Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-01 / nr. 4848

ZIUA COPILULUI ZI A PĂCII Nobila ţintă a educării unui om nou merită toate eforturile tuturor