Scînteia, ianuarie 1960 (Anul 29, nr. 4721-4745)

1960-01-03 / nr. 4721

Pas. 2 La început de an (Urmare din p.4. l-a) Acest ţăran care „n-avea nimic*1 feste acum stăpîn “ pe pămîntul pe Care-l munceşte şi s-a eliberat pe Veci de orice exploatare, păşind pe calea agriculturii socialiste — care a ajuns în 1959 la peste 72 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Acest ţăran, care nu ştia ce-i va aduce ziua de mâine, gospodăreşte azi zeci de vagoane de cereale, sute de vite, face planuri îndrăzneţe de dezvoltare a gospodăriei colective pe mulţi ani, s-a deprins cu tractorul şi agrotehnica în care vede ceva obişnuit şi conside­ră drept lucru firesc construirea de case sănătoase, de cămine culturale şi dispensare, radioficarea şi electri­ficarea satului. Pe această cale nouă va merge satul nostru înainte şi în 1969, cînd agricultura va primi investiţii spo­rite, mii de maşini agricole — arme puternice în lupta pentru belşugul ogoarelor, pentru mai mult grîu şi porumb, zahăr şi ulei, carne şi lapte. în anii cînd procentul anal­fabeţilor se ridica la 43 la sută, X. Costăchescu, ministrul In­strucţiunii Publice, declara cu seni­nătate : „Ţara n-are nevoie de mai mult de 600 intelectuali“. Azi, cînd fondurile alocate pentru cercetări ştiinţifice şi tirajul cărţilor au atins proporţii fără precedent la noi, pare de necrezut că nu demult în această ţară Eminescu, Creangă, Caragiale, Luchian s-au zbătut întreaga viaţă în chinuitoare lipsuri materiale. N-a trecut mult de la acele „tim­puri normale“ cînd la Cazinoul din Sinaia bancheri, miniştri şi samsari câştigau sau pierdeau „cu distincţie“ într-o singură noapte sume echi­valente cu venitul unei fami­lii de muncitori pe 10—13 ani. Şi iată s-a născut o nouă generaţie care consideră ca un­ lucru de la sine înţeles că tot ce creează poporul să aparţină şi să slujească poporului. Priviţi listele de locatari de la intra­rea noilor blocuri din oraşele in­dustriale. Profesiunea ? Strungar, matriţer, sudor, constructor (aşa cum înainte pe cărţi de vizită scria f ren­tier, angrosist, industriaş, furnizor al Curţii Regale). Dar pentru ca toate acestea să ajungă a părea fireşti a trebuit înfăptuită revoluţia socia­listă.. Oamenii muncii se ştiu şi sînt ade­văraţii stăpîni ai ţării. Această conştiinţă de stăpîn şi-a găsit în 1959 minunate oglindiri în avîntul între­cerii socialiste, în feluritele mişcări patriotice de masă, în contribuţiile de muncă voluntară la îndiguiri, iri­gaţii, construcţii de drumuri şi dife­rite acţiuni social-culturale, în larga acţiune cetăţenească pentru buna gospodărire a oraşelor şi satelor, în brigăzile patriotice ale tineretului. Noul an va fi, fără îndoială, anul în care nesecata forţă a iniţiativei creatoare a maselor se va manifesta şi mai din plin. Să ne amintim exemplul anului 1959 , după ce pro­punerile făcute de muncitori şi teh­nicieni în toamna anului 1958, rec­tificând proiectele ministerelor, au contribuit la fixarea unor sarcini de producţie şi de reducere a pre­ţului de cost sporite, ei şi-au luat la începutul anului trecut an­gajamente chiar faţă de aceste sarcini, obligîndu-se să dea peste plan economii de un miliard lei. Iar această sarcină suplimentară a fost nu numai îndeplinită, ci şi de­păşită, în limbaj financiar, asta în­seamnă 1,5 miliarde lei economii peste plan. Dar fenomenul are o semnificaţie mult mai adîncă. Este vorba aci de patriotismul socialist. Este vorba — o putem spune fără a exagera — de eroism de masă. Tocmai acest lucru nu-l­ înţeleg unii oameni de peste hotare care, deprinşi să gîndească după calapo­dul burghez, găsesc „normal“ ca un capitalist să se gîndească la econo­mii, productivitate, preţ de cost, dar în nici un caz nu concep că un mun­citor dintr-o ţară socialistă poate fi interesat în rentabilitatea întreprin­derii unde lucrează. Ei nu sunt în stare să înţeleagă că preocupările muncitorilor noştri re­flectă apariţia unui om nou, care gîndeşte şi acţionează în mod socialist, gospodăreşte maşi­nile, materia primă, timpul de