Scînteia, martie 1960 (Anul 29, nr. 4770-4796)

1960-03-01 / nr. 4770

Nr. 4770 Vedere.din Munții Bucegi. Măsuri ale Consiliului de Miniştri pentru îmbunătăţirea activităţii geologice Partidul şi guvernul acordă o mare atenţie activităţii geologice din ţara noastră în vederea descoperirii şi valorificării rezervelor minerale utile, necesare industriei socialiste în continuă dezvoltare. Ca rezultat al înzestrării Comitetului geologic şi organizaţiilor geologice ale ministe­relor cu aparatură, utilaje şi Cadre de specialitate s-a extins activitatea unităţilor de prospecţiuni şi explo­rări geologice, s-a lărgit considera­bil fondul geologic al ţării cu noi rezerve minerale, s-a îmbunătăţit cunoaşterea potenţialului minier al exploatărilor şi calităţii substanţelor exploatate. Ţinînd seama de dezvoltarea pe care a luat-o activitatea geologică şi de sarcinile ei în continuă creştere, Consiliul de Miniştri a aprobat, printr-o hotărâre recentă, noi măsuri pentru îmbunătăţirea acestei activi­­tăţi­. Astfel, se înfiinţează ,,Institutul geologic“ care are ca sarcină să efec­tueze cercetările ştiinţifice în dome­niul geologiei şi să editeze hărţi geologice. Pentru asigurarea unei activităţi Unitare în sectorul extractiv se cre­ează inspectorate unice de control tehnic şi geologic minier pe regiuni, subordonate şi îndrumate direct de Comitetul geologic şi legate nemij­locit de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale. Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri, acad. Gheorghe Macovei a fost numit preşedinte de onoare al Comitetului geologic, fiind eliberat din funcţia de preşedinte al acestui comitet, pentru a i se da posibilitate să se ocupe numai de munca ştiinţi­fică privind problemele de geologie. Tov. Alexandru Codarcea a fost numit președinte al Comitetului geologic. „Olimpiada albă“ s-a încheiat Marele succes al sportului sovietic Flacăra olim- k pică s-a stins­­ la Squaw Val­ley, duminică, Jg/mm odată cu fes­tivitatea de în- şt­ânt hidere a Jocu- rlor. Mii de tr­ei şi spectatori au salutat încă o­ 1 dată pe sporti­vele şi sportiş­tii prezenţi care — timp de 1I zile — le-au furnizat întreceri pa­sionante. Rezultate deosebite a ob­ţinut la Squaw Valley echipa olim­pică a Uniunii Sovietice. Clasamen­tele finale (după numărul medaliilor, şi punctaj) au situat-o pe primul loc. Numărul de medalii obţinut de sportivii sovietici: şapte de aur, cinci de argint, nouă de bronz, este mai mare decit al echipei unite a Germaniei (patru medalii de aur, trei de ar­gint şi una de bronz) şi al S.U.A. care au obţinut trei de aur, patru de argint, trei de bronz. După cum transmit agenţiile americane de presă United Press şi Associated Press, clasamentul neoficial pe ţări, la Jocurile de la Squaw Valley se prezintă astfel: 1. U.R.S.S. 165,5 puncte; 2. Suedia 71,5 puncte; 3. S.U.A. 71 puncte; 4. Germania 70,5 puncte; 5. Finlan­da 59,5 puncte; urmează Norvegia, Austria, Canada, Franța, Elveţia etc. Surprizele n-au lipsit nici ele. Tînăra patinatoare Helsa Haase din R. D. Germană, hocheiştii ameri­cani care au cîştigat toate jocurile susţinute, elveţiana Ruess — la schi sînt acei cărora nu li se acor­dau prea mari şanse, dar care au răsturnat pronosticurile. Dintre ultimele performante în­­registrate la Squaw Valley se re­marcă noul record mondial la pa­­tinaj-viteză, (10.000 m.) stabilit de