Scînteia, mai 1960 (Anul 29, nr. 4823-4847)

1960-05-03 / nr. 4823

Pag. 2 Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu­­) . (Urmare din pag. I-a) Poporul român transmite un căl­duros salut frăţesc marelui popor so­vietic, constructor al comunismului, şi popoarelor din toate ţările socialiste. Ideile socialismului exercită o in­fluenţă şi o atracţie din ce in ce mai puternică asupra oamenilor muncii din ţările capitaliste, care trăiesc încă in condiţii grele de exploatare, ele le luminează calea in lupta lor pentru o viată mai bună, pentru libertate şi pace. Cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenii muncii din tara noastră isi manifestă solidaritatea lor frăţească cu lupta ce­lor ce muncesc din ţările capitalului împotriva şomajului şi mizeriei, pen­tru îmbunătăţirea salariilor, condiţii mai bune de muncă, pentru drepturi democratice, progres social şi pentru pace între popoare. Cu o putere irezistibilă se desfăşoa­ră lupta popoarelor asuprite din colo­nii pentru cucerirea independenţei na­ţionale, apropiind sfirşitul putredului şi ruşinosului sistem colonial, atit de unit de popoare. Poporul român îşi exprimă solidari­tatea cu popoarele din colonii, care luptă pentru eliberarea lor naţională, şi urmăreşte cu vie simpatie succe­sele ce le obţin popoarele care au scu­turat jugul colonial şi luptă pentru consolidarea independenţei şi dezvol­tarea economiei lor naţionale. Popoarele din întreaga lume îşi ma­nifestă din ce în ce mai puternic ho­­tărirea lor de luptă împotriva războiu­lui, pentru apărarea păcii. Ideile leniniste ale coexistenţei paş­nice între popoare, pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratati­velor, cuceresc zi de zi noi şi noi mase de oameni din toate ţările, cercuri tot mai largi ale opiniei pu­blice mondiale. Iniţiativele de pace ale Uniunii So­vietice, istoricele ei propuneri cu privi­re la dezarmarea generală şi totală, misiunea de pace a tovarăşului Hruş­­ciov într-o serie de ţări şi tratativele pe care le-a purtat cu conducătorii a­­cestora, constituie contribuţii de cea mai mare însemnătate la slăbirea în­cordării internaţionale şi îmbunătăţi­rea relaţiilor între state şi se bucură de aprobarea unanimă a poporului nostru, ca şi a tuturor oamenilor dor­nici de pace de pe glob. In curînd va avea loc conferinţa la nivel înalt a celor patru mari­ puteri, de la care popoarele cer şi aşteaptă un aport important la rezolvarea ce­lor mai urgente probleme de care de­pinde consolidarea păcii în lume. Eforturile ce se depun pentru însă­nătoşirea atmosferei internaţionale în­­tîmpină împotrivirea cercurilor impe­rialiste agresive care acţionează în continuare de pe poziţiile politicii fa­limentare a „războiului rece", încer­cînd în fel şi chip să împiedice sta­tornicirea unor relaţii de colaborare paşnică intre state. Dar desfăşurarea evenimentelor in­ternaţionale arată că forţele mondiale cointeresate în apărarea păcii sunt cu mult superioare forțelor imperialiste agresive, că in epoca noastră este po­sibilă preîntimpinarea războiului. în­tărirea continuă a vigilenţei popoare­lor şi unirea şi mai puternică a tu­turor forţelor iubitoare de pace este chezăşia sigură a victoriei păcii in lume. Partidul şi guvernul nostru duc cu fermitate o politică de întărire a uni­tăţii şi colaborării frăţeşti cu Uniu­nea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, o politică de co­existenţă paşnică, de dezvoltare a co­laborării cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat. Re­publica Populară Romînă participă ac­tiv la lucrările Comitetului celor 10 state pentru dezarmare şi la o serie de alte organisme internaţionale. Pro­punerile guvernului R.P Romíne cu privire la