Scînteia, decembrie 1959 (Anul 28, nr. 4694-4720)

1959-12-01 / nr. 4694

S­ iuiiiiiiiimiiiiimiiiiiimimmmiimiiiMiimmmiiiiiiiiimmmiiinmimiij: 1 CITITORII 1 2 I s eziseazâ \ ! X. In ultimul timp, O.C.L. Mixt­­! Vaslui a vîndut cîteva lămpi de r­rătit, produse de către întreprin­­­­derea „Metalo-Globus“-București.­­ La cîteva zile, însă, cumpărătorii I s-au prezentat cu ele înapoi la I magazin, deoarece au constatat I că lămpile aveau unele defecte­­ şi scoteau fum. Din această cauză, I deşi este nevoie de lămpi de gă- I tit, gospodinele nu le cumpără­­ şi marfa rămîne nevîndută în I magazin. (De la Valentin Coro- I geanu, funcţionar). I 2. De luni de zile sunt purtat I pe drumuri fără rost de către I unii funcţionari de la spaţiul lo­di­cativ al oraşului Tr. Severin. Am I făcut în mai multe rînduri ce- I rerea de a mi se elibera reparti­­­­ţia pentru locuinţa în care I m-am mutat, dar nu ştiu cum I se face că toate cererile mele I s-au pierdut! Odată, şeful spa­­­­ţiului locativ mi-a spus că n-are I timp. Şi tot aşa sub diferite I motive, m-a amînat de mai I multe ori. Oare cînd va avea I timp tov. Cîrlig, şeful spaţiului I locativ, să revolte şi cererea I mea ? (De la Petre Căpeţ, mun­­­­citor). I 3 M-am dus de curînd la depo­­i­zitul nr. 3 din Constanţa ca să-mi I ridic combustibilul pentru iarnă.­­ Pe lingă lemne, mi s-a pus pe I cîntar şi o cantitate de cărbuni. De I fapt nu erau cărbuni, ci, pur şi I simplu, praf. Am atras atenţia­­ mai multor salariaţi de la depo­­­­zit asupra acestui lucru, dar ei I au continuat nepăsători să pună I pe cîntar cărbuni de proastă ca­­­­litate. (De la Nicolae Miron. I muncitor). Pag. 2 Cit mai curind la loc de frunte (Urmare din pag. 1­ a) La bovine, in schimb, brigada n-a găsit decit un total de 296 capete (din­tre care 105 vaci de lapte). Asta în­seamnă cam 4 bovine la suta de hec­tare teren agricol , mai puţin decit media generală a celor 11 gostaturi din raion ! Apreciind situaţia in raport cu sar­cinile planificate, brigada a constatat că „numeric, planul este îndeplinit şi depăşit", evidenţiind gospodăria pen­tru această realizare. Sare în ochi , la G.A.S. Pietroiu, ca el trebuie subliniat că tocmai anul acesta, pentru că s-au ivit cazuri de febră aftoasa, majoritatea bovinelor, incepînd cu vacile de lapte, nu au fost scoase din grajd luni întregi ca să se evite râspîndirea bolii. Adică, ramura aceasta a sectorului zootehnic și-a dovedit rentabilitatea chiar in aseme­ni în celelalte zece gostaturi din raion, sarcinile de plan - prin caracterul lor nemobilizator — ţin creşterea bovinelor în rolul oropsitei cenuşărese. Există justificări obiective pentru asta ? După cîte am văzut, nu cred să existe . La G.A.S. Pietroiu sunt condiţii ex­cepţional de favorabile creşterii bovi­nelor. Iar tovarăşii de acolo ştiu să folosească aceste condiţii din plin. Ei ştiu ce înseamnă a creşte rentabil bo­vinele : iată ca dovadă, tabloul pro­ducţiei ramurii zootehnice respective pe anul acesta, pînă la 1 august u nea condiţii neobişnuit de grele, cînd nu s-a pus nici o bază pe imaş ci nu­mai pe porumb-siloz, pe concentrate şi pe nutreţul verde adus la iesle. Dacă urmăreşti totuşi tabelul sarci­nilor de plan şi al realizărilor G.A.S. Pietroiu pe tărîmul creşterii bovinelor în ultimii ani, îţi este cu neputinţă să înţelegi încotro şi după ce busolă s-o fi orientînd planificarea acestui sector. In 1955 se ajunsese la un total de 381 bovine ; de atunci, cifra, în loc să crească, a scăzut sub 300. In 5 ani, numărul vacilor a crescut doar de la 85 la 105, deşi, probabil, în toţi aceşti ani, vacile au făcut din cînd în cînd nişte viţei, nişte viţele. Răul e oglindit şi mai îngrijorător în faptul că anul trecut (primul după Consfătuirea de la Constanţa) cînd gospodăria avea, ca şi acum, tot 296 bovine, sarcinile de plan au trecut drept „neîndeplinite"­ sau „îndeplinite numai în proporţie de 88 la sută", pentru că sarcinile pla­nificate pretindeau realizarea unui to­tal numeric de 339 bovine ; acum însă - într-al doilea an după consfătuirea de la Constanţa I - sarcinile de plan au fost aşa fel reduse incit, tot cu 296 bovine, gospodăria, nu din vina ei, trece drept avînd planul numeric­­ depăşit. Ce va fi anul viitor .