norvegianul Knut Johanssen, pre­cum şi rezultatul pe care l-a obţi­nut, într-un concurs de tentativă, „sprinterul ghetu" — , sovieticul Grişin — la 500 n­., 39,6 sec. „Lucrul cel mai important a spus in cuvîntul său preşedintele Comi­tetului Olimpic International, A. Brundage, este că la aceste întreceri concurenţi, oficiali şi spectatori, toţi cei prezenţi s-au simfit pătrunşi de spiritul olimpic, simbol al prieteniei dintre popoare". popoare" În cîteva rînduri La 20 martie vor avea loc în Capi­tală întrecerile celei de-a 5-a ediţii a „Crosului Balcanic“ la care vor par­ticipa atleţi şi atlete din R.P. Bulgaria, Grecia,­ Iugoslavia, Turcia şi R.P. Ro­­mînă. In vederea acestui eveniment atleţii români şi-au continuat duminică pregătirile participînd la un concurs de verificare care a avut loc pe pista hipodromului Băneasa-galop. La femi­nin (2.000 m) prima s-a clasat Elisa­­beta Todorov. Proba masculină, (10.000 m) s-a încheiat cu victoria maestrului sportului C. Grecescu. Duminică seara s-a disputat la Stutt­gart întîlnirea internaţională de hand­bal în 7 dintre echipele masculine Di­namo Bucureşti şi F.A. Göppingen, contînd pentru semifinalele „Cupei campionilor europeni“. Echipa cam­pioană a R.F. Germane a obţinut vic­toria cu scorul de 10—8 (5—4). Ttn cadrul unei reuniuni atletice des­făşurate la Berlin pe teren acoperit atletul Siegfried Herman (R.D. Ger­mană) a realizat cea mai bună per­formanţă mondială în proba de 1.500 m cu timpul de 3'44’’7/10. Pînă acum cel mai bun rezultat din lume apar­ţinea­ americanului Wes Santee cu 3’48”3/10. ★ Comitetul de organizare a celui de-al 7-lea campionat mondial de fotbal s-a întrunit în oraşul Băle (Elveţia) pentru a stabili grupele preliminarii şi data de disputare a turneului final care va avea loc în anul 1962 în Chile. In urma tragerii la sorţi, cele 54 de ţări înscri­se la campionat au fost repartizate pe grupe, în vederea meciurilor elimina­torii care se vor disputa (tur și retur) între 15 mai 1960 și 31 decembrie 1961. Echipa țării noastre face parte din gru­pa a VII-a împreună cu Italia și în­vingătorul seriei Cipru, Israel, Etiopia. Standuri cu cadouri in notările întreprinderi Pentru a-şi putea procura mai uşor cadouri cu prilejul zilei de 8 Martie, Uniunea cooperativelor meş­teşugăreşti din oraşul şi regiunea Bucureşti a luat iniţiativa de a or­ganiza în incinta marilor întreprin­deri standuri cu obiecte de artizanat­. Un asemenea stand, aprovizionat cu sortimente variate de artizanat, va fi amenajat zilele acestea la Atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie“.­ ­pro- INFORMAŢII • Luni după-amiazâ a avut loc de­cernarea titlului de membru de onoare al Societăţii ştiinţelor medicale din R.P. Romînă profesorului doctor V. N. Mia­­sişcev, membru Corespondent al Acade­miei de Ştiinţe a U.R.S.S., directorul Institutului de psihoneurologie din Le­ningrad. • Soprana Iulia Wiener, solistă a O­­perei d­­ Stat din Sofia, şi-a dat con­cursul duminică seara pe scena Teatru­lui de Operă şi Balet, într un specta­col cu opera „Trubadurul“ de Verdi, în care a interpretat rolul Leonorei. Conducerea muzicală a spectacolului a aparţinut dirijorului Egizio Massini, maestru emerit al artei. • Cel de al treilea recital extraordi­nar susţinut duminică seara, în sala Ateneu­ţii R. P. Române, de pianistul sovietic Sviatoslav Richter, a fost