Scînteia, mai 1960 (Anul 29, nr. 4823-4847)
1960-05-03 / nr. 4823
Pag. 2 Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu) . (Urmare din pag. I-a) Poporul român transmite un călduros salut frăţesc marelui popor sovietic, constructor al comunismului, şi popoarelor din toate ţările socialiste. Ideile socialismului exercită o influenţă şi o atracţie din ce in ce mai puternică asupra oamenilor muncii din ţările capitaliste, care trăiesc încă in condiţii grele de exploatare, ele le luminează calea in lupta lor pentru o viată mai bună, pentru libertate şi pace. Cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenii muncii din tara noastră isi manifestă solidaritatea lor frăţească cu lupta celor ce muncesc din ţările capitalului împotriva şomajului şi mizeriei, pentru îmbunătăţirea salariilor, condiţii mai bune de muncă, pentru drepturi democratice, progres social şi pentru pace între popoare. Cu o putere irezistibilă se desfăşoară lupta popoarelor asuprite din colonii pentru cucerirea independenţei naţionale, apropiind sfirşitul putredului şi ruşinosului sistem colonial, atit de unit de popoare. Poporul român îşi exprimă solidaritatea cu popoarele din colonii, care luptă pentru eliberarea lor naţională, şi urmăreşte cu vie simpatie succesele ce le obţin popoarele care au scuturat jugul colonial şi luptă pentru consolidarea independenţei şi dezvoltarea economiei lor naţionale. Popoarele din întreaga lume îşi manifestă din ce în ce mai puternic hotărirea lor de luptă împotriva războiului, pentru apărarea păcii. Ideile leniniste ale coexistenţei paşnice între popoare, pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, cuceresc zi de zi noi şi noi mase de oameni din toate ţările, cercuri tot mai largi ale opiniei publice mondiale. Iniţiativele de pace ale Uniunii Sovietice, istoricele ei propuneri cu privire la dezarmarea generală şi totală, misiunea de pace a tovarăşului Hruşciov într-o serie de ţări şi tratativele pe care le-a purtat cu conducătorii acestora, constituie contribuţii de cea mai mare însemnătate la slăbirea încordării internaţionale şi îmbunătăţirea relaţiilor între state şi se bucură de aprobarea unanimă a poporului nostru, ca şi a tuturor oamenilor dornici de pace de pe glob. In curînd va avea loc conferinţa la nivel înalt a celor patru mari puteri, de la care popoarele cer şi aşteaptă un aport important la rezolvarea celor mai urgente probleme de care depinde consolidarea păcii în lume. Eforturile ce se depun pentru însănătoşirea atmosferei internaţionale întîmpină împotrivirea cercurilor imperialiste agresive care acţionează în continuare de pe poziţiile politicii falimentare a „războiului rece", încercînd în fel şi chip să împiedice statornicirea unor relaţii de colaborare paşnică intre state. Dar desfăşurarea evenimentelor internaţionale arată că forţele mondiale cointeresate în apărarea păcii sunt cu mult superioare forțelor imperialiste agresive, că in epoca noastră este posibilă preîntimpinarea războiului. întărirea continuă a vigilenţei popoarelor şi unirea şi mai puternică a tuturor forţelor iubitoare de pace este chezăşia sigură a victoriei păcii in lume. Partidul şi guvernul nostru duc cu fermitate o politică de întărire a unităţii şi colaborării frăţeşti cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, o politică de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat. Republica Populară Romînă participă activ la lucrările Comitetului celor 10 state pentru dezarmare şi la o serie de alte organisme internaţionale. Propunerile guvernului R.P Romíne cu privire la transformarea regiunii Balcanii dintr-o zonă a Înţelegerii şi a