­­ Imposibil, după mine, să înţelegi. Ca şi majoritatea celorlalte gostaturi din raionul Feteşti, G.A.S. Pietroiu are condiţii strălucite pentru producţia de porumb siloz. Tot în articolul tov. N. Giosan se menţiona un succes re­cent al acestei gospodării : s-au ob­ţinut 104.000 kg. porumb de siloz la hectar pe­ o suprafaţă de zece hec­tare ! Asta înseamnă că G.A.S. Pie­troiu poate asigura porumbul siloz pentru 1000 bovine folosind o supra­faţă de numai 100 ha. (din cele peste 7.000 pe care le cultivă). Nu sunt nici la capitolul construcţii­lor probleme mai grele decit in alte părţi , gospodăria fabrică cu mijloa­ce proprii cărămizi excelente ; în tra­diţiile locale a intrat de mult obi­ceiul construirii unor tavane ieftine, din lut lipit pe crengi de salcie... Profilul cerealier la care a ajuns G.A.S. Pietroiu pledează de asemenea pentru crearea unui puternic sector bovin. Paralel extinderii culturilor de porumb, gospodăria dezvoltă - plani­ficat, în armonie cu aceste culturi - creşterea şi ingrăşarea porcilor. In Danemarca, ţară unde există o veche experienţă pe tărîmul armonizării cul­turilor de cimp cu sectorul zootehnic, se păstrează din bătrîni o vor­bă : „Porcul calcă bine numai după vacă !“. Prin asta, bătrînii danejilor înţelegeau că o crescătorie de porci merge bine dacă e instalată lingă o crescătorie de vaci şi dacă se bizuie pe subproduse lactate, în primul rind pe zer. Lucrul acesta îl ştiu şi ciobanii noştri, chiar dacă-l pun în legătură cu zerul de la oi şi chiar dacă nu l-au cuprins in proverbe. Lucrul acesta este pe de-a întregul confirmat de expe­rienţa sovhozurilor şi colhozurilor so­vietice. Este cunoscut lucrul acesta şi la Departamentul Gostat, unde s-au centralizat multe exemple dovedind că în gospodăriile unde purceii pot primi cîtva timp după înţărcare cantităţi cit de cit importante de zer, mortalitatea scade, creşterile în greutate sunt rela­tiv mai mari, producţia creşte şi preţul de cost scade. Or, mi se pare, G.A.S. Pietroiu, ca şi majoritatea celorlalte gostaturi din ra­ionul Feteşti, are toate condiţiile pen­tru a tinde ferm să-şi armonizeze di­versele ramuri ale sectorului zooteh­nic, şi totodată culturile de cimp cu sectorul zootehnic întreg, tocmai ţi­­nînd seamă de toate acestea. Sunt convins că, planificat, cenuşă­reasa gostaturilor din Feteşti trebuie să-şi primească locul ce i se cuvine. Cu cit mai curînd, cu atît mai bine.­­Om am planificat realizat concluzia hectolitri lapte 1.377 1.409 + 32 hl. nr. viţei 61 77 +16 buc. kg. spor zilnic la viţei şi bovine la îngrăşat 0,350 0,462 + 0,112 kg. unităţi nutritive pentru 10­7,7 econ. 2,3 u. n. 1 kg. spor greutate gitHiHHiiiiiiiii(iiiniiiiiiiHiimiraiiiiHiiiiiiiiiHuiiiniiinmiuiiiiiiiiiiiunj| 1 AUTORITATIV ( r ăspund I TIIIM<II<<IIIHIIIMMIHIIIIIIIII<IIIMII1IIH . 1. Pentru a îmbunătăţi calita­tea lămpilor de gătit s-au luat următoarele măsuri : a) emaila­­rea conurilor la gazificator se va face în aşa fel incit să se evite astuparea sitei; b) au fost corec­tate dispozitivele la suport-sită­­gazificator, asigurindu-se astfel condiţii pentru o ardere perfectă. In concluzie, sezisarea ne-a aju­tat să îmbunătăţim calitatea lăm­pilor de gătit. (Ministerul Indus­triei Bunurilor de consum, Direc­ţia Generală Articole Casnice). 