lu­cru, tot ce e proprietate obştească ca pe propriul său bun şi pentru care „a munci“, „a gîndi“ şi „a crea“ sînt unul şi acelaşi lucru. Anul care s-a încheiat acum cîte­­va zile a arătat deosebit de grăitor cum se îmbină cele două laturi de nedespărţit ale politicii partidului — construirea bazei economice a socia­lismului şi ridicarea nivelului de trai al poporului. Astfel a devenit cu putinţă ca, paralel cu fondurile im­portante alocate dezvoltării econo­miei naţionale, să fie adoptate mă­surile de sporire a salariilor şi pen­siilor,­de reducere a preţurilor la numeroase produse. Viaţa însăşi se simte „mai la largul ei“ în Republi­că. Nu-i doar o vorbă : durata me­die a vieţii a crescut de la 42 de ani în 1932 la 63 de ani. Pentru îmbunătăţirea mai departe a vieţii oamenilor muncii în 1960 vor creşte veniturile populaţiei cu 6,5 miliarde lei, vor fi vîndute prin comerţul socialist mărfuri în valoare de aproape 6 miliarde lei mai mult, vor fi date în folosinţă cu 50 la sută mai multe apartamente decit anul trecut. Am făcut paşi mari pe calea progre­sului, dar mai avem încă de muncit pentru a ajunge la acel înalt nivel de trai pe care-l doreşte partidul, pur­tătorul năzuinţelor celor mai înal­te ale poporului. Drumul este însă cunoscut, este drumul de a cărui justeţe s-a convins ori­cine priveşte realităţile vieţii noastre — drumul sporirii continue a avuţiei obşteşti, a venitului naţio­nal. Pentru a continua să înain­teze pe această cale, poporul nostru păşeşte în 1960 muncind cu seriozi­tate, hotărîre şi pricepere, răspun­­zînd chemării partidului de a-şi con­centra eforturile spre creşterea rapi­dă a producţiei industriale şi agri­cole, ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost — te­melia îmbunătăţirii traiului. Parti­dul a chemat oamenii muncii din in­dustrie să sporească productivitatea muncii cu 11 la sută faţă de anul trecut; peste 80 la sută din creşterea producţiei urmează a fi reali­zată pe calea ridicării producti­vităţii muncii. Se prevede ca e­­conomiile în toate ramurile econo­miei să fie de 3 ori mai mari decit în 1958. Cu cit vom gospodări mai chibzuit resursele materiale şi bă­beşti, începînd de la kilogramul de metal şi pînă la decimetrul pătrat de piele, cu cit va fi asigurată folosi­rea mai eficientă a investiţiilor şi punerea cît mai grabnic în func­ţiune a obiectivelor construite, cu atît mai repede va fi creat belşugul de produse necesar satisfacerii cerin­ţelor crescînde ale oamenilor muncii. Anul 1960 este anul în care va avea loc al XII-lea Congres al par­tidului, primul an al planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1960—1965. Anul acesta ne va apropia de obiectivul terminării în linii mari a construirii socialis­mului şi de trecerea la etapa desă­­vîrşirii construcţiei socialiste. Spor la muncă, dragi tovarăşi, în noul an ! Tragerea la sorţi a libretelor de economii C. E. C. cu cîştiguri La 31 decembrie 1959 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîş­tiguri. Au ieşit cîştigătoare libretele de economii C.E.C. cu­ cîştiguri ale căror num­ere au următoarele terminaţii­: 999 cu 250%; 399 cu 200%; 219 cu 100%; 319 cu 100»/«); 072 cu 50%; 190 cu 50%; 215 cu 50%; 407 cu 50%/p; 502 cu 50%; 570 cu 50% ; 697 cu 50% ; 709 cu 50% ; 096 cu 25%; 184 cu 25%; 427 cu 25%; 687 cu 25%; 728 cu 25»/«); 834 cu 25%; 849 cu 25%; 988 cu 25«/d. Toate cîștigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libre­telor ieşite cîştigătoare la această tra­gere. Viitoarea tragere la sorţi trimestria­lă a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri va avea loc la 31 martie 1960. Mai urcăm o treaptă P­e oricare linie ai circula, la Copşa Mică, Teiuş sau Paşcani, la Jimbolia, Adjud sau Ciceu, în ori­care gară ai de aşteptat ceva mai mult, vei întîlni fără îndoială un tren-cursă pentru muncitori. Distan­ţele pe care le parcurg astfel de tre­nuri nu sunt mari, orele de plecare şi oprire în staţii corespund orelor de intrare şi ieşire din schimb, tot a­­ceste trenuri controlorul se adresea­ză