Scînteia, februarie 1960 (Anul 29, nr. 4746-4769)
1960-02-02 / nr. 4746
Pal 2 DE LA UZINELE „ERNST THALMANN“ ORAŞUL STALIN COASSPOilOJilf« VUUJilfAtU “ " n« eis.................................— Consumuri specifice de metal mai mici Munca de partid în sprijinul producţiei Hai buna folosire a suprafeţelor de producţie Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ se străduiesc zi de zi să mărească productivitatea muncii şi să reducă preţul de cost. In urma muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază, fiecare muncitor la locul său de muncă caută să-şi aducă contribuţia la reducerea consumului specific de metal. Toate acestea au făcut ca uzina noastră să economisească în anul 1958 cu aproape 1.500 tone metal mai mult decît era angajamentul anual. Economiile în bani au fost astfel cu peste 4,5 milioane lei mai mari decît angajamentul anual. O contribuţie însemnată la realizarea acestor succese au adus colectivele secţiilor oţelărie, turnătoria de fontă şi neferoase, forjă etc. însufleţiţi de hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri s-au angajat să obţină noi succese in ceea ce priveşte reducerea consumului de metal, să realizeze noi şi însemnata economii. EMIL POPESCI strungar mare a activităţii comuniştilor, procentul de rebuturi a fost redus cu 30 la sută. La un moment dat, biroul organizaţiei da bază s-a sezisat că la linia arbori motor sunt maşini nefolosite. Membrii de partid Petre Babeş şi M. Bucur au primit sarcina să analizeze această situaţie şi să propună măsuri corespunzătoare. Ei au descoperit o maşină de rectificat care zăcea nefolosită. Se motiva că nu poate fi redată producţiei. Cei doi comunişti, mobilizînd un colectiv de lăcătuşi, au reuşit să redea maşina producţiei. In prezent, la această maşină se fac operaţii de rectificare a arborilor motor. Biroul organizaţiei noastre de bază va continua şi în viitor să repartizeze fiecărui comunist sarcini concrete, va controla îndeplinirea lor, ştiind că prin aceasta munca de partid vine direct în sprijinul producţiei. N. ILIOIU secretar al organizaţiei de bază nr. 12, sectorul motoare La sectorul motoare lucrează mulţi membri de partid. Pentru a îmbunătăţi activitatea organizaţiei de bază, invăţînd din experienţa de pînă acum biroul organizaţiei de bază a căutat să repartizeze fiecărui membru de partid sarcini concrete. Mulţi membri de partid sînt propagandişti agitatori, membri ai comitetului U.T.M., ai comitetului de secţie sindicală şi au de aceea sarcini permanente. Alţii au primit sarcini temporare, fie în ceea ce priveşte viaţa internă de organizaţie, fie în ceea ce priveşte producţia. Iată şi citeva exemple. La linia de cilindri se înregistrau, la un moment dat, rebuturi. Biroul organizaţiei de bază a analizat această situaţie împreună cu conducerea secţiei S-a hotărît ca pentru un timp maistrul V. Dumitru, membru de partid, să lucreze la această linie şi, cu un alt membru de partid, I. Andrei, să găsească cauzele rebuturilor şi să mobilizeze întregul colectiv al liniei la micşorarea procentului de rebuturi. Rezultatul : ca ur-Recenta plenară a C.C. al P.M.R. a trasat sarcina de a se folosi mai intens utilajul şi suprafeţele de producţie. Studiind posibilităţile locale, colectivul secţiei prese a găsit căi noi pentru mărirea suprafeţei productive. Astfel, depozitul de stanţe şi dispozitive din secţia noastră a fost mutat intr-un loc unde nu se pot instala maşini, suprafaţa de producţie mărindu-se cu peste 40 la sută. în suprafaţa eliberată prin mutarea depozitului a început instalarea unor maşini. Pînă acum au fost montate două piese