Scînteia, februarie 1960 (Anul 29, nr. 4746-4769)

1960-02-02 / nr. 4746

Pal 2 DE LA UZINELE „ERNST THALMANN“ ORAŞUL STALIN COASSPOilOJilf« VUUJilfAtU “ " n« eis­.................................—­ Consumuri specifice de metal mai mici Munca de partid în sprijinul producţiei Hai buna folosire a suprafeţelor de producţie Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor de tractoare „Ernst Thäl­mann“ se străduiesc zi de zi să mărească producti­vitatea muncii şi să re­ducă preţul de cost. In urma muncii politice desfăşurate de organiza­ţia de bază, fiecare mun­citor la locul său de muncă caută să-şi adu­că contribuţia la reduce­rea consumului specific de metal. Toate acestea au făcut ca uzina noastră să eco­nomisească în anul 1958 cu aproape 1.500 tone metal mai mult decît era angajamentul anual. Eco­­nomiile în bani au fost astfel cu peste 4,5 milioa­ne lei mai mari decît an­gajamentul anual. O con­tribuţie însemnată la rea­lizarea acestor succese au adus colectivele secţiilor oţelărie, turnătoria de fontă şi neferoase, forjă etc. însufleţiţi de hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri s-au an­gajat să obţină noi succe­se in ceea ce priveşte re­ducerea consumului de metal, să realizeze noi şi însemnata economii. EMIL POPESCI­ strungar mare a activităţii comu­niştilor, procentul de re­buturi a fost redus cu 30 la sută. La un moment dat, bi­roul organizaţiei da bază s-a sezisat că la linia ar­bori motor sunt maşini nefolosite. Membrii de partid Petre Babeş şi M. Bucur au primit sarcina să analizeze această si­tuaţie şi să propună mă­suri corespunzătoare. Ei au descoperit o maşină de rectificat care zăcea nefolosită. Se motiva că nu poate fi redată pro­ducţiei. Cei doi comu­nişti, mobilizînd un co­lectiv de lăcătuşi, au reu­şit să redea maşina pro­ducţiei. In prezent, la a­­ceastă maşină se fac ope­raţii de rectificare a ar­borilor motor. Biroul organizaţiei noa­stre de bază va continua şi în viitor să repartizeze fiecărui comunist sarcini concrete, va controla în­deplinirea lor, ştiind că prin aceasta munca de partid vine direct în sprijinul producţiei. N. ILIOIU secretar al organizaţiei de bază nr. 12, sectorul motoare La sectorul motoare lucrează mulţi membri de partid. Pentru a îm­bunătăţi activitatea orga­­nizaţiei de bază, invăţînd din experienţa de pînă acum biroul organizaţiei de bază a căutat să re­partizeze fiecărui mem­bru de partid sarcini concrete. Mulţi membri de partid sînt propagan­dişti agitatori, membri ai comitetului U.T.M., ai comitetului de secţie sin­dicală şi au de aceea sar­cini permanente. Alţii au primit sarcini tempo­rare, fie în ceea ce pri­veşte viaţa internă de organizaţie, fie în ceea ce priveşte producţia. Iată şi ci­te­va exemple. La linia de cilindri se în­registrau, la un moment dat, rebuturi. Biroul or­ganizaţiei de bază a ana­­lizat această situaţie îm­preună cu conducerea secţiei S-a hotărît ca pentru un timp maistrul V. Dumitru, membru de partid, să lucreze la a­­ceastă linie şi, cu un alt membru de partid, I. Andrei, să găsească cau­zele rebuturilor şi să mobilizeze întregul co­lectiv al liniei la micşo­rarea procentului de rebu­turi. Rezultatul : ca ur-Recenta plenară a C.C. al P.M.R. a trasat sarci­na de a se folosi mai in­tens utilajul şi suprafeţe­le de producţie. Studiind posibilităţile locale, co­lectivul secţiei prese a găsit căi noi pentru mă­rirea suprafeţei produc­tive. Astfel, depozitul de stanţe şi dispozitive din secţia noastră a fost mu­tat intr-un loc unde nu se pot instala maşini, suprafaţa de producţie mări­ndu-se cu peste 40 la sută. în suprafaţa eli­berată prin mutarea de­pozitului a început insta­larea unor