8. Cercetîndu-se cele semnala­te s-a constatat că semnatarul scrisorii are dreptate. Lucrind în mod birocratic, spaţiul locativ al oraşului Tr. Severin a tărăgănat in mod nejustificat întocmirea u­­nor forme simple, de intrări şi ieşiri din spaţiu, pentru care oa­menii erau purtaţi multe zile pe drumuri. Semnatarului scrisorii i s-a eliberat repartiţia solicita­tă. Totodată Sfatul popular al o­­raşului Tr. Severin, constatînd că şeful spaţiului a făcut unele încurcături la repartizarea locuin­ţelor, l-a schimbat din funcţie ca necorespunzător. (Comitetul oră­şenesc de partid Tr. Severin). 3. Vă informăm că sezisarea a fost intrutotul justă. La depozi­tul nr. 3 se vindeau cărbuni de calitate necorespunzătoare. Pen­tru ca cetăţenii să fie deserviţi în condiţii bune, întreprinderea „Combustibilul" a luat o serie de măsuri. Intre altele s-a stabilit ca întreaga cantitate de cărbuni să fie cernută. In felul acesta cumpărătorilor li se vor vinde numai cărbuni de bună calitate. (Sfatul popular al oraşului Con­stanţa). P­entru o viaţă teatrală bogată, creatoare Venind să iei parte la o adunare şi pătrunzind pentru o clipă în lu­mea aparte a culiselor, cu agitaţia şi cu farmecul ei, nu poţi să nu te gîndeşti . Ce frumoasă, ce interesan­tă trebuie să fie munca de partid în teatru ! Cit de mare trebuie să fie satisfacţia de a şti că ai contribuit, prin activitatea ta, la concentrarea eforturilor acestui colectiv, de la actori şi pînă la maşinişti şi de la regizor pînă la croitor sau la tîm­­plar, pentru realizarea unei gingaşe opere comune — spectacolul, pe care sute şi mii de oameni îl vor putea urmări cu bucurie şi emoţie. Cum îşi îndeplinesc organizaţiile de bază din teatre această misiune grea, de mare răs­pundere ? Vom încerca să desprindem unele aspecte pe baza dezbaterilor care au avut loc în adunările de alegeri din trei organiza­ţii : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, Teatrul „Nottara“ şi Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti. La toate aceste trei teatre, organi­zaţiile de bază îşi spun cuvîntul, cu o competenţă sporită, în problemele profesionale. Ele devin tot mai mult nucleul înaintat al muncii artistice şi ideologice din teatru. La Teatrul Naţional, de pildă, a­­tunci cînd intră în repetiţie o piesă nouă - mai ales dacă este vorba de o lucrare originală şi, în genere, de o piesă care dezbate probleme de seamă ale actualităţii - biroul orga­nizaţiei de bază discută cu toţi fac­torii răspunzători ai spectacolului, mobilizează comuniştii şi activul fără de partid în sprijinul bunei desfăşurări a muncii artistice. Mem­brii şi candidaţii de partid au adus o contribuţie activă la lucrările con­siliului artistic. In ultima stagiune, Naţionalul şi-a adus aportul la îmbogăţirea reperto­riului original, prezentînd trei piese noi: „In Valea Cucului" de Mihai Beniuc, „Cuza Vodă“ de Mircea Şte­­fănescu şi „Surorile Bega“ de Horia Lovi­nescu. Organizaţia de bază de la Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti a mili­tat, de asemenea, pentru promovarea dramaturgiei autohtone. Aici au fost puse în scenă, în ultimii ani, lucrări create chiar de membri ai colectivu­lui­­ „Zile de februarie“ de L. Bra­­tocoveanu, „Răzeşii lui Bogdan“ de Ernest Maftei. La Teatrul C.F.R.-Giuleşti au cres­cut o seamă de tineri talentaţi, pre­cum şi unii artişti ridicaţi dintre oamenii muncii. Unul din teatrele care şi-au cîşti­gat, intr-un trecut apropiat, sim­patia publicului bucureştean, este a­­cela care poartă numele lui Cons­tantin Nottara. Deşi tînăr, acest teatru şi-a conturat, de-a lungul anilor, anumite particularităţi pro­prii şi dispune de forţe care-i pot asigura o prezenţă originală în via­ţa noastră teatrală. Aici, spectatorii au venit cu interes, în ultima sta­giune, la spectacole ca „Zboară co­corii“ şi „In căutarea bucuriei“ de V Rozov, sau la „Ferestre deschi­se“ de Paul Everac. Artiştii din teatrele noastre mun­cesc cu multă dragoste şi însufleţire pentru a dărui noului public mun­citor spectacole tulburătoare, pă­trunse de fiorul artei autentice. E­­forturile