con­sacrat în întregime creaţiei Tul Beetho­ven Programul a cuprins patru dintre sonatele marelui clasic pe care pianis­tul sovietic le-a interpretat cu deose­bită profunzime, şi originalitate. Arta excepţională a lui Sviatoslav Richter a prilejuit ascultătorilor clipe de­­mare emoţie artistică. Luni dimineaţa, pianistul Sviatoslav Richter a părăsit Capitala, îndreptîn­­du-se spre­ Moscova. • Pe lîngă căminele culturale şi ca­sele raionale de cultură din regiunea Suceava funcţionează mai mult de 610 cercuri de cultură generală care sunt frecventate de aproape 12.000 de oa­meni ai muncii. La aceste cercuri se predau lecţii pe teme ca : „Din trecu­tul de luptă al poporului nostru“, „Să ne cunoaştem patria“, „Omul descope­ră tainele naturii“, „Călătorie pe glob“ ‘etc.­­ La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 29 februarie 1960 au ieşit următoa­rele opt combinaţii de litere : 1) A.E.R. ; 2) J.D.V. ; 3) C.U.J. ; 4) O.H.K. ;­­5) . N.S.J. ;­ 6). F.K.W. ; 7) G.B.S. ; 8)C.N.R. (Age­prea) „Cu românii, vom avea un meci dificil“ ( PARIS (de la corespondentul­­ „Agerpres"). [ Simbătă după amiază, echipa du rugbi a Franţei, cu Vannier,Do- ■ menech, Danos, Martine şi cei- '­­ lalţi, a terminat la egalitate f (3-3), meciul cu echipa Angliei,­­ disputat pe stadionul Colombes ’ [ din Paris. f înaintaşii englezi au reu- ■ [ şit sa facă faţă atacurilor îna- \ \ intaşilor francezi, anihilînd pune- j | tul forte al echipei franceze. Tot J­­ ce învăţaseră Rocques, De Gre­­j f gorio, Celaya de la doctorul Mias, \ | căpitanul echipei, se pare că a J [ fost insuficient pentru întîlnirea de j f acum cu englezii, f Meciul de pe stadionul Cp- j f lombes a fost caracterizat drept j­­ un meci de uzură. Denis Lalan- j I ne, ziaristul francez care a în-, j f soţit echipa sa în turneul din Afric j [ ca de Sud, spunea : „Cheia in-­­ I succesului francezilor se datores- j f te jocului excelent al liniei a treia J I a echipei engleze. Dános şi Mar­­j I tine n-au putut mişca...“. [ Gîndindu-se la meciul de la­­ I Bucureşti, din 5 iunie, Lalanne a j I mărturisit (mai ales că a asistat ) [ acum trei ani din tribuna presei j f de la stadionul „23 August" la j ( meciul Romînia-Franța) că romi-­­­j-­nii au făcut un joc bun atunci și­­­­ că pe teren propriu vor fi tot­a­l atît de dificil de întrecut, precum J I au fost, simbătă, englezii. ” S­C­I­N­T­E­I­A TELEGRAME EXTERNE Deschiderea Tîrgului Internaţional de la Leipzig LEIPZIG 28 (Agerpres).­­ La 28 februarie la Leipzig s-a deschis tra­diţionalul Tîrg Internaţional de pri­măvară. Anul acesta alături de state industriale dezvoltate ca Anglia, Franţa, Belgia şi altele la Tîrg vor participa şi state care nu de mult au păşit pe calea dezvoltării indepen­dente, ca India, Ghana, Maroc, Tu­nis. Printre participanţii la Tîrg se numără Argentina, Brazilia, Uru­guay, R.A.U., Irak şi altele. în seara zilei de 27 februarie a avut loc la Leipzig şedinţa festivă la care au participat conducători ai Republicii Democrate Germane, re­prezentanţii opiniei publice, mem­brii delegaţiilor străine, industriaşi şi comercianţi din diferite ţări şi membri ai corpului diplomatic. Heinrich Rau, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D. Ger­mane şi ministru al Comerţului Ex­terior şi Intergerman, care a rostit -o la o cuvîntare în faţa participanţilor, a declarat deschis Tîrgul