noi. In curînd se vor monta şi alte maşini noi. Sub îndrumarea organizaţiei de bază, un colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri din sector a studiat ce rezerve interne pot fi puse în valoare pentru o şi mai bună folosire a utilajului. La propunerea acestui colectiv, două maşini vechi, scoase din funcţie, au fost reparate, modificate si complectate cu unele piese. Prin intrarea in producţie a acestor maşini productivitatea muncii numai la un reper — aripile ambutizate — a crescut cu 30 la sută GHEORGHE BLANIŢA maistru landatul de delegat (Urmare din pag. l-a) Alexandrina Erhan, energica vort Pe drept cuvînt, însă, alţi delegaţi şi-au arătat convingerea că, dacă directorul S.M.T.-ului a putut cu atîta uşurinţă - numai in cele citeva ore cit a durat de la darea de seamă pînă la cuvîntul său - să reducă angajamentul cu privire la preţul de cost de la 110 la 100 de lei pe cantru, fără îndoială că va găsi, la o cercetare mai adîncă, destule rezerve pentru o scădere şi mai substanţială. Da, conferinţa raională de partid e un for exigent şi voinţa ei - voinţa comuniştilor - o forţă. Cînd nu cunoşti situaţia concretă... Vasile Pătrunţaş e secretar al Comitetului de partid din comuna Dragomir* rd. Comuna e mare, cu un sector socialist puternic - cinci gospodării colective şi şapte întovărăşiri - şi, deci, cu probleme multe şi deloc uşoare. Mare a fost insă dezamăgirea delegaţilor cînd tovarăşul Pătrunţaş, luînd cuvîntul, s-a mulţumit cu cîteva fraze generale care vădeau plutire la suprefaţa lucrurilor, cunoaşterea situaţiei din comună doar „în general". Cînd a fost întrebat dacă in organizaţii s-a discutat despre plenara Comitetului Central din 3-5 decembrie, tovarăşul Pătrunţaş a răspuns : - Conform indicaţiilor primite de la raion, neam întrunit, am discutat şi am căutat posibilităţi concrete de sporire a şeptelului la bovine, ovine, cabaline, porcine... Şi cu ce concluzii v-aţi ales ? La cite vaci veţi ajunge la suta de hectare ? Tovarăşul Pătrunţaş arunca priviri disperate in sală, cerînd parcă sprijin. Pînă la urmă, cu jumătate de gură, a riscat un răspuns : - Cinci ! Stupoare. Rîsete. Şi pe drept cuvînt: chiar dinsul arătase la început că gospodăriile colective şi întovărăşirile din comună au in prezent, la 400 hectare, un număr de 30 de vaci, deci in jurul a şapte vaci la suta de hectare. Cum s-ar spune, in loc ca numărul să crească să scadă ! Era vădit că cifra pe care o rostise fusese prima care-i venise în minte. Aşa se intîmplă cînd cunoşti lucrurile la suprafaţă, cînd conduci „in general“... Secretarii comitetului raional de partid il consideră pe tovarăşul Pătrunţaş un activist capabil. Dar cu asemenea „cunoştinţe economice" oare de ce poate fi capabil ? Pe povîrnişurile Ceahlăului ? Am crezut c-o să am bucuria să aud vorbindu-se în darea de seamă şi de comuna noastră, Galu Dar, din păcate, nu se pomeneşte nimic despre ea. Şi zău c-ar fi meritat, credeţi-mă ! Cu toate că ne aflăm cam depărtişor de centrul raionului, tocmai pe povîrnişurile Ceahlăului - pare asta să fie pricina că tovarăşii de la comitetul raional nu prea dau pe-acolo să ne viziteze ? - şi la noi, la Galu, s-au făcut in anii ăştia un şir de lucruri vrednice de toată atenţia... Femeia de la tribună — o munteancă înaltă şi ochioasă - vorbea cu gesturi scurte şi energice, cu intonaţii aspre şi convingătoare. Din cuvintele ei simple se înfiripa în faţa privirilor noastre viaţa nouă a acelui sat odinioară uitat de lume, în care azi îşi croiesc cărare tot mai largă noile rinduieli. Muncitorii forestieri din Galu - mai toată comuna munceşte în