păcii, denuclearizată şi fără arme rachetă, sunt o contribuţie la dezvoltarea colaborării prieteneşti între statele din Balcani, la apărarea şi consolidarea păcii în lumea întreagă. Tovarăşi, Sărbătorind ziua de 1 Mai, oamenii muncii din patria noastră, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, îşi manifestă hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort de a munci cu şi mai multă abnegaţie pentru Înfăptuirea sarcinilor planului de dezvoltare a economiei naţionale, creşterea continuă a bunăstării poporului muncitor, pentru întărirea şi înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Populară Romînă, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi guvernul Republicii Populare Romíne urează din toată inima tuturor celor ce muncesc din patria noastră să obţină noi şi însemnate succese in lupta şi munca lor nobilă şi eroică. Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Trăiască şi să se întărească unitatea ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina ! Trăiască eroica noastră clasă muncitoare aliata sa de nădejde, ţărănimea muncitoare, întregul nostru popor muncitor ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, inspiratorul şi organizatorul luptei poporului romín pentru făurirea vieţîî noi, socialiste ! Trăiască pacea şi prietenia între popoare ! (Urmare din pag. I-a.) Numeroase erau panourile care vorbeau de succesele întreprinderilor bucureştene in întrecerea in cinstea Congresului. Ceferiştii „Griviţei Roşii" au purtat cu mindrie portretele fruntaşilor: Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, inginerul Teodor Rogoz, strungarul Gheorghe Pintilie, turnătorul on Benaru. Cinstea de a demonstra în fruntea colectivului uzinelor de maşini agricole „Semănătoarea" a revenit anul acesta muncitorilor din brigăzile conduse de Tudor Bălan, Alexandru Ilie, Şerban Radu, Dumitru Andrei şi Cezar Micu. ^Vom munci fi vom lupta Pacea o vom apăra \/i Peste capetele mulţimii zăreai adesea portretele lui Marx, Engels, Lenin, portrete ale lui I. V. Stalin, portrete ale lul N. S. Hruşciov şi ale altor conducători ai partidelor comuniste şi muncitoreşti din întreaga lume. Din cind in cînd — dind glas sentimentelor internaţionaliste ale maselor muncitoare, încrederii lor in unitatea de nezdruncinat a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, voinţei lor neabătute de pace — răsunau cu putere lozincile: „Pentru pace luptăm noi, / Jos cu acei ce vor război !" „Vom munci şi vom lupta / Pacea o vom apăra" sau „U.R.S.S. / bastion al păcii e!“ şi alte lozinci de solidaritate cu popoarele iubitoare de pace de pretutindeni. Sutele de mii de demonstranţi şi-au exprimat nădejdea că viitoarea Conferinţă la nivel înalt a celor patru puteri, care se va deschide in curînd la Paris, va aduce o temeinică contribuţie la înseminarea orizontului internaţional, la lărgirea şi consolidarea destinderii şi colaborării între state. ...O adevărată sărbătoare a tinereţii, a vigoarei şi dragostei de viaţă a fost demonstraţia sportivilor, mai plină de inventivitate, de graţie şi armonie ca oricine. ...Iar cind coloanele lor s-au pierdut în depărtare, peste întinderea marii pieţe s-au înălţat din mii de piepturi acordurile solemne ale internaţionalei — simbol sonor al puterii de neînfrînt a clasei muncitoare in lupta pentru ziua de miine luminoasă a întregii omeniri ...Cite ceva din ceva ce n-au putut zugrăvi cuvintele, veţi găsi în reportajul nostru fotografic. Dar există oare fotografie sau cuvint în stare să redea atmosfera de nedescris care a domnit la această minunată sărbătoare populară a bucuriei vieţii noi ? -p#o-Entuziasm şi voie bună In vechea