Scînteia, martie 1960 (Anul 29, nr. 4770-4796)

1960-03-01 / nr. 4770

Pag. 2 Ne adresăm întreprinderilor furnizoare Priveam deunăzi, împreună cu mai mulţi tovarăşi. Unele deficienţe interne din fabrica noastră au avut cum vinzătorii unui magazin de încălţăminte de-abia ca urmare o livrare neritmică a produselor de cauciuc pridideau servind cumpărătorii. Intr-un timp scurt s­au către beneficiari. Ne dăm seama că am produs multe vindut multe perechi de pantofi bărbătești și de damă, necazuri colectivelor unor întreprinderi cu care colabo-Citeam pe chipul cumpărătorilor bucurie. Ne-am bucu- rat. Fără a scuza lipsurile noastre trebuie spus totuşi rar şi noi, fiindcă pantofii ce se vindeau, aveau tălpi că şi noi sintem­ împiedicaţi In realizarea ritmică a de cauciuc şi microporos­­ produse de noi, planului de unele întreprinderi care nu respectă con-Ne bucuram şi ne gîndeam la rezultatele muncii diţiile şi termenele prevăzute in contractul încheiat cu noastre de anul trecut, cînd planul de producţie a combinatul nostru. Fabrica de ciment din Dej nu ne fost îndeplinit înainte de termen la toate sortimentele, livrează la timp diatomită măcinată, (diasil). Se dă preţul de cost a fost redus cu 13,36 la sută, și s-au rea- vina pe întreprinderea minieră Pătirlagele cu care co­tizat peste plan economii de peste 5.500.000 lei e­laborează. Intre timp, noi fie că râmînem în urmă Colectivul nostru se străduiește să dea produse cu planul, fie că înlocuim acest produs cu un altul al de cea mai bună călită­ cărui preț este de aproa­pe. Ne mîndrim cu renu-­TfIlfI0­ tMlW11ITI ~ "..' pe Șapte ori mai mare. depinde de noi ca acest VOiUfltdrS derea „Brateș“ din Ga­renume să fie păstrat. mnTTDl|ll irUlfinidlUBITiiniflI M' care nu ne'au M* Luptăm pentru a crea in ni m r II JIlu I nU I I | | II vrat la timp in cursul fabrică o adevărată p­­ililLu ILîlili 1“ li l\» 11 lulllilag=»=ay lunii ianuarie şaibele ce pinie publică împotriva ne sunt necesare la lucrului de proastă calitate. Am cercetat mai amănunţit producerea tocurilor ? Un calcul sumar arată că în calitatea produselor fabricate de noi şi am constatat timpul pe care l-am pierdut din lipsa acestor şarbe deficienţe. De multe ori tovarăşii care lucrează la am fi produs circa 40.000 perechi tocuri, controlul calităţii au lăsat să iasă pe poarta combi. Nu mai vorbim de greutăţile pe care le întîmpinâm natului unele produse de calitate nesatisfăcătoare, cum datorită cantităţilor insuficiente de metanex pe care ar fi tocuri cu dimensiuni necorespunzătoare, tălpi şi le primim. E cazul ca organele respective din Ministe­­tocuri care prezintă variaţii de nuanţă a culorii, etc. rul Industriei Petrolului şi Chimiei să urgenteze re-Ne vom strădui ca asemenea lipsuri să nu se mai re­­zolvarea acestei probleme. pete. Insă nu depinde totul de noi. Avem nevoie de Combinatul nostru se aprovizionează cu pînză „mo­­un sprijin tovărăşesc din partea întreprinderilor care lino“ de la o întreprindere textilă din Codlea (lingă ne furnizează o serie de materii prime şi materiale. Oraşul Stalin), în timp ce întreprinderea „Tehnica Tex­, ”R SSS1, zintă uneori pete şi băşici, aceasta se datoreşte nu şi cu aprovizionarea cu cretă precipitată pe care noi buna măsură și întreprinderii miniere Harghita, din Ia. 0 primim la Turda, iar fabrica de spirt din Bucu­ienul Ciuc, care ne livrează caolina cu un procent reșit livrează acest produs fabricii de cauciuc din gra­mare de umiditate. Noi cerem colectivului intreprin­­sul Stalin. Nu se pot oare evita aceste încrucişări de derit Harghita să ne furnizeze caolina corespunzătoare, transporturi care încarcă preţul de cost al produselor , cum e de pildă caolina de la Aghireş. Pentru a remedia lipsurile pe care le-am arătat aici "-r,."