pădure - au dat şi ei ţării în anul trecut 144.000 lei economii, depăşindu-şi totodată cu mult planul de producţie. In ultimele săptămîni au luat fiinţă acolo două întovărăşiri zootehnice care-şi arată de pe-acum foloasele. In comuna aceasta din Ceahlău se duce azi o bogată viaţă culturală : căminul cultural e veşnic înţesat de oameni, biblioteca e înzestrată cu cele mai noi cărţi, echipele artistice cuceresc laurii premiilor la felurite concursuri. Alexandrina Erhan, energica vorbitoare de la tribună, este nu numai una dintre cele mai bune muncitoare de la exploatarea forestieră din Gala, ci şi o înflăcărată agitatoare şi una dintre cele mai bune eleve la învăţămîntul de partid. Studiază la cursul de istoria P.M.R. anul II şi dă întotdeauna răspunsuri chibzuite, întemeiate pe învăţătură temeinică. Dar nu numai atit. Alexandrine Erhan este şi membră a echipei artistice din comună. Rolurile pe care le-a jucat pe scena căminului cultural au rămas întipărite in amintirea consătenilor... Nu de mult a dat viaţă, in piesa „Gardul“, unei ţărănci inimoase, care deschide ochii soţului asupra avantajelor muncii in gospodăria colectivă. Ceea ce e interesant e că rolul bărbatului l-a jucat chiar... soţul Alexandrinei, Gheorghe, membru de partid şi el. Alexandrina Erhan e şi poetă. E drept că poeziile nu şi le scrie, ci le adună în tainiţele memoriei şi le recită la serbările de la cămin. Una din ultimele ei poezii, intitulată „Moş Ion pleacă la Dorna după plute“, se încheie cu aceste versuri : Cînd moş Ion din Dorna pe Bistriţa porneşte Cu pluta pîn-la Piatra, din gură îşi doineşte De munţii toţi răsună Şi pasări se adună. Iar moşul cintă-ntr-una cu voce întărită : Trăiască-a patriei lumină înflorită ! Trăiască n veci partidul, al ţării noastre far. Al vieţii fericite făurar ! PROBLEME ALE CONSTRUCŢIILOR Deşi suntem în plină iarnă, lucrările de pe şantierul de reconstrucţie a oraşului Galaţi continuă ca şi in lunile călduroase. Gospodarii şantierului au avut grijă să pregătească din vreme condiţii bune de lucru pentru constructori, incit aceştia să poată munci spornic si in zilele friguroase. Printre altele, aici a fost amenajată o staţie de preparare a betoanelor, unde cimentul este tratat cu nelor, unde cimentul este tratat cu clurat de calciu pentru a se grăbi întărirea; au fost aduse de asemenea Încălzitoare tip şi vibratoare pentru îndesarea mecanică a cimentului care permit decofrarea pereţilor în numai trei zile. în ultimul timp constructorii au dat în folosinţă peste 120 apartamente la blocul L., au construit un nou etaj la Blocul L-O şi au început lucrările la încă două blocuri noi. La construcţia ultimilor două blocuri muncitorii de pe acest şantier folosesc o nouă metodă de construcţii, confecţionarea pereţilor despărţitori din beton şi nu din zidărie cum s-a procedat la celelalte blocuri. Aceasta se face prin folosirea de panouri mari demontabile pe care dulgherii din echipele conduse de Miron Teodor şi Tudor Tănase, ajutaţi de fierari betonişti din echipele tovarăşilor Nicolae Dobre şi Pintilie Antohi, le confecţionează cu multă pricepere. Prin folosirea noii metode de ridicare a pereţilor despărţitori din interiorul blocurilor, muncitorii întreprinderii de construcţii nr. 1 Galaţi asigură un ritm de construcţii cu peste 50 la sută mai mare decît cel realizat pînă acum. Se realizează in acelaşi timp şi o calitate superioară a lucrului. Pereţii nu vor mai fi tencuiţi, ci li se va aplica un tapet semilavabil din material plastic. Trebuie menţionat totodată că la cofraje se folosesc acum plăci aglomerate din lemn în loc de cherestea. Prin