cetate culturală a Moldovei IAŞI (coresp. „Scînteii“). La Iaşi, din primele ore ale dimineţii, peste 60.000 de oameni ai muncii s-au îndreptat spre Piaţa Unirii, pentru a lua parte la demonstraţia de 1 Mai. Despre însemnătatea marii sărbători a vorbit Iovi Mihai Vătavu, secretar al Comitetului regional de partid Iaşi. Demonstraţia oamenilor muncii a fost deschisă de gărzile muncitoreşti. Trec apoi prin faţa tribunelor muncitorii de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, urmaţi de textiliştii ieşeni. în primele rinduri defilează filatoarele fruntaşe Grigoraş Geta, Artimov Olimpia, Botez Elena şi altele din brigada condusă de Pricop Zoiţa, care obţin succese însemnate în economisirea materiei prime şi reducerea preţului de cost. Urmează constructorii ieşeni care, în cinstea Congresului partidului, s-au angajat să reducă preţul de cost pe apartament cu cel puţin 1.000 lei şi să realizeze intr-un termen mai scurt o serie de obiective importante. Prin faţa tribunelor trec oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, mii de studenţi şi elevi, care îşi manifestă recunoştinţa şi dragostea faţă de partid şi guvern pentru condiţiile create dezvoltării ştiinţei şi culturii în patria noastră. Pregătindu-se pentru sărbătorirea a 100 de ani de la înfiinţarea universităţii ieşene, care are astăzi 8.000 de studenţi, cadrele didactice şi stu- Înfrăţiţi în muncă TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“).— In oraşul înfrumuseţat cu noi construcţii, cu numeroase spaţii verzi şi ronduri de flori, oamenii muncii români şi maghiari au sărbătorit cu entuziasm ziua de 1 Mai. La miting au vorbit tov. Băţaga Ioan, secretar al comitetului regional al P.M.R., în limba romînă, şi tov. Csavar Béla, membru in biroul comitetului regional P.M.R., preşedintele consiliului regional sindical, în limba maghiară, înfrăţiţi în munca pentru construirea vieţii noi, oamenii muncii romîni şi maghiari scandează continuu lozinci prin care îşi manifestă dragostea şi ataşamentul faţă de partid şi guvern, faţă de patrie — Republica Populară Romînă. Demonstraţia, la care au participat peste 40.000 oameni ai muncii, este deschisă de gărzile muncitoreşti. Intr-o revărsare entuziastă şi pitorească, mulţimile muncitoare — sute de mii de oameni — şi-au exprimat In întreaga ţară ataşamentul faţă de politica partidului, hotărîrea de a întîmpina cel de-al III-lea Con- ■ agres al partidului cu noi victo- rii în construcţia socialistă. In , fotografia de sus: Un aspect de la demonstraţia oamenilor muncii din Oraşul Stalin. La demonstraţia de la Cluj au participat şi întovărăşiţi din comuna Floreşti şi cartierul Mănăştur (fotografie din stînga), însufleţiţi de hotărîrea de a obţine noi succese şi da a întîmpina cu cinste apropiatul Congres al partidului, oamenii muncii salută plini de voie bună, cu mare căldură şi dragoste, pe conducătorii partidului şi guvernului, exprimîndu-şi devotamentul faţă de orînduirea populară. (Foto Gh. Vintilă) SE ÎNTEIA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţară Sub steagul partidului ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). Ziua de 1 Mai a găsit oraşul Stalin împodobit sărbătoreşte. La orele 9 dimineaţa a fost deschis mitingul oamenilor muncii, la care a luat cuvîntul tov. Ion Mărcuş, secretar al Comitetului regional de partid Stalin. A urmat apoi marea demonstraţie a oamenilor muncii. Ca în toţi anii, primele trec gărzile muncitoreşti. Urmează apoi marea coloană a constructorilor de autocamioane de la „Steagul Roşu" In cinstea congresului partidului, ei au dat peste plan 40 de autocamioane şi au economisit 120 tone metal. Printre