piese noi: „In Valea Cucului" de Mihai Beniuc, „Cuza Vodă“ de Mircea Ştefănescu şi „Surorile Bega“ de Horia Lovinescu. Organizaţia de bază de la Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti a militat, de asemenea, pentru promovarea dramaturgiei autohtone. Aici au fost puse în scenă, în ultimii ani, lucrări create chiar de membri ai colectivului „Zile de februarie“ de L. Bratocoveanu, „Răzeşii lui Bogdan“ de Ernest Maftei. La Teatrul C.F.R.-Giuleşti au crescut o seamă de tineri talentaţi, precum şi unii artişti ridicaţi dintre oamenii muncii. Unul din teatrele care şi-au cîştigat, intr-un trecut apropiat, simpatia publicului bucureştean, este acela care poartă numele lui Constantin Nottara. Deşi tînăr, acest teatru şi-a conturat, de-a lungul anilor, anumite particularităţi proprii şi dispune de forţe care-i pot asigura o prezenţă originală în viaţa noastră teatrală. Aici, spectatorii au venit cu interes, în ultima stagiune, la spectacole ca „Zboară cocorii“ şi „In căutarea bucuriei“ de V Rozov, sau la „Ferestre deschise“ de Paul Everac. Artiştii din teatrele noastre muncesc cu multă dragoste şi însufleţire pentru a dărui noului public muncitor spectacole tulburătoare, pătrunse de fiorul artei autentice. Eforturile lor creatoare se bucură de preţuirea caldă a oamenilor muncii, a partidului, a întregului nostru popor. Relevînd realizările obţinute, adunările de alegeri au scos totodată în evidenţă lipsurile existente, problemele încă nesoluţionate, sarcinile de viitor. REPERTORIUL — PROBLEMA CENTRALA Tribună de educare a maselor, teatrul din ţara noastră este chemat să exercite o influenţă profundă asupra conştiinţei oamenilor. Asupra formării lor în spiritul comunismului Baza întregii activităţi a teatrului trebuie să o constituie un repertoriu de înaltă valoare ideologică şi artistică, un repertoriu legat puternic de actualitate, de cerinţele construcţiei noastre socialiste. Elaborarea unui asemenea repertoriu este sarcina cea mai importantă a conducerii şi a întregului colectiv al unui teatru. Dar este oare întotdeauna această problemă, cu adevărat, în centrul atenţiei ? De curînd, Teatrul Nottara a fost criticat aspru intr-un articol din „Contemporanul“ pentru repertoriul său nesatisfăcător din stagiunea trecută. Este interesant de văzut în ce fel a fost alcătuit acest repertoriu. Dezbaterile din adunarea de alegeri au scos la iveală că s-a muncit în pripă, propunerile s-au discutat în mod superficial de către consiliul artistic, colectivul a fost insuficient mobilizat, iar biroul organizaţiei de bază a manifestat — după propria sa caracterizare — „o anumită inerţie“. La Teatrul Naţional, deşi au fost reprezentate, în stagiunea 1958—1959, o serie de piese valoroase (un succes însemnat a fost, de pildă, spectacolul cu „Tragedia optimistă" de Vişnevski), s-a manifestat de asemenea şi o tendinţă de alunecare spre un repertoriu mai facil, s-a pus un accent excesiv pe comedii uşoare, nu s-a dat atenţia cuvenită reprezentării marilor opere dramatice clasice şi contemporane, corespunzătoare profilului primei scene a ţării. Organizaţia de partid nu s-a sezisat la timp, n-a pus această problemă importantă în discuţia comuniştilor, nu a cerut operativ conducerii teatrului să ia măsurile necesare. Faptul că o vreme n-a existat o preocupare serioasă, colectivă, în această direcţie, a făcut ca şi la deschiderea