Scînteia, februarie 1960 (Anul 29, nr. 4746-4769)

1960-02-02 / nr. 4746

Nr. 4746 Lucrările Intîlnirii tineretului şi studenţilor din ţările Balcanilor şi Mării Adriatice Duminică dimineaţa, la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preo­teasa“ din Bucureşti au continuat lucrările întîlnirii tineretului şi stu­denţilor din ţările regiunii Balcani­lor şi Mării Adriatice. Alexandria Kalidopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democratică din Grecia, care a prezidat şedinţa, a dat citire telegramei adresate de N. S. Hruşciov, preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., parti­cipanţilor la întîlnirea de la Bucu­reşti. Telegrama a fost salutată cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuţiile pe marginea raportului general. În şe­dinţa de dimineaţă au luat cuvîn­­tul : Mihalis Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului Democrat Unit (E.D.O.N.) din Cipru, Todi Lu­­bonja, prim-secretar al C.C. al Uniu­nii Tineretului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Partidului Noua Mişcare Agrară din Grecia, Gianni Mareno, din partea Federa­ţiei Tineretului Comunist Italian, şi Elsa Hadjiarghili, preşedinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia. In cadrul şedinţei au fost citite mesajele adresata întîlnirii de Co­mitetul Central al Ligii Tineretului Democrat Coreean, Comitetul Cen­tral al Uniunii Tineretului Ceho­slovac, Comitetul Britanic al Tinere­tului pentru Festival, Consiliul Na­ţional al Tineretului Ungar şi Co­mitetul Central al Uniunii Comu­niste a Tineretului Ungar. Tot în cursul dimineţii au avut loc întîlniri între delegaţiile tinere­tului şi studenţilor din diferite ţări. La Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa“ s-au întîlnit ti­nerii din R.P.F. Iugoslavia cu tinerii romîni. Delegaţia albaneză s-a în­­tîlnit cu cea italiană la Palatul Pio­nierilor, iar delegaţiile din R.P. Bul­­garia şi Grecia s-au întîlnit la Casa de Cultură a Tineretului din raionul Stalip. Lucrările întîlnirii au continuat luni dimineaţă cu discuţii pe margi­nea raportului general. Şedinţa a fost prezidată de Luca Valdesa, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist Italian. Au luat cuvîntul Christian Echard, secretar general al F.M.T.D., Atha­­nasios Kakoignis, preşedintele orga­nizaţiei de tineret a Partidului E.D.A., deputat în parlamentul grec, Vlado Obradovici, membru al Pre­zidiului C.C. al Tineretului Popular din Iugoslavia, Gianni Guiscardi, din conducerea Mişcării Tineretului Socialist Italian, Sudhandhu Chaud­­huri, secretar al U.I.S., Mihail Ghel­­megeanu, preşedintele Comitetului român pentru colaborare şi înţelege­re reciprocă între popoarele din Balcani, Alexandris Kalidopoulos, din partea organizaţiei de tineret a Partidului Uniunea Democratică din Grecia, deputat în parlamentul grec, Hans Dali, secretar al C.O.S.E.C. — secretariatul de Coordonare al Uniu­nilor naționale ale studenților. Din cuvântul participanţilor la întâlnire In cuvîntul său Nicolaos Indzes, deputat al Partidului Liberal din Grecia, a subliniat că ideea colabo­rării popoarelor bahiano-adriatice are tradiţii istorice încă din timpul cînd aceste popoare sufereau cotro­piri străine. Astăzi această idee a­­nimă din nou popoarele balcano­­adriatice. Partidul pe care-l repre­zint sprijină cu consecvenţă promo­varea principiilor de colaborare paşnică. Propunerile primului mi­nistru al Romîniei, Chivu Stoica, au găsit un răsunet larg în rîndurile poporului grec. Dorim ca întîlnirea noastră să ajj­ungă la rezultate pozitive şi sun­tm convinşi de aceasta pentru bi­nele tineretului şi al popoarelor din regiunea noastră. Amintind despre trecutul însîn­­gerat şi de luptele fratricide care au durat timp de decenii în Bal­cani, acad. Petcu Stainov, vicepre­şedinte al Comitetului pentru înţe­legere şi colaborare în Balcani din R. P. Bulgaria, a arătat că toate acestea s-au datorat nu