demonstranţi se află mulţi inovatori de seamă, care au adus uzinei, în numai 4 luni, economii de 2.100.000 lei. Trec apoi constructorii de utilaj petrolier de la „Strungul“ şi textiliştii de la „Partizanul roşu“, întreprindere care în ultimul timp a îmbunătăţit mult calitatea produselor. Răsună oraşul de lozinci mobilizatoare, care cheamă la înfăptuirea politicii partidului. Nu-i coloană în care să nu se vadă placarte pe care sunt înscrise angajamente în cinstea Congresului al III-lea al P.M.R. Constructorii de tractoare de la „Ernst Thälmann“ raportează despre succesele lor: 210 tractoare peste plan, economii la preţul de cost în trimestrul I al acestui an de 2.014.000 lei. Trec în coloane viitorii ingineri ai uzinelor — studenţii Institutului politehnic din Oraşul Stalin, împreună cu ei defilează studenţii chinezi, albanezi, bulgari, coreeni, greci, care învaţă aici. Cei peste 70.000 de manifestanţi care au luat parte la demonstraţia de 1 Mai au exprimat hotărîrea oamenilor muncii din această importantă regiune a ţării de a întîmpina Congresul al III lea al partidului cu noi succese în construcţia socialistă. Genţii se străduiesc să obţină noi succese. • Necontenit răsună lozinci prin care oamenii muncii din Iaşi îşi manifestă dragostea faţă de partid, încrederea in politica lui, sentimentele de profundă solidaritate internaţională cu lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru o viaţă mai bună, libertate şi pace. Pentru triumful păcii CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Flori, veselie, entuziasm şi avînt creator prilejuit de apropierea celui de-al III-lea Congres al partidului — iată prin ce se caracterizează demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din oraşul Cluj. La mitingul din piaţa Malinovski care a deschis demonstraţia, a vorbit tov. Vasile Avram, preşedintele consiliului sindical regional. Trecînd în rinduri compacte prin faţa tribunei, oamenii muncii din fabricile şi din instituţiile oraşului şi-au manifestat dragostea nemărginită faţă de partid şi conducerea lui încercată în lupte, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, hotărîrea de a muşi precupeţi eforturile pentru a îndeplini angajamentele luate în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Ceferiştii de la atelierele de reparat utilaj rulant — una din cele 19 întreprinderi de unde a pornit chemarea la întrecere în cinstea Congresului — arătau, prin grafice, că pînă acum au obţinut economii în valoare de 390.000 lei. Carele alegorice şi panourile purtate de muncitorii uzinelor „Ianoş Herbak“ arătau şi ele realizări însemnate : economii de piele şi talpă din care se pot confecţiona peste 10.000 perechi încălţăminte, o calitate superioară, un sortiment mai bogat. O impresie puternică au produs coloanele în care au defilat oamenii de artă din Cluj. Artiştii Teatrului naţional din Cluj, ai Operei române, cot la cot cu colegii lor de la Teatrul şi de la Opera maghiară, au prezentat in faţa tribunei un adevărat spectacol. Cei prezenţi l-au denumit „Spectacolul prieteniei“. „Ştiinţa în slujba păcii“ — iată una din lozincile sub care au manifestat oamenii de ştiinţă clujeni. Ei sprijină cu căldură politica de pace a ţării noastre, a tuturor ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, în rinduri compacte au manifestat şi studenţii universităţii „Babeş-Bolyai“, cei de la medicină, agronomie, politehnică. Lozincile scandate exprimau hotărîrea lor de a întări continuu prietenia trainică dintre studenţii români şi cei din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare. Numeroase grafice, panouri, care alegorice înfăţişează succesele