înlăturarea tencuielilor se realizează la fiecare bloc o economie de peste 40.000 lei. GH. BALTA coresp. „Scînteii“ men a diferitelor lucrări. Constructorii care ţin la cuvîntul dat, la angajamentele ce şi le-au luat în legătură cu darea la termen în folosinţă a acestei construcţii se întreabă pe bună dreptate : De ce conducerea trustului şi Institutul regional de proiectări nu iau măsuri hotărite pentru a asigura la timp şantierului toată documentația tehnică necesară ? GH. DOBAY coresp. „Scînteii“ g AIn proiectare și execuție 4inilllllllllllllllllllHllliiii...iiiiHl!jl!IHUIIiHIUillll!!ltllltlllllllNIIIIIIIIIIIIM|lllllllll|||ltl|llllll|l||IHU|tl|lllllllMiU|MHiUlMHIHIIIIUI|limWUULIIIIIUIIII!llllllmillllillllllllltlllllllimillllllllllimillimill costuri cit mai reduse ralaţi Metode noi pe şantiere ORADEA O practică greşită La Institutul regional de proiectare Oradea sunt proiectanţi care, fie că e nevoie sau nu, prevăd în depui de blocuri de locuinţe din piaţa 23 August, unde lucrările au şi început, institutul a prevăzut pentru organivizele construcţiilor de zarea şantierului suma locuinţe să se cheltuiască pentru organizarea şantierului 3,5 la sută din valoarea lucrărilor. De multe ori însă, construcţiile sunt foarte apropiate, iar şantierele nu mai trebuie să-şi facă fiecare lucrări de organizare. Bunăoară, pe strada Decebal, din Oradea s-a deschis un şantier. S-au amenajat barăci, magazii etc. şi apoi,conde 409.000 lei. Dar ce să facă constructorii cu atîţia bani ? O parte din sumă, nicidecum mai mult de 100.000 lei, vor fi folosiţi de şantier pentru lucrările de organizare strict necesare. Restul sumei ar urma să rămînă necheltuită, dacă sfatul popular regional nu se va îngriji să-i dea o destinaţie eficientă. Dar nu numai înstructorii au început să ceasta privinţă nu ţin ridice blocurile. Cînd clădirile au fost terminate şantierul s-a mutat pe cealaltă parte a străzii. Deci nu mai era nevoie aproape de nici o cheltuială pentru a se face o nouă organizare de şantier. Cu toate acestea, în deviz s-au prevăzut zeci de mii de lei pentru acest lucru. La practica aceasta a umflării devizelor construcţiilor cu lucrări inutile, institutul nu se gîndeşte să renunţe nici în acest an. La gru, seama de realitatea de pe teren unii proiectanţi ai institutului. Munca de studiere atentă a particularităţilor şantierelor este înlocuită adesea cu vechea metodă de stabilire „din ochi“ a unor cheltuieli neprevăzute nejustificat de mari. La cele 450 de apartamente construite anul trecut în oraș nu s-a cheltuit aproape nici un ban pentru lucrări neprevăzute. Cu toate acestea, o sumă importantă a stat blocată întreg anul pentru simplul motiv că o prevăzuse proiectantul în deviz. în acest an, la cele 325 apartamente se „prevăd“ cheltuieli neprevăzute în valoare de 928.000 lei. De ce este oare nevoie de o sumă atit de mare cînd se știe de la bun început că nu se va cheltui nici a zecea parte din ea ? De ce admite comitetul executiv al sfatului popular regional această practică a institutului ? Oare nu se știe că alocarea unor sume mai mari decît cele necesare împinge la risipă ? In loc ca sfatul popular regional să hotărască precis cum și cît trebuie să se cheltuiască pentru construcţiile de locuinţe, uneori lasă ca de această sarcină să se ocupe institutul de proiectare. Sfatul popular trebuie să ia măsuri ca din fondurile alocate pentru construcţii de locuinţe să se realizeze un număr mai mare de apartamente, la un preț de cost scăzut. A. POP coresp. „Scînteii“ glu) De ce întîrzie proiectele ? Pe şantierul de construcţie a Casei de cultură a