popoarelor acestei regiuni, ci unor forţe im­perialiste, unor cercuri străine de interesele popoarelor. Vorbitorul a arătat că tinerii trebuie să păşească cu încredere spre pace în Balcani şi Adriatica, spre pace în întreaga lume. Luigi Passoni, membru al grupu­lui parlamentar socialist italian, a subliniat că în dezvoltarea proce­sului de destindere, în acţiunile pentru dezarmare trebuie să-şi a­­ducă aportul nu numai marile pu­teri, ci toate ţările. El a propus ca tineretul să acţioneze în favoarea lărgirii legăturilor comerciale între ţările din această zonă, să desfă­şoare o campanie de apărare a va­lorilor rezistenţei antifasciste şi a socotit utilă organizarea unei întîl­­niri a partizanilor şi antifasciştilor din aceste ţări. Subliniind importanţa acţiunilor tineretului în sprijinul transformă­rii regiunilor Balcanilor şi a Mării Adriatice într-o zonă a păcii, fără arme atomice şi rachete, vorbitorul a propus organizarea unei întîlniri a tinerilor deputaţi care să trans­forme concluziile întîlnirii de la Bucureşti în propuneri concrete care să fie înaintate parlamentelor res­pective. Mihalis Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului Democrat Unit (Edon) din Cipru, a vorbit despre lupta poporului şi tineretului ci­priot grec pentru libertate naţio­nală şi a mulţumit popoarelor bal­canice care sprijină această luptă. Vorbitorul s-a declarat de acord cu propunerile cuprinse în raport în vederea întăririi colaborării tinere­tului din regiunea Balcanilor şi a Mării Adriatice şi a invitat repre­zentanţi ai tinerilor din aceste ţări la al doilea festival al tineretului din Cipru. Todi Lubonja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din R. P. Albania, a subliniat bucu­ria cu care tineretul a salutat pa­şii făcuţi în direcţia destinderii în­cordării internaţionale şi necesita­tea unei lupte continue pentru triumful ideilor coexistenţei paşni­ce. El a arătat că tineretul alba­nez a primit cu simpatie şi a apro­bat în unanimitate iniţiativele gu­vernelor ţărilor socialiste­ pentru crearea în regiunea Balcanilor şi Mării Adriatice a unei zone a pă­cii, fără arme atomice şi rachete. Lozinca acestei întîlniri : „Să transformăm regiunea Balcanilor şi Mării Adriatice într-o zonă a păcii, fără arme atomice şi rachete“ con­stituie o năzuinţă scumpă tine­retului din această zonă şi ne cheamă să nu precupeţim nimic pentru apărarea păcii, pentru apă­rarea marilor valori materiale şi spirituale create de-a lungul seco­lelor în această regiune cu o veche civilizaţie. Deputatul grec Ilias Kiriakos, din Partidul Noua Mişcare Agrară, a subliniat că poporul grec iubeşte pacea şi luptă pentru apărarea şi consolidarea idealurilor păcii, prie­teniei şi înţelegerii sincere între toate popoarele şi în mod deosebit a popoarelor din Peninsula Balca­nică şi regiunea Mării Adriatice. Pentru aceste motive propunerea guvernului român a fost acceptată în Grecia aproape de toate partide­le, precum şi de întregul popor, in­dependent de poziţia sa politică şi de partid. Aprobăm raportul prezentat, a spus în continuare vorbitorul, şi stăm din tot sufletul succes întîl­nirii noastre. Este timpul ca pacea şi prietenia să înlocuiască ura şi duşmănia care a despărţit în tre­cut popoarele balcanice. Gianni Mareno, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist Italian, după ce a vorbit despre ex­perienţa tineretului de pe ţărmul italian al Adriaticii în lupta pen­tru pace, a subliniat importanţa acţiunilor tinerilor care cer guver­nelor să ajungă la un acord pentru împiedicarea instalării de arme a­­tomice pe teritoriul ţărilor balca­nice şi adriatice. Pentru dezvoltarea colaborării ti­neretului din aceste ţări el a pro­pus organizarea unei întîlniri a con­ducerilor ziarelor de tineret şi un seminar cu privire la condiţiile de viaţă ale tinerilor ţărani. Delegaţia noastră, a spus Elsa Hadjiarghili, preşedinta Ligii „Prie­tenii Partidului Liberal“ din