lor creatoare se bucură de preţuirea caldă a oamenilor muncii, a partidului, a întregului nostru po­por. Relevînd realizările obţinute, adu­nările de alegeri au scos totodată în evidenţă lipsurile existente, proble­mele încă nesoluţionate, sarcinile de viitor. REPERTORIUL — PROBLEMA CENTRALA Tribună de educare a maselor, teatrul din ţara noastră este che­mat să exercite o influenţă profun­dă asupra conştiinţei oamenilor. A­­supra formării lor în spiritul co­munismului Baza întregii activităţi a teatrului trebuie să o constituie un repertoriu de înaltă valoare ideologică şi artistică, un reperto­riu legat puternic de actualitate, de cerinţele construcţiei noastre socia­liste. Elaborarea unui asemenea re­pertoriu este sarcina cea mai im­portantă a conducerii şi a întregu­lui colectiv al unui teatru. Dar este oare întotdeauna această problemă, cu adevărat, în centrul atenţiei ? De curînd, Teatrul Nottara a fost criticat aspru intr-un articol din „Contemporanul“ pentru reperto­riul său nesatisfăcător din stagiunea trecută. Este interesant de văzut în ce fel a fost alcătuit acest reper­toriu. Dezbaterile din adunarea de alegeri au scos la iveală că s-a muncit în pripă, propunerile s-au discutat în mod superficial de că­tre consiliul artistic, colectivul a fost insuficient mobilizat, iar biroul organizaţiei de bază a manifestat — după propria sa caracterizare — „o anumită inerţie“. La Teatrul Naţional, deşi au fost reprezentate, în stagiunea 1958—1959, o serie de piese valoroase (un succes însemnat a fost, de pildă, spectacolul cu „Tragedia optimistă" de Vişnevski), s-a manifestat de asemenea şi o tendinţă de alu­necare spre un repertoriu mai facil, s-a pus un accent ex­cesiv pe comedii uşoare, nu s-a dat atenţia cuvenită reprezentării marilor opere dramatice clasice şi contemporane, corespunzătoare pro­filului primei scene a ţării. Orga­nizaţia de partid nu s-a sezisat la timp, n-a pus această problemă im­portantă în discuţia comuniştilor, nu a cerut operativ conducerii tea­trului să ia măsurile necesare. Fap­tul că o vreme n-a existat o preocu­pare serioasă, colectivă, în această direcţie, a făcut ca şi la deschiderea actualei stagiuni teatrale, definiti­varea repertoriului să întîrzie mult. In momentul de faţă, repertoriul pe 1959—1960 al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ cuprinde o serie de lucrări cu bogat conţinut de idei, pentru al căror succes merită chel­tuite din plin toate forţele. Insufi­cientă a fost însă, în ultimul timp, munca teatrului pentru îmbogăţirea portofoliului său de lucrări origi­nale. Adunarea generală a organi­zaţiei de bază a cerut secretarului literar, conducerii teatrului, tova­răşului Aurel Baranga, directorul adjunct, să se ocupe mai intens de atragerea şi îndrumarea autorilor dramatici. Conducerile unor teatre s-au obiş­nuit să prezinte variante de reperto­riu incerte, cu multe propuneri „nesi­gure“, aşteptînd ca forurile tutelare să aleagă ce li se pare mai potrivit. Avînd o poziţie comodă în alcă­tuirea repertoriului, Teatrul Munci­toresc C.F.R. (director: tov. Elena Deleanu) şi Teatrul Nottara (direc­tor : tov. Chirii Economu) au pus în scenă, în mare grabă, piese cu lip­suri serioase, ca „Descoperirea“ de Paul Everac sau, respectiv, „Nopţi de august“ de I. Grinevici, fără să lucreze temeinic cu autorii la îm­bunătăţirea textelor. Uneori, pentru a se „prinde“ cu orice preţ o anumită dată sau ani­versare, nu se mai lucrează deloc cu autorul, se fac în pripă repetiţiile, se prezintă un spectacol crud, neîn­chegat. Aceasta se datoreşte, în ulti­mă instanţă, tot muncii empirice, fără perspectivă, lipsei unui pro­gram clar de activitate pe o perioa­dă îndelungată. Organizaţia de bază din teatru trebuie să muncească astfel incit problema repertoriului să devină preocuparea permanentă a întregu­lui colectiv. MAI MULTA