Interna­ţional de primăvară din 1960. ★ LEIPZIG 29 (Agerpres). — La 28 februarie pavilionul R. P. Ro­míne la Tîrgul Internaţional de pri­măvară de la Leipzig a fost vizitat de Otto Grotewohl, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. D. Germane, Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri şi ministru al Afa­cerilor Externe al R.D. Germane, şi de alţi membri al guvernului R.D. Ger­mane, precum şi de delegaţia guver­namentală a U.R.S.S. condusă de R. D. Petuhov. Oficialităţile şi vizita­torii şi-au exprimat admiraţia faţă de gama variată şi volumul exponatelor din pavilionul ţării noastre, expresie a dezvoltării industrial© a R. P. Ro­míne. Luptele din Algeria CAIRO 28 (Agerpres). — La Cairo a fost dat publicităţii comunicatul înaltului Comandament , al Armatei algeriene de eliberare naţională cu privire la luptele din Algeria în pe­rioada 22—26 februarie. Unităţile trupelor algeriene, se arată în comunicat, au atacat pozi­ţiile franceze în opt puncte. Detaşa­mentele de partizani au efectuat 14 atacuri neaşteptate asupra punctului de concentrare a trupelor franceze precum şi asupra posturilor de po­liţie. Inamicul a pierdut 290 soldaţi şi ofiţeri ucişi, alţi 90 au fost răniţi , au fost distruse 17 autocamioane mi­litare şi automobile blindate, au fost doborîte opt avioane militare, a fost aruncat în aer un tren mili­tar şi au fost capturate arme şi muniţii. Un număr de şase soldaţi din ar­mata franceză au trecut de partea armatei algeriene de eliberare na­ţională., ■ — .......... Q«­ -0*0-„OAMENILOR DE BUNA-CREDINȚA DIN ÎNTREAGA LUME!“ Scrisoarea lui M. Glezos ATENA 29 (Agerpres). — Ziarul „Ar­­ghi“ din 28 februarie a publicat o scrisoare a lui Manolis Glezos adre­sată oamenilor de bună-credință din lumea întreagă. Arătînd că la 12 martie se va exa­mina în Areopag cererea de revizuire a procesului şi a sentinţei date de Tribunalul militar din Atena. Manolis Glezos scrie printre altele : „Nu mai e nevoie să vorbim despre faptul că sentinţa este nedreaptă... Sunt sincer convins că nimeni, nici chiar cei cu mintea întunecată de fa­natism nu pot crede că eu şi tovară­şii mei sîntem spioni. Oameni liberi ai lumii ! Auziţi vocea suferinţelor Greciei ? Aproape 2.500 de patrioţi care în anii 1941-1944 au luptat cu arma în mină în prima linie a luptei antifasciste şi antihitleriste a popoarelor, dintre care majoritatea au fost pionieri ai măreţei mişcări naţio­nale de rezistenţă din Grecia, au ră­mas, din anul 1945, timp de 15 ani, închişi în închisori... Prieteni dragi ! Constituţia noastră prevede libertatea de acţiune a tuturor partidelor, libertatea întruniri­lor şi de organizare. Ce se petrece, însă, în realitate ? De 13 ani un partid mare - Partidul Comunist din Grecia *- se află in afara legii. Este persecu­tat nu numai acest partid dar şi par­tide reprezentate în parlament. Parti­dul EDA, primul partid al opoziţiei parlamentare, este cel mai persecutat. Eu şi tovarăşii mei mulţumim tuturor celor din Grecia şi din lumea întrea­gă pentru ceea ce aţi făcut pentru noi. Ceea ce noi cerem, vă cerem nu atît în numele nostru cit în numele soartei democraţiei în ţara care a fost leagănul acesteia". ------ ----------------6» I­­ UN COLŢIŞOR AL SUDULUI DINCOLO DE CERCUL POLAR Locuitorii oraşului sovietic No­rilsk, situat departe dincolo de cercul polar, se pot bronza „la soare“ chiar şi