maşini. Pînă acum au fost montate două piese noi. In curînd se vor monta şi alte ma­şini noi. Sub îndrumarea orga­nizaţiei de bază, un co­lectiv de muncitori, teh­nicieni şi ingineri din sector a studiat ce re­zerve interne pot fi puse în valoare pentru o şi mai bună folosire a u­­tilajului. La propunerea acestui colectiv, două maşini vechi, scoase din funcţie, au fost reparate, modificate si complecta­te cu unele piese. Prin intrarea in producţie a acestor maşini producti­vitatea muncii numai la un reper — aripile ambu­­tizate — a crescut cu 30 la sută GHEORGHE BLANIŢA maistru landatul de delegat (Urmare din pag. l-a) Alexandrina Erhan, energica vort Pe drept cuvînt, însă, alţi delegaţi şi-au arătat convingerea că, dacă di­rectorul S.M.T.-ului a putut cu atîta uşurinţă - numai in cele citeva ore cit a durat de la darea de seamă pînă la cuvîntul său - să reducă an­gajamentul cu privire la preţul de cost de la 110 la 100 de lei pe cantru, fără îndoială că va găsi, la o cercetare mai adîncă, destule rezerve pentru o scădere şi mai substanţială. Da, conferinţa raională de partid e un for exigent şi voinţa ei - voinţa comuniştilor - o forţă. Cînd nu cunoşti situaţia concretă... Vasile Pătrunţaş e secretar al Comi­tetului de partid din comuna Dragomi­­r* rd­. Comuna e mare, cu un sector socialist puternic - cinci gospodării colective şi şapte întovărăşiri - şi, deci, cu probleme multe şi deloc uşoare. Mare a fost insă dezamăgirea dele­gaţilor cînd tovarăşul Pătrunţaş, luînd cuvîntul, s-a mulţumit cu cîteva fraze generale care vădeau plutire la su­­prefaţa lucrurilor, cunoaşterea situaţiei din comună doar „în general". Cînd a fost întrebat dacă in orga­nizaţii s-a discutat despre plenara Co­mitetului Central din 3-5 decembrie, tovarăşul Pătrunţaş a răspuns : - Conform indicaţiilor primite de la raion, neam întrunit, am discutat şi am căutat posibilităţi concrete de sporire a şeptelului la bovine, ovine, cabaline, porcine...­­ Şi cu ce concluzii v-aţi ales ? La cite vaci veţi ajunge la suta de hec­tare ? Tovarăşul Pătrunţaş arunca priviri disperate in sală, cerînd parcă sprijin. Pînă la urmă, cu jumătate de gură, a riscat un răspuns : - Cinci ! Stupoare. Rîsete. Şi pe drept cuvînt: chiar dinsul arătase la început că gos­podăriile colective şi întovărăşirile din comună au in prezent, la 400 hectare, un număr de 30 de vaci, deci in jurul a şapte vaci la suta de hectare. Cum s-ar spune, in loc ca numărul să crea­­scă­ să scadă ! Era vădit că cifra pe care o rostise fusese prima care-i ve­nise în minte. Aşa se intîmplă cînd cunoşti lucrurile la suprafaţă, cînd con­duci „in general“... Secretarii comitetului raional de par­tid il consideră pe tovarăşul Pătrunţaş un activist capabil. Dar cu aseme­­nea „cunoştinţe economice" oare de ce poate fi capabil ? Pe povîrnişurile Ceahlăului ? Am crezut c-o să am bucuria să aud vorbindu-se în darea de seamă şi de comuna noastră, Galu Dar, din păcate, nu se pomeneşte nimic despre ea. Şi zău c-ar fi meritat, credeţi-mă ! Cu toate că ne aflăm cam depărtişor de centrul raionului, tocmai pe povîr­nişurile Ceahlăului - pare asta să fie pricina că tovarăşii de la comitetul ra­ional nu prea dau pe-acolo să ne vi­ziteze ? - şi la noi, la Galu, s-au fă­cut in anii ăştia un şir de lucruri vred­nice de toată atenţia... Femeia de la tribună — o muntean­­că înaltă şi ochioasă - vorbea cu ges­turi scurte şi energice, cu intonaţii as­pre şi convingătoare. Din cuvintele ei simple se înfiripa în faţa privirilor noa­stre viaţa nouă a acelui sat odinioară uitat de lume, în care azi îşi croiesc cărare tot mai largă noile rinduieli. Muncitorii forestieri din Galu - mai toată