călătorilor pe numele lor cel mic, semn că sunt cunoştinţe vechi. Călătorind cu un astfel de tren ai oarecum impresia că deşi n-ai intrat încă în curtea uzinei sau în peri­metrul unui şantier, te afli deja a­­colo. Frînturi de conversaţie, o glu­mă, relatarea unei întîmplări te fa­miliarizează cu atmosfera proprie lo­cului de muncă. A început instala­rea agregatelor, se acoperă magazia de borhot, macaraua portal a ridi­cat 15 tone, cutare maistru are o limbă ascuţită şi pentru o greşeală te ia în focuri, di-n aşa fel încât maî curînd face să te minunezi de­cât să te superi. Afli că s-au dat în folosinţă noi apartamente, de mîine încolo unii călători devenind locatari ai orăşe­lului muncitoresc, în preajma şan­tierelor cresc, odată cu construcţiile, cartier noi. Mulţi din cei întîlniţi în astfel de trenuri se vor muta în curînd acolo. Şi iată-ne acum în primele zile ale noului an. în satele risipite sub cerul lui ianuarie, colectiviştii se string să socotească cît anu­me au dobîndit­ emisiunile de radio,* ştirile înserate în coloane de ziar cu mult înainte ca 1959 să-şi ia rămas bun de la noi au căpătat treptat caracteristici de telegra­me, vestind îndepliniri de plan într-o sumedenie de întreprinderi, uzine şi fabrici, în care termenele sunt grăbite, cifrele înregistrează creşteri. Au fost zile fierbinţi de bilanţ dătător de noi forţe pentru noul anA­nul care a trecut a început reS&sub­ semnul marii întreceri pentru maî mult metal. Furnaliştii, oţelarii, laminoriştii Reşiţei, Hune­doare!, cei din Cîmpia Turzii ori din Bucureşti au dat o amploare neîn­­tîlnită acestei nobile dispute, de pe urma căreia au fost trimise turnă­torilor, strungarilor, frezorilor, zeci de mii de tone de metal peste plan pentru a fi transformate în autoca­mioane, tractoare, utilaj petrolier şi vagoane. Treptele urcate în anii tre­cuţi impuneau încă un pas în sus, în fiecare marţi şi vineri, între Reşiţa şi Hunedoara s-a stabilit le­gătura telefonică. Tema : rezultate în întrecere. Pe diagrama întrecerii săgeata invariabil ascendentă oglin­deşte întreaga forţă şi pricepere a oţelarilor, voinţa comuniştilor de a răspunde chemării partidului. Des­cifrezi în această diagramă nu nu­mai nopţile petrecute de Aurel Stan­­ciu ori de alţi maiştri oţelari în faţa vetrei incandescente ci şi ceasurile de gindire ale colegului său Cornel Benţea din Cîmpia Turzii, care cal­cula amestecul ideal pentru oţe­lul A3 Pe pieptul prim-topitorului Va­­sile Benea din Reşiţa şi al maistru­lui oţelar hunedorean Ştefan Tripşa, străluceşte steluţa de aur a Eroilor Muncii Socialiste încununînd parcă strădania siderurgiştilor din întrea­ga ţară pentru mai mult metal. F­aţă de 1948, la capitolul chi­mie am înregistrat în anul ce s-a scurs o producţie înzecită. Ve­chea Romînie dispunea doar de cî­teva unităţi mărunte („Solvay“, „Ni­trogen", „Phoenix“ sau Uzina nea­gră, cum o botezaseră muncitorii). Chimia se bucură azi de consideraţia pe care o merită în concertul indus­triei noastre Chimia, împărţită în organică şi anorganică, era în trecut doar un calvar al memoriei studiul a fost încremenit in formule, o lim­bă moartă. Acum ştiinţa aceasta, care persecute e­ul în trecut, a devenit ceva viu şi palpabil, care se traduce în instalaţii de cracare, în păienjeniş de ţevi şi conducte, în eracade şi tobe de var­ă în uzinele şi combinatele care dau ţării îngră­şăminte chimice şi sodă, mase plas­tice şi fibre sintetice, coloranţi şi o seamă de alte produse. Pe baza hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, în a­­nul recent încheiat s-au pus teme­liile unor noi şi însemnate construc­ţii ale industriei chimice. La Craiova începe construcţia unuia din cele mai mari combinate de petrochimie din ţară, la Tg. Mureş a unui com­plex de chimizare a gazului metan. In 1959 a intrat în funcţiune la Tur­da o secţie de policlorura de vinil, au crescut cu încă o secţie de azotat de amoniu uzinele chimice ale Făgăra­şului, dînd zeci de mii de tone îngră­şăminte chimice pe an, şi cu o sec­ţie de fenol pentru