actualei stagiuni teatrale, definitivarea repertoriului să întîrzie mult. In momentul de faţă, repertoriul pe 1959—1960 al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ cuprinde o serie de lucrări cu bogat conţinut de idei, pentru al căror succes merită cheltuite din plin toate forţele. Insuficientă a fost însă, în ultimul timp, munca teatrului pentru îmbogăţirea portofoliului său de lucrări originale. Adunarea generală a organizaţiei de bază a cerut secretarului literar, conducerii teatrului, tovarăşului Aurel Baranga, directorul adjunct, să se ocupe mai intens de atragerea şi îndrumarea autorilor dramatici. Conducerile unor teatre s-au obişnuit să prezinte variante de repertoriu incerte, cu multe propuneri „nesigure“, aşteptînd ca forurile tutelare să aleagă ce li se pare mai potrivit. Avînd o poziţie comodă în alcătuirea repertoriului, Teatrul Muncitoresc C.F.R. (director: tov. Elena Deleanu) şi Teatrul Nottara (director : tov. Chirii Economu) au pus în scenă, în mare grabă, piese cu lipsuri serioase, ca „Descoperirea“ de Paul Everac sau, respectiv, „Nopţi de august“ de I. Grinevici, fără să lucreze temeinic cu autorii la îmbunătăţirea textelor. Uneori, pentru a se „prinde“ cu orice preţ o anumită dată sau aniversare, nu se mai lucrează deloc cu autorul, se fac în pripă repetiţiile, se prezintă un spectacol crud, neînchegat. Aceasta se datoreşte, în ultimă instanţă, tot muncii empirice, fără perspectivă, lipsei unui program clar de activitate pe o perioadă îndelungată. Organizaţia de bază din teatru trebuie să muncească astfel incit problema repertoriului să devină preocuparea permanentă a întregului colectiv. MAI MULTA EXIGENŢA ŞI AUTOEXIGENŢĂ Organizaţiile de partid din teatre sunt din ce în ce mai puternice. Au crescut şi cresc necontenit rîndurile membrilor şi candidaţilor de partid. La Teatrul Naţional, de pildă, au fost primiţi în rîndurile candidaţilor de partid tovarăşi ca Dina Cocea, Radu Beligan, Mihai Tofan, Simona Bondoc. La Teatrul Nottara în perioada de la penultimele pînă la ultimele alegeri, organizaţia de partid a crescut de la 24 de membri şi candidaţi la 40. Munca de primire a noilor membri şi candidaţi de partid are o importanţă deosebită. Ocupîndu-se cu toată grija de educarea politicoideologică a oamenilor de teatru, organizaţiile de bază trebuie să dea sprijin celor mai valoroşi, mai înaintaţi dintre aceştia, care îşi manifestă dorinţa şi merită cinstea de a intra în rîndurile partidului. Primirea in partid trebuie să se facă într-un spirit înalt de exigenţă, izvorit din conştiinţa marii răspunderi ce revine fiecărui comunist. Membrii şi candidaţii de partid au datoria să fie, în teatru, exemplu de atitudine combativă, principială, de disciplină, de muncă stăruitoare pentru ridicarea continuă a măiestriei lor profesionale. Prin activitatea tuturor comuniştilor — şi mobilizind totodată un larg activ fără de partid, — organizaţia de bază cultivă în mijlocul întregului colectiv spiritul sănătos, partinic al artei noastre, combătînd reminiscenţele vechilor apucături individualiste moştenite din teatrul burghez. Pentru îndeplinirea acestui rol de seamă al organizaţiei de bază este necesară ridicarea permanentă a nivelului vieţii interne de partid. Prin faptul că la Teatrul „C. Nottara“ nu s-au ţinut cu regularitate adunările generale de partid, nu s-au repartizat sarcini