EXIGENŢA ŞI AUTOEXIGENŢĂ Organizaţiile de partid din teatre sunt din ce în ce mai puternice. Au crescut şi cresc necontenit rîndurile membrilor şi candidaţilor de partid. La Teatrul Naţional, de pildă, au fost primiţi în rîndurile candidaţi­lor de partid tovarăşi ca Dina Cocea, Radu Beligan, Mihai Tofan, Simona Bondoc. La Teatrul Nottara în peri­oada de la penultimele pînă la ulti­mele alegeri, organizaţia de partid a crescut de la 24 de membri şi can­didaţi la 40. Munca de primire a noilor mem­bri şi candidaţi de partid are o im­portanţă deosebită. Ocupîndu-se cu toată grija de educarea politico­­ideologică a oamenilor de teatru, organizaţiile de bază trebuie să dea sprijin celor mai valoroşi, mai înaintaţi dintre aceştia, care îşi manifestă dorinţa şi merită cinstea de a intra în rîndurile partidului. Primirea in partid trebuie să se facă într-un spirit înalt de exigenţă, iz­­vorit din conştiinţa marii răspun­deri ce revine fiecărui comunist. Membrii şi candidaţii de partid au datoria să fie, în teatru, exem­plu de atitudine combativă, princi­pială, de disciplină, de muncă stă­ruitoare pentru ridicarea continuă a măiestriei lor profesionale. Prin activitatea tuturor comuniştilor — şi mobilizind totodată un larg activ fără de partid, — organizaţia de bază cultivă în mijlocul întregului colectiv spiritul sănătos, partinic al artei noastre, combătînd reminis­cenţele vechilor apucături indivi­dualiste moştenite din teatrul bur­ghez. Pentru îndeplinirea acestui rol de seamă al organizaţiei de bază este necesară ridicarea permanentă a ni­velului vieţii interne de partid. Prin faptul că la Teatrul „C. Nottara“ nu s-au ţinut cu regularitate adunările generale de partid, nu s-au reparti­zat sarcini concrete fiecărui comu­nist, nu a fost folosit activul fără de partid, au fost micşorate posibilită­ţile organizaţiei de a influenţa asu­pra bunei desfăşurări a muncii în toate sectoarele. Organizaţia de bază de la Teatrul Nottara (secretar : tov. Stamate Popescu) n-a fost destul de activă în decursul stagiunii trecute, n-a ridicat în faţa conducerii tea­trului problemele ascuţite ale orien­tării repertoriului şi ale calităţii spectacolelor. S-a creat astfel un climat lipsit de exigenţă, dăunător educaţiei co­muniste a cadrelor­­ şi, mai ales, a numeroşilor actori tineri din Tea­trul Nottara. S-au realizat unele spectacole de nivel artistic scăzut („Hagi Tudose", „La telefon Taimi­­rul“). Spectacole mai vechi, ca „Nora“ sau „Nota zero la purtare“, s-au degradat, pentru că regizorii şi consiliul artistic nu urmăreau repre­zentaţiile. Au apărut cazuri frec­vente de indisciplină. Organizaţia de bază a lăsat să se încuibeze un spirit de îngăduinţă faţă de abate­rile de la disciplină şi faţă de încăl­carea eticii profesionale. Adunarea de alegeri a ridicat toate aceste probleme, în spirit cri­tic şi autocritic. Iar unele efecte nu au întîrziat să se vadă. Consiliul artistic a început să activeze mai in­tens, discutînd cu seriozitate propu­nerile de repertoriu sau contribuind la îmbunătăţirea unor spectacole a­­flate în repetiţie. Organizaţiile de bază au încă multe de făcut spre a cultiva rela­ţii comuniste între membrii colec­tivelor. Este încă puternic înrădăci­nată tendinţa unor regizori şi actori de a se ocupa numai de spectaco­lul „lor“, numai de rolul „lor“. Or­ganizaţiile de bază vor putea înlă­tura asemenea rămăşiţe individua­liste dezvoltînd munca colectivă, exigenţa reciprocă, ajutorul priete­nesc dat de creatorii mai cu expe­rienţă celor tineri. In mod firesc, comuniştii trebuie să fie întotdeauna purtătorii poziţii­lor celor mai înaintate, să privească toate problemele din punctul de vedere al intereselor generale. De aceea, în adunarea de alegeri din organizaţia de bază a Teatrului Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti a fost criticat, de pildă, tov. George