transformarea regiunii Bal­­canii d­­intr-o zonă a Înţelegerii şi a păcii, denuclearizată şi fără arme ra­chetă, sunt o contribuţie la dezvoltarea colaborării prieteneşti între statele din Balcani, la apărarea şi consolidarea păcii în lumea întreagă. Tovarăşi, Sărbătorind ziua de 1 Mai, oame­nii muncii din patria noastră, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, îşi manifestă hotărîrea de a nu precu­peţi nici un efort de a munci cu şi mai multă abnegaţie pentru Înfăptui­rea sarcinilor planului de dezvoltare a economiei naţionale, creşterea continuă a bunăstării poporului muncitor, pen­tru întărirea şi înflorirea scumpei noas­tre patrii — Republica Populară Ro­mînă, Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Romín şi guvernul Republicii Populare Romíne urează din toată ini­ma tuturor celor ce muncesc din pa­tria noastră să obţină noi şi însemnate succese in lupta şi munca lor nobilă şi eroică. Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc ! Trăiască şi să se întărească unita­tea ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască şi înflorească scumpa noas­tră patrie, Republica Populară Ro­mina ! Trăiască eroica noastră clasă mun­citoare aliata sa de nădejde, ţărăni­mea muncitoare, întregul nostru po­por muncitor ! Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mín,­ inspiratorul şi organizatorul luptei poporului romín pentru făurirea vieţîî noi, socialiste ! Trăiască pacea şi prietenia între po­poare ! (Urmare din pag. I-a.) Numeroase erau panourile care vorbeau de succesele întreprinderi­lor bucureştene in întrecerea in cinstea Congresului. Ceferiştii „Gri­­viţei Roşii" au purtat cu mindrie portretele fruntaşilor: Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socia­liste, inginerul Teodor Rogoz, st­run­g­­arul Gheorghe Pintilie, turnătorul on Benaru. Cinstea de a demon­stra în fruntea colectivului uzine­lor de maşini agricole „Semănătoa­rea" a revenit anul acesta muncito­rilor din brigăzile conduse de Tudor Bălan, Alexandru Ilie, Şerban Radu, Dumitru Andrei şi Cezar Micu. ^Vom munci fi vom lupta Pacea o vom apăra \/i Peste capetele mulţimii zăreai a­­desea portretele lui Marx, Engels, Lenin, portrete ale lui I. V. Stalin, portrete ale lul N. S. Hruşciov şi ale altor conducători ai partidelor comuniste şi muncitoreşti din în­treaga lume. Din cind in cînd — dind glas sentimentelor internaţio­naliste ale maselor muncitoare, în­crederii lor in unitatea de nezdrun­cinat a lagărului socialist, în frun­te cu Uniunea Sovietică, voinţei lor neabătute de pace — răsunau cu putere lozincile: „Pentru pace luptăm noi, / Jos cu acei ce vor război !" „Vom munci şi vom lupta / Pacea o vom apăra" sau „U.R.S.S. / bastion al păcii e!“ şi alte lozinci de solidaritate cu popoarele iubitoare de pace de pretutindeni. Sutele de mii de demonstranţi şi-au expri­mat nădejdea că viitoarea Confe­rinţă la nivel înalt a celor patru puteri, care se va deschide in cu­rînd la Paris, va aduce o temei­nică contribuţie la înseminarea ori­zontului internaţional, la lărgirea şi consolidarea destinderii şi cola­borării între state. ...O adevărată sărbătoare a tine­reţii, a vigoarei şi dragostei de viaţă a fost demonstraţia sportivi­lor, mai plină de inventivitate, de graţie şi armonie ca oricine. ...Iar cind coloanele lor s-au pier­dut în depărtare, peste întinderea marii pieţe s-au înălţat din mii de piepturi acordurile solemne ale in­ternaţionalei — simbol sonor al puterii de neînfrînt a clasei munci­toare in lupta pentru ziua de miine luminoasă a întregii omeniri ...Cite ceva din ceva ce n-au putut zugrăvi cuvintele, veţi găsi în repor­tajul nostru fotografic. Dar există oare fotografie sau cuvint în stare să redea atmosfera de nedescris care a domnit la această minunată sărbă­toare populară a bucuriei vieţii noi ? -p#o-Entuziasm şi voie bună In vechea cetate culturală a Moldovei IAŞI (coresp. „Scînteii“).