concrete fiecărui comunist, nu a fost folosit activul fără de partid, au fost micşorate posibilităţile organizaţiei de a influenţa asupra bunei desfăşurări a muncii în toate sectoarele. Organizaţia de bază de la Teatrul Nottara (secretar : tov. Stamate Popescu) n-a fost destul de activă în decursul stagiunii trecute, n-a ridicat în faţa conducerii teatrului problemele ascuţite ale orientării repertoriului şi ale calităţii spectacolelor. S-a creat astfel un climat lipsit de exigenţă, dăunător educaţiei comuniste a cadrelor şi, mai ales, a numeroşilor actori tineri din Teatrul Nottara. S-au realizat unele spectacole de nivel artistic scăzut („Hagi Tudose", „La telefon Taimirul“). Spectacole mai vechi, ca „Nora“ sau „Nota zero la purtare“, s-au degradat, pentru că regizorii şi consiliul artistic nu urmăreau reprezentaţiile. Au apărut cazuri frecvente de indisciplină. Organizaţia de bază a lăsat să se încuibeze un spirit de îngăduinţă faţă de abaterile de la disciplină şi faţă de încălcarea eticii profesionale. Adunarea de alegeri a ridicat toate aceste probleme, în spirit critic şi autocritic. Iar unele efecte nu au întîrziat să se vadă. Consiliul artistic a început să activeze mai intens, discutînd cu seriozitate propunerile de repertoriu sau contribuind la îmbunătăţirea unor spectacole aflate în repetiţie. Organizaţiile de bază au încă multe de făcut spre a cultiva relaţii comuniste între membrii colectivelor. Este încă puternic înrădăcinată tendinţa unor regizori şi actori de a se ocupa numai de spectacolul „lor“, numai de rolul „lor“. Organizaţiile de bază vor putea înlătura asemenea rămăşiţe individualiste dezvoltînd munca colectivă, exigenţa reciprocă, ajutorul prietenesc dat de creatorii mai cu experienţă celor tineri. In mod firesc, comuniştii trebuie să fie întotdeauna purtătorii poziţiilor celor mai înaintate, să privească toate problemele din punctul de vedere al intereselor generale. De aceea, în adunarea de alegeri din organizaţia de bază a Teatrului Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti a fost criticat, de pildă, tov. George Dem. Loghin, regizor, membru de partid, care nu participă la viaţa teatrului, nu vine la şedinţele consiliului artistic şi nu urmăreşte nici măcar nivelul la care se desfăşoară propriile sale spectacole. In cele trei teatre de care ne ocupăm, adunările de alegeri au subliniat că organizaţiile de bază n-au controlat şi îndrumat îndeaproape munca sindicală. Printre altele, a fost neglijată organizarea consfătuirilor de producţie, care trebuiau să contribuie într-o mare măsură la antrenarea colectivului artistic şi tehnic în rezolvarea problemelor teatrului. MUNCA IDEOLOGICA-EDUCATIVA A ORGANIZAŢIEI PE BAZA Oamenilor de teatru — ca şi tuturor creatorilor de artă — însuşirea învăţăturii marxist-leniniste le este necesară ca aerul. Regizorul, scenograful, care construiesc imagini tipice ale realităţii actuale sau ale trecutului, actorii, care dau viaţă, find pe rind, unui militant revoluţionar, unui muncitor înaintat al epocii noastre socialiste ori, dimpotrivă, figurilor unor duşmani înrăiţi ai celor ce muncesc, trebuie să exprime esenţa personajelor şi a epocii întruchipate pe scenă. Iar pentru aceasta, ei au nevoie de o concepţie ştiinţifică despre societate, de o vastă cultură marxist-leninistă, de un spirit partinic neştirbit. Organizaţiile de partid trebuie