studenţilor din Cluj lucrările se află în stadiu avansat. Cu tot timpul rece constructorii de pe şantier caută să realizeze în timpul prevăzut lucrările. Ei au terminat „la roşu" şi au început chiar lucrările de finisare în interior la corpurile care vor adăposti sălile destinate reuniunilor, activităţii cercurilor studenţeşti etc. Sala de spectacole - care va avea 1200 locuri - este şi ea terminată la roşu. Acum se lucrează la pregătirea montării acoperişului metalic. Lucrările puteau fi însă mult mai avansate. De ce totuși au rămas în urmă ? Din cauză că lipsesc o serie de proiecte pe care trebuia să le execute Institutul regional de proiectări Cluj, munca constructorilor este mult îngreunată. Lipsind proiectele de finisaj pentru sala de spectacole nu s-au putut face nici comenzile pentru materialele necesare executării unor lucrări. Nici trustul regional de construcţii locale Cluj, de care aparţine acest şantier, nu urmăreşte îndeaproape cum se asigură condiţiile de executare inter SCINTEIA -Oslo- Noi magazine specializate în Capitală s-au luat de curînd măsuri pentru specializarea unor unităţi de desfacere. Astfel, în locul celor 2 magazine — de încălţăminte şi textile — din calea 13 Septembrie nr. 124, s-a înfiinţat unul singur, de textile. Magazinul de încălţăminte a fost mutat pe strada 13 Septembrie 137, în locul unui magazin de mobilă. In urma acestor măsuri, care asigură o mai bună deservire a cetăţenilor, în primele zile, vînzările au crescut cu aproape 30 la sută. Magazinul de mobilă a fost mutat în strada Panduri nr. 1, unde are o poziţie comercială mai bună. Magazine specializate de încălţăminte au mai fost deschise în strada Regiei 2 şi în piaţa „Ilie Pintilie“. Pepinieră vitipomicolă GALAŢI (coresp. „Scînteii“). La intrarea în renumita podgorie a Nicoreştiului a fost înfiinţată una din cele mai mari pepiniere vitipomicole din regiunea Galaţi. Este o adevărată fabrică de viţă de vie, care are ca scop să asigure an de an cantităţi tot mai mari de material săditor, necesar refacerii şi dezvoltării patrimoniului viticol şi pomicol din această regiune. In anul care a trecut s-au produs aici peste 350.000 butaşi de viţă de vie şi 20.000 bucali puieţi de pomi fructiferi, care au fost livraţi gospodăriilor colective din raionul Tecuci. De curînd in carrul acestei pepiniere a fost dată in folosinţă o seră prevăzută cu instalaţii moderne pentru forţat viță de vie altoită. Noua seră va permite ca producţia de viță de vie altoită să ajungă in anul acesta la 1.500.000 bucifi. Cu materialul săditor produs aici se vor planta anual 150 ha cu viță de vie și o suprafață tot atit de mare cu pomi fructiferi. Pentru om şi cerinţele lui suceava - Autobuzele să circule aşa cum cer interesele călătorilor înainte vreme cînd un locuitor al oraşului Suceava trebuia să ajungă la gară sau într-un punct îndepărtat al oraşului se descurca cum putea : cu birja hodorogită, cu căruţa şi mai ales pe jos. Astăzi, la Suceava sunt trei linii de autobuze, iar la anumite ore funcţionează curse speciale. In cursul anului trecut, întreprinderea de gospodărire orăşenească Suceava şi-a mai procurat 4 autobuze. Transportul în comun deserveşte zilnic un mare număr de cetăţeni Nu de mult la redacţia ziarului nostru a sosit o scrisoare de la un grup de cetăţeni în care se semnalau o serie de lipsuri care trebuie înlăturate Cele sezisate în scrisoare au fost verificate pe teren şi corespund realităţii Despre ce e vorba ? In primul rînd şoferii autobuzelor nu respectă orarul stabilit, iar de multe ori, din cauza proastei întreţineri, se întîmplă ca maşinile să se defecteze