**! *. STfAt-BSiSSi culori*. Cu tool, efortul.l. locul« de no* pentru eh- „postru de un efort și mai mare ca să dăm produse minarea acestor lipsuri nu putem ajunge la rezultate la timp­ de bună calitate și la un preț de cost cit bune atîta timp cit oxidul de fier livrat pînă acum mai redus, de întreprinderea „Dealul Spirei" din Bucureşti şi de DUMITRU CAPAŢÎNA, muncitor; întreprinderile industriei locale din Oraştie şi Timi­­CORNELIA CIOBANICA, inginer;­şoara continuă să aibă asemenea variaţii. NICOLAE ZAMFIR, inginer; RADU Putem îmbunătăţi calitatea unor produse de larg TOM­A,­ muncitor preşedintele cu­consum, dacă întreprinderile „Solex“ din Bucureşti şi mitetu­lui sindical secţia II-a; ILIE întreprinderea minieră Hunedoara ne va livra oxidul PIŢIGOI, tehnician; PETRE GEOR-de zinc, respectiv talcul, fără arsen, iar întreprinderea GESCO, inginer. „Colorom“ din Codlea nu ne-ar trimite uneori Celofor cu multe impurităţi. Combinatul de cauciuc Jilava Combinatul de cauciuc Jilava 2 WZ Ir 1©ii 1JJ„decoresponc­eu­t! Din scrisorile sosite la redacţie FIECARE TÎNĂR MUNCITOR - UN BUN GOSPODAR IN PRODUCŢIE Aş vrea să vă povestesc ce s-a discutat mai zilele trecute îrrtr-o a­­dunare generală deschisă a organi­zaţiei U.T.M. din sectorul turnăto­­rie-forjă al uzinei „Unio“-Satu Mare unde lucrez. Tema adusă în discuţie în adunarea noastră (la care am invitat şi muncitori vîrstnici, cu experienţă în muncă, ingineri, teh­nicieni şi maiştri) a fost : „Fiecare tînăr muncitor — un bun gospodar în producţie“. Mai întîi au fost subliniate reali­zările obţinute de tineri în cursul anului trecut şi în prima lună din acest an. Ei au realizat economii în valoare de peste 56.000 lei prin des­coperirea unor rezerve interne în re­ducerea consumurilor specifice şi a consumului de materiale auxiliare. Astfel tinerii din echipele conduse de Mihai Zoica, Petre Toduţ, Iosif Cherecheş, Gheorghe Polgar şi Şte­fan Pop au făcut mare economie la cuiele de nisip pentru forme şi mie­zuri. De asemenea, tinerii din sec­torul nostru au colectat peste 10 tone fier vechi şi au efectuat 3.500 ore muncă patriotică. Sunt oare aceste rezultate pe mă­sura posibilităţilor tinerilor ? — s-au întrebat participanţii la adu­nare. Răspunsul a fost negativ. Mulţi dintre ei au arătat că acţiu­nea pentru realizarea de economii ar fi dus la obţinerea unor succese mult mai mari dacă aceasta nu ar fi fost lăsată să se desfăşoare de la sine. — Tinerii din sectorul nostru, a a­­rătat tovarăşul Pop Emanoil, mem­bru de partid, au realizări de lau­dă. Mie mi se pare însă că ei s-au oprit la jumătatea drumu­lui. De ce spun asta ? Mulţi absolvenţi ai şcolii profesionale n-au fost ajutaţi să se califice mai repede De asemenea nici alţi tineri nu-şi pot realiza încă sarcinile de plan. N-au fost sprijiniţi suficient. După cum am socotit eu, dacă toţi tinerii din sector ar fi lucrat ca cei din brigada lui Rudolf Pauliner, de pildă, ar fi putut să realizeze e­­conomii în valoare de peste 80.000 lei. — Dar de educarea tinerilor în spiritul disciplinei socialiste faţă de muncă fie­ am ocupat îndeajuns ? — a spus utemistul Gheorghe Ion. Am să dau un exemplu. In echipa lui Petre Toduţ de la turnătorie lucrează utemistul Gavril Mureşan. El este de multe ori neatent, din care cauză dă rebuturi, mai toată ziua, în loc să asculte sfatul bun al altora, se ceartă cu tovarăşii săi de muncă. într-o zi cînd i s-a atras atenţia, s-a înfuriat şi a aruncat sculele. Eu cred că dacă mai există asemenea abateri o mare răspunde­re revine celorlalţi tineri din bri­gadă, îndeosebi utemiştilor. — De ce închidem uneori ochii a­­supra unor lipsuri mărunte în apa­renţă ale tovarăşului lîngă care lu­crăm ? — s-a ridicat şi a spus tova­răşul Aurel Marian, controlor teh­nic. Am să dau şi eu un exemplu. Vasile Sălăjan este un muncitor bun, harnic, disciplinat. Alături de el însă se află utemiştii Ilie Văleanu şi Ion Stancu, care, din lipsă de ex­perienţă şi de îndrumare, lucrează mediocru. Cum s-a ocupat tovarăşul Sălăjan de aceşti tineri, cum i-a a­­jutat el să-şi ridice calificarea, să lucreze tot aşa de bine ca şi el ? Realitatea e că a neglijat tocmai un lucru esenţial: ajutarea celui care lucrează cot la cot cu tine. Tot aşa stau lucrurile şi în brigada tovară­şului Iosif Balaj, unde tinerii Vasile Husti şi Vasile Hendre au rebutat cîteva piese pentru că n-au ştiut cum să le taie canalele. Oare alături de ei nu lucrează alţi tineri şi oa­meni vîrstnici care puteau să-i aju­te­­ în acest fel o serie de mate­riale n-ar fi luat calea rebutului, ci ar fi devenit piese bune. Alţi participanţi la această discu­ţie, printre care membrii de par­tid Petre­ Florea, Petre Diegas, au arătat că se puteau face econo­mii mai mari de combustibil (mo­torină, păcură), de energie electrică și de unele materiale auxiliare. To­tul este ca asemenea lucruri să stea la inima oricărui tânăr din sector, ca fiecare să fie un bun gospodar, să cunoască bine treburile pe care le are de făcut . — Vreau să spun aici, a recunos­cut inginerul Gheorghe Ieremi — că nici noi, inginerii şi tehnicienii din sector, n-am dat tinerilor muncitori un ajutor suficient. Ne-am limitat numai să ţinem lecţii la cursul de minim tehnic, neglijînd ajutorul direct, individual la locul de muncă. Nu e bine. De acum încolo o să cău­tăm să ne recuperăm greşeala... Pe baza discuţiilor şi propuneri­lor făcute în această adunare, s-a adoptat un plan concret de măsuri prin aplicarea cărora fiecare ate­­mist din sector va avea posibilitatea să realizeze economii în valoare de circa 800 de lei în acest an. In această adunare, membrii de partid ne-au ajutat să vedem şi să înţelegem multe lucruri. Cu spri­jinul lor, noi, utemiştii vom putea pe viitor să ne îmbunătăţim munca, atrăgînd alături de noi pe toţi ti­nerii. GHEORGHE ION organizator de grupă U.T.M. ... uzina „Unio“-Satu Mare ­oro-Consfătuire privind activitatea G.A.C. Comitetul regional București al P.M.R. şi Sfatul popular al regiunii București au organizat o consfătuire în cadrul căreia a fost analizată ac­tivitatea gospodăriilor colective în vederea consolidării lor economico­­organizatorice. La consfătuire a reieşit faptul că în anul trecut sec­torul cooperatist al agriculturii din regiunea Bucureşti a obţinut însem­nate succese în sporirea producţiei agricole. Majoritatea gospodăriilor colective din raioanele Turnu-Măgu­­rele, Domneşti, Drăgăneşti-Vlaşca, Urziceni şi Slobozia au obţinut 1.500—2.000 kg. grîu şi 2.500—4.500 kg. porumb la ha. Efectivele de animale, proprietate obştească, au crescut. Gospodăriile colective au realizat venituri cu 130 la sută mai mari ca în 1958, îndeosebi ca urmare a valo­rificării de produse pe bază de con­tracte cu statul. Participanţii la consfătuire au adresat o chemare pentru realizarea în acest an a unor producţii vegetale şi animale sporite. (Agerpres) Ciclu de conferinţe pentru deputaţi TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). — Pentru a ajuta deputaţilor să cu­noască mai temeinic diferite aspec­te ale muncii sfatului popular, Co­mitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Tg. Mureş a organizat un ciclu de conferinţe şi expuneri. Pri­ma expunere la care au asistat 120 deputaţi a fost consacrată lămuririi legii cu privire la organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare. De asemenea, a fost ascultată cu inte­res viu conferinţa intitulată „Codul familiei şi problemele de stare ci­vilă“. Deşi iarna n-a pără­sit incă definitiv melea­gurile Dobrogei, la Te­­hirghiol au început in­tense pregătiri pentru sezonul de vară. Cetăţe­nii oraşului, în frunte cu deputaţii, au ieşit la muncă patriotică pentru a amenaja trei baze sportive, grădiniţa „6 Martie", piaţa S­tatuii, pentru a peluza străzile 30 Decembrie, Puşkin, Ovidiu, Radovici etc. In curînd, în jurul ci­nematografului va în­cepe amenajarea unui parc cu o suprafaţă de 5.000 m.p. Pe bulevar­dul ce leagă localitatea Tehirghiol de Eforie atemiştii din oraş vor planta fiori şi verdeaţă. La sanatoriul balnear pentru copii se vor a­­menaja un parc distrac­tiv şi un cinematograf în aer liber. Pentru înfrumuseţa­rea oraşului Tehirghiol este prevăzută planta­rea unui milion de flori, dublarea zonei verzi, un debarcader modern un pentru bărci, vaporaşe şi hidrobiciclete care vor fi puse la îndemî­­na vizitatorilor. Pînă la 1 iunie va fi terminată şi noua plajă de pe ma­lul lacului.