uzinele de relon şi de volan din Săvineşti. La Roznov a început montajul combinatului de îngrăşăminte azotoase, iar pe Valea Trotuşului cresc combinatul de la Borzeşti şi noul oraş Oneşti. Şantierele combinatelor petrochi­mice de la Brazi, Craiova sunt desti­nate prelucrării superioare a „auru­lui negru“ care, înainte vreme era doar o sursă de profituri fabuloase pentru capitaliştii români ori pentru concernele occidentale. Ca şi trage­dia pădurii ori ca alte tragedii din trecut ale economiei noastre naţio­nale, povestea tristă a petrolului a fost curmată la noi în ţară din rădă­cină. Anul 1959 a însemnat intrarea în producţie a secţiei de placaj a combinatului de la Gălăuţaş. Lingă Tg Jiu dulgherii Becherete Mircea, Nagy Iosif, Rotaru Dumi­tru, artiştii teslei şi mulţi alţi a­­semenea lor, dau ultimul asalt pentru terminarea halelor de placaj şi cherestea a combinatului de la Preajba. Lingă Blaj topometrii şi in­ginerii proiectanţi au fixat, locul de aşezare a unuia din cele mai mari combinate de prelucrare superioară a lemnului. P­entru anul 1960 hărţii econo­mice a patriei i se vor adăuga, între altele, încă trei fabrici mari de mo­bilă în Bucureşti-Militari, Pipera şi Iaşi. Aşadar, pădurea va fi scutită pen­tru totdeauna de calamităţi, va fi curăţată, îngrijită, iar stuful va da celuloză şi hîrtie. Obiceiul moşte­nit de a-i da foc a şi dispărut. Chis­­canu­ va însemna oraşul nou al pre­lucrării stufului. El a Luduş-Cluj lingă Mureş pe 11, o întindere de cîteva zeci de hectare, întîlneşti un şantier în plină activitate. In gările prin care ai tre­cut ai putut vedea însă movile lungi, ca nişte spinări, de pămînt şi ai putut afla că e sfeclă de zahăr. Recolta din 1959 a făcut ca fabricile existente să-şi înceapă mai repede ca altă dată cam­pania de fabricaţie a zahărului. Anul trecut, în primăvară, la Bu­­cecea-Suceava, şi Luduş-Cluj a început construcţia a două mari­ fa­brici de zahăr dotate cu utilaj modern, capabile să spele, să ma­cine şi să transforme în zahăr tos sau cubic 400 vagoane sfeclă zil­nic. S-a împlinit saltul preconizat de Plenara C.C. al P.M.R. din no­iembrie 1958. Devenim exportatori de zahăr şi ulei. Una din trăsăturile care au darul să stîrnească entuziasmul oameni­lor de pe şantiere este îndrăzneala. Un justificat titlu de mîndrie îşi atribuie fiecare om al şantierului, cînd are conştiinţa chemării sale, a rolului pe care-l joacă în îndepli­nirea sarcinii propuse colectivului lor de către partid. La Luduş nu-i muncitor care să nu-şi arate mîn­­dria că aici se construieşte una din cele mai mari fabrici de zahăr din ţară , pe şantierul fabricii de lapte praf din Cîmpulung Moldovenesc, constructorii nu uită să menţioneze că ei vor ridica aici o fabrică ce va produce mai mult decit cea din Remetea Ciucului, întîlnindu-i pe Inginerul Aurel Ungureanu, sau pe Andrei Ani­­ca, montator, care au lucrat la linia celui de al treilea laminor de ta­blă subţire a uzinelor „Nicolae Oiş­tea" din Galaţi, vor adăuga şi el negreşit că astăzi, faţă de fosta uzi­nă, vor produce de cinci ori mai mult. Şi vei putea citi din rezul­tatele obţinute, din privirea ochilor lor, din timbrul vocii, legitima lor mîndrie. Eletrtricienii Itoafă Aurel şi Du­mitru Gheorghe au lucrat pe linia de înaltă tensiune Cluj — Baia Mare, racordînd oraşul din nordul ţării la sistemul energetic naţional. Au stră­bătut în linie dreaptă — trecînd peste trei cursuri de apă, peste dea­luri şi peste măguri muntoase — 110 km, adică o viteză de 1,1 km. zilnic. Sunt­ mîndri de performanţa lor. Ca şi mulţi alţi constructori de pe şantierele electrificării. La Ploeşti, termocentrala începută va îmbogăţi harta electrificării patriei. Ca şi Sîngiorgiu de Pădure, Doiceşti, Sadu, Borzeşti, Ovidiu sunt copii ai planului de electrificare elaborat de partid. In 1959 , 1,5 miliarde lei econo­mii peste plan. Angajamentul ini­ţial a fost de 1 miliard. Pen­tru aceasta, oamenii au început să fie mai grijulii, să zicem, mai zgîrciţi cu materiile prime — îndeo­sebi cu metalul — şi cu