să cultive în rîndurile oamenilor de teatru devotamentul pentru cauza socialismului, spiritul de vigilenţă şi combativitate împotriva oricărei manifestări duşmănoase, o poziţie intransigentă faţă de orice manifestare a ideologiei burgheze. In acelaşi timp, oamenii de teatru au nevoie să se orienteze sigur şi clar în problemele esteticii, într-un spirit sănătos marxist-leninist. De aceasta depinde orientarea căutărilor lor creatoare pe linia fermă a realismului socialist. Astfel, munca ideologică de partid din teatre vine in intîmpinarea cerinţelor insistente ale artiştilor. O iniţiativă deosebit de interesantă a organizaţiei de bază de la Teatrul Naţional a fost organizarea cercului de estetică, în cadrul căruia s-au ţinut prelegeri şi au avut loc discuţii legate strîns şi de specificul artei teatrale. Interesul pentru cercul de estetică a fost atît de mare, incit uneori numărul participanţilor a depăşit chiar pe al celor 83 de artişti înscrişi în cerc. In învăţămîntul de partid s-au obţinut rezultate îmbucurătoare, atît la Teatrul Naţional, cît şi la teatrele Nottara şi C.F.R. Frecvenţa s-a îmbunătăţit, propagandiştii au fost, în general, bine pregătiţi. Trebuie să se dea insă mai multă atenţie conţinutului acestei munci, însuşirii temeinice a materialului predat. In adunarea de alegeri de la Teatrul Muncitoresc C.F.R.Giuleşti a reieşit că, uneori, discuţiile din cadrul cercurilor au avut un caracter prea abstract. Propaganda de partid trebuie să familiarizeze pe artişti cu cele mai actuale probleme interne şi internaţionale, să-i ajute să cunoască şi să înţeleagă profund politica partidului şi guvernului nostru. Organizaţiile de bază au datoria să urmărească mai îndeaproape activitatea pe tărîmul învăţămîntului de partid, să găsească forme concrete pentru a o lega de practica vie a muncii artistice din teatre. O deosebită importanţă are munca educativă, plină de căldură, în rîndurile tineretului. Comuniştii au o mare răspundere în legătură cu formarea cadrelor tinere, înzestrate, care trebuie ferite de primejdia vedetismului, de „ameţeala de pe urma succeselor“. Este regretabil că la Teatrul Nottara, organizaţia de partid n-a luat în discuţie niciodată activitatea organizaţiei U.T.M., care a fost foarte slabă. La Teatrul Naţional, unde organizaţia U.T.M. a fost îndrumată îndeaproape, tinerii au fost încadraţi în formele de învăţământ şi, totodată, au luat parte la numeroase acţiuni cetăţeneşti, au format o brigadă de muncă patriotică, precum şi echipe de tineret care s-au deplasat în întreprinderi şi instituţii, contribuind la popularizarea spectacolelor teatrului. Organizaţiile de partid din teatre sunt datoare să crească noile cadre actoriceşti în spiritul nobilei misiuni sociale a artei realist-socialiste. Ele trebuie să ferească tineretul de rămăşiţele vechilor năravuri ale burgheziei care nu se sfia să înjosească pe actor, să-i batjocorească demnitatea. In societatea noastră, artistul este un educa-Adunările de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază ',IÍ!llllllllllllll||||||||||||IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIII!llllllllllllllllllllllllllllllllillllll|||||lllllllllllllllll|' S C Î K T E I A -o«o- Din ţară şi de peste Notare Deşi sezonul sportiv un aer liber poate fi considerat încheiat — la majoritatea sporturilor competiţiile lutnd sftrşit săptămlnile