în timpul nopţii po­lare. Recent s-a deschis la Norilsk un nou bazin de înot prevăzut cu lămpi de cuarţ. Sub razele lor oa­menii se pot bronza tot atît de fru­mos ca pe malul sudic al mării. Noaptea polară s-a lăsat deasupra oraşului dar în jurul bazinului oa­menii fac plajă. „SEMNE DUREROASE" Intr-un articol in care subliniază corupţia tineretului din familiile aristocrate din Istanbul, ziarul „Vatan“ arată că în ultimul timp furturile, petrecerile şi orgiile puse la cale de tineri din burghezia turcă au luat o mare amploare. Zia­rul subliniază că sumele de bani obţinute de „fii degeneraţi ai îm­buibaţilor din înalta societate turcă sunt cheltuite pentru plăcerile unei vieţi desfrînate şi extravagante“. Intr-o ţară ca Turcia, conchide ziarul, unde dreptatea şi ordinea socială nu funcţionează normal, a­­ceste fapte sunt „semne dureroase“. IMPORTANTE DESCOPERIRI ARHEOLOGICE ÎN EGIPT Expediţia arheologică a Universi­tăţii din Cairo, sub conducerea dr. Abdel Moneim Bakr, a descoperit în regiunea Eneiba aproximativ 400 de cavouri şi morminte şi aproximativ 1.000 de mumii din Egiptul antic. In cavouri au fost găsite diferite us­tensile, podoabe, unelte de muncă confecţionate din marmură, cupru, argint şi aur, precum şi alte obiec­te. Dr. Abdel Moneim Bakr a carac­terizat mormintele descoperite ca fiind unele din cele mai vechi mor­minte egiptene. DIN CAUZA SUBALIMENTAŢIE! Fiecare al treilea copil de culoare din Uniunea Sud-Africană moare din cauza subalimentaţiei. Mulţi dintre supravieţuitori mor înainte de a atinge virsta de patru ani. După cum transmite agenţia U.P.I., aceste date sunt cuprinse în două studii ştiinţifice despre starea să­nătăţii copiilor de culoare în Uniu- J nea Sud-africană. 1 Pe tractoare — oameni bine pregătiţi! (Urmare din pag. I-a) Pentru realizarea acestor obiec­tive, sarcini de mare însemnătate revin Ministerului Agriculturii, cît şi S.M.T.-urilor şi gospodăriilor de stat pe lîngă care funcţionează şcoli profesionale de mecanici agri­coli. Trebuie să fie limpede condu­cătorilor acestor unităţi că de pro­pria lor activitate pentru ridicarea pregătirii profesionale a ucenicilor depinde asigurarea cadrelor de me­canizatori necesari agriculturii noas­tre socialiste. Ministerul Agriculturii, căruia îi revine sarcina de a asigura unitatea procesului de pregătire a viitorilor mecanizatori, trebuie să îmbunătăţească controlul şi îndru­marea şcolilor respective, urmărind deopotrivă ridicarea nivelului teo­retic şi practic al invăţămintului, cît şi crearea unor condiţii bune de cazare şi hrană ucenicilor. Odată cu începerea lucrărilor agricole de primăvară, ucenicii din şcolile profe­sionale de mecanici agricoli vor fi trimişi în practică în S.M.T. şi G.A.S. Conducătorii acestor unităţi vor tre­bui să ocupe cu răspundere de fe­lul cum sunt ajutaţi să-şi însuşească meseria. Zi de zi să se urmărească ca viitorii mecanizatori să fie formaţi ca muncitori înaintaţi, educaţi în spiritul grijii faţă de avutul obştesc, al simţului de r­ăspundere pentru munca pe care o vor depune, întru­­cît de aceasta depinde recolta, de­pinde plinea atîtor oameni. Maiştrii şi ceilalţi lucrători din S.M.T. şi G.A.S. sunt chemaţi să în­conjoare cu dragoste şi căldură pe cei care urmează şcolile de meca­nici agricoli, să le împărtăşească din experienţa muncii lor. Este o cinste pentru un mecanizator fruntaş