­­ Şi la Agigea s-au luat unele măsuri pentru se­zonul balnear. Se vor planta perdele de pro­tecţie, spaţii verzi, se repară şoseaua pe o distanţă de 4 kilometri, se refac solarele etc. MOREA ANTON coresp. voluntar ;♦♦♦ : , 1 . -0*0- Veşti din Tekirghiol şi Agigea S­C­I­N­T­E­I­A Premiera filmului rominesc „Telegrame" Ieri seara a avut loc la cinema- prima mină, înmănunchind m­in­tograful „Patria", premiera unei rolurile principale — actori dintre noi producţii a studioului- „Bucu- • -cei mai cunoscuţi ai teatrului şi ai veşii“ — filmul­­artistic in culori flmului­­românesc, intre care: Gr. „Telegra­me“, realizat­ după schiţa ■ Vas­iliu Birlic, Costache Antonia, cu acelaşi titlu a lui I. L. Caragiale, Jules Cazaban, Remus Comăneanu, Cineaştii (scenariul — Mircea Al. Giugaru, Nicki Atanasiu, Marcel Ştefănescu; regia — Gh. Nagu şi Angelescu, Neamţu Ottonel, Şt. Ciu- Aurel Micheles; imaginea Ion Cos­., botăraşu, Al. Ghiberlcon, Carmen ma şi Jean Pierre I­azar s­au tălmă- Stănescu, I. Antonescu-Cărăbuş ş.a. cu­ in imagini pline de vervă viru- Muzica este semnată de compozito­­lenta satiră caragialească la adresa lui Mircea Chiriac, iar decorurile politicianismului burghez, creind o de arh. Liviu Popa, comedie­ cinematografică de succes, în clişeu . Gr. Vasiliu Birlic într-0 Filmul se bucură de o distribuţie de scenă din filmul „Telegrame". ­o*o-Mereu alături de oameni Cine nu-l cunoaşte în secţie pe omul acesta tînăr, care toată ziua iscodeşte umbletul uriaşelor motoa­re electrice şi a celorlalte agregate? Cine-i el ? Tov. Kézdi Petru. Pe statele secţiei acizi, de la uzina me­­talo-chimică „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Baia Mare, în dreptul lui se poate citi : electrician. A venit de foarte tînăr aici, la a­­ceastă mare uzină. S-a calificat în meseria de electrician, a învăţat-o de la bătrînii uzinei. Şi acum, bă­­trîni sau tineri, cei ce muncesc ală­turi de el, ascultă cu respect sfatul acestui om harnic, neobosit, săritor la nevoie, apropiat oamenilor. Nu degeaba a fost ales anul trecut or­ganizatorul grupei sindicale de la întreţinere — secţia de acizi. Cînd a fost vorba ca cei de aici să răspundă iniţiativei topitorilor (e vorba de iniţiativa „Fiecare să­ facă cel puţin o propunere pentru Valo­rificarea rezervelor interne de la locul său de muncă") cei din grupa sindicală a lui Kezdi au fost primă. Organizatorul grupei sindicale s-a sfătuit cu fiecare în parte. Cu aju­torul organizaţiei de partid a fost convocată apoi o consfătuire de pro­ducţie şi toţi membrii grupei au făcut cel puţin cite o propunere. Tot el a fost, în secţia unde lucrează, iniţiatorul acţiunii de efectuare a re­paraţiilor la utilaje în cel mai scurt timp. Şi au fost obţinute realizări frumoase. Numai la soba de contact nr. 2, reparaţia capitală a fost scur­tată cu 8 zile, asta înseamnă pro­ducţie în plus de sute de mii de lei. Oamenii i se adresează cu încre­dere. „Măi Petrule, îi spune cîte unul, ce zici de inovaţia ce-mi trece prin gînd?“ Şi Kézdi nu-şi cruţă timpul ca să-l ajute. El însuşi e inovator. Anul trecut a realizat Un cuptor electric pentru determina­rea conţinutului de sulf în prăjit necesar la laborator şi care e mai bun decit cel din import. Intr-o zi a auzit­­ că vreo cîţiva tineri­­fi ai secţia lui,stau pe gînduri dacă să se înscrie cursul seral al şcolii medii. S-a­ dus şi a stat de vorbă pe îndelete cu Siderias Teodor, Sandu Gheorghe şi cu alţii, a găsit vorbe care le-au mers la inimă ; acum cu toţii au rezultate foarte bune la învăţătură, în secţia de acizi, pereţii sunt vă­ruiţi, halele curate, utilajele lucesc. Şi cînd întrebi pe oameni al cui e meritul, ei îţi spun : „Kézdi al nos­tru a organizat treaba“. Iar cînd îl întrebi pe el îţi spune: „oamenii din secţie, muncesc aşa mai cu drag“. Nu e muncitor la secţia acizi şi în uzină care să nu-l preţuiască pe acest om care, prin întreaga sa ac­tivitate, le-a cîştigat încrederea. Nu degeaba a fost ales acum pentru, a doua oară organizator de grupă sin­dicală. ION PLEAVA coresp. „Scînteii“ Ce simt indicii de utilizare a maşinilor Una din sarcinile importante puse de partid oamenilor muncii din între­prinderi este sporirea continuă a indi­cilor de utilizare a maşinilor. Ce înseamnă aceşti indici ? Indicii de utilizare a maşinilor ex­primă, pe de o parte, timpul de func­ţionare