sculele. „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin a anunţat nu de mult că a realizat peste 18.000.000 lei economii. Sunt cifre impresionante, cu multe ze­rouri. Am asistat într-o zi la un act mult, mult mai modest Am vizitat nu de mult, întovărăşit de un mun­citor, magaziile de materie primă ale unei fabrici de faianţă. Vorbisem înainte, în birourile fabricii, despre economii. Cifre şi tabele, ţinute la zi, precis, pînă la leu Dar reprezentarea concretă a acestei lupte pentru a nu risipi nimic, pentru a economisi pînă şi acel leu, am avut o a­colo, în magaziile de caulin Gră­mezi gri, în fiecare despărţitură sortate pe calităţi şi provenienţe. Coridoare curate,­­aripă curată Un bulgăre de argilă se rostogolise de pe o movilă Muncitorul care mă în­soţea l-a ridicat l­a pipări şi l-a a­şezat cu grijă în grămadă Bulgara şui ni s-a părut deîndată deosebit de fragil Ca o ceaşcă de porţelan ca, că­­ aud zîcîndu le descărcaturilor să aibă grijă să nu ajungă un birisă­raş ca acesta în tină. Să nu se piardă din nepăsare o ceşcuţă de porţelan alb cu incrustaţii artistice pe mar­gini, care ar putea împodobi masa unui muncitor. Am înţeles acolo, în magazia de caolin, cîte asemenea gesturi, cită atenţie, cită grijă de fiecare clipă a trebuit pentru realizarea acelei jumătăţi de milion economisită de colectivul acelei fabrici. „Deci în 1959 , 1,5 miliarde lei economii peste plan. Anul 1960 va consemna, desigur, noi asemenea realiză­ri. έn noaptea Noului An revelio­nul a fost organizat nu numai în marile uzine şi fabrici, pe şantie­rele construcţiei socialiste, ci şi în noile case de cultură raiona­le, în cele 28 de cămine culturale noi ale anului 1959, în mii de locuin­ţe noi. In sute de şcoli, pe mo­zaicurile cărora e înscris 1959, şco­larii au asistat la serbarea Pomului de iarnă. Şi dacă se va găsi în asemenea momente un contabil dispus să calculeze, ar constata că în 1959 oamenii au fost mai bine îmbrăcaţi, salariile au crescut, că mii de articole de larg consum s-au plătit cu cîteva zeci de procente mai ieftin decit cu un an înainte. Şi mii de gazde au subliniat invita­ţilor : — Ştiţi, e primul revelion de cînd locuim aici ! Apartamentul lor este o parte din miliardul de lei, alocat în 1959 con­strucţiei de locuinţe Mobila este cumpărată tot în 1959, o plătesc mai lesne deoarece mijloacele lor au crescut, iar înlesnirile pentru cum­părarea ei s au înmulţit Am înţeles că toate acestea sunt consecinţa fi­rească a industrializării socialiste a patriei a muncii lor în uzine, a me­­talului economisit, a raţionalizări­lor şi inovaţiilor introduse în proce­­sul muncii, a economiilor realizate, sínt­ consecinţa avîntului inspirat de comunişti în fiecare unitate de mun­că în fiecare colectiv Sínt conse­cinţa înţelepciunii, forţei, iniţiati­vei şi a marii puteri de organizare a îndrumătorului lor - partidul. .Şi nimenii nu si va precupeţi for­ţele pentru a face din noul an — 1960 - anul unor noi şi grăitoare succese. Mai urcăm o treaptă... ŞTEFAN LUCA SC 1M T­EIA Din scrisorile sosite la redacţie • Ansamblul artistic de stat „N. Băl­­cescu" din oraşul Craiova a întreprins recent­ un turneu in cîteva centre mun­citoreştii din ţară. Programul ansamblului craiovean a cuprins cîteva coruri din folclorul nou, o suită de dansuri populare olteneşti de la J­intu Mare, „Căluşul“, din Do­bbin, dansul cu tema „Un flăcău în­crezut“ etc., care s-au bucurat de mult succes în rîndul colectivelor de munci­tori de la Petrila, Lupeni, Petroşani, Hunedoara, Mediaş, Sibiu. La întoarcerea din turneu, pe adre­sa ansamblului au sosit numeroase scrisori în care muncitorii aduc cuvin­te de laudă artiştilor pentru spectaco­lele prezentate. In prezent ansamblul pregăteşte scenariul muzical-coregrafic „Pe la noi pe la Olteni", care redă munca eroică a petroliştilor din bazinul Olteniei, pre­cum şi realizările obţinute în munca de transformare socialistă a agricul­turii in regiunea Craiova, (de la Ariton Rogneanu, directorul ansamblu­lui). • Mulţi tineri muncitori de la între­prinderea