să contribuie la calificarea celor care învaţă acum această meserie. Creşterea şi formarea viitoarelor cadre de mecanizatori trebuie să constituie şi o preocupare a orga­nelor şi a organizaţiilor de partid- Comitetele regionale şi raionale, or­ganizaţiile U.T.M. să controleze ac­tivitatea acestor şcoli, să ia măsuri de îndreptare acolo unde se sem­nalează lipsuri, să urmărească în­deaproape educarea tractoriştilor în spiritul dragostei de muncă şi de avutul obştesc astfel ca ei să devină cadre de nădejde pentru agricultu­ra noastră socialistă. Pregătirea viitorilor mecanizatori, făuritorii de mîine ai recoltelor mari, este o sarcină de mare răspundere care trebuie privită ca o parte in­tegrantă a măsurilor luate de partid în vederea consolidării continue a sectorului socialist din agricultură şi sporirii producţiei agricole. Răspunzînd invitaţiei lui Jawaharlal Nehru Ciu En-lai va vizita India PEKMN 28 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia China Nouă, la 26 fe­bruarie, Ciu En-lai, premierul Consiliu­lui de Stat al R. P. Chineze, a adre­sat lui Jawaharlal Nehru, primul mi­nistru al Indiei, o scrisoare în care ac­ceptă invitaţia de a vizita India şi de a duce tratative cu privire la rezolva­rea paşnică a incidentelor de frontie­ră dintre cele două ţări. Mulţumind pentru invitaţia care i-a fost adresată, Ciu En-lai arată în scri­soare că guvernul Republicii Populare Chineze consideră dintotdeauna că prietenia dintre popoarele Chinei şi Indiei este veşnică, că litigiile de fron­tieră dintre cele două ţări trebuie şi pot fi pe de-a-ntregul rezolvate pe cale prietenească şi paşnică şi că cele două ţări nu trebuie să şovăie în nă­zuinţa lor comună spre rezolvarea paş­nică a litigiilor de frontieră din cau­­za unor divergenţe temporare de pă­reri şi a unor incidente nefericite , neprevăzute. De aceea, guvernul chi­nez are o atitudine pozitivă faţă de această intîlnire. Doresc îndeosebi, subliniază Ciu En lai, să văd că eforturile noastre co­mune vor împrăştia norii care planea­ză deasupra relaţiilor dintre ţările noa­stre, astfel ca relaţiile seculare de prietenie dintre ele să se intarească şi să se dezvolte. Datorită unor motive în legătură cu probleme de stat, scrie Ciu En-lai, va putea veni în ţara dv. în luna aprilie Data precisă va fi convenită pe caii diplomatică. * DELHI 29 (Agerpres).. - TASS trans­mite : La 29 februarie primul ministru Nehru a informat pe membrii Came­rei Populare a parlamentului indian că a primit scrisoarea de răspuns din partea lui Ciu En-lai, premierul Con­siliului de Stat al R­­P. Chineze. Nehru şi-a exprimat speranţa că cei doi premieri se vor intîlrii înainte de sfîrşitul lunii aprilie, cînd el va trebui să plece din ţară pentru a participa la conferinţa primilor miniştri ai ţări­lor Commonwealth-ului. Nehru a sub­liniat că India va acorda ospitalitate premierului Consiliului de Stat al R.P. Chineze în timpul vizitei lul la Deihu Doi muncitori şomeri, Francesco Lettiga şi Michele Mosea, de 32 şi respectiv 33 d« afli, dl« S. Gion­vannia Teduccio (Italia) au pătruns zilele trecute pe şantierul de cons* trucţii „Ciaippa* relli“ (Napoli) şi s-au urcat pe 0 macara la 30 la» înălţime de und« au ameninţat «ă se vor arunca Id pămînt dacă pro­­prietarul firmei mi le garantează o angajare imediată. Cei doi șomeri nu au coborit de-, cît atunci cît­d