a maşinilor, utilajelor şi in­stalaţiilor în perioada planificată (lună, an), iar pe de altă parte pro­ducţia obţinută pe unitatea de timp adică productivitatea utilajului. Indicii de utilizare a maşinilor sunt astfel de două categorii : indicii extensivi, care exprimă durata de funcţionare a ma­şinilor şi agregatelor în perioada pla­nificată­­ şi indicii intensivi, care ara­tă producţia ce se obţine într-o uni­tate de timp (oră, zi), pe unitatea ca­racteristică de utilaj (m.c. de volum util furnal, m.p. de suprafaţă vatră cuptor Martin etc.). Cum se calculează indicii de utili­zare a maşinilor ? Indicii de utilizare extensivă se cal­culează ca un raport între timpul pe care trebuie să-l lucreze efectiv o ma­şină şi timpul calendaristic. Să presu­punem că un strung lucrează într-un an 295 zile (ceea ce rămîne din 365 zile după ce s-au scăzut zilele de săr­bătoare şi cele necesare pentru repa­raţii). Dacă la acest strung se lucrea­ză în trei schimburi, atunci timpul e­­fectiv de funcţionare va fi de 7.080 ore / an. Raportînd 7.080 ore la 8760 ore (timp calendaristic), obţi­nem un indice de utilizare al acestui strung de 0,81. Se înţelege că dacă, dintr-un motiv sau altul - defecţiuni în funcţionare, neaprovizionarea ritmi­că a locului de muncă etc. - strun­gul nu va lucra un număr de ore in­dicele de utilizare a acestuia va fi mai mic. Calculul indicilor de utilizare inten­sivă se face împărţind produc­ţia pe care trebuie s-o dea un utilaj sau agregat, la capacitatea lui de pro­­ducţie înmulţită cu timpul de lucru. Să presupunem că un furnal cu o capacitate de 700 m.c. trebuie să dea într-o lună (30 de zile) o producţie de 19.000 tone fontă. Indicele de uti­lizare intensivă se calculează împăr­ţind cele 19.000 tone la 700 (capaci­tatea) înmulţit cu 30 (numărul zilelor). Făcînd calculul, rezultă că în luna res­pectivă trebuie să se obţină un indice de utilizare intensivă a furnalului de 0,9 tone pe m.c. volum util “şi MIC DICŢIONAR ECONOMIC In toate întreprinderile există mari posibilităţi de a se îmbunătăţi indicii de utilizare a maşinilor, atît pe calea extensivă, cit şi pe cea intensivă. îmbunătăţirea indicilor pe cale ex­tensivă, (cu alte cuvinte, prelungirea timpului de lucru al maşinilor) depin­de de folosirea deplină a timpului de lucru şi de buna organizare a mun­cii în fiecare schimb, de lichidarea în­treruperilor neplanificate în funcţiona­rea maşinilor, de îmbunătăţirea repa­raţiilor şi a calităţii acestora. Mărirea timpului de funcţionare a maşinilor dă posibilitatea să se pună în valoare însemnate rezerve de spo­rire a producţiei şi productivităţii muncii. Totuşi această cale este limi­tată de timp, numărul orelor sau mi­nutelor unei zile neputîndu-se, bineîn­ţeles, mări. Obţinerea unor indici superiori de utilizare a maşinilor pe cale inten­sivă presupune aplicarea unor meto­de cît mai înaintate de muncă, intro­ducerea unor procedee tehnologice cit mai avansate, incit să se obţină in a­­ceeaşi unitate de timp o producţie mai mare. De exemplu, mărirea numă­rului turaţiilor războaielor de ţesut, creşterea vitezelor de aşchiere în sec­ţiile de prelucrare mecanică ale între­prinderilor metalurgice, (desigur, ţi­­nînd seama de posibilităţile tehnice ale maşinii) elaborarea de şarje rapi­de ş.a. — iată cîteva căi care duc la utilizarea mai intensivă a maşinilor şi agregatelor. Creşterea indicilor de utilizare a maşinilor şi agregatelor este una din rezervele importante pentru sporirea volumului producţiei, pentru realizarea unei producţii suplimentare fără noi investiţii. In oţelariile din ţara noastră s-a realizat in 1959 un indice de utilizare a cuptoarelor Martin de 5,5 tone oţel pe m.p. vatră şi zi calen­daristică, faţă de 4 tone în 1958. Toc­mai pe baza creşterii indicilor de uti­lizare a cuptoarelor s-a obţinut mai mult de jumătate din sporul produc­ţiei de oţel (peste 470.000 tone) rea­lizat în 1959 faţă de anul precedent. La fabrica textilă „Donca Simo" din Capitală, prin creşterea indicilor de utilizare a războaielor de ţesut, de la 8753 bătăi/război/oră la peste 10.000 bătăi/război/oră, s-a realizat in 1959 o