minieră Rovinari, raionul Tg. Jiu, urmează cursurile invăţămîntului se­ral de Cultură generală. Conducerea în­treprinderii a asigurat muncitorilor­­elevi condiţii optime pentru muncă şi studiu cei care învaţă lucrează nu­mai în schimbul de dimineaţă. In fe­lul acesta ei îşi pot pregăti în condiţii bune lecţiile. Muncitorii Ivaşcu Marin, Diaconu Nicolae, Olingher Filimon, Mărgărit Mihai şi mulţi alţii sunt frun­taşi în producţie şi primii la învăţă­tură. In acest trimestru ei n-au obţinut nici o notă sub 8. (de la Emil Bocan­­cios, miner). , • Ţăranii întovărăşiţi din satele Ol­­cea şi­ Calacec, raionul Salonta, mun­cesc voluntar, sub îndrumarea comite­tului comunal de partid, la înfrumuse­ţarea satelor. Pînă acum ei au terminat lucrările de întreţinere a drumului Olcea-Cala­­cea, au construit un local pentru că­minul cultural şi unul pentru coopera­tivă. In prezent întovărăşiţii din satele respective lucrează la construirea ba­zinului de apă de la Buzaș (de la Gh. Munteanu, țăran întovărășit). Bucuroşi de oaspeţi La sărbătorirea revelionului, oas­peţii care vin, în trecere, să ciocnească un pahar în cinstea noului an, sunt întotdeauna primiţi cu plăcere. Este o tradiţie. Aseme­nea oaspeţi n-au lipsit, fireşte, nici la petrecerile organizate în noap­tea anului nou în marile întreprin­deri. Unii au venit pe neanunţate, alţii au fost aşteptaţi, ca nişte prieteni dragi, de către muncitori. Rîndurile de faţă se referă la a­­ceştia din urmă, şi anume la artiştii profesionişti care au sărbătorit so­sirea noului an împreună cu mun­citorii din întreprinderi, împreună cu tineretul. Răspunzind invitaţiei călduroase făcute de oamenii muncii, un nu­măr însemnat de artişti au venit de revelion în mijlocul lor, bucuroşi să salute împreună anul nou.­­ „Nu numai o bucurie, dar şi o mare cinste - ne-a spus Nicolae Herlea, solist al Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Român, care, îm­preună cu cîntăreaţa Rodica Bujor, au fost oaspeţii muncitorilor de la uzinele „23 August". Ţin să mulţu­mesc din inimă gazdelor pentru primirea foarte călduroasă, pentru aprecierea manifestată faţă de cîn­­tecele pe care le-am interpretat". întors, la 31 decembrie, din re­giunea Bacău, unde a cîntat pentru muncitorii de la Borzeşti, şi din alte întreprinderi şi şantiere, basul Mir­cea Buciu a fost la revelion la uzi­nele „Kirov", împreună cu basul Ni­colae Rafael. Şi alţi solişti ai Operei, ai Tea­trului de Operetă, ai Teatrului „C. Tănase", ai ansamblurilor de cinte­­ce şi dansuri din Capitală - artişti preţuiţi şi iubiţi de publicul larg - au dat curs invitaţiilor primite de revelion, întărind astfel prietenia cu oamenii muncii şi contribuind, cu talentul lor, la reuşita programelor artistice. Pe baza informaţiilor pri­mite de la corespondenţii noştri vo­luntari, cităm dintre aceştia pe Ze­­naida Pali, pe Valentin Loghin şi pe Lela Cincu, pe Angela Moldo­van, Cela Tănăsescu, Magda Con­­stantinescu, Emil Gavriş, Ştefan Lă­­zărescu ş.a. Lista este, desigur, in­­complectă, lipsind, între alţii, şi nu­meroşii artişti care au fost prezenţi la carnavalul de la „Palatul Repu­blicii“, şi care sunt amintiţi în re­portajul publicat tot în ziarul de azi, precum şi cei cîţiva care, din­­tr-un motiv sau altul, n-au răspuns invitaţiei primite. Participarea entuziastă a artişti­lor profesionişti a avut un rol pre­ţios in buna desfăşurare a progra­melor din noaptea revelionului. Bucuroşi de oaspeţi, oamenii muncii i-au înconjurat pe prietenii lor ac­tori, cintăreţi sau instrumentişti cu voie bună şi dragoste tovărăşească. D. C. TEATRUL DE OPERA Sl BALET AL R. P. ROMÍNE : Traviata — marti (orele 19,30) ; Fîntina —din Bacclsarai — miercuri (orele 19,30) ; Faust - joi (orele 19,30) ; Lacul lebedelor — vineri (orele 19,30) ; Tosca — sîmbătă (orele 19,30) ; Răscoala — dumini­că (orele 11) ; Răpirea din Seral — dumi­nică (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA : Boc­caccio — merit (orele 19,30), duminică (ore­le 10,30) ; Văduva veselă — miercuri, du­minică (orele 