­­ La Iaşi, din primele ore ale dimineţii, peste 60.000 de oameni ai muncii s-au îndreptat spre Piaţa Unirii, pentru a lua parte la demonstraţia de 1 Mai. Despre însemnătatea marii sărbă­tori a vorbit Iovi Mihai Vătavu, se­cretar al Comitetului regional de partid Iaşi. Demonstraţia oamenilor muncii a fost deschisă de gărzile muncito­reşti. Trec apoi prin faţa tribunelor muncitorii de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, urmaţi de textiliştii ieşeni. în primele rinduri defilează filatoarele fruntaşe Grigoraş Geta, Artimov Olimpia, Botez Elena şi altele din brigada condu­să de Pricop Zoiţa, care obţin suc­cese însemnate în economisirea ma­teriei prime şi reducerea preţului de cost. Urmează constructorii ieşeni care, în cinstea Congresului partidului, s-au angajat să reducă preţul de cost pe apartament cu cel puţin 1.000 lei şi să realizeze intr-un ter­men mai scurt o serie de obiective importante. Prin faţa tribunelor trec oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre di­dactice, mii de studenţi şi elevi, care îşi manifestă recunoştinţa şi dra­gostea faţă de partid şi guvern pen­tru condiţiile create dezvoltării ştiin­ţei şi culturii în patria noastră. Pregătindu-se pentru sărbătorirea a 100 de ani de la înfiinţarea univer­sităţii ieşene, care are astăzi 8.000 de studenţi, cadrele didactice şi stu- Înfrăţiţi în muncă TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“).— In oraşul înfrumuseţat cu noi con­strucţii, cu numeroase spaţii verzi şi ronduri de flori, oamenii muncii români şi maghiari au sărbătorit cu entuziasm ziua de 1 Mai. La miting au vorbit tov. Băţaga Ioan, secretar al comitetului regio­nal al P.M.R., în limba romînă, şi tov. Csavar Béla, membru in biroul comitetului regional P.M.R., preşe­dintele consiliului regional sindical, în limba maghiară, înfrăţiţi în mun­ca pentru construirea vieţii noi, oa­menii muncii romîni şi maghiari scandează continuu lozinci prin care îşi manifestă dragostea şi ata­şamentul faţă de partid şi guvern, faţă de patrie — Republica Populară Rom­înă. Demonstraţia, la care au partici­pat peste 40.000 oameni ai muncii, este deschisă de gărzile muncitoreşti. Intr-o revărsare entuziastă şi pitorească, mulţimile munci­toare — sute de mii de oameni — şi-au exprimat In întreaga ţară ataşamentul faţă de poli­tica partidului, hotărîrea de a întîmpina cel de-al III-lea Con- ■ a­gres al partidului cu noi victo-­­ rii în construcţia socialistă. In , fotografia de sus: Un aspect de la demonstraţia oamenilor muncii din Oraşul Stalin. La demonstraţia de la Cluj au participat şi întovărăşiţi din co­­­­muna Floreşti şi cartierul Mă­­năştur (fotografie din stînga), însufleţiţi de hotărîrea de a obţine noi succese şi da a întîmpina cu cinste apropiatul Congres al partidului, oamenii muncii salută plini de voie bună, cu mare căldură şi dragoste, pe conducătorii partidului şi guvernului, exprimîndu-şi devotamentul faţă de orînduirea populară. (Foto Gh. Vintilă) S­E έN­T­E­I­A Sărbătorirea­­ zilei de 1 Mai în ţară Sub steagul partidului ORAŞUL STALIN (coresp. „Scîn­teii“). Ziua de 1 Mai a găsit oraşul Stalin împodobit sărbătoreşte. La orele 9 dimineaţa a fost deschis mitingul oamenilor muncii, la care a luat cuvîntul tov. Ion Mărcuş, se­cretar al Comitetului regional de partid Stalin. A urmat apoi marea demonstraţie a oamenilor muncii. Ca în toţi anii, primele trec gărzile muncitoreşti. Urmează a­­poi marea coloană a constructori­lor de autocamioane de la „Steagul Roşu" In cinstea congresului