trecute — duminică au avut loc numeroase întreceri, ca intr-o zi de vară. E adevărat că şi vremea însorită a atras numeroşi spectatori, oferind şi un cadru frumos întrecerilor. Activitatea fotbalistică din ţară a continuat cu „şaisprezecimile" de finală ale „Cupei R. P. Române". Rezultatele sunt, în general, cele scontate. Dar, ca de obicei in meciurile de „Cupă", n-au lipsit nici surprizele. Trei echipe de categoria A au fost eliminate din competiţie de echipe din categoria B (U.T.A. a pierdut cu 2—1 in faţa formaţiei AS.A. Sibiu, Farul — cu 2—0 la Prahova Ploeşti şi Jiul — cu 3—1 la Ştiinţa Timişoara). La Bucureşti jucătorii de polo pe apă şi-au continuat activitatea la bazinul de la Floreasca. Turneul internaţional de polo, care s-a încheiat duminică aci a fost cîştigat de formaţia maghiară Dózsa-Ujpest. La turneul amintit au participat,şi echipele Dinamo-Bucureşti, Dynamo Magdeburg şi o selecţionată divizionară, clasate in această ordine. Tot în Bucureşti s-au încheiat duminică campionatele republicane de ciclocros şi motocros. Întrecerile, deosebit de spectaculoase, au fost urmărite de numeroşi spectatori. Printre noii campioni de motocros, cunoscuţi cu această ocazie, sunt dinamoviştii Mihai Pop (campion la clasele 125 și 175) și M. Cerivescu — (clasa 250). Tot un dinamovist (M. Voinescu) a imbricat tricoul de campion la ciclocros. Peste hotare, sportul românesc a fost reprezentat de două echipe — ambele de baschet — care au participat la „Cupa campionilor". Dacă echipa masculină C.C.A. a ctştigat primul meci, jucat la Salonic, cu campioana Greciei P.A.O.R. (scor 80—61), la Sofia baschetbalistele de la Ştiinţa-Bucureşti n-au putut face faţă jocului formaţiei bulgare Lokomotiv-Sofia, care a ctştigat cu 58—37. Sportivii sovietici — fotbalişti, baschetbalişti, aflaţi in diferite turnee peste hotarele Uniunii Sovietice, au susţinut noi partide. In localitatea sud-americana Belo Horizonte, fotbaliştii de la Spartak Moscova au ctştigat cu 2—1 întrecerea cu formaţia braziliană Atletico Mineiro. La Peoria (statul Illinois), echipele de baschet ale U.R.S.S. au jucat cu echipe fruntaşe americane. Din nou victoriile au fost împărţite. Cu 46—42 s-a încheiat meciul dintre selecţionata feminină sovietică şi echipa „Nashville Bussines College". Echipa masculină Caterpillars Cats — formaţie care dă de obicei cei mai mulţi jucători echipei naţionale americane — a ciştigat cu 67—63 in fata baschetbaliştilor sovietici. La Florenţa, reprezentativele de fotbal ale Italiei şi R.P. Ungare s-au intilnit intr-un meci important pentru clasamentul final al „Cupei dr. Gerd“. In caz de victorie, fotbaliştii maghiari ar fi obţinut din nou trofeul pus in joc. Cum insă meciul s-a terminat la egalitate (1—1) „Cupa dr Gern“ a intrat in posesia echipei R. Cehoslovace. Timişoara Se extind unităţile sanitare TIMIŞOARA (coresp. „Scânteii“).— In vederea îmbunătăţirii asistenţei sanitare, în ultimul timp au luat fiinţă în regiunea Timişoara — la Pecica, Sînpetru Mare şi Herculane — noi case de naştere. Zilele acestea la Orşova a fost recepţionată construcţia noii aripi a spitalului cu o capacitate de 60 de paturi. Lucrări de modernizare au fost executate şi în celelalte secţii ale acestui spital, care numără acum 215 paturi. „Spitalele din Caransebeş, Sînnicolau Mare şi Orşova au fost înzestrate cu felurite aparate moderne, fabricate în