Dem. Loghin, regizor, membru de partid, care nu participă la via­ţa teatrului, nu vine la şedinţele consiliului artistic şi nu urmăreşte nici măcar nivelul la care se desfă­şoară propriile sale spectacole. In cele trei teatre de care ne ocu­păm, adunările de alegeri au subli­niat că organizaţiile de bază n-au controlat şi îndrumat îndeaproape munca sindicală. Printre altele, a fost neglijată organizarea consfătui­rilor de producţie, care trebuiau să contribuie într-o mare măsură la an­trenarea colectivului artistic şi teh­nic în rezolvarea problemelor tea­trului. MUNCA IDEOLOGICA-EDUCATIVA A ORGANIZAŢIEI PE BAZA Oamenilor de teatru — ca şi tutu­ror creatorilor de artă — însuşirea învăţăturii marxist-leniniste le este necesară ca aerul. Regizorul, sceno­graful, care construiesc imagini ti­pice ale realităţii actuale sau ale trecutului, actorii, care dau viaţă, find pe rind, unui militant revolu­ţionar, unui muncitor înaintat al epocii noastre socialiste ori, dim­potrivă, figurilor unor duşmani în­răiţi ai celor ce muncesc, trebuie să exprime esenţa personajelor şi a epocii întruchipate pe scenă. Iar pentru aceasta, ei au nevoie de o concepţie ştiinţifică despre so­cietate, de o vastă cultură mar­­xist-leninistă, de un spirit par­tinic neştirbit. Organizaţiile de par­tid trebuie să cultive în rîndurile oa­menilor de teatru devotamentul pen­tru cauza socialismului, spiritul de vigilenţă şi combativitate împotriva oricărei manifestări duşmănoase, o poziţie intransigentă faţă de orice manifestare a ideologiei burgheze. In acelaşi timp, oamenii de tea­tru au nevoie să se orienteze sigur şi clar în problemele esteticii, în­­tr-un spirit sănătos marxist-leninist. De aceasta depinde orientarea cău­tărilor lor creatoare pe linia fermă a realismului socialist. Astfel, munca ideologică de par­tid din teatre vine in intîmpinarea cerinţelor insistente ale artiştilor. O iniţiativă deosebit de interesantă a organizaţiei de bază de la Teatrul Naţional a fost organizarea cercului de estetică, în cadrul căruia s-au ţi­nut prelegeri şi au avut loc discuţii legate strîns şi de specificul artei teatrale. Interesul pentru cercul de estetică a fost atît de mare, incit uneori numărul participanţilor a de­păşit chiar pe al celor 83 de artişti înscrişi în cerc. In învăţămîntul de partid s-au obţinut rezultate îmbucurătoare, atît la Teatrul Naţional, cît şi la teatrele Nottara şi C.F.R. Frec­venţa s-a îmbunătăţit, propagandiştii au fost, în general, bine pregătiţi. Trebuie să se dea insă mai multă a­­tenţie conţinutului acestei munci, în­suşirii temeinice a materialului predat. In adunarea de alegeri de la Teatrul Muncitoresc C.F.R.­­Giuleşti a reieşit că, uneori, discu­ţiile din cadrul cercurilor au avut un caracter prea abstract. Propa­ganda de partid trebuie să familia­rizeze pe artişti cu cele mai actuale probleme interne şi internaţionale, să-i ajute să cunoască şi să înţelea­gă profund politica partidului şi gu­vernului nostru. Organizaţiile de bază au datoria să urmărească mai îndeaproape activitatea pe tărîmul învăţămîntu­­lui de partid, să găsească forme con­crete pentru a o lega de practica vie a muncii artistice din teatre. O deosebită importanţă are mun­ca educativă, plină de căldură, în rîndurile tineretului. Comu­niştii au o mare răspundere în legătură cu formarea cadre­lor tinere, înzestrate, care tre­buie ferite de primejdia vedetismu­lui, de „ameţeala de pe urma succese­lor“. Este regretabil că la Teatrul Not­tara, organizaţia de partid n-a luat în discuţie niciodată activitatea organi­zaţiei U.T.M., care a fost foarte sla­bă. La Teatrul Naţional, unde orga­nizaţia U.T.M. a fost îndrumată în­deaproape, tinerii au fost încadraţi în formele de învăţământ şi, totoda­tă, au luat parte la numeroase ac­ţiuni cetăţeneşti, au format o bri­gadă de muncă patriotică, precum şi echipe de tineret care