an­treprenorul lucră­rilor a promis că-l va angaja. Pag. 3 «««**«** Submarine-fantomă, sateliţi orfani şi mari­ ducese... Toată prima jumătate a acestei luni, golful Nuevo de pe coasta sud-americană a fost teatrul unei ne­obişnuite concentrări de forţe. Jude­caţi numai : un port-avion cu avioa­nele respective, patru distrugătoare, o flotilă de fregate, cîteva corvete - plus două vase auxiliare ale ma­rinei, plus un vas oceanografic în­zestrat cu aparate de detectare elec­tromagnetică, plus încă niște avioane echipate special pentru vinătoarea de submarine... Căci de submarin era vorba — de un submarin miste­rios, care in mod misterios ar fi pă­truns in golf şi în mod tot atît de misterios l-ar fi părăsit după mai bine de două săptămini de acţiuni infructuoase ale urmăritorilor săi... In tot timpul pe care l-ar fi petre­cut în apele teritoriale ale Argen­tinei, nimeni n-a văzut pe pretinsul musafir, nici un aparat nu i-a detec­tat prezenţa. (Cu excepţia unui preot care, dăruit pare-se de pronia divină, cu simţuri mai ascuţite ca radarul, i-a descris cu relativ belşug de a­­mănunte dimensiunile şi forma). Ceea ce n-a împiedicat forţele aero­­navale să bombardeze fără economie de proiectile apa golfului. La termi­narea operaţiunilor, mulţime de peşti pluteau melancolic pe ocean nn cu burta către cer, luîndu-l martor al nemeritatei urgii căreia îi căzuseră victime... Presa occidentală a relatat acea­stă întîmplare dîndu-i proporţii di­verse, după genul şi culoarea fiecă­rui ziar sau săptămînal. Unii obser­vatori aminteau că e a treia aseme­nea întîmplare înregistrată in ceva mai mult de un an şi jumătate în Argentina, ale cărei coaste par ast­fel să aibă pentru navei© misterioase o atracţie înrudită cu aceea pe care, după cum se ştie, castelel© scoţiene o exercită asupra fantomelor. Alţii semnalau că submarinul s-a ivit în apele golfului Nuevo... tocmai în momentul cînd la Buenos Aires Mi­nisterul Economiei începuse reexami­narea bugetului militar. Alţii menţio­nau că, acum nouăsprezece luni, după prima asemenea apariţie, a fost cumpărat port­avionul britanic „Warrior“ (acelaşi care acum, sub numele de „Independencia“, a luat parte la acţiunile din golful Nuevo). [Desfăşurarea ulterioară a evenimen­telor a arătat că acei comentatori care şi-au îngăduit să facă asocieri intre submarinul-fantomă şi discuţia asupra creditelor militare n-au prea greşit: se pare că marina republicii nu are a se plinge de concluziile la care, in aceste împrejurări dramatice, a ajuns Ministerul Economiei. In afară de pitorescul indiscutabil al întîmplării este însă demn de ob­servaţie şi felul în care enigmaticul submarin a navigat, nu in apele li­niştite ale golfului Nuevo, ci în co­loanele acelor ziar© pe care nimic nu ie îngrijorează atît ca destinderea internaţională. De la insinuări stre­curate pe ocolite s-a ajuns la afir­maţii pe şleau : „s-ar putea ca gol­ful Nuevo să fie folosit in mod obiş­nuit ca adăpost de către submarine sovietice“... Ziariştii occidentali care-l însoţeau pe Anastas Mikoian în Cuba l-au întrebat, isteţi nevoie mare, ce părere are despre toată a­­ceastă istorie. Mikoian a răspuns că e mai mare păcatul de bieţii peşti, împreună cu alte state, U.R.S.S. de­clarase dealtfel oficial că nu are nici un submarin in apele numitului golf. Pe cînd misteriosul vizitator sub­acvatic era semnalat în apele