ţară. Un număr de 157 unităţi sanitare din regiunea Timişoara au fost şi ele dotate de curînd cu diferite aparate şi instrumente. Iff. 4694 Brigada complexă condusă de Constantin Zamfir din secţia ca Vangerie a Atelierelor „Griviţa / Roşie“ din Capitală şi-a depăvţit simţitor sarcinile de plan, şi a realizat importante econoii de materiale, aflată în fotografie pe câţiva sa din membrii acestei brigăzi. De la stânga la dreapta: Marin Bă- ››lan, Nicolae Deiu, Petru Bără- ‹› gan, Vasile Crăciun, Constantin ›› Zamfir, Iulian Popa, Sava ‡› Stancu, Ion Vlad şi Stelică ›Ř Badea. (Foto: Gh. Vinţilu) ›› CINEMA — TELEVIZIUNE Patria (10: 12,30: 15,30: 18,30 : 21,15), I.a Filmu (10: 12,45, 15,30: 18,15, 21), « Marti» (15: 18: 21) , N. S. Hrusdov In America (film in culori) si S.O.S. in Casa»», Republica (8, 10, 12, 14, 16, 18,10, 20,20, 22,30), Gh. Doja (10, 12, 15, 17, 19, 21) , Tripe (cinemascop) , Magheru (9,45: 11,15; 13,15: 15; 17, 19, 21), Bucureşti (matinee in continuare de la 9,30—13: 15: 17: 19, 21), 1 Mai (9: 11; 13; 15; 17; 19: 21), Libertăţii (9: 11; 13: 15; 17, 19; 21) , Abuz de Încredere ! V. Alecsandr (10; 12, 15; 17; 19, 21), Nunta lui Figaro; Elena Pavel (9,45: 12, 14,15; 16,30, 18,45; 21): Omul de pe planeta Pămlnt (cinemascop) ; Lumina (matinee în continuare de la '• 9,30+14; 16,15, 18,30; 20,45) ; Marile manevre; Central (9,15; 10,45; 12,45; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); Vînătorii de tigri; Victoria (15, 17; 19, 21), V. Roaîtă (10, 12; 15,30; 18; 20,30).Casa părintească; Î3 Septembrie (15; 17; 19; 21); Ilie Pintilie (15; 17; 19; 21) : In căutarea comorii; Maxim Gorki (10,30; 16; 20): Primăvara $i Nu aștepta luna mai; Timpuri Noi (rulează in continuare de la 10—21); G. Coşbuc (15; 17; 19, 21): Amnarul fermecat; Tineretului (16, 18;15; 20,30), 8 Mai (15,30; 18; 20,30). Pentru 100.000 de mărci, înfrăţirea între popoare (15,30; 18; 20,30); Tosca (cinemascop) ; Alex. Popov (rulează in continuare de la 10—21); Dansez cu tine; Griviţa (15, 17; 19, 21) . Ultima aventură a lui Don Juan; Unirea (11; 14,15; 16,30; 18,45; 21): Nu aştepta luna mai; C. David (15; 17; 19; 21); Frumoasele nopţii; Alex. Sahia (10; 12; 15; 17; 19, 21)* Fata cu ulciorul; Flacăra (15; 17; 19; 21) ; Marile familii; Arta (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21,15) ; Cartea junglei; Munca (15; 17, 19; 21) ; Ani de zbucium; T. Vladimirescu (15; 17; 21), M. Eminescu (15; 17; 19; 21); 30 Decembrie (15; 17; 19; 21): Soarta unui om; Mioriţa (matinee in continuare de la 10—12; 16; 18,30; 21). In zilele lui Octombrie; 23 August (15; 17; 19; 21): Mamă vitregă; Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Olga Bancic (15; 17; 19; 21): Moartea tata; 16 Februarie (16; 18,15; 20,30), Popular (15; 17; 19; 21) , Kociubel; Volga (15; 17; 19; 21): Primăvara; N. Bălcescu (9; 11; 13; 15; 17, 19; 21), Lady Hamilton; G. Bacovia (15; 17, 19; 21): Misiunea periculoasă; B. Delavrancea (11; 15,30; 17,45; 20): Omul cu pantaloni scurţi. Televiziune : orele 18,30 Informaţiile dupăamiezii; 18.35 Emisiune pentru cei mici: ,,Căsuţa poveştilor“", sceneta de Mioara Cremene; 19.00 Filmul artistic pentru copii: ,,Mama s-a îmbolnăvit", o producţie a studiourilor sovietice ; 19.10 Recitalul baritonului Andrei Hydlski din R. P. Polonă; 19.30 Transmisie de la Teatrul Municipal (sala Filimon Sirbu): „Soţul ideal" de Oscar Wilde.