obţirrute în întrecerea socialistă în cinstea celui de-al III lea Congres al P.M.R. . . ■ Pînă la 1 Mai întreprinderile din întreaga regiune au realizat economii în valoare de peste 11.000.000 lei. Colectivul fabricii de mobilă „23 August" din Tg. Mureş a produs pina la 1 Mai 654 garnituri de mobilă peste plan, realizînd economii în valoare de aproape 300.000 lei. Prin faţa tribunelor trec oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, mii de studenţi şi elevi, sportivi. Pe cer se înalţă baloane pe care scrie „Pace“, „Béke“. Demonstraţia din Tg Mureş a fost o expresie a frăţiei oamenilor muncii romîni şi maghiari din Regiunea Autonomă Maghiară, a dragostei lor faţă de partid, conducătorul încercat al poporului nostru, o puternică manifestare a hotărîrii lor de a înfăptui politica leninistă a partidului. Umăr la umăr» muncitori şi colectivişti CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). — Dis de dimineaţă, sirenele navelor din port salută populaţia oraşului Constanţa cu prilejul zilei de 1 Mai. în cîntece şi veselie, peste 40.000 de oameni — muncitori din oraş şi colectivişti din satele regiunii — se îndreaptă spre locul demonstraţiei. La mitingul închinat Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc vorbeşte tov. Ion Iliescu, preşedintele consiliului sindical regional, începe demonstraţia oamenilor muncii. După defilarea unui mare grup de fruntaşi în muncă şi a gărzilor muncitoreşti, prin faţa tribunei trec sute de pionieri care poartă steguleţe roşii, flori şi baloane. Vin apoi coloanele de oameni ai muncii din întreprinderile oraşului — muncitorii de la Şantierul Naval Maritim, docherii, constructorii etc — purtînd grafice şi panouri pe care sînt înscrise angajamentele şi realizările obţinute în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Ei scandează lozinci prin care-şi manifestă dragostea faţă de partid şi guvern şi hotărîrea de a obţine noi succese în construcţia socialistă, în ridicarea nivelului de trai al poporului. Ca un semn al frăţiei şi solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii de pretutindeni, alături de oamenii muncii din Constanţa demonstrează şi marinarii de pe navele străine aflate în portul Constanţa. Se aud, în mai multe limbi, lozinci care cheamă la întărirea unităţii oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru democraţie şi socialism, pentru pace în lumea întreagă. In piaţă începe să se audă zumzet înfundat de motoare. Demonstrează oamenii muncii din agricultura regiunii Constanţa, prima regiune cu agricultura colectivizată. Trec mecanizatori din G.A.S., pe tractoare care au la remorcă maşini agricole moderne, produse de industria noastră socialistă. Mecanizatorii şi lucrătorii din sectorul zootehnic de la G.A.S. Vlad Ţepeş, Donca Simo, Costache Burcă, Săcele, Murfatlar şi altele au dat peste plan sute de tone de cereale, zeci de tone carne şi zeci de mii de litri de lapte. Vin apoi mecanizatori din S.M.T.urile regiunii şi delegaţii ale gospodăriilor colective. Ei scandează cu însufleţire lozinci prin care îşi manifestă dragostea şi recunoştinţa faţă de partidul clasei muncitoare, care le-a luminat calea spre o viaţă nouă, aprobarea faţă de politica partidului la sate şi hotărîrea de a întări necontenit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Nr. 4829 Fotbal Bulgaria — Romînia 2-1 (2-0) SOFIA (trimisul „Scînteii"). — în meciul cu echipa Bulgariei, care a avut loc duminică la Sofia, fotbaliştii bulgari au ciştigat la limită (2-1), asigurîndu-şi astfel participarea la turneul olimpic de fotbal ca reprezentanţi ai grupei a III-a preliminare, în care s-au întrecut echipele