argen­­tiniene, Ministerul Apărării al S.U.A. denunţa la rîndul lui prezenţa, in cer de­ data asta, a altei apariţii neobiş­nuite : un satelit artificial, la fel de misterios, dă ocol pămîntuluî. Pe tă­cute, adică neemiţînd semnale radio. Comunicatul declara că serviciile de detectare americane au reperat doar „obiectul necunoscut“, fără a-i putea stabili nici origina nici caracterul — dar nu se sfia să lanseze ideea că „am­ putea fi de origină sovietică". in timp ce presa exploata cu mare zar­vă ipoteza furnizată de Pentagon, oamenii de ştiinţă s-au arătat mai rezervaţi. Specialiştii danezi, de pil­dă, au­ emis părerea că ar putea fi vorba­ de ultimul „Discoverer", ame­rican, lansat la 4 februarie. Cum emiţătorul radio al satelitului n-a funcţionat, reperarea şi urmărirea lui în spaţiu au fost imposibile, iar servi­ciile americane, ca să curme o discu­ţie neplăcută, declaraseră scurt că satelitul nu s-a plasat pe orbită. „Dar nimic nu dovedeşte că ei nu s-au in­­serat" se spune la Copenhaga. Să se fi speriat militarii americani de satelitul defect construit în propriile lor laboratoare ? Eventualitatea n-ar fi lipsită de haz... Cu atît mai mult cu cît şi in Sta­tele Unite se desfăşoară acum dez­bateri asupra creditelor militare — dezbateri cu atît mai zgomotoase cu cît S.U.A. se află nu numai în preaj­ma unui nou an bugetar, ci şi în pli­nă campanie electorală. Oameni po­litici şi tehnicieni, militari şi ziarişti, discută despre potenţialul militar al S.U.A., comisii senatoriale anchetea­ză, democraţii acuză pe republicani de răminerea în urmă americană în domeniul rachetelor, iar republicanii declară că vina e mai veche şi că ei n-au făcut decit să culeagă roadele anterioarelor guvernări democrate. In toiul unei asemenea dezbateri, apari­ţia unui „satelit mut" e un adevărat dar al cerului ; produce senzaţie, alimentează polemicile, agită­­ spiri­tele... şi, probabil, ajută la umflarea creditelor militare. In anii trecuţi, orice tendinţă către destindere aducea in coloanele ace­loraşi ziare o mare afluenţă de „far­furii zburătoare", care, dacă nu erau de nici un folos gospodinelor, erau în schimb menite să insufle opiniei publice occidentale un sentiment de nelinişte, de insecuritate. Or, farfu­riile zburătoare s-au tocit, pe de o parte prin excesivă întrebuinţare, pe de alta prin „uzură morală" - căci tehnica nu stă pe loc, iar farfuriile trebuie azi să zboare prin spaţiul cosmic sau cel puţin să se tîrascâ pe fundul oceanelor. Aşa incit acum, nu mult înainte de plecarea lui N. S. Hruşciov in Franţa, de începerea lu­crărilor celor zece pentru dezarmare, de întîlnirea la nivel înalt, de călă­­toria-răspuns a președintelui S.U.A. in Uniunea Sovietică, presa occiden­tală a adăpostit cu plăcere in pagi­nile ei submarinul-fantomă din golful Nuevo, satelitul orfan detectat de Pentagon... și, pentru uzul cucoane­lor sentimentale, o nouă mare­ duce­­să care ar fi supravieţuit în mod mi­raculos fostei familii imperiale ruse, o oarecare doamnă Marga Boodis care trăieşte in Italia şi care a de­clarat brusc săptămânalului milanez „Le Ore“ că ea ar fi marea ducesă Olga, fiica cea mai mare a răposa­tului ţar. De unde se vede că există o foarte ■ strinsă legătură între submarine-fan­­tomă, sateliţi orfani, mari-ducese şi", vechile farfurii zburătoare ,­­ fac parte din acelaşi arsenal. FLORICA ŞELMARU .

Next