Gre­cia, reprezintă patru partide politi­ce. Aceasta nu ne împiedică de a adopta aceeaşi linie de conduită în ceea ce priveşte aspiraţiile tineretu­lui nostru, nădejdea de mîine a fie­cărui popor. In momentul de faţă ne intere­sează în mod deosebit ca tinerii din ţările regiunii noastre să ia contact între ei. Trebuie să facem schimb de păreri în toate problemele care ne interesează, să facem schimb de invitaţii şi în felul acesta vom pu­tea atinge scopul dorit de toţi : în­ţelegerea, prietenia şi pacea între popoarele noastre. Trebuie să punem capăt vechilor prejudecăţi , să ne unim eforturile pentru a îmbunătăţi viitorul care se deschide înaintea noastră. Un grup de delegaţi într-o pauză a lucrărilor Manifestări cu prilejul întîlnirii de la Bucureşti Duminică după-amiază, la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa“ a avut loc deschiderea expoziţiei internaţionale de fotogra­fii organizată cu prilejul întîlnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adri­atice. Au luat parte numeroşi tineri de­legaţi la întîlnire. Din partea Comitetului de pregă­tire a întîlnirii, Biloş Nicolici, mem­bru al Prezidiului C.C. al Tineretu­lui Popular Iugoslav, a rostit cu­vîntul de deschidere. Sînt expuse numeroase imagini care prezintă aspecte din viaţa şi ac­tivitatea tineretului din R. P. Alba­nia, R. P. Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, R. P. F. Iugoslavia şi R. P. Romînă. ★ Duminică după-amiază, numeroşi delegaţi la întîlnire au asistat, îm­preună cu tineri din Capitală, la recitaluri internaţionale muzicale. La Casa de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie programul recitalului a fost interpretat de tineri solişti vocali şi instrumentali şi for­maţii muzicale din R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. F. Iugoslavia şi din ţara noastră. La Casa de cul­tură a tineretului din raionul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, la recital şi-au dat concursul formaţia de muzică uşoară condusă de Theodor Cosma, un cvintet studenţesc de muzică de estradă din Sofia şi „Orchestra aca­demică Branco Orsmanovici“ din Belgrad.­­ Seara, la Casa de cultură a tinere­tului din raionul Tudor Vladimires­­cu a avut loc o serată dansantă la care tineri din ţările regiunii bal­­cano-adriatice au petrecut împreună cu tineri din Capitală. La amiază ,delegaţii la întîlnire au participat la simpozionul „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice“. La simpozion au luat cuvîntul prof. univ. Florin Ciorăscu, director ştiinţific adjunct al Institutului de fizică atomică al Academiei R. P. Române, care a vorbit despre „As­pecte din perspectivele deschise de folosirea energiei atomice în scopuri paşnice“ şi Paul Drăghicescu, candi­dat în ştiinţe tehnice, care a vorbit despre „Rezultate obţinute în utili­zarea paşnică a energiei atomice in R.P. Romînă“. * In cursul după-amiezii participan­ţii la întîlnirea de la Bucureşti au făcut o vizită la Institutul de fizică atomică al Academiei R.P. Române. * In cinstea participanţilor la întîl­nirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunilor Balcanilor şi Mării Adriatice, Teatrul de Stat de Ope­retă din Bucureşti a prezentat luni seara un spectacol cu opereta „Lă­­saţi-mă să evit“. (Agerpres) I C­I­N­T­E­I­A T­ELEGRAME EXTERNE Vizita în India a înalţilor oaspeţi sovietici MADRAS 31 (Agerpres).