par­tidului, ei au dat peste plan 40 de autocamioane şi au econo­misit 120 tone metal. Printre demonstranţi se află mulţi ino­vatori de seamă, care au adus uzinei, în numai 4 luni, economii de 2.100.000 lei­. Trec apoi construc­torii de utilaj petrolier de la „Strungul“ şi textiliştii de la „Par­tizanul roşu“, întreprindere care în ultimul timp a îmbunătăţit mult calitatea produselor. Răsună oraşul de lozinci mobili­zatoare, care cheamă la înfăptuirea politicii partidului. Nu-i coloană în care să nu se vadă placarte pe care sunt înscrise angajamente în cinstea Congresului al III-lea al P.M.R. Constructorii de tractoare de la „Ernst Thälmann“ raportează despre succesele lor: 210 tractoare peste plan, economii la preţul de cost în trimestrul I al acestui an de 2.014.000 lei. Trec în coloane viitorii ingineri ai uzinelor — studenţii Institutului politehnic din Oraşul Stalin, îm­preună cu ei defilează studenţii chi­nezi, albanezi, bulgari, coreeni, greci, care învaţă aici. Cei peste 70.000 de manifestanţi care au luat parte la demonstraţia de 1 Mai au exprimat hotărîrea oa­menilor muncii din această impor­tantă regiune a ţării de a întîmpina Congresul al III lea al partidului cu noi succese în construcţia socialistă. Genţii se străduiesc să obţină noi succese. • Necontenit răsună lozinci prin care oamenii muncii din Iaşi îşi mani­festă dragostea faţă de partid, în­crederea in politica lui, sentimen­tele de profundă solidaritate inter­naţională cu lupta oamenilor mun­cii de pretutindeni pentru o viaţă mai bună, libertate şi pace. Pentru triumful păcii CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Flori, veselie, entuziasm şi avînt creator prilejuit de apropierea celui de-al III-lea Congres al partidului — iată prin ce se caracterizează demonstra­ţia de 1 Mai a oamenilor muncii din oraşul Cluj. La mitingul din piaţa Malinovski care a deschis demons­traţia, a vorbit tov. Vasile Avram, preşedintele consiliului sindical re­gional. Trecînd în rinduri compacte prin faţa tribunei, oamenii muncii din fabricile şi din instituţiile oraşului şi-au manifestat dragostea nemărgi­nită faţă de partid şi conducerea lui încercată în lupte, în frunte cu to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, hotărî­rea de a muşi precupeţi eforturile pentru a îndeplini angajamentele luate în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Ceferiştii de la atelierele de repa­rat utilaj rulant — una din cele 19 întreprinderi de unde a pornit che­marea la întrecere în cinstea Con­gresului — arătau, prin grafice, că pînă acum au obţinut economii în valoare de 390.000 lei. Carele alegorice şi panourile pur­tate de muncitorii uzinelor „Ianoş Herbak“ arătau şi ele realizări în­semnate : economii de piele şi tal­pă din care se pot confecţiona peste 10.000 perechi încălţăminte, o cali­tate superioară, un sortiment mai bogat. O impresie puternică au produs coloanele în care au defilat oamenii de artă din Cluj. Artiştii Teatrului naţional din Cluj, ai Operei române, cot la cot cu colegii lor de la Tea­trul şi de la Opera maghiară, au prezentat in faţa tribunei un adevă­rat spectacol. Cei prezenţi l-au de­numit „Spectacolul prieteniei“. „Ştiinţa în slujba­ păcii“ — iată una din lozincile sub care au mani­festat oamenii de ştiinţă clujeni. Ei sprijină cu căldură politica de pace a ţării noastre, a tuturor ţărilor la­gărului socialist în frunte cu Uniu­nea Sovietică, în rinduri compacte au manifestat şi studenţii universităţii „Babeş-Bolyai“, cei de la medicină, agrono­mie, politehnică. Lozincile scandate exprimau hotărîrea lor de a întări continuu prietenia trainică dintre studenţii români şi cei din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare. Numeroase