pe traseu. Dacă pe linia centru - cartierul Burdujeni maşinile au de bine de rău un grafic de circulaţie, pe linia centru-gara Suceava nord, autobuzele circulă cum li se năzare şoferilor şi taxatorilor. Tovarăşii din conducerea serviciului de transporturi in comun, ing. Emandl Veseli şi şeful garajului Ilarion Papuc, susţin că circulaţia autobuzelor trebuie să fie şi rentabilă şi de aceea ele trebuie să pornească de la capul liniei numai atunci cînd sunt pline. Aşa se face că la un capăt al liniei maşina stă goală şi aşteaptă călători, iar la celălalt capăt, cetăţenii nerăbdători o pornesc pe jos. Uneori se adună la capetele liniilor un număr mare de pasageri şi atunci se creează îmbulzeală în maşini ceea ce duce şi la uzarea lor înainte de vreme. Neajunsuri în transportul în comun pricinuieşte şi faptul că mai mult de jumătate din numărul autobuzelor nu sunt folosite. Două maşini noi-nouţe au stat luni de-a rîndul degeaba. Motivul invocat — „n-am avut prevăzuţi şoferi în schemă“ — nu este serios. Conducerea întreprinderii şi comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc nu s-au ocupat cu simţ gospodăresc şi grijă faţă de cerinţele cetăţenilor, de organizarea transportului în comun. Cetăţenii au făcut numeroase sezisări verbale şi scrise cu privire la deficienţele ce se manifestă. Dar lucrurile nu s-au schimbat. Comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc (preşedinte tov. Radu Cernuşca) trebuie să considere transportul în comun o problemă importantă, de care are datoria să se ocupe cu simţ de răspundere. N. ŢUICU coresp. „Scînteii" „Cupa Prieteniei“ Evenimentul sportiv al acestor zile îl constituie întrecerile de şah, baschet şi tenis de masă, organizate în Capitală cu ocazia întîlnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. întrecerile sunt dotate cu „Cupa Prieteniei“. Participarea cea mai numeroasă este la şah. Tineri sportivi şi sportive din cinci ţări — Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Romînia — şi-au început concursul sîmbăta în sala Institutului de Petrol, Gaze şi Geologie. Iată citeva rezultate : în prima rundă a turneului masculin, România-Albania 2—1. Bulgaria-Grecia 3—0, în a doua rundă , Iugoslavia- Grecia 3—0. Şahistele îşi dispută întîietatea într-un turneu individual. Reprezantanta noastră, Elisabeta Polihroniade, a obţinut două victorii — la Kuzmanova (R. P. Bulgaria) şi la Nicolau (R. Romina). Mult apreciate de public au fost meciurile de baschet. Duminică seara, în cele două întîlniri s-au remarcat o serie de tineri baschetbaliști bulgari (Kamenarov, Gheorghiev, Dencev), albanezi (Niky, Ilo, Kosta), romîni (Popescu, Kiss, Nosievici). Rezultatele meciurilor : R. P. Romina (tineret)-R. P. Albania (tineret) 61-40; R. P. Romînă (studenţi)—R. P. Bulgaria (tineret) 84—70. La tenis de masă, formaţiile R.P.F. Iugoslavia (băieţi) şi R. P. Romînă (fete) au terminat pe primul loc în întrecerile pe echipe Spectatorii au aplaudat deopotrivă evoluţia unor cunoscuţi „patetişti“, ca iugoslavul Markovic II, Mariana Barasch, Maria Alexandru, precum şi calităţile câtorva tineri (copii aproape) ca : Evghenia Kolarova, Marin Antonescu, surorile Jandrescu. Duminica în munji ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). Duminica aceasta, sute de oameni ai muncii din Capitală şi din alte oraşe ale ţării s-au îndreptat din nou spre Bucegii albiţi de zăpadă. Au urcat la cabanele Clăbucel, Girbova, Piatra Mare. In Oraşul Stalin au sosit duminică sute de studenţi, care, terminindu-şi examenele, au venit să-şi petreacă vacanţa in munţi. Pină acum au sosit aici 240 de studenţi