s-au deplasat în întreprinderi şi instituţii, contri­buind la popularizarea spectacolelor teatrului. Organizaţiile de partid din teatre sunt datoare să crească noile cadre actoriceşti în spiritul nobilei mi­siuni sociale a artei realist-socia­­liste. Ele trebuie să ferească tinere­tul de rămăşiţele vechilor năravuri ale burgheziei care nu se sfia să înjosească pe actor, să-i batjoco­rească demnitatea. In societatea noastră, artistul este un educa-Adunările de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază­ ­',IÍ!llllllllllllll||||||||||||IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIII!llllllllllllllllllllllllllllllllillllll|||||lllllllllllllllll|' S C Î K T E I A -o«o- Din ţară şi de peste Notare Deşi sezonul sportiv un aer liber poate fi considerat încheiat — la majoritatea sporturilor competiţiile lutnd sftrşit săp­­tămlnile trecute — duminică au avut loc numeroase întreceri, ca intr-o zi de vară. E adevărat că şi vremea în­sorită a atras numeroşi spectatori, o­­ferind şi un cadru frumos întrecerilor. Activitatea fotbalistică din ţară a continuat cu „şaisprezecimile" de finală ale „Cupei R. P. Române". Rezultatele sunt, în general, cele scontate. Dar, ca de obicei in meciurile de „Cupă", n-au lipsit nici surprizele. Trei echipe de ca­tegoria A au fost eliminate din compe­tiţie de echipe din categoria B (U.T.A. a pierdut cu 2—1 in faţa formaţiei AS.A. Sibiu, Farul — cu 2—0 la Pra­hova Ploeşti şi Jiul — cu 3—1 la Ştiin­ţa Timişoara). La Bucureşti jucătorii de polo pe apă şi-au continuat activitatea la bazinul de la Floreasca. Turneul internaţional de polo, care s-a încheiat duminică aci a fost cîştigat de formaţia maghiară Dózsa-Uj­­pest. La turneul amintit au participat,şi echipele Dinamo-Bucureşti, Dynamo Mag­deburg şi o selecţionată divizionară, cla­sate in această ordine. Tot în Bucureşti s-au încheiat dumi­nică campionatele republicane de ciclo­­cros şi motocros. Întrecerile, deosebit de spectaculoase, au fost urmărite de nume­roşi spectatori. Printre noii campioni de motocros, cunoscuţi cu această ocazie, sunt dinamoviştii Mihai Pop (campion la clasele 125 și 175) și M. Cerivescu — (clasa 250). Tot un dinamovist (M. Voi­­nescu) a imbricat tricoul de campion la ciclocros. Peste hotare, sportul românesc a fost reprezentat de două echipe — ambele de baschet — care au participat la „Cupa campionilor". Dacă echipa masculină C.C.A. a ctştigat primul meci, jucat la Salonic, cu campioana Greciei P.A.O.R. (scor 80—61), la Sofia baschetbalistele de la Ştiinţa-Bucureşti n-au putut face faţă jocului formaţiei bulgare Lokomo­­tiv-Sofia, care a ctştigat cu 58—37. Sportivii sovietici — fotbalişti, bas­­chetbalişti,­­ aflaţi in diferite turnee peste hotarele Uniunii Sovietice, au sus­ţinut noi partide. In localitatea sud-ame­­ricana Belo Horizonte, fotbaliştii de la Spartak Moscova au ctştigat cu 2—1 în­trecerea cu formaţia braziliană Atletico Mineiro. La Peoria (statul Illinois), e­­chipele de baschet ale U.R.S.S. au ju­cat cu echipe fruntaşe americane. Din nou victoriile au fost împărţite. Cu 46—42 s-a încheiat meciul dintre selec­ţionata feminină sovietică şi echipa „Nashville Bussines College". Echipa masculină Caterpillars Cats — formaţie care dă de obicei cei mai mulţi jucători echipei naţionale americane — a cişti­gat cu 67—63 in fata baschetbaliştilor sovietici. La Florenţa, reprezentativele de fot­bal ale Italiei şi R.P. Ungare s-au in­­tilnit intr-un meci important pentru clasamentul final al „Cupei dr. Gerd“. In caz de victorie, fotbaliştii maghiari ar fi obţinut din nou trofeul pus in joc. Cum insă meciul s-a terminat la egali­tate (1—1) „Cupa dr Gern“ a intrat in posesia echipei R. Cehoslovace. Timişoara Se extind unităţile sanitare TIMIŞOARA (coresp. „Scânteii“).