comuna munceşte în pădure - au dat şi ei ţării în anul trecut 144.000 lei economii, depăşindu-şi totodată cu mult planul de pro­ducţie. In ultimele săptămîni au luat fiinţă acolo două întovărăşiri zoo­tehnice care-şi arată de pe-acum fo­loasele. In comuna aceasta din Cea­hlău se duce azi o bogată viaţă cul­turală : căminul cultural e veşnic înţe­sat de oameni, biblioteca e înzestrată cu cele mai noi cărţi, echipele artistice cuceresc laurii premiilor la felurite con­cursuri. Alexandrina Erhan, energica vorbi­toare de la tribună, este nu numai una dintre cele mai bune muncitoare de la exploatarea forestieră din Gala, ci şi o înflăcărată agitatoare şi una dintre cele mai bune eleve la învăţă­­mîntul de partid. Studiază la cursul de istoria P.M.R. anul II şi dă întotdeauna răspunsuri chibzuite, întemeiate pe în­văţătură temeinică. Dar nu numai atit. Alexandrine Erhan este şi membră a echipei artistice din comună. Rolurile pe care le-a jucat pe scena căminu­lui cultural au rămas întipărite in a­­mintirea consătenilor... Nu de mult a dat viaţă, in piesa „Gardul“, unei ţă­­rănci inimoase, care deschide ochii soţului asupra avantajelor muncii in gospodăria colectivă. Ceea ce e inte­resant e că rolul bărbatului l-a jucat chiar... soţul Alexandrinei, Gheorghe, membru de partid şi el. Alexandrina Erhan e şi poetă. E drept că poeziile nu şi le scrie, ci le adună în tainiţele memoriei şi le recită la serbările de la cămin. Una din ul­timele ei poezii, intitulată „Moş Ion pleacă la Dorna după plute“, se în­cheie cu aceste versuri : Cînd moş Ion din Dorna pe Bistriţa porneşte Cu pluta pîn-la Piatra, din gură îşi doineşte De munţii toţi răsună Şi pasări se adună. Iar moşul cintă-ntr-una cu voce întărită : Trăiască-a patriei lumină înflorită ! Trăiască n veci partidul, al ţării noastre far. Al vieţii fericite făurar ! PROBLEME ALE CONSTRUCŢIILOR Deşi suntem­ în plină iarnă, lucrările de pe şantierul de reconstrucţie a oraşului Galaţi continuă ca şi in lu­nile călduroase. Gospodarii şantieru­lui au avut grijă să pregătească din vreme condiţii bune de lucru pen­tru constructori, incit aceştia să poa­tă munci spornic si in zilele fri­guroase. Printre altele, aici a fost amena­jată o staţie de preparare a betoa­­nelor, unde cimentul este tratat cu nelor, unde cimentul este tratat cu clurat de calciu pentru a se grăbi întărirea; au fost aduse de aseme­nea Încălzitoare tip şi vibratoare pentru îndesarea mecanică a cimen­tului care permit decofrarea pereţi­lor în numai trei zile. în ultimul timp constructorii au dat în folosinţă peste 120 aparta­mente la blocul L., au construit un nou etaj la Blocul L-O şi au început lucrările la încă două blocuri noi. La construcţia ultimilor două blocuri muncitorii de pe acest şan­tier folosesc o nouă metodă de con­strucţii, confecţionarea pereţilor despărţitori din beton şi nu din zi­dărie cum s-a procedat la celelalte blocuri. Aceasta se face prin folosi­rea de panouri mari demontabile pe care dulgherii din echipele conduse de Miron Teodor şi Tudor Tănase, ajutaţi de fierari betonişti din echi­pele tovarăşilor Nicolae Dobre şi Pin­tilie Antohi, le confecţionează cu mul­­tă pricepere. Prin folosirea noii meto­de de ridicare a pereţilor despărţitori din interiorul blocurilor, muncitorii întreprinderii de construcţii nr. 1 Galaţi asigură un ritm de construc­ţii cu peste 50 la sută mai mare de­cît cel realizat pînă acum. Se reali­zează in acelaşi timp şi o calitate superioară a lucrului. Pereţii nu vor mai fi tencuiţi, ci li se va aplica un tapet semilavabil din material plas­tic. Trebuie menţionat totodată că la cofraje se folosesc acum plăci aglo­merate din lemn în loc de