­­ TASS. La 30 ianuarie K. E. Voroşilov şi F. R. Kozlov au vizitat una din cele mai mari uzine de stat pentru cons­trucţia de vagoane din India, situa­tă la Pirambor, suburbie a oraşului Madras. Maşina deschisă în care călătoreau înalţii oaspeţi a parcurs străzile îm­podobite sărbătoreşte ale acestui mare oraş situat pe litoral. Mii de locuitori ai oraşului Madras au sa­lutat cu căldură pe conducătorii so­vietici, oferindu-le flori. După vizitarea uzinei F. R. Kozlov a spus: Am dori ca India să aibă cit mai multe asemenea uzine. Ne bu­cură îndeosebi faptul că muncitorii uzinei şi-au însuşit tehnica şi lucrează bine. Vă urăm din toată inima din partea poporului sovietic succese în domeniu­l industrializării Indiei. La 31 ianuarie guvernatorul sta­tului Madras, Medici, a oferit un prînz în cinstea lui K. E. Voroşilov, F. R. Kozlov şi E. A. Furteva. La 31 ianuarie în satul Alaudur, si­tuat în apropierea Madrasului, a avut loc un mare miting al femeilor la care a par­ticipat E. A. Furteva, deputat in Sovie­tul Suprem al U.H.S.S. MADRAS­­ (Agerpres). — TASS . La 31 ianuarie a avut loc la Madras un miting de masă al locuitorilor oraşului în cinstea lui K. E. Voroşilov, F. R. Koz­lov şi E. A. Furţeva, la care au partici­pat aproximativ 250.000 de oameni. Lo­cuitorii Madrasului au salutat cu toată căldura pe oaspeţii sovietici. CALCUTTA­­ (Agerpres).­­ TASS. La 1 februarie în capitala Bengalu­lui de vest — Calcutta, au sosit Kliment Voroşilov, Froi Kozlov şi Ekaterina Furţeva, precum şi per­soanele care-i însoţesc. -090- Succesele economiei albaneze pe drumul construirii socialismului TIRANA­­ (Agerpres).­­ Ziarele albaneze au publicat la 31 ianuarie co­municatul Direcţiei centrale de statis­tică a Comisiei de stat a planificării de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.P. Albania cu privire la îndeplinirea planului de stat pe 1959. In comunicat se arată că planul pro­ducţiei globale industriale a fost înde­plinit în proporţie de 102,1 la sută. In comparaţie cu anul 1958 producţia a crescut cu 19,7 la suta. In comparaţie cu anul 1958, în anul 1959 a crescut producţia energiei elec­trice cu 18 la sută, a petrolului — cu 18,9 la sută, extracţia de cărbune a în­registrat un spor de 12,6 la sută, a mi­nereului de crom—de 23,1 la sută, a minereului de cupru — de 20,4 la sută, a minereului de fier — de 99,8 la sută. In anul 1959 sectorul cooperatist a cultivat 83,2 la sută din totalul supra­fețelor însămînțata față de 76,2 la sută în anul 1958. Cooperativele agricole din R.P. Albania întrunesc 70,1 la sută din gospodăriile ţărăneşti faţă de 63,2 la sută în anul 1958. UN NOU PREPARAT FARMA- FOAMETE ÎN VIETNAMUL CEUTIC PENTRU TRATAMEN­TUL POLIOMIELITEI Cercetătorii Institutului de Chi­mie a substanțelor vegetale de pe lingă Academia din R.S.S. Uzbekă, au realizat un nou preparat farma­ceutic pentru tratamentul poliomie­litei. Noul preparat, „Galantomin“-ul, a fost obţinut prin prelucrarea chi­mică a fructelor unei plante cunos­cute populaţiei din Asia Centrală sub denumirea de „karakavuk“. Noul preparat farmaceutic a fost experimentat în numeroase clinici din Moscova. El vindecă definitiv unele sechele ale poliomielitei. Anul acesta se vor produce peste 1.000.000 fiole din noul preparat. A­­ceastă cantitate este suficientă pen­tru tratamentul a 50.000 bolnavi UN SAT DE ARTIȘTI PLASTICI Satul Udun din regiunea autono­mă Huannan-tibetană (provincia Tinhai) este denumit pe bună drep­tate patria artiştilor plastici tibe­­tani. In acest sat locuiesc peste 300 de familii tibetane. Majoritatea copii­lor din sat încep să studieze arta plastică de la viraţa de 8-9 ani şi capătă o pregătire serioasă în acest domeniu al artei. Ei îşi consacră apoi toată viaţa picturii şi sculptu­rii. Ca urmare, aproape fiecare băr­bat din acest sat știe să picteze și să sculpteze. -o». Spion! vest-germani condamnaţi în R. P. Polonă VARŞOVIA­­ (Agerpres). — Intre 25 şi 30 ianuarie la Varşovia s-a des­făşurat procesul agentului serviciu­lui de spionaj vest-german Wilhelm Alriks, precum şi al cetăţeanului Klaus Anghel din oraşul Sopot care a colaborat cu el. Agentul vest-ger­­man W. Alrihs a fost reţinut de or­ganele serviciului de securitate al Poloniei la Gdansk în timp ce se în­deletnicea cu spionajul. Tribunalul a condamnat pe W. Alrihs la 15 ani, iar pe K. Anghel la 5 ani închisoare. DE SUD După cum relatează Agenţia Viet­nameză de Informaţii, 80 la sută din familiile din partea de sud a zonei demilitarizate suferă din