Bulgariei, României şi U.R.S.S. După numai două minute de joc, scorul era 1-0 pentru bulgari. Dominind, în continuare, echipa bulgară a înscris şi cel de-al doilea gol. Un fault discutabil comis de Popa şi acordat cu uşurinţă de arbitru în minutul 20 este executat cu precizie de Kovacev. în calea mingiei n-a putut sta nici zidul făcut de apărarea noastră şi nici Voinescu, cu tot saltul curajos pe care l-a făcut, balonul intrînd in colţul de sus al porţii. Pină la pauză, echipa noastră iniţiază prea puţine şi nesemnificative atacuri şi contraatacuri. Jocul s-a schimbat complect în repriza a II-a, pentru că echipa noastră a apărut decisă să lupte mai hotărît. Se pare că şi indicaţiile antrenorilor au fost de această dată ceva mai conturate. (De ce tocmai în repriza a doua ?) Concepute şi închegate mai bine, acţiunile înaîntării noastre devin destul de periculoase pentru apărarea bulgară. Ca urmare a jocului tot mai legat, mai decis, n-a lipsit mult ca rezultatul să fie schimbat complect. După ce Tătaru a redus scorul la 2—1, fotbaliştii bulgari, care in repriza a doua au făcut cu greu faţă dominării echipei noastre, au reuşit să consume timpul de foc, păstrîndu-şi avantajul obţinut. S-au remarcat din echipa bulgară Largov şi Kovacev, o linie de mijlocaşi care a funcţionat bine, şi Iordanov. Din echipa noastră Haşoti, Raksi, Al. Vasile (în repriza a doua) şi Tătaru. Arbitrul grec P. Tsouvaras a fost depăşit de ritmul meciului şi a comis greşeli sancţionînd in compensaţie. Pe de altă parte, el a terminat jocul cu 5 minute mai devreme, nu a marcat timpul întreruperilor. In acest joc echipa noastră n-a corespuns. Carkas a jucat slab. Apararea a fost deseori nesigură, ceea ce s-a văzut de la primirea primului gol. I. DUMITRIU Ciclism Cursa Păcii PRAGA 2 (Agerpres). Zeci de mii de locuitori ai oraşului Praga au asistat luni la ora prinzului în vechea piaţă a oraşului la festivitatea de deschidere a celei de-a 13-a ediţii a „Cursei Păcii“. Anul acesta la tradiţionala întrecere ciclistă închinată păcii şi prieteniei între popoare participă 119 alergători din 20 de ţări. La ora 11 s-a dat startul tehnic în prima etapă Praga—Brno (220 km), una dintre cele mai lungi etape ale cursei. Sprintul cu premii de la Ceaslav (km 70) a fost câştigat de Saidhujin (U.R.S.S.), urmat de Adler (R.D.G.), în ultima parte a etapei din grosul plutonului s-au desprins zece alergători în frunte cu renumitul campion german Gustav Schur care a cîștigat și sprintul final pe stadionul din Brno. Clasamentul etapei: 1. G. Schur (R.D.G.) a parcurs 220 km în 5h 30’02”; 2. Vamdenbergen (Belgia); 3. Adler (R.D.G.); 4. Hagen (R.D.G.); 5. Gazda (R.P. Polonă); 6. Kurbatov (U.R.S.S.); 7. Pingel (Danemarca); 8. Claes (Belgia) toţi în acelaşi timp cu învingătorul. Din echipa R.P.R. cel mai bine s-a comportat tînărul Ion Stoica sosit al 29-lea la 3’25” în urma lui Schur. Locurile ocupate de ceilalți cicliști români: Braharu (55), Ziegler (56), Zanoni (58), Șerban (98), Cohanciuc (99). Clasamentul pe echipe: 1. R.D. Germană 16h31’02” ; 2. Belgia 16h31'02” ; 3. R.P. Polonă 16h36'34” ; 4. U.R.S.S. 16h36’34’’. Echipa R.P. Române se află pe locul 13 cu timpul de 17h03’44". . Astăzi se desfășoară etapa a II-a Brno-Bratislava (145 km). TwrmjME)2i@rT^l MARŢI, 3 MAI • 120 de ani de la naşterea lui P. I. Ceaikovski - orele 11,03 — I. • Limba noastră — orele 19,05 — I. • Concert de muzică populară romînească — orele 12,00 — I. • Clntece din țări prietene — orele 16,45 — I. • Muzică din fume — orele 17,25 — I. • Cîntecul săptămînii : „Cîntecul meu“ de S. Sarchizov — orele 19,15 — I. • Seară de operă: ,,Carmen" de Bizet (înregistrare cu Blanche