producţie suplimentară de ţesături echivalentă cu producţia a circa 100 de războaie. Cu toate rezultatele obţinute in îm­bunătăţirea indicilor de utilizare a maşinilor, trebuie arătat că nu în toate întreprinderile există suficientă preocu­pare în acest sens. La combinatul me­talurgic din Reşiţa, indicele mediu de utilizare a cuptoarelor Martin, mai ri­dicat în trimestrul I al anului trecut, a scăzut în lunile următoare. Se înţelege că din această cauză ,­nu s-a putut obţine o producţie de oţel co­respunzătoare posibilităţilor tehnice existente. Indici scăzuţi la utilizarea maşinilor a avut anul trecut şi „între­prinderea textilă ardeleana“ din Satu Mare, din care cauză fabrica a rămas datoare însemnate cantităţi de ţesă­turi. Folosirea din plin a fiecărei maşini, a fiecărui agregat, ridicarea continuă a indicilor de utilizare a acestora, constituie una din sarcinile principale în lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. M. ANGELESCU RECITALURILE RICHTER CULMI ALE ARTEI IINTERPRELATiVE Au trecut aproape doi ani de cînd Sviatoslav Richter, artist al poporu­lui din R.S.F.S.R., a concertat pen­tru prima oară la Bucureşti. Doi ani în care, în lumea tot mai largă a iubitorilor de muzică din ţara noa­stră, numele lui Richter a revenit mereu, fie în evocarea — pentru a cita oară ? — a momentelor de in­tensă trăire artistică oferite de re­citalurile şi concertele sale, fie în aşteptarea, cu nerăbdătoare spe­ranţă, a unui nou prilej de a-l avea în mijlocul nostru. Şi iată că, la sfîrşitul săptămânii trecute, ne-am reînt­lnit cu Richter. Cheltuindu-se cu generozitate, el a dat, în cele trei zile de şedere în ţară, trei recitaluri — fiecare dintre ele cu alt program. Tur de forţă cu atît mai remarcabil, cu cît el avea loc la două zile după o serie de con­certe în Cehoslovacia şi la două zile înaintea unui lung turneu în U.R.S.S. Filtrate prin puternica lui perso­nalitate,* lucrările lui Haydn, Beetho­ven, Chopin, Schumann, Schubert, Rachmaninov, interpretate da Rich­ter, își dezvăluie întreaga lor com­­si .profunzim­e ; mîna vi­­­guroasLjjL totuși atît de sensibilă a lui Richter, a revelat şi valorificat nu n­umai calităţile îndeobşte cunos­cute ale acestor lucrări, ci şi tîlcuri uneori puţini remarcate dacă nu tre­cute cu totul cu vederea de către a­­cei interpreţi care de dragul turului de virtuozitate nu pătrund în uni­versul de idei şi sentimente al pie­selor din repertoriu, sau i-1 simpli­fică. Electrizînd publicul, emoţio­­nîndu-l — ca toţi marii artişti, — Richter Contribuie în mod hotărâtor la spulberarea unor legende despre „tragismul desnădăjduit“ al lui Be­ethoven, sau despre „lirismul efe­minat“ al lui Chopin, în interpretarea lui trăieşte întreg Beethoven (inclu­siv optimismul robust şi încrederea în oameni) şi întreg Chopin (inclu­siv forţa tinerească şi elanul său re­voluţionar) ! Intr-o discuţie avută într-un cerc de muzicieni, Sviatoslav Richter declara, cu modestie, că, după ce în tinereţe a visat să fie compozi­tor, a hotărît în cele din urmă să renunţe la ambiţii creatoare. Ca şi cum fiecare execuţie a sa nu ar fi o re-creare a lucrării respective, la care interpretul colaborează cu com­pozitorul, tălmăcindu-i gîndurile şi frămîntările cele mai intime. In treacăt fie spus, modestia lui Richter (atît de caracteristică artiş­tilor sovietici) este mai mult decî exemplară. Acolo unde toţi cei cari l-au ascultat găsesc că el a atins desă­vîrşirea, Richter îşi descoperă defi­cienţe pe care le analizează lucit şi fără îngăduinţe. Această atitudi­ne izvorăşte din veşnica nemulţu­mire de sine, din necontenita cău­tare a mai binelui. dintr-o exigenţi faţă de el însuşi pe care nici un succes nu este în stare să i-o scadă Sub impulsul acestei forţe motrice viaţa lui Richter este un giganţi­­si necurmat efort; el studiază în medie 12—14 ore pe zi, chiar în zi­lele cînd are concert, recital, sau imprimări. Aşa se explică identifi­carea sa cu sensul operelor pe cari le interpretează, tehnica excepţio­nală pe care o stăpîneşte şi vastita­tea repertoriului său. Rareori se realizează în privinţa unui artist o asemenea unanimităţi