grafice, panouri, care a­­legorice înfăţişează succesele obţi­­rrute în întrecerea socialistă în cin­stea celui de-al III lea Congres al P.M.R. . . ■ Pînă la 1 Mai întreprinderile din întreaga regiune au realizat econo­mii în valoare de peste 11.000.000 lei. Colectivul fabricii de mobilă „23 August" din Tg. Mureş a pro­dus pina la 1 Mai 654 garnituri de mobilă peste plan, realizînd econo­mii în valoare de aproape 300.000 lei. Prin faţa tribunelor trec oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre di­dactice, mii de studenţi şi elevi, sportivi. Pe cer se înalţă baloane pe care scrie „Pace“, „Béke“. Demonstraţia din Tg Mureş a fost o expresie a frăţiei oamenilor muncii romîni şi maghiari din Re­giunea Autonomă Maghiară, a dra­gostei lor faţă de partid, conducă­torul încercat al poporului nostru, o puternică manifestare a hotărîrii lor de a înfăptui politica leninistă a partidului. Umăr la umăr» muncitori şi colectivişti CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). — Dis de dimineaţă, sirenele navelor din port salută populaţia oraşului Constanţa cu prilejul zilei de 1 Mai. în cîntece şi veselie, peste 40.000 de oameni — muncitori din oraş şi co­lectivişti din satele regiunii — se îndreaptă spre locul demonstraţiei. La mitingul închinat Zilei solidari­tăţii internaţionale a celor ce mun­cesc vorbeşte tov. Ion Iliescu, pre­şedintele consiliului sindical regio­nal, începe demonstraţia oamenilor muncii. După defilarea unui mare grup de fruntaşi în muncă şi a găr­zilor muncitoreşti, prin faţa tribu­nei trec sute de pionieri care poartă steguleţe roşii, flori şi baloane. Vin apoi coloanele de oameni ai muncii din întreprinderile oraşului — mun­citorii de la Şantierul Naval Mari­tim, docherii, constructorii etc — purtînd grafice şi panouri pe care sînt înscrise angajamentele şi reali­zările obţinute în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Ei scandează lozinci prin care-şi mani­festă dragostea faţă de partid şi gu­vern şi hotărîrea de a obţine noi succese în construcţia socialistă, în ridicarea nivelului de trai al po­porului. Ca un semn al frăţiei şi solidari­tăţii internaţionale a oamenilor muncii de pretutindeni, alături de oamenii muncii din Constanţa de­monstrează şi marinarii de pe navele străine aflate în portul Constanţa. Se aud, în mai multe­ limbi, lozinci care cheamă la întărirea unităţii oamenilor muncii de pretutindeni în lupta pentru democraţie şi socia­lism, pentru pace în lumea întreagă. In piaţă începe să se audă zumzet înfundat de motoare. Demonstrează oamenii muncii din agricultura re­giunii Constanţa, prima regiune cu agricultura colectivizată. Trec me­canizatori din G.A.S., pe tractoare care au la remorcă maşini agricole moderne, produse de industria noas­tră socialistă. Mecanizatorii şi lu­crătorii din sectorul zootehnic de la G.A.S. Vlad Ţepeş, Donca Simo, Costache Burcă, Săcele, Murfatlar şi altele au dat peste plan sute de tone de cereale, zeci de tone carne şi zeci de mii de litri de lapte. Vin apoi mecanizatori din S.M.T.­­urile regiunii şi delegaţii ale gospo­dăriilor colective. Ei scandează cu însufleţire lozinci prin care îşi ma­nifestă dragostea şi recunoştinţa faţă de partidul clasei muncitoare, care le-a luminat calea s­pre o viaţă nouă, aprobarea faţă de politica par­tidului la sate şi hotărîrea de a în­tări necontenit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Nr. 4829 Fotbal Bulgaria — Romînia 2-1 (2-0) SOFIA (trimisul „Scînteii"). — în meciul cu echipa Bulgariei, care a avut loc duminică la Sofia, fotba­liştii bulgari au ciştigat la limită (2-1), asigurîndu-şi astfel partici­parea la turneul olimpic de fotbal ca reprezentanţi ai grupei a