Thebom) — orele 19,30 — I. • Să ne cunoaştem patria — orele 16,45 — II. • Noi înregistrări de cîntece ale compozitorilor noştri — orele 17,00 — II. • Poemul simfonic ,,Psihe şi Eros“ — de C. Franck — orele 23,09 — I. MIERCURI, 4 MAI • Emisiunea pentru sate : Din activitatea unui S.M.T. — orele 6,10 — I. • Partea 1 din „Simfonia Leningradului* de Șostakovici — orele 10,20 — I. • Piese corale din trecutul de luptă al poporului vostru — orele 15,10 — I. • În slujba patriei — orele 18,00 — I. • Montajul muzical : George Enescu despre creatiile sale - orele 22,54 - I. • Teatru la microfon : ,,Sălbaticii“ de S. Mihalkov - orele 19,30 - II. • Noi înregistrări ale cîntăreței Zenaida Pally - orele 21,15 — II. • Anul Olimpic 1960 — orele 21,45 — II • Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră de Mozart (solist : David Oistrach) — orele 20,30 — I. CINEMflllltfefeifferwie Patria (9,30; 11,45; 14; 16,45; 19; 21,15), Bucureşti (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21), Gh. Doja (10; 12; 14,30; 16,30; 18,45; 21), Mioriţa (10- 12; 15; 17; 19; 21) . Prima zi de pace : Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21), înfrăţirea intre popoare (15,30; 18; 20,30) , Vasîli Surikov ; Magheru (9,45, 12; 14; 16; 13,30; 21), Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Al. Sahia (10, 12; 15, 17, 19, 21), Don da Sîmo (14; 16,30; 18,30; 20,30). Drumul serii (16; 18,15; 20,30) . Copiii minune ; V. Alecsandri (10; 12,30; 16; 18,30; 21) , Melba ; I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30, 16,45, 19, 21,15), Libertăţii (9, 11, 13, 15, 17, 19, 21) ; Mexicul cîntă ; Lumina (10,30; 12,30; 14,15; 16, 18,15; 20,30), Griviţa (15; 17, 19, 21) . Pentru viaţa lui Kaspar ; Central (10, 12; 15, 17; 19, 21), B. Delavrancea (15,30 17,45, 20) ; Băieţii noştri ; Victoria (10,15 12,15; 15; 17, 19, 21) : Nu aştepta luna mai Maxim Gorki (10,30 ; 12,30, 16; 18,15; 20,30) Nepoţii gornistului ; Timpuri Noi (rulează in continuare de la orele 10 la 21) ; Paul Robeson la Moscova ; Al. Popov (rulează in continuare de la orele 10 la 21) ; Oameni sau maturi ; 8 Martie (11, 16, 20); Munca (10, 15, 19) : Mizerabilii (ambele serii) ; Cultural (15,30; 18, 20,30) : Războiul opiumului ; C. David (15, 17; 19, 21) : Revolta peonilor ; V. Roaită (10, 12, 15, 17, 19, 21). 1 Mai (10, 12, 15, 17, 19, 21) s Blana de vizon ; Unirea (15,30; 18,15; in grădină 20,30); Mînăstirea din Parma 13 Septembrie (de la orele 10 la 17 în continuare) — filme pentru copii, (18,45; 21): Popular (15; 17, 19; 21) : Jucătorul ; Flacăra (15; 17; 19, 21) : In jure,?;:! focului ; T. Vladimirescu (17; 18,50; 20,30) : raionul buclucaș ; Arta (15, 17; 19, 21) : Mireasa răpită ; Moşilor (15, 17, 19, 21) ; Telegrame ; M. Eminescu (15, 17, 19, 21) ; Lumină în Întuneric ; Ilie Pintilie (15, 17, 19, grădină 20) : Mai tare ca moartea ; Volga (14,30, 16,45, 19, 21,15) ; Enrico Caruso ; N. Bălcescu (15, 17, 19, 21) ; Ea te iubeşte ; G. Coşbuc (15, 17, 19, 21) : Virata dragostei ; G. Bucovia (15, 17, 19, 21 ); N. S. Hruşciov în America ; Carpaţii răsăriteni ; Olga Bande (15,30; 18, 20,30) : Isteţul Saşko ; Aurel Vlaicu (15, 17; 19, 21) : Moara cu noroc ; Floreasca (17, 19) , Burghezul gentilom. TELEVIZIUNE : 19.00 — Informaţiile dupăamiezii , 19.05 — Emisiune pentru copii : „Eroii basmelor în film* , 20.00 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică „Rinichiul artificial" , 20.20 — Emisiune consacrată împlinirii a 5 ani de la moartea lui George Enescu , 21.05 — Jurnalul televiziunii , 21.25 — Filmul „Secolul XX* — o producţie a studioului central de filme documentare din Moscova , în încheiere — ultimele știri.