şi vor mai sosi încă, umplind de tinereţe şi voie bună cabanele Plaiul Toii, Piatra Mare, Gârbuva şi altele. Citeva autobuze ale agenţiei O.N.T.Carpaţi din Oraşul Stalin s-au deplasat la SinaiaPasagerii — muncitori, tehnicieni, funcţionari — au vizitat castelul Peleş. Unii localnici — oameni ai muncii de la uzinele ,,Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann“, „Strungul“ — au urcat in Poiana Stalin Multi dintre aceştia s-au intilnit la elegantul hotel din Poiană, cu turişti străini — mare parte schiori din R.D. Germană, sosiţi de citeva zile. Duminică, timpul a fost minunat . Oraşul Stalin. A nins cu fulgi mari , bătaia cu zăpadă a fost la ordinea file pe sub poalele Timpei. Dar schiorii? Nu au stat în casă, fireşte. Ei s-au deplasat la Rişnov, la Răşinari şi Fundata unde au participat la concursuri de popularizare. La Fundata localitate unde şi la flutină se merge pi schiuri, tot satul aproape a participat la competiţie. Schiorii săteni s-au întrecu cu schiori ai clubului Dinamo. Sălile de sport din Oraşul Stalin au fost pline. In sala clubului ,Steagu Roşu“, boxerii au participat la faza orăşenească a campionatului republican individual. Mulți din riadul acestora sun tineri muncitori de la ,,Steagul Roşu“ Uzină cu tradiţie In această ramură de sport, de la fabrica „Rulmentul“ de la clubul „Dinamo“. In sala de sport a celeilalte mari uzine din oraş, „Erns Thälmann“, s-au întrecut tineri şi tineri in competiţia de handbal nr 7, competiţii dotată cu cupa „Sportul popular“. 090- cîteva rînd !i Patinatoarea sovietică Valentina Stenina a ciștigat titlul de campioană mondială absolută la patinaj-viteză, întrecerile au avut loc’ la Stockholm. De remarcat că la aceste întreceri patinatoarele sovietice au ciștigat toate probele. De altfel, în clasamentul general pe primele patru locuri s-au clasat sportive sovietice. Fosta campioană mondială, Tamara Rîlova, a ocupat locul doi. In Turul Egiptului s-au consumat cinci etape. întrecerea este dominată de cicliștii din R.D. Germană Lider al clasamentului este Ampler (R.D.G.), urmat, la peste 3 minute, de compatriotul său Müller. Al treilea - Revay (R. Cehoslovacă). Meciul retur dintre echipele de baschet C.C.A.-Bucureşti şi Dinamo-Tbilisi care a avut loc duminică la Tbilisi, s-a încheiat cu victoria echipei dinamoviste (90-68). Echipa dinamovistă s-a calificat astfel pentru sferturile de finală ale „Cupei campionilor europeni" Joi seara, la Los Angeles mexicanul Joe Becerra campion mondial de loc la categoria cocoş, va boxa, pentru titlu, cu francezul Alphonse Halimi fost campion mondial. Agenţia „France Presse“ anunţă că atletul negru american John Thoma a sărit la înălţime 2,17 m,- cea mi bună performanţă mondială în sală. Nr. 474. AŢI AFLAT CĂ... ...Incepînd de ieri 1 februarie, şi pînă la sfîrşitul acestei luni, Ministerul Comerţului a organizat „Luna albiturilor“. Cu acest prilej, în magazinele de specialitate din Capitală şi din întreaga ţară se vor organiza expoziţii unde se vor desface noi sortimente de ţesături din bumbac. Vor fi puse, de asemenea, în vînzare diferite ţesături de in şi cinepă. ...Pe strada Ştefan cel Mare nr. 44 din Iaşi a început să funcţioneze un nou oficiu de convorbiri telefonice interurbane. Prin intrarea în funcţiune a acestui oficiu se asigură o mai bună deservire a cetățenilor ieșeni. ...Fabrica de zahăr „Banatul“ din regiunea Timişoara a început să producă un nou sortiment de zahăr : Kandis. Acesta este folosit mai ales în alimentaţia copiilor Primele cantități din acest nou sortiment au fost livrate comerțului. ..Pentru a satisface cererile