19,30) ; Don Pasqualle — joi (orele 19,30) ; Lăsaţi-mă să cînt — vineri (orele 19,30) ; Zarvă între fete — sîmbătă (orele 19,30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Comedia) ; Tragedia optimistă — marţi (orele 20) » Cei din urmă — miercuri,­­sîm­bătă (orele_ 20) ; Regele Lear — joi (orele 19.30) ; Bădăranii — vineri (orele 20) ; A treia, Patetică — sîmbătă (orele 15) ; Cidul — duminică (orele 10) ; Apus de soare - duminică (orele 15) ; Cuza Vodă — duminică (orele 20); TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE" (sala Studio) ; Omul cu mîrţoaga — marţi, sîmbătă (orele 20) ; Năpasta - miercuri (orele 20) sîmbătă (orele 16) ; Sălbaticii — joi (orele 20), duminică (orele 10) ; Hangiţa — vineri (orele 20), duminică (orele 16) ; Arborele genealogic — duminică (orele 20); TEATRUL ARMATEI (sala Magheru) : Pygmalion —­ marţi (orele 20) ; Pems­ia dăratnică — miercuri (orele 20) ; Lînga poarta Brandenburg — joi (orele 20) ; Despot Vodă — vineri (orele 20) ; In numele revo­luţiei — sîmbătă (orele 20), duminică (orele 10) , Văduva isteaţă — duminică (orele 16) , Paloşul de foc — duminică (orele 20). TEATRUL ARMATEI (sala Studio - Bd. Magheru 20) : In căutarea extraordinarului — marţi, miercuri, joi, vineri (orele 20,30), duminică (orele 16,30 şi 20,30). TEATRUL MUNICIPAL (sala „M. Millo“) : Razvan şi Vidra — marţi (orele 20) ; Ham­­let — miercuri, vineri (orele 20)­­, Sfînta Ioana — joi (orele 20) ; Daci vei fi Întrebat — sîmbătă (orele 20) ; Livada cu vişini — duminică (orele 10-^cedat) ; Trei generaţii — duminică (orele 15) ; Pline şi trandafiri — duminică (orele 20); TEATRUL MUNICIPAL (sala Filimon Sîrbu­) : Omul care aduce ploaie — marţi (orele 20) ; Moartea unui comis voiajor — miercuri, vineri (orele 20) ; Take, lanke şi Cadir — joi (orele 20), duminică (orele 10) ; Vlaicu şi feciorii lui — sîmbătă (orele 20) ; Soţul Ideal — duminică (orele 15 și orele 20); TEATRUL DE STAT „C. NOTTARA" (sala din str. C. Miile 16) ; Nota iero la purtare — marti (orele 20), sîmbătă (orele 15), du­minică (orele 10) ; Brigada l-a de cavalerie — miercuri duminică (orele 20) ; ^ Scurta convorbire - joi (orele 20), duminică (orele 15) ; Kagi Tudose — vineri (orele 20) ; Fe­restre deschise — sîmbătă (orele 20); TEATRUL DE STAT ,,C. NOTTARA" (sala Libertatea) ; Vrăjitoarele din Salem — marti, joi (orele 20) ; Filomena Marturano — miercuri, duminică (orele 20) ; La telefon Tuimirii!­t - vineri­­orele 201 ; Fotoliul 16 — sîmbătă (orele 20), duminică (orele 10) . In căutarea bucudiei — duminică (orele 16). TEATRUL TINERETULUI : Hoţii - luni (orele 19,30) , m­eri­te mărgărite — marţi, duminică (orele 10), vineri (orele 15,30) , Nila — marţi, sîmbătă (orele 20), duminica (orele 15,30) . Mult zgomot pentru nimic — miercuri (orele 20) « Britannicus — joi (orele 20) ■. Partea leului - vineri, duminică (ore­le 20) | Viforul — simbătă (orele 13,30). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. CIU­LEŞTI : Nevestele vesale din Windsor — marţi (orele 19,30) ; Rapsodia ţiganilor — miercuri (orele 19,30) duminică (orele 15) i Napoli, oraşul milionarilor — joi (orele 19,30) | Domnişoara Nastasia - vineri (ore­le 19,30) , Aristocraţii - simbătă (orele 19,30) , Domnul Puntila si sluga sa Matti — duminică (orele 19,30), TEATRUL EVREIESC DE STAT , Come- , dianţi —­­marţi (orele 20) , O revista cu Ahasvero, — miercuri (orele 20) . Jurnalul Ariei Frank — joi (orele 20) : Her,ale Du- ^ brownei — Vineri, simbătă (orele 20) . Tewie Lăptarul — duminică (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANA­­SE" (sala Savoy) : Pe aripile revistei — luni, miercuri, simbătă (orele 20), duminică (orele 11) . Do,­re, mi, ia, etc. — marţi, joi, vineri, duminică (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANA­­SE” (sala Victoria) : Pentru ţine Bucureşti — joi, vineri, simbătă, duminică (orele 20). Nr. 4721 f CIMEM ft tMkjivMMne Drumul Serii (15,30} 18,30; 20,30) , N. S. Hrușciov în America (film în culori) și S. O.S. în Cosmos ; Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Avalanșa ; Republica (10; 12,30; 16; 18,30; 21 — cinemascop), Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 — cinemascop), 23 August (15,30» 18; 20,30) , Poemul marii ; Magheru (10; 12,15; 16; 18,30; 21), I. C. Frimu (9­,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19; 21) . Părinţi şi copii ; V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21), Bucureşti (9; 11» 13» 15» 17; 19; 21), Gh. Doja (10; 12,15; 15; 17; 19,15; 21,30), Alex. Sahia (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45 , 21), Libertăţii (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20; 22) , Haiducii din Rio-Filo - Lumina (matinee în continuare de la 9,30—14; 16,15; 18,30; 20,45), Mioriţa (10; 12; 15,30; 18; 20,30) , Andreica, compl. „Căluţul de foc" , Central (10) 12; 15; 17, 19; 21) . Nevasta mea cînta; Victoria (9,30­, 11 30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30, 21,30) , Griviţa (10; 12, 15, 17, 19; 21)­­ Cartea Junglei ; 13 Septembrie (15,30; 18, 20.30) Unirea (16; 18,15; 20,30), N. Bălces­cu (15, 17; 19, 21) Undele eterne ; Ma­­xim Gorki (12,20, 16; 18,20, 20,40); Volga (15,30; 18, 20,30) ; Stelele ; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21); Alex. Popov (rulează în continuare de la 10—21) ; Program de filme documentare şi de desene animate ; Tineretului (16, 18,15; 20,30) . Ul­tima primăvară : înfrăţirea între popoare (10,30; 15; 17,45; 20,30) 30 Decembrie (11,15; 14,15; 16,30, 19, 21,30) Mizerabilii (seria II-a — cinemascop­ , V Roaită (10; 12, 15; 17; 19, 21) • Mama vitregă ; C. David (15,30; 18, 20,30) ; D-ale carnavalului ; Flacăra (15; 17, 19, 21) ; Bacovia (15, 17; 19; 20,45) . Nu aștepta luna mai ; Arta (10,30; 14,15 ; 16,30; 18,45, 21); Olga Bancic (14,15; 16,30; 18,45, 21) ; Intîlnire cu viaţa ; Munca (10; 14,30; 16,45; 19, 21,45); Lady Hamilton; T. Vladimirescu (15, 17; 19, 21) Moartea In­şa ; Moşilor (15, 17; 19, 21) ; Casa părin­tească ; Donca Simo (15,30; 18, 20,30) : Vino­vaţi fără vină ; 16 Februarie (15; 17; 19; 21): Pe ţărmuri îndepărtate ; Iile Pintilie (15; 17, 19; 21); G. Coşbuc (10,30; 15; 17; 19; 21) ; Fata cu ulciorul ; M Eminescu (15; 17; 19; 21) ; Frumoasele nopţii ; Popular (15; 17, 19; 21) ; Fatima ; 8 Mai (15; 17, 19; 21) ; In căutarea comorii ; B Delavrancea (16; 18, 20) : Abuz de încredere. Televiziune , orele 9,00 Emisiune pentru tineret : filmul artistic ,,In căutarea como­rii" o producţie a studioului cinematografic „Lenfilm"; 10,30 Emisiunea pentru sate ; 18,30 Informaţiile după amiezii ; 118,35 Reci­talul baritonului Dan Iordăchescu, laureat al concursurilor internaţionale de la Varşovia, Berlin, Geneva, Salzburg, Toulouse şi Vie­­na ; 19,00 Filmul documentar ,,Munţii Elbei", o producţie a studioului ,,Defa" Berlin ; 19,15 Muzică distractivă­­ 19,50 Transmisie de la Teatrul Muncitoresc C.F.R Giuleşti a piesei Nevestele vesele din Windsor" de William Shakespeare In pauze ! Jurnalul televiziunii şi ultimele ştiri. Concert simfonic . Azi, 3 ianuarie e.c. orele 10,50, posturile noastre de radio vor transmite pe programul II. din sala Ateneu­lui R . Române concertul orchestrei sim­fonice a Filarmonicii de Stat George Enes­­cu" Dirijor . Mircea Cristescu în program: Concertul brandenburgic­­ 1 de Johann Sebastian Bach , Concertul pentru orchestră de coarde de Tudor Ciortea , Concertul pen­tru vioară și orchestră de Pergolesi •*- so­list Cozighian Varujan . Suita pentru or­chestră .Pulcinella" de Strawinsky pe teme de Pergolesi. CUM VA FI VREMEA? Pentru următoarele trei zile în ţară » vre­mea se menţine schimbătoare şi relativ căl­­duroasă în prima parte a intervalului, apoi se va răci uşor. Cerul va f- variabil. Tempo­­rar noros Precipitaţii locale vor cădea sub formă de ploaie iar in nordul şi regiunea muntoasă a tării sub formă de lapoviţă Si ninsoare sint slab pînă la moderate din sec­torul vestic Temperatura sta­tionara la în­ceput apoi în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2 grade, iar maximele între minus 2 şi 6 grade.

Next