— In vederea îmbunătăţirii asistenţei sanitare, în ultimul timp au luat fiinţă în regiunea Timişoara — la Pecica, Sînpetru Ma­re şi Herculane — noi case de naştere. Zilele acestea la Orşova a fost recepţionată construcţia noii aripi a spitalului cu o capacitate de 60 de paturi. Lucrări de modernizare au fost e­­xecutate şi în celelalte secţii ale acestui spital, care numără acum 215 paturi. „Spitalele din Caran­sebeş, Sînnicolau Mare şi Orşova au fost în­zestrate cu felurite a­­parate moderne, fabri­cate în ţară. Un număr de 157 u­­nităţi sanitare din re­giunea Timişoara au fost şi ele dotate de curînd cu diferite apa­rate şi instrumente. Iff. 4694 Brigada complexă condusă de­­ Constantin Zamfir din secţia ca­ V­­angerie a Atelierelor „Griviţa /­ Roşie“ din Capitală şi-a depă­­v­ţit simţitor sarcinile de plan, şi a realizat importante econo­­­­­ii de materiale, af­lată­­ în fotografie pe câţiva sa din membrii acestei brigăzi. De la stânga la dreapta: Marin Bă- ››­lan, Nicolae Deiu, Petru Bără- ‹› gan, Vasile Crăciun, Constantin ›› Zamfir, Iulian Popa, Sava ‡› Stancu, Ion Vlad şi Stelică ›Ř Badea. (Foto: Gh. Vinţilu) ›› CINEMA — TELEVIZIUNE Patria (10: 12,30: 15,30: 18,30 : 21,15), I.­a Filmu (10: 12,45, 15,30: 18,15, 21), « Marti» (15: 18: 21) , N. S. Hrusdov In America (film in culori) si S.O.S. in Casa»», Repu­blica (8, 10, 12, 14, 16, 18,10, 20,20, 22,30), Gh. Doja (10, 12, 15, 17, 19, 21) , Tripe (cinemascop) , Magheru (9,45: 11,15; 13,15: 15; 17, 19, 21), Bucureşti (matinee in conti­nuare de la 9,30—13: 15: 17: 19, 21), 1 Mai (9: 11; 13; 15; 17; 19: 21), Libertăţii (9: 11; 13: 15; 17, 19; 21) , Abuz de Încredere ! V. Alecsandr (10; 12, 15; 17; 19, 21), Nunta lui Figaro; Elena Pavel (9,45: 12, 14,15; 16,30, 18,45; 21): Omul de pe planeta Pămlnt (ci­­nemascop) ; Lumina (matinee în continuare de la '• 9,30­+14; 16,15, 18,30; 20,45) ; Marile manevre; Central (9,15; 10,45; 12,45; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); Vînătorii de tigri; Vic­toria (15, 17; 19, 21), V. Roaîtă (10, 12; 15,30; 18; 20,30)­­.Casa părintească; Î3 Sep­tembrie (15; 17; 19;­ 21); Ilie Pintilie (15; 17; 19; 21) : In căutarea comorii; Maxim Gorki (10,30; 16; 20): Primăvara $i Nu aștepta luna mai; Timpuri Noi (rulează in continua­re de la 10—21); G. Coşbuc (15; 17; 19, 21): Amnarul fermecat; Tineretului (16, 18;15; 20,30), 8 Mai (15,30; 18; 20,30). Pentru 100.000 de mărci, înfrăţirea între popoare (15,30; 18; 20,30); Tosca (cinemascop) ; Alex. Popov (rulează in continuare de la 10—21); Dansez cu tine; Griviţa (15, 17; 19, 21) . Ultima aventură a lui Don Juan; Unirea (11; 14,15; 16,30; 18,45; 21): Nu aştepta luna mai; C. David (15; 17; 19; 21); Frumoasele nopţii; Alex. Sahia (10; 12; 15; 17; 19, 21)* Fata cu ulciorul; Flacăra (15; 17; 19; 21) ; Marile familii; Arta (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21,15) ; Cartea junglei; Munca (15; 17, 19; 21) ; Ani de zbucium; T. Vladimirescu (15; 17; 21), M. Eminescu (15; 17; 19; 21); 30 Decembrie (15; 17; 19; 21): Soarta unui om; Mioriţa (matinee in continuare de la 10—12; 16; 18,30; 21). In zilele lui Octom­brie; 23 August (15; 17; 19; 21): Mamă vi­tregă; Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Olga Bancic (15; 17; 19; 21): Moartea ta­ta; 16 Februarie (16; 18,15; 20,30), Popular (15; 17; 19; 21) , Kociubel; Volga (15; 17; 19; 21): Primăvara; N. Bălcescu (9; 11; 13; 15; 17, 19; 21), Lady Hamilton; G. Bacovia (15; 17, 19; 21): Misiunea periculoasă; B. Delavran­­cea (11; 15,30; 17,45; 20): Omul cu panta­loni scurţi. Televiziune : orele 18,30 Informaţiile după­­amiezii; 18.35 Emisiune pentru cei mici: ,,Că­suţa poveştilor“", sceneta de Mioara Creme­ne; 19.00 Filmul artistic pentru copii: ,,Mama s-a îmbolnăvit", o producţie a studiourilor sovietice ; 19.10 Recitalul baritonului Andrei Hydlski din R. P. Polonă; 19.30 Transmisie de la Teatrul Municipal (sala Filimon Sirbu): „Soţul ideal" de Oscar Wilde.

Next