cau­za lipsei de orez. Numeroase fami­lii au fost nevoite să-şi părăsească satele în căutare de mijloace de existenţă ; aproape 100 de copii au fost vînduţi familiilor bogate. DEVALORIZAREA MONETEI IN COREEA DE SUD După cum transmite agenţia Uni­ted Press International, la cererea insistentă a S.U.A., guvernul sud­­coreean a procedat la 29 ianuarie la devalorizarea valutei naţionale. Potrivit noului curs oficial, 1 do­lar va fi schimbat pentru 650 hrani, un joc de 500 cum era în trecut. Pag. Congresul al IX-lea al P. C. italiai Raportul prezentat de tovarășul Palmiro Togliatti ROMA­­ (Agerpres). — In raportul prezentat la 30 ianuarie, la Congre­sul al IX-lea al Partidului Comunist Italian, Palmiro Togliatti, secretarul general al C.C. al P.C.I., a declarat că partidul comunist a cerut întot­deauna să se pună capăt „războiului rece“, să se treacă la o perioadă de slăbire a încordării internaţionale, de afirmare şi recunoaştere a principii­lor coexistenţei. Totodată, a spus el, ne-am îndreptat eforturile spre obţi­nerea unei mai mari înţelegeri reci­proce 51 a ţinei apropieri mai strip­­se a mişcării comuniste internaţio­nale de mişcarea democratică şi so­cialistă din Europa occidentală. Togliatti a arătat că procesul de destindere internaţională se caracte­rizează prin două elemente princi­pale. Pe de o parte, schimbările o­­biective petrecute în structura eco­nomică şi politică a lumii, pe de altă parte, apărarea consecventă a păcii şi lupta pentru coexistenţă paşnică pe care o duc Uniunea Sovietică, ce­lelalte ţări socialiste, clasa munci­toare, oamenii muncii înaintaţi şi masele populare. Noua conjunctură internaţională este marcată de superioritatea siste­mului socialist asupra celui capita­list, demonstrată de progresul, suc­cesele şi realizările grandioase ale Uniunii Sovietice în toate domenii­le, de saltul Republicii Populare Chi­neze în construcţia socialistă, de dezvoltarea continuă a tuturor celor­lalte ţări socialiste. Toate acestea, a continuat Togliatti, creează baza o­­biectivă, trainică şi largă a superio­rităţii pe care, în momentul de faţă, toţi sunt nevoiţi s-o recunoască. To­gliatti a subliniat că „oricine se si­tuează pe poziţiile internaţionalismu­lui proletar nu poate să nu salute cu profundă bucurie faptul că primul stat în care clasa muncitoare a cu­cerit puterea este în prezent statul cel mai puternic din punct de ve­dere militar“. „Progresul rapid spre comunism la care asistăm astăzi, a spus el în con­tinuare, apropiata cucerire a primu­lui loc în toate domeniile vieţii eco­nomice şi sociale constituie încunu­narea măreţei înaintări care a trans­format într-un mod revoluţionar faţa lumii şi care deschide astăzi întregii omeniri calea paşnică spre ţeluri noi“. In continuare, P. Togliatti s-a re­ferit la importanţa realizărilor şi succeselor Uniunii Sovietice pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti şi democratice în toate ţările. Salutămi deosebit de călduros, a spus în continuare raportorul, ma­rele Partid Comunist al Uniunii So­vietice, partidul creat de Lenip, Co­mitetul lui Central şi pe conducătorii lui. In continuare, Togliatti a subli­niat importanţa întăririi tuturor le­găturilor existente între Partidul Comunist Italian şi partidele comu­niste şi muncitoreşti din celelalte ţări. Naţiunea italiană are nevoie de a­­ceastă solidaritate, a spus el. Orien­­t O---------------- — '■'•'■'“i?..... tind partea cea mai înaintată a ma­selor populare, această solidaritate ne garantează contactul necesar şi rodnic cu acele ţări şi popoare şi cu acele grupuri sociale şi politice care reprezintă astăzi cea mai mare spe­ranţă de progres şi pace şi viitorul cel mai sigur al întregii omeniri. In continuarea raportului Togliatti a subliniat că în lume mai există forţe care se ridică împotriva nă­zuinţei spre pace a întregii omeniri. Procesul de modificare a caracteru­lui politicii externe a ţărilor capita­liste, a