cherestea. Prin înlăturarea tencuielilor se rea­lizează la fiecare bloc o economie de peste 40.000 lei. GH. BALTA coresp. „Scînteii“ men a diferitelor lucrări. Constructorii care ţin la cuvîntul dat, la angajamen­tele ce şi le-au luat în legătură cu darea la termen în folosinţă a acestei construcţii se întreabă pe bună drep­tate : De ce conducerea trustului şi Institutul regional de proiectări nu iau măsuri hotărite pentru a asigura la timp şantierului toată documentația tehnică necesară ? GH. DOBAY coresp. „Scînteii“ g AIn proiectare și execuție 4inilllllllllllllllllllHllliiii...iiiiHl!jl!IHUIIiHIUillll!!ltllltlllllllNIIIIIIIIIIIIM|lllllllll|||ltl|llllll|l||IHU|tl|lllllllMiU|MHiUlMHIHIIIIUI|limWUULIIIIIUIIII!llllllmillllill­llllllltlllllllimillllllllllimillimill costuri cit mai reduse r­alaţi Metode noi pe şantiere O­RADEA O practică greşită La Institutul regio­nal de proiectare Ora­dea sunt proiectanţi care, fie că e nevoie sau nu, prevăd în de­pui de blocuri de locu­inţe din piaţa 23 Au­gust, unde lucrările au şi început, institutul a prevăzut pentru organi­vizele construcţiilor de zarea şantierului suma locuinţe să se cheltuias­că pentru organizarea şantierului 3,5 la sută din valoarea lucră­rilor. De multe ori însă, construcţiile sunt foarte apropiate, iar şantierele nu mai tre­buie să-şi facă fie­care lucrări de organi­zare. Bunăoară, pe stra­da Decebal, din Oradea s-a deschis un şantier. S-au amenajat barăci, magazii etc. şi apoi,con­de 409.000 lei. Dar ce să facă constructorii cu atîţia bani ? O parte din sumă, nicidecum mai mult de 100.000 lei, vor fi folosiţi de şantier pentru lucrările de or­ganizare strict necesa­re. Restul sumei ar ur­ma să rămînă nechel­tuită, dacă sfatul popu­lar regional nu se va îngriji să-i dea o des­tinaţie eficientă. Dar nu numai în­­­structorii au început să ceasta privinţă nu ţin ridice blocurile. Cînd clădirile au fost termi­nate şantierul s-a mutat pe cealaltă parte a stră­zii. Deci nu mai era ne­voie aproape de nici o cheltuială pentru a se face o nouă organizare de şantier. Cu toate a­­cestea, în deviz s-au prevăzut zeci de mii de lei pentru acest lucru. La practica aceasta a umflării devizelor con­strucţiilor cu lucrări inutile, institutul nu se gîndeşte să renunţe nici în acest an. La gru, seama de realitatea de pe teren unii proiec­tanţi ai institutului. Munca de studiere a­­tentă a particularităţi­lor şantierelor este în­locuită adesea cu vechea metodă de stabilire „din ochi“ a unor cheltuieli neprevăzute nejustificat de mari. La cele 450 de apartamente constru­ite anul trecut în oraș nu s-a cheltuit aproape nici un ban pentru lu­crări neprevăzute. Cu toate acestea, o sumă importantă a stat blo­cată întreg anul pentru simplul motiv că o pre­văzuse proiectantul în deviz. în acest an, la cele 325 apartamente se „prevăd“ cheltuieli ne­prevăzute în valoa­re de 928.000 lei. De ce este oare ne­voie de o sumă atit de mare cînd se știe de la bun început că nu se va cheltui nici a zecea par­te din ea ? De ce admite comite­tul executiv al sfatului popular regional aceas­tă practică a institutu­lui ? Oare nu se știe că alocarea unor sume mai mari decît cele necesare împinge la risipă ? In loc ca sfatul popular regional să hotărască precis cum și cît trebuie să se cheltuiască pentru construcţiile de locuin­ţe, uneori lasă ca de a­­ceastă sarcină să se ocu­pe institutul de proiec­tare. Sfatul popular trebuie să ia măsuri ca din fondurile alocate pentru construcţii de lo­cuinţe să se realizeze un număr mai mare de apartamente, la un preț de cost scăzut. A. POP coresp. „Scînteii“ glu) De ce întîrzie proiectele ? Pe şantierul de construcţie a Casei de