cetăţenilor din Capitală de a li se instala posturi telefonice la domiciliu. Direcţia P.T.T.R. a Capitalei şi a regiunii Bucureşti a luat măsuri de a primi noi cereri începind de la 1 februarie. Ele pot fi depuse în fiecare zi la ghişeele din holul Palatului Telefoanelor Prioritate se acordă cererilor de instalare de telefon cuplat, însoţite de consimţămîntul respectiv de cuplare din partea abonaţilor existenţi. CINCMfilatei miziime Patria (10; 12,15; 14,30, 16,45; 19, 21,15), București (9; 11; 13; 15; 17, 19, 21), Infratirea intre popoare (15; 17, 19, 21) , Secretul cifrului : Republica (10; 12; 15; 17; 19, 21), I. C. Frimu (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Flacăra (15; 17; 19, 21), I Mai (10; 12; 15; 17; 19, 21) , Singe alb ; Magheru (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21), Gheorghe Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21); 105% alibi ; V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21), Alex. Sahia (10; 12; 15; 17; 19; 21) . Despre prietenul meu ; Victoria (10; 11,45; 13,30; 15,15; 17, 19, 21), Unirea (15, 17; 19, 21) : Sabie şi zat ; Lumina (matinee în continuare de la 9,45—14, 16; 18,15; 20,30), Donca Simo (16,30; 18,30; 20,30) : Jucătoarea de baschet ; Central (10,15; 12,15; 14,30; 16,30, 18,30; 20,30), Arta (15; 17, 19, 21), N. Bălcescu (15, 17; 19, 21): Ştrengarii ; 13 Septembrie (15, 17; 19, 21) : Primăvara ; Maxim Gorki (10,30; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,45) : Intîlnire cu viaţa ; Tineretului (15, 17; 19, 21) : Nu aştepta luna raai ; Timpuri noi, Alex. Popov (rulează în continuare de la 10,21) : Program de filme documentare şi de desene animate ; 8 Martie (15, 17, 19, 21), Floreasca (17, 19) , Haiducii din Rio-Filo Griviţa (15, 17, 19, 21) , Muma ; V. Roaiti (10, 12, 15, 17, 19, 21), Volga (10, 12, 15, 17, 19, 21) , Revolta peonilor ; Cultural (10,30, 14, 16,30, 19, 21.30) , Ilie Pintilie (15,30, 18, 20,30) , Lady Hamilton ; C. David (15,30; 18, 20,30), G. Ba covia (15,30; 18, 20,30) : Stelele ; Munca (16, 18,15, 20,30) : Agent secret la Canton ; Moşilor (15,30; 18,20; 20,30) : Părinţi şi copii ; Mioriţa (10, 12, 15,30, 18, 20,30), G. Coşbuc (15, 17, 19, 21) : Un meci neobinuit ; 23 August (15, 17, 19, 21) : Fata căpitanului (cinemascop) ; 16 Februarie (11 18;15; 20,30), Aurel Vlaicu (15;30; 18; 20,30 Avalanşa ; Popular (15; 17; 19; 21) ; Unde: eterne ; M. Eminescu (15; 17; 19; 21) ; Ainarul fermecat ; 8 Mai (15; 17; 19; 21) Andreika ; Libertăţii (8; 10; 12; 14; 16; 1i 20; 22) ; LUI ; Olga Bancic (15, 17; 19, 21) Pe ţărmuri îndepărtate ; 30 Decembrie ( 17, 19, 21) ; Trapez ; B. Delavrancea (15,31 17,45, 20). Ceasul s-a oprit la miezul nopţi TELEVIZIUNE : orele 18,30 Informaţii după amiezii; 18,35 Emisiune pentru cel mic filmele de desene animate ,,Purcelul în ecursie“ şi ,.Răţoiul şi purcelul la patinaj producţii ale studioului cinematografic Bucureşti, 18,52 Emisiune de ştiinţă şi tehnică: fimul documentar ,,Automate în Cosmos“, 19,1 Jurnalul televiziunii , 19,30 Filmul artişti romînesc ,,Avalanşa“ , 20,45 Artişti armato, în studio : Program interpretat de formaţi de muzicuţe a cooperativei „Progresul“ d® echipele de dansuri de la întreprindere ,,Kirov“ şi uzinele textile „7 Noiembrie“ di Capitală, în încheiere , ultimele ştiri. Concert lecţie — „Instrumentele muzical ale poporului român* — Ateneul R. P. Ril mine (sala Studio — orele 17,30). CUM VA FI VREMEA? Pentru următoarele trei zile nn țară vreme rece la început, apoi în curs de încălzire ușoară. Cerul va fi schimbător, aia mult noros. Slnt slab, pînă la potrivit dinsectorul estic.