III-a preliminare, în care s-au întrecut echipele Bulgariei, României şi U.R.S.S. După numai două minute de joc, scorul era 1-0 pentru bulgari. Dominind, în continuare, echipa bulgară a înscris şi cel de-al doi­lea gol. Un fault discutabil comis de Popa şi acordat cu uşurinţă de arbitru în minutul 20 este executat cu precizie de Kovacev. în calea mingiei n-a putut sta nici zidul fă­cut de apărarea noastră şi nici Voi­­nescu, cu tot saltul curajos pe care l-a făcut, balonul intrînd in colţul de sus al porţii. Pină la pauză, e­­chipa noastră iniţiază prea puţine şi nesemnificative atacuri şi contra­atacuri. Jocul s-a schimbat complect în repriza a II-a, pentru că echipa noas­tră a apărut decisă să lupte mai hotărît. Se pare că şi indicaţiile an­trenorilor au fost de această dată ceva mai conturate. (De ce toc­mai în repriza a doua ?) Concepute şi închegate mai bine, acţiunile îna­­întării noastre devin destul de pe­riculoase pentru apărarea bulgară. Ca urmare a jocului tot mai legat, mai decis, n-a lipsit mult ca rezul­tatul să fie schimbat complect. După ce Tătaru a redus scorul la 2—1, fotbaliştii bulgari, care in re­priza a doua au făcut cu greu faţă dominării echipei noastre, au reuşit să consume timpul de foc, păstrîn­­du-şi avantajul obţinut. S-au remarcat din echipa bulgară Largov şi Kovacev, o linie de mij­locaşi care a funcţionat bine, şi Iord­anov. Din echipa noastră Ha­­şoti, Raksi, Al. Vasile (în repriza a doua) şi Tătaru. Arbitrul grec P. Tsouvaras a fost depăşit de ritmul meciului şi a co­mis greşeli sancţionînd in compen­saţie. Pe de altă parte, el a termi­nat jocul cu 5 minute mai devreme, nu a marcat timpul întreruperilor. In acest joc echipa noastră n-a corespuns. Cark­as a jucat slab. A­­pararea a fost deseori nesigură, ceea ce s-a văzut de la primirea primului gol. I. DUMITRIU Ciclism Cursa Păcii PRAGA 2 (Agerpres).­ Zeci de mii de locuitori ai oraşului Praga au asistat luni la ora prinzului în vechea piaţă a oraşului la festivita­tea de deschidere a celei de-a 13-a ediţii a „Cursei Păcii“. Anul acesta la tradiţionala întrecere ciclistă în­chinată păcii şi prieteniei între po­poare participă 119 alergători din 20 de ţări. La ora 11 s-a dat startul tehnic în prima etapă Praga—Brno (220 km), una dintre cele mai lungi e­­tape ale cursei. Sprintul cu premii de la Ceaslav (km 70) a fost câş­tigat de Saidhujin (U.R.S.S.), urmat de Adler (R.D.G.), în ultima parte a etapei din grosul plutonului s-au desprins zece alergători în frunte cu renumitul campion german Gus­tav Schur care a cîștigat și sprintul final pe stadionul din Brno. Clasamentul etapei: 1. G. Schur (R.D.G.) a parcurs 220 km în 5h 30’02”; 2. Vamdenbergen (Belgia); 3. Adler (R.D.G.); 4. Hagen (R.D.G.); 5. Gazda (R.P. Polonă); 6. Kurbatov (U.R.S.S.); 7. Pingel (Danemarca); 8. Claes (Belgia) toţi în acelaşi timp cu învingătorul. Din echipa R.P.R. cel mai bine s-a comportat tînărul Ion Stoica sosit al 29-lea la 3’25” în urma lui Schur. Locurile ocupate de ceilalți cicliști români: Braharu (55), Ziegler (56), Zanoni (58), Șerban (98), Cohanciuc (99). Clasamentul pe echipe: 1. R.D. Germană 16h31’02” ; 2. Belgia 16h­31'02” ; 3. R.P. Polonă 16h36'34” ; 4. U.R.S.S. 16h36’34’’. Echipa R.P. Române se află pe locul 13 cu tim­pul de 17h03’44". . Astăzi se desfășoară etapa a II-a Brno-Bratislava (145 km). TwrmjME)2i@rT^l MARŢI, 3 MAI • 120 de ani de la naş­­terea lui P. I. Ceaikovski - orele 11,03 — I. • Limba noastră — orele 19,05 — I. • Concert de muzică populară romînească — orele 12,00 — I. • Clntece din țări prietene — orele 16,45 — I. • Muzică din fu­me — orele 17,25 — I. • Cîntecul săptămînii : „Cîntecul meu“ de S. Sarchizov — orele 19,15 — I. • Seară de operă: ,,Carmen" de Bizet (înregistrare cu Blanche Thebom) — orele 19,30 — I. • Să ne cunoaştem patria — orele 16,45 — II. • Noi înregistrări de cîntece ale compozitorilor noştri — orele 17,00 — II. • Poemul simfonic ,,Psihe şi Eros“ — de C. Franck — orele 23,09 — I. MIERCURI, 4 MAI • Emisiunea pentru sate : Din activitatea unui S.M.T. — orele 6,10 — I. • Partea 1 din „Simfonia Lenin­gradului*­ de Șostakovici — orele 10,20 — I. • Piese corale din trecutul de luptă al poporului vostru — orele 15,10 — I. • În slujba patriei — orele 18,00 — I. • Mon­tajul muzical : George Enescu despre crea­­tiile sale - orele 22,54 - I. • Teatru la microfon : ,,Sălbaticii“ de S. Mihalkov - o­­rele 19,30 - II. • Noi înregistrări ale cîn­­tăreței Zenaida Pally - orele 21,15 — II. • Anul Olimpic 1960 — orele 21,45 — II­ • Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră de Mozart (solist : David Oistrach) — orele 20,30 — I. CINEMflllltfefeifferwie Patria (9,30; 11,45; 14; 16,45; 19; 21,15), Bucureşti (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21), Gh. Doja (10; 12; 14,30; 16,30; 18,45; 21), Mioriţa (10- 12; 15; 17; 19; 21) . Prima zi de pace : Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21), înfrăţirea intre popoare (15,30; 18; 20,30) , Vasîli Surikov ; Magheru (9,45­, 12; 14; 16; 13,30; 21), Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Al. Sahia (10, 12; 15, 17, 19, 21), Don da Sîmo (14; 16,30; 18,30; 20,30). Drumul serii (16; 18,15; 20,30) . Copiii minune ; V. Alecsandri (10; 12,30; 16; 18,30; 21) , Melba ; I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30, 16,45, 19, 21,15), Libertăţii (9, 11, 13, 15, 17, 19, 21) ; Mexicul cîntă ; Lumina (10,30; 12,30; 14,15; 16, 18,15; 20,30), Griviţa (15; 17, 19, 21) . Pentru viaţa lui Kaspar ; Central (10, 12; 15, 17; 19, 21), B. Delavrancea (15,30 17,45, 20) ; Băieţii noştri ; Victoria (10,15 12,15; 15; 17, 19, 21) : Nu aştepta luna mai Maxim Gorki (10,30 ; 12,30, 16; 18,15; 20,30) Nepoţii gornistului ; Timpuri Noi (rulează in continuare de la orele 10 la 21) ; Paul Ro­beson la Moscova ; Al. Popov (rulează in continuare de la orele 10 la 21) ; Oameni sau maturi ; 8 Martie (11, 16, 20); Munca (10, 15, 19) : Mizerabilii (ambele serii) ; Cultural (15,30; 18, 20,30) : Războiul opiu­­mului ; C. David (15, 17; 19, 21) : Revolta peonilor ; V. Roaită (10, 12, 15, 17, 19, 21). 1 Mai (10, 12, 15, 17, 19, 21) s Blana de vizon ; Unirea (15,30; 18,15; in grădină 20,30); Mînăstirea din Parma­­ 13 Septembrie (de la orele 10 la 17 în continuare) — filme pen­tru copii, (18,45; 21): Popular (15; 17, 19; 21) : Jucătorul ; Flacăra (15; 17; 19, 21) : In jure,?;:! focului ; T. Vladimirescu (17; 18,50; 20,30) : raionul buclucaș ; Arta (15, 17; 19, 21) : Mireasa răpită ; Moşilor (15, 17, 19, 21) ; Telegrame ; M. Eminescu (15, 17, 19, 21) ; Lumină în Întuneric ; Ilie Pintilie (15, 17, 19, grădină 20) : Mai tare ca moartea ; Volga (14,30, 16,45, 19, 21,15) ; Enrico Ca­ruso ; N. Bălcescu (15, 17, 19, 21) ; Ea te iubeşte ; G. Coşbuc (15, 17, 19, 21) : Virata dragostei ; G. Bucovia (15, 17, 19, 21 ); N. S. Hruşciov în America ; Carpaţii răsăriteni ; Olga Bande (15,30; 18, 20,30) : Isteţul Saşko ; Aurel Vlaicu (15, 17; 19, 21) : Moara cu noroc ; Floreasca (17, 19) , Burghezul gen­­tilom. TELEVIZIUNE : 19.00 — Informaţiile după­­amiezii , 19.05 — Emisiune pentru copii : „Eroii basmelor în film* , 20.00 — Emisi­­une de ştiinţă şi tehnică­­ „Rinichiul artifi­­cial" , 20.20 —­ Emisiune consacrată împli­nirii a 5 ani de la moartea lui George Enescu , 21.05 — Jurnalul televiziunii , 21.25 — Filmul „Secolul XX* — o producţie a studioului central de filme documentare din Moscova , în încheiere — ultimele știri.

Next