cultură a studenţilor din Cluj lucră­rile se află în stadiu avansat. Cu tot timpul rece constructorii de pe şantier caută să realizeze în timpul prevăzut lu­crările. Ei au terminat „la roşu" şi au început chiar lucrările de finisare în interior la corpurile care vor adăposti sălile destinate reuniunilor, activităţii cercurilor studenţeşti etc. Sala de spec­tacole - care va avea 1200 locuri - este şi ea terminată la roşu. Acum se lucrează la pregătirea montării acope­rişului metalic. Lucrările puteau fi însă mult mai avansate. De ce totuși au rămas în urmă ? Din cauză că lipsesc o serie de proiecte pe care trebuia să le exe­cute Institutul regional de proiectări Cluj, munca constructorilor este mult îngreunată. Lipsind proiectele de finisaj pentru sala de spectacole nu s-au pu­tut face nici comenzile pentru materia­lele necesare executării unor lucrări. Nici trustul regional de construcţii locale­ Cluj, de care aparţine acest şan­tier, nu urmăreşte îndeaproape cum se asigură condiţiile de executare in­ter­ S­C­I­N­T­E­I­A -Oslo- Noi magazine specializate în Capitală s-au luat de curînd măsuri pentru specializarea unor unităţi de desfacere. Astfel, în locul celor 2 magazine — de încălţăminte şi textile — din calea 13 Septem­brie nr. 124, s-a înfiinţat­ unul sin­gur, de textile. Magazinul de în­călţăminte a fost mutat pe strada 13 Septembrie 137, în locul unui maga­zin de mobilă. In urma acestor mă­suri, care asigură o mai bună de­servire a cetăţenilor, în primele zile, vînzările au crescut cu aproape 30 la sută. Magazinul de mobilă a fost mutat în strada Panduri nr. 1, unde are o poziţie comercială mai bună. Magazine specializate de încălţă­minte au mai fost deschise în strada Regiei 2 şi în piaţa „Ilie Pintilie“. Pepinieră vitipomicolă GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­­ La intrarea în renumita podgorie a Nicoreş­­tiului a fost înfiinţată una din cele mai mari pepiniere vitipomicole din regiunea Galaţi. Este o adevărată fabrică de viţă de vie, care are ca scop să asigure an de an cantităţi tot mai mari de mate­rial săditor, necesar refacerii şi dezvol­tării patrimoniului viticol şi pomicol din această regiune. In anul care a trecut s-au produs aici peste 350.000 butaşi de viţă de vie şi 20.000 bucali puieţi de pomi fructiferi, care au fost livraţi gospo­dăriilor colective din raionul Tecuci. De curînd in car­rul acestei pepiniere a fost dată in folosinţă o seră prevă­zută cu instalaţii moderne pentru for­ţat viță de vie altoită. Noua seră va permite ca producţia de viță de vie al­toită să ajungă in anul acesta la 1.500.000 bucifi. Cu materialul săditor produs aici se vor planta anual 150 ha cu viță de vie și o suprafață tot atit de mare cu pomi fructiferi. Pentru om şi cerinţele lui suceava - Autobuzele să circule aşa cum cer interesele călătorilor înainte vreme cînd un locuitor al oraşului Suceava trebuia să ajungă la gară sau într-un punct îndepăr­tat al oraşului se descurca cum pu­tea : cu birja hodorogită, cu căruţa şi mai ales pe jos. Astăzi, la Su­ceava sunt trei linii de autobuze, iar la anumite ore funcţionează curse speciale. In cursul anului trecut, în­treprinderea de gospodărire orăşe­nească Suceava şi-a mai procurat 4 autobuze. Transportul în comun deserveşte zilnic un mare număr de cetăţeni Nu de mult la redacţia ziarului nostru a sosit o scrisoare de la un grup de cetăţeni în care se semnalau o serie de lipsuri care trebuie înlăturate Cele sezisate în scrisoare au fost verificate pe teren şi corespund realităţii Despre ce e vorba ? In primul rînd şoferii auto­buzelor nu respectă orarul stabilit, iar de multe o­ri, din cauza proastei întreţineri, se