subliniat Togliatti, de lichi­dare totală a „războiului rece" şi de creare a unei noi situaţii interna­ţionale, nu se desfăşoară însă neted, ci este însoţit de contradicţii şi de o serioasă luptă care se duce acum în întreaga lume capitalistă. Ne aflăm în faţa unor acţiuni fă­ţişe întreprinse din iniţiativa gru­purilor economice şi politice care se pronunţă împotriva destinderii şi care, avînd în vedere pericolul grav reprezentat de ele, trebuie de­mascate în modul cel mai energic. După ce a vorbit de influenţa rod­nică pe care ar avea-o pentru în­treaga lume înfăptuirea programu­lui de dezarmare generala, Tog­liatti s-a oprit la importanţa pe care ar avea-o pentru Italia înfăp­tuirea acestei măsuri şi a subliniat totodată pericolul politicii externe duse de actualul guvern al Italiei. In legătură cu aceasta el a sub­liniat necesitatea imperioasă a re­vizuirii radicale a politicii externe a Italiei. Trebuie să privim în vii­tor, a spus el. Aşa-numitul „Occi­dent european“ poate fi salvat nu­mai prin eforturile întreprinse de toate ţările occidentale pentru a obţine ca toate părţile să înceteze cursa înarmărilor în domeniul ar­mei atomice cu rază mică şi mare de acţiune şi ca destinderea să pună capăt tuturor blocurilor militare şi să ducă la coexistenţa paşnică. Trecînd la problema structurii e­­conomice şi politice a ţărilor din Europa capitalistă de astăzi, Pal­­miro Togliatti a demascat afirma­ţiile apologeţilor societăţii burghe­ze care pretind că ar avea loc schimbări radicale ale capitalismu­lui. Structura societăţii burgheze, a spus el, nu s-a schimbat. Contra­dicţiile din această societate au de­venit şi mai adinei. In toate ţările capitaliste s-a accentuat procesul de concentrare a producţiei şi capita­lului. In industrie domină marile monopoluri. In agricultură o mare parte din gospodăriile mici şi mij­locii se ruinează. Referindu-se la situaţia din Ita­lia, P. Togliatti a arătat că în ulti­mul timp situaţia economică a ţă­rii s-a înrăutăţit. Salariile reale ale muncitorilor au scăzut, numărul şo­merilor a crescut, situaţia ţăranilor s-a înrăutăţit. Pentru a birui rămînerea în urmă şi contradicţiile din economie, a subliniat raportorul, propunem o cale democratică de dezvoltare a e­­conomiei... Pentru o dezvoltare de­mocratică eficientă este necesar ca structura politică să fie supusă și ea unor schimbări importante pentru ca, cu ajutorul organelor democra­tice, prin exprimarea voinței popu­lare să se exercite conducerea per­manentă şi controlul asupra activi­tăţii guvernului. In legătură cu a­­ceasta, P. Togliatti a subliniat im­portanţa ridicării rolului parlamen­tului, a lărgirii funcţiilor sale pînă la dreptul de control eficient asu­pra politicii economice nu numai pe plan general, ci şi în diferitele ei manifestări concrete. In continuare P. Togliatti s-a o­­cupat de importanţa luptei oameni­lor muncii pentru îmbunătăţirea si­tuaţiei lor economice. In această or­dine de idei el a subliniat îndeosebi ROMA 1 (Agerpres).­­ TASS : „Pentru reînnoirea democratică a societăţii italiene, pentru înaintarea spre socialism“ — această lozincă înscrisă pe o uriaşă pancartă din sala mare a Palatului Congreselor exprimă ideea principală a discu­ţiilor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Italian, în şedinţa din 31 ianuarie au în­­ceput discuţiile pe marginea rapor­tului prezentat de Palmiro Tog­tului prezentat h­atti­ de Palmiro pg­marea importantă a întăririi sin catelor şi s­-a referit în mod si clar la lupta împotriva diferite curente reacţionare. Afirmarea­­­mocraţiei de tip nou, dezvoltat democratică şi economică, lupta î­potriva obscurantismului cleric înnoirea şcolii şi culturii constiu­ aspecte diferite şi esenţiale ale un singur proces important — proces înaintării noastre spre o nouă om­ dulre socială, a spus el. Vorbitorul a subliniat importar, luptei pentru extinderea drepturii democratice ale oamenilor mune arătînd