de apreciere ca în cazul lui Rich­ter. Cei care au asistat la recita­lurile sale au putut constata că a­celaşi vall de entuziasm a luat ci sine pe cronicarii muzicali experi­mentaţi ca şi pe tinerii muncitor care abia încep să frecventeze Ate­neul, pe soliştii Filarmonicii,­­ şi pe studenţii anului I de Conser­vator. Arta lui Richter este irezis­ti­bilă : ea emoţionează, răscoleşte înalţă şi cucereşte. Artistul poporului George Geor­gescu, surb a cărui baghetă Sviatos­lav Richter a concertat la Moscova spune despre pianistul sovietic „Despre Richter nu se poate vorb la modul obişnuit. El este de-a drep­tul o forţă a naturii. E greu să for­mulezi păreri despre lumina soare­lui, albastrul cerului, deslănţuirea u­raganului sau căderea trăznetului Pe plan muzical. Sviatoslav Richter este toate acestea la un loc“. Asemenea sutelor de oarm­eni cari l-au însoţit după fiecare recital pini la hotelul unde locuia, asemenea miilor de oameni care l-au aplauda la nesfîrşit în sala Ateneului, ase­menea sutelor de mii de oameni cari l-au ascultat la radio, ne despărţin de marele artist, spunîndu-i : La re­vedere Sviatoslav Richter! Pe cî mai curînd, din nou în sălile noastrei de concert ! N. MINEI -000- (Urmare din pag. 1­ a) Mijloacele folosite pentru îndrepta­rea lui Cristescu au fost diverse. Un foileton publicat în gazeta de uzină despre „Ghiţă-Scandal“ a fost citit şi la staţia de radioficare a oraşu­lui. Pus in faţa opiniei publice, Gheor­ghe Cristescu şi-a dat seama că se află pe un drum greşit. In acelaşi timp, organizaţia U.T.M. a stăruit să i se în­credinţeze conducerea unei echipe, ca să-l deprindă astfel să ţină seama şi de interesele celor din jurul său. Apoi i s-au încredinţat şi alte sarcini, ca responsabil de grupă sindicală şi re­dactor la postul U.T.M. de control. Toate acestea l-a­u ajutat să se dez­bare de tendinţe­le lui individualiste. Acum, dacă cineva are nevoie urgentă de pămînt pentru formare, Cristescu îi dă dintr-al lui. Cu oricine ai discuta in secţie despre cazul acestui tînăr, îţi va spune cu mîndrie : „Cristescu ? Da, s-a îndreptat“. E bine că s-a specificat ca un obiec­­tiv al întrecerii ridicarea nivelului cul­tural, şi că, în rezultatul întrecerii se ţine seamă de citirea de cărţi sau de obţinerea insignei la concursul „Iubiţi cartea“. Căci mai sunt unii, cu spirit practicist îngust, care îşi închipuie că lectura operelor beletristice nu au legătură cu producţia. E drept că îni tre citirea unei cărţi şi depăşirea for­melor de producţie nu se poate stabil­i legătură mecanică, sub forma unu raport matematic. Dar rezultatele bune în muncă nu se obţin tocmai pe cale educării muncitorilor, lărgirii orizontu­lui lor cultural, formării lor ca oamen înaintaţi ? Desfăşurarea întrecerii a spulbera părerea preconcepută că-n secţiil* care cer un mai mare volum de munci fizică, cum e turnătoria, muncitor, n-ar fi preocupaţi de lectură. Ion Bir­lează, conducătorul unei echipe de la formare, a citit în ultima vreme „Da­vid Copperfield“, „Spartacus“, cîteva romane de Balzac, iar ajutorul săi Constantin Vlad - „Povestiri de pe Don“, „Bruski“ şi crltele. E şi-n aceasta un rezultat pozitiv al întrecerii intr­­turnătorii de oţel. Noile obiective ale acestei întrecer­i- obiective care leagă buna îndepli­nire a sarcinilor din producţie , educarea multilaterală a muncitorilo de ridicarea nivelului lor cultural, • trebuie îmbogăţite, extinse, astfel o întrecerea socialistă să devină o şcoa­lă cit mai complexă, mai eficace,­­ formării omului nou. Ce este mai important -0*0- MARTI, l MARTIE MIERCURI, 2 MARTIE • Emisiunea pentru sate : Sfatul agrono­mului : Să respectăm epoca optimă pentru îns^nîn-tari —­ orele 6.15 I • Emisiuni pentru copii : Salut .voios .de pionier — orele .45 - IT Radu­- Mchindel - orele 11.45 — II ; Emisiune muzicală pentru copii corul de copii al Casei Prieteniei Romîno-Sovietice —­ orele 17.30 — II »Emisiunea „Limba noas­tră" — orele 19.5­3­­- I »„Anul Chopin“­­ Concertul nr. 1 pentru pi­an şi orchestră (So­list Samson Francois) — orele 18.25 — I • Sa ne cunoaştem patria : Ţara Moţilor — orele 16.45 — II • Muzică simfonică : Uver­tura „Manfred" de Schumann, Simfonia ,,Bra­vilor" — orele 11.03 — I ; Cantata „Mierla lui Ilie Pintilie" de A. Vieru şi poemul eroic „Filimon Sîrbu" de D. Bughici — orele 13.05 — I • Vorbeşte Moscova — orele 16.15 — I. • Emisiunea „Vreau să ştiu“ cuprind„ Realizări ale ştiinţei şi tehnicii în patri noastră. Vreau să devin astronaut etc. - orele 9,30 — I. • Sfatul medicului; bucăţi­ria dietetică — orele 5,55 —­ I. • Muzică de opere — orele 10,20 — I • Vorbeşte Mol­dova — 16,15 — I. • Teatru la microfon „Năpasta" de I. L. Caragiale — orele 19,2 — II. • Simfonia a Il-a „A Republicii" de N Buicliu — orele 14,00 — I; Concertul pen­tru vioară şi orchestră de Mendelsohn-Bartholdy (solist David Oistrah — orei 20,30 — I; Chaconna de Purcell şi Conce­rul pentru pian şi orchestră în re­gine de Mozart (solist Edwin Fischer — orei 21,45 — II. • Emisiunea „Şcoala şi viaţa are ca temă: Ştiinţele naturii — 21,00 — (I, II indică programul I sau II). Nr. 4 szb CINEMA in) te£evimune Patria (8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,1­5), Telegrame; Republica (8,15; 10,30; 12; 14,15; 17,15; 19,40; 22), București (10; 12,15; 14,45; 19,15; 21,30), Gh. Doja (10; 12; 15; 14,30; 16,30; 19; 21,30), Al. Sahia (9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Enrico Caruso; Maghdru (10; 12; 15; 17; 19; 21), Lumina (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), 1 Mai (14,30; 16,45; 19; 2­1,15}. Ea te iubeşte; V. Alecsan­­dri (10; 12; 15; 17; 19; 21), înfrăţirea în­tre popoare (15; 17; 19, 21). La răscruce de drumuri; I. C. Frimu (9,30; 12; 15; 18; 21), Flacăra­ (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Olga Bancic (10,30; 13; 15,30; 18, 20,30). Ultima noapte pe „Titanic": Elena Pavel (10; 12; 14,15; 16,30; 10,45; 21), Tamango; Central (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Mioriţa 05; 17; 19, 21), Floreasca — marţi, miercuri, joi vineri, (orele 17, 10), duminică (15; 17; 19), N. Bălcescu (15; 17; 19, 21). Voci în insulă: Victoria (10,15; 12,15; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Unirea (16; 18,15; 20,30); 105% Alibi; 13 Septembrie (15; 17; 19, 21), Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Libertăţii (10; 12; 15; 17; 19, 21). Mai tare ca moartea; Maxim Gorki (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30): Abuz de încredere; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21); Dans cuman — Intîlnire pe arena de gheaţă — Vicleanul — De partea cealaltă a ecuatorului; Tinere­tului (16; 18,15; 20,30): Fata cu chitara; 8 Martie (15; 17; 19, 21), Moşilor (15, 17» 19; 21), 30 Decembrie .(11; 15; 17» 19; 21): Despre prietenul meu; Al. Popov (rulează în continuare de la 10—21); Balada voinici Iul; Griviţa (10; 12, 14, 17; 19; 21); Lil Volga (15; 17; 19; 21); Sabie şi zar; Munc (16; 18,10, 20,30); Ştrengarii; Arta (15,30; II 20,30) ; B. Delavrancea (15,30; 17,45; 20 N-a fost în zadar; T. Vladimirescu (15;­­ 19; 2): Haiducii din Rio-Firo; 16 Februar (15; 17; 19; 21): Casa părintească; Ilie Pil­tilie (15,30; 18; 20,30): Stelele; Popule (16; 18,30; 21); Soarta unui om; M. Em­nescu (16; 18,30; 20,45): Revolta peonilo­r Mai (15; 17; 19; 21): Undele eterne; C Coşbuc (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30): Lad Hamilton; G. Bacovia (15; 17; 19, 21): U meci neobişnuit; Drumul Serii (16; 18,1;­ 20,30) : Sînge alb; Aurel Vlaicu (15; 17, 1­ 21): In căutarea comorii. TELEVIZIUNE: 18,30: Informaţiile dup amiezii; 18,35: Emisiune pentru cel mic „Atelierul meşterului Mosorel": Daruri , ziua mamei; 18,50: Filmul de păpuşi „O poveste dintr-o noapte cu lună" — o pro­ducţie a studioului cinematografic „Bucu­reşti"; 19,07: „Din lirica romînească­­ universală"; 19,35: Emisiune de ştiinţă­­ tehnică: „Semiconductorii şi aplicaţiile lo în tehnică" de profesor Tudor Tănăsescu 19,55: „Simfonie pragheză" de W. A. Mo­zart — emisiune realizată de studioul d televiziune din Praga; 20,15: Jurnalul tele­viziunii; 20,35: Artişti amatori în studio program prezentat de ansamblul de cîntec și dansuri al intreprinderii „Flacăra Roși” din București. Ultimele știri.

Next