întîmplă ca maşinile să se defecteze pe traseu. Dacă pe linia centru - cartierul Burdujeni maşinile au de bine de rău un grafic de circulaţie, pe linia centru-gara Suceava nord, autobuzele circulă cum li se năzare şoferilor şi taxatorilor. Tovarăşii din conducerea serviciului de transporturi in comun, ing. Em­a­­nd­l Veseli şi şeful garajului Ilarion Papuc, susţin că circulaţia autobuze­lor trebuie să fie şi rentabilă şi de aceea ele trebuie să pornească de la capul liniei numai atunci cînd sunt pline. Aşa se face că la un capăt al liniei maşina stă goală şi aşteaptă călători, iar la celălalt capăt, cetăţe­nii nerăbdători o pornesc pe jos. Uneori se adună la capetele liniilor un număr mare de pasageri şi atunci se creează îmbulzeală în maşini ceea ce duce şi la uzarea lor îna­inte de vreme. Neajunsuri în transportul în co­mun pricinuieşte şi faptul că mai mult de jumătate din numărul au­tobuzelor nu sunt folosite. Două ma­şini noi-nouţe au stat luni de-a rîn­­dul degeaba. Motivul invocat — „n-am avut prevăzuţi şoferi în sche­mă“ — nu este serios. Conducerea întreprinderii şi comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc nu s-au ocupat cu simţ gospodăresc şi grijă faţă de cerinţele cetăţenilor, de organizarea transportului în comun. Cetăţenii au făcut numeroase se­­zisări verbale şi scrise cu privire la deficienţele ce se manifestă. Dar lu­crurile nu s-au schimbat. Comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc (preşedinte tov. Radu Cernuşca) trebuie să consi­dere transportul în comun o proble­mă importantă, de care are datoria să se ocupe cu simţ de răspundere. N. ŢUICU coresp. „Scînteii" „Cupa Prieteniei“ Evenimentul sportiv al acestor zile îl constituie întrecerile de şah, baschet şi tenis de masă, organizate în Capitală cu ocazia întîlnirii tine­retului şi studenţilor din ţările re­giunii Balcanilor şi Mării Adriatice. întrecerile sunt dotate cu „Cupa Prie­teniei“. Participarea cea mai numeroasă este la şah. Tineri sportivi şi spor­tive din cinci ţări — Albania, Bul­garia, Grecia, Iugoslavia, Romînia — şi-au început concursul sîmbăta în sala Institutului de Petrol, Gaze şi Geologie. Iată citeva rezultate : în prima rundă a turneului masculin, România-Albania 2—1. Bulgaria-Gre­­cia 3—0, în a doua rundă , Iugoslavia- Grecia 3—0. Şahistele îşi dispută în­­tîieta­tea într-un turneu individual. Reprezantanta noastră, Elisabeta Po­­lihroniade, a obţinut două victorii — la Kuzmanova (R. P. Bulgaria) şi la Nicolau (R­­. Romina). Mult apreciate de public au fost meciurile de baschet. Duminică sea­ra, în cele două întîlniri s-au remar­cat o serie de tineri baschetbaliști bulgari (Kamenarov, Gheorghiev, Dencev), albanezi (Niky, Ilo, Kosta), romîni (Popescu, Kiss, Nosievici). Rezultatele meciurilor : R. P. Romina (tineret)-R. P. Albania (tineret) 61-40; R. P. Romînă (studenţi)—R. P. Bul­garia (tineret) 84—70. La tenis de masă, formaţiile R.P.F. Iugoslavia (băieţi) şi R. P. Romînă (fete) au terminat pe primul loc în întrecerile pe echipe Spectatorii au aplaudat deopotrivă evoluţia unor cunoscuţi „patetişti“, ca iugoslavul Markovic II, Mariana Barasch, Maria Alexandru, precum şi calităţile câ­­torva tineri (copii aproape) ca : Ev­ghenia Kolarova, Marin Antonescu, surorile Jandrescu. Duminica în munji ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). Duminica aceasta, sute de­ oameni ai muncii din Capitală şi din alte oraşe ale ţării s-au îndreptat din nou spre Bu­­cegii albiţi de zăpadă. Au urcat la ca­banele Clăbucel, Girbova, Piatra Mare. In Oraşul Stalin au sosit duminică sute de studenţi, care, terminindu-şi exame­nele, au venit să-şi petreacă vacanţa in munţi. Pină acum au sosit aici 240 de studenţi şi vor mai sosi încă, umplind de tinereţe şi voie bună cabanele Plaiul Toii, Piatra Mare, Gârbuva şi altele. Citeva autobuze ale agenţiei O.N.T.