totuşi că o schimbare rai­cală a caracterului orînduirii ex­tente va putea avea loc numai cunci „cînd vom şti să schimbă clasele conducătoare ale societă­ţi statului“. Am demonstrat şi continuăm demonstrăm, a spus Togliatti, că etapa actuală s-a creat o situaţie i­ternaţională şi internă în care condiţiile coexistenţei paşnice, condiţiile neamestecului unor foi străine în treburile noastre intern înaintarea spre o nouă orînduire s­oială şi construirea acestei ob­i­duiri se pot realiza pe cale paşnic Pentru a realiza aceasta folosim i­­treaga noastră pricepere politică depunem toate eforturile. Nu putem însă exclude in de obiectiv posibilitatea ca aceasi perspectivă paşnică să fie respins cu forţa de partea cea mai reacţio­nară a actualelor clase conducătoa­re... Cea m­­ai bună garanţie a dez­voltării paşnice constă în însă: tendinţa noastră de a crea astăzi alianţă largă a forţelor sociale d diferite categorii... Problema care s­pune este cea a pregătirii şi elabo­rării liniei unităţii poporului şi na­ţiunii care va constitui temelia orîn­duirii socialiste, a spus în conti­nuare P. Togliatti. . El a arătat că pentru a face c putinţă dezvoltarea paşnică şi de­mocratică a Italiei este necesar s se obţină înlăturarea actualului gu­vern reacţionar al Italiei şi lichida­rea monopolului politic al Partidu­lui democrat-creştin, în continuare vorbitorul s-a ocu­pat de sarcinile curente ale comuni­ştilor italieni în domeniul transfor­mării democratice a Italiei. Vorbind despre activitatea ideo­logică şi politică a partidului, To­gliatti s-a ocupat de lupta împo­­triva revizionismului şi a sublima necesitatea de a studia, a elabor şi analiza politic problemele care stau în faţa partidului comunist. El a subliniat îndeosebi necesita­­tea luptei de zi cu zi pentru întări­rea partidului, pentru unitatea rin­­durilor lui. Suntem un partid al clasei munci­­toare, un partid popular şi naţional a declarat Togliatti în încheiere. Suntem­ un partid care a demonstrat întotdeauna necesitatea unirii forţe­lor democratice, populare şi munci­toreşti în lupta împotriva conserva­torismului social şi a reacţiunii, pen­tru un progres democratic şi pen­tru pace. De aceea, astăzi este deosebit de mare răspunderea pe care o simţim faţă de clasa muncitoare şi de ma­sele muncitoare... Vrem să devenim şi mai puternici, şi mai fermi in principiile noastre, şi mai curajoşi în iniţiativele noastre, şi mai hotâ­­rîţi în acţiunile noastre. Aceasta ne va da posibilitatea de a fi şi mai strîns legaţi de masele largi ale populaţiei şi, prin urmare, de a îna­inta mai repede decit pînă acum, aşa cum se cere şi aşa cum permite situaţia, pentru înnoirea întregii vieţi a ţării noastre, pentru a des­chide clasei muncitoa­re calea spre putere, pentru a asigura înain­tarea Italiei spre o nouă societate. După cuvîntările mai multor de­legaţi s-a dat cuvîntul lui M. A. Suslov, membru în Prezidiu şi se­cretar al C.C. al P.C.U.S., conducă­torul delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Cuvîntarea lui Suslov, care a dat citire mesajului de salut al C.C. al P.C.U.S. adresat celui de-al IX-lea Congres al Parti­dului Comunist Italian, a fost sub­liniată în repetate rînduri prin a­­plauze furtunoase și îndelungate. Azi se împlinesc 17 ani de la terminarea istoricei bătălii de la Stalingrad împotriva cotropitorilor fas­ciști. Victoria Armatei Sovietice în lupta de la Stalin­grad a marcat începutul unei cotituri decisive în des­fășurarea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, în urma luptelor de la Stalingrad, acest mare centru industrial care se întindea pe malul Volgai pe o dis­tanță de aproape 60 km., a fost complect distrus. în anii de după război, orașul a fost reconstruit, devenind mai frumos ca înainte. La Stalingrad continuă și azi construirea de noi întreprinderi, blocuri de locuinţe, aşezăminte culturale etc. Iată cum arată marele bu­levard „Lenin“ din Stalingrad.

Next