­­Car­paţi din Oraşul Stalin s-au deplasat la Sinaia­­Pasagerii — muncitori, tehni­cieni, funcţionari — au vizitat castelul Peleş. Unii localnici — oameni ai muncii de la uzinele ,,Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann“, „Strungul“ — au urcat in Poiana Stalin Multi dintre aceştia s-au intilnit­ la elegantul hotel din Poiană, cu turişti străini — mare parte schiori din R.D. Germană, sosiţi de citeva zile. Duminică, timpul a fost minunat . Oraşul Stalin. A nins cu fulgi mari , bătaia cu zăpadă a fost la ordinea file pe sub poalele Timpei. Dar schiorii? Nu au stat în casă, fi­reşte. Ei s-au deplasat la Rişnov, la Ră­şinari şi Fundata unde au participat la concursuri de popularizare. La Fundata localitate unde şi la flutină se merge pi schiuri, tot satul aproape a participat la competiţie. Schiorii săteni s-au întrecu cu schiori ai clubului Dinamo. Sălile de sport din Oraşul Stalin au fost pline. In sala clubului ,Steagu Roşu“, boxerii au participat la faza oră­şenească a campionatului republican in­dividual. Mulți din riadul acestora sun tineri muncitori de la ,,Steagul Roşu“ Uzină cu tradiţie In această ramură de sport, de la fabrica „Rulmentul“ de la clubul „Dinamo“. In sala de sport a celeilalte mari uzine din oraş, „Erns Thälmann“, s-au întrecut tineri şi tineri in competiţia de handbal nr 7, competiţii dotată cu cupa „Sportul popular“. ­090- cîteva rînd !­i Patinatoarea sovietică Valentina Ste­­nina a ciștigat titlu­l de campioană mondială absolută la­ patinaj-viteză, în­trecerile au avut loc’ la Stockholm. De remarcat că la aceste întreceri pati­natoarele sovietice au ciștigat toate probele. De altfel, în clasamentul ge­neral pe primele patru locuri s-au cla­sat sportive sovietice. Fosta campioană mondială, Tamara Rîlova, a ocupat lo­cul doi. In Turul Egiptului s-au consumat cinci etape. întrecerea este dominată de cicliștii din R.D. Germană­ Lider al clasamentului este Ampler (R.D.G.), urmat, la peste 3 minute, de compa­triotul său Müller. Al treilea - Revay (R. Cehoslovacă). Meciul retur dintre echipele de bas­chet C.C.A.-Bucureşti şi Dinamo-Tbilisi care a avut loc duminică la Tbilisi, s-a încheiat cu victoria echipei dinamo­viste (90-68). Echipa dinamovistă s-a calificat astfel pentru sferturile de fi­nală ale „Cupei campionilor europeni" Joi seara, la Los Angeles mexicanul Joe Becerra campion mondial de loc la categoria cocoş, va boxa, pentru titlu, cu francezul Alphonse Halimi fost campion mondial. Agenţia „France Presse“ anunţă că atletul negru american John Thoma a sărit la înălţime 2,17 m,­­- cea mi bună performanţă mondială în sală. Nr. 474. AŢI AFLAT CĂ... ...Incepînd de ieri 1 februarie, şi pînă la sfîrşitul acestei luni, Mi­nisterul Comerţului a organizat „Luna albiturilor“. Cu acest prilej, în magazinele de specialitate din Capitală şi din întreaga ţară se vor organiza expoziţii unde se vor des­face noi sortimente de ţesături din bumbac. Vor fi puse, de asemenea, în vînzare diferite ţesături de in şi cinepă. ...Pe strada Ştefan cel Mare nr. 44 din Iaşi a început să funcţioneze un nou oficiu de convorbiri telefo­nice interurbane. Prin intrarea în funcţiune a acestui oficiu se asigu­ră o mai bună deservire a cetățeni­lor ieșeni. ...Fabrica de zahăr „Banatul“ din regiunea Timişoara a început să producă un nou sortiment de za­hăr : Kandis. Acesta este folosit mai ales în alimentaţia copiilor Primele cantități din acest nou sor­timent au fost livrate comerțului. ..Pentru a satisface cererile ce­tăţenilor din Capitală de a li se instala posturi telefonice la domi­ciliu. Direcţia P.T.T.R. a Capitalei şi a regiunii Bucureşti a luat mă­suri de a primi noi cereri în­­cepind de la 1 februarie. Ele pot fi depuse în fiecare zi la ghişeele din holul Palatului Telefoanelor Prio­ritate se acordă cererilor de insta­lare de telefon cuplat, însoţite de consimţămîntul respectiv de cuplare din partea abonaţilor existenţi. CINCMfila­­­tei miziime Patria (10; 12,15; 14,30, 16,45; 19, 21,15), București (9; 11; 13; 15; 17, 19, 21), Infra­­tirea intre popoare (15; 17, 19, 21) , Secre­tul cifrului : Republica (10; 12; 15; 17; 19, 21), I. C. Frimu (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Flacăra (15; 17; 19, 21), I Mai (10; 12; 15; 17; 19, 21) , Singe alb ; Magheru (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21), Gheorghe Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21); 105% alibi ; V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21), Alex. Sahia (10; 12; 15; 17; 19; 21) . Despre prietenul meu ; Victoria (10; 11,45; 13,30; 15,15; 17, 19, 21), Unirea (15, 17; 19, 21) : Sabie şi zat ; Lu­mina (matinee în continuare de la 9,45—14, 16; 18,15; 20,30), Donca Simo (16,30; 18,30; 20,30) : Jucătoarea de baschet ; Central (10,15; 12,15; 14,30; 16,30, 18,30; 20,30), Arta (15; 17, 19, 21), N. Bălcescu (15, 17; 19, 21): Ştrengarii ; 13 Septembrie (15, 17; 19, 21) : Primăvara ; Maxim Gorki (10,30; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,45) : Intîlnire cu viaţa ; Tineretului (15, 17; 19, 21) : Nu aştepta luna raai ; Timpuri noi, Alex. Popov (rulează în continuare de la 10,21) : Program de filme documentare şi de desene animate ; 8 Mar­tie (15, 17, 19, 21), Floreasca (17, 19) , Haiducii din Rio-Filo­­ Griviţa (15, 17, 19, 21) , Muma ; V. Roaiti (10, 12, 15, 17, 19, 21), Volga (10, 12, 15, 17, 19, 21) , Revolta peonilor ; Cultural (10,30, 14, 16,30, 19, 21.30) , Ilie Pintilie (15,30, 18, 20,30) , Lady Hamilton ; C. David (15,30; 18, 20,30), G. Ba­ covia (15,30; 18, 20,30) : Stelele ; Munca (16, 18,15, 20,30) : Agent secret la Canton ; Moşilor (15,30; 18,20; 20,30) : Părinţi şi co­pii ; Mioriţa (10, 12, 15,30, 18, 20,30), G. Coşbuc (15, 17, 19, 21) : Un meci neobi­nuit ; 23 August (15, 17, 19, 21) : Fata că­pitanului (cinemascop) ; 16 Februarie (11 18;15; 20,30), Aurel Vlaicu (15;30; 18; 20,30 Avalanşa ; Popular (15; 17; 19; 21) ; Unde: eterne ; M. Eminescu (15; 17; 19; 21) ; Ai­narul fermecat ; 8 Mai (15; 17; 19; 21) Andreika ; Libertăţii (8; 10; 12; 14; 16; 1i 20; 22) ; LUI ; Olga Bancic (15, 17; 19, 21) Pe ţărmuri îndepărtate ; 30 Decembrie (­ 17, 19, 21) ; Trapez ; B. Delavrancea (15,31 17,45, 20). Ceasul s-a oprit la miezul nopţi TELEVIZIUNE : orele 18,30 Informaţii după amiezii; 18,35 Emisiune pentru cel mic filmele de desene animate ,,Purcelul în e­­cursie“ şi ,.Răţoiul şi purcelul la patinaj producţii ale studioului cinematografic Bucu­reşti, 18,52 Emisiune de ştiinţă şi tehnică: fi­mul documentar ,,Automate în Cosmos“, 19,1 Jurnalul televiziunii , 19,30 Filmul artişti romînesc ,,Avalanşa“ , 20,45 Artişti armato, în studio : Program interpretat de formaţi de muzicuţe a cooperativei „Progresul“­­ d® echipele de dansuri de la întreprindere ,,Kirov“ şi uzinele textile „7 Noiembrie“ di Capitală, în încheiere , ultimele ştiri. Concert lecţie — „Instrumentele muzical ale poporului român* — Ateneul R. P. Ril mine (sala Studio — orele 17,30). CUM VA FI VREMEA? Pentru următoarele trei zile nn țară vreme rece la început, apoi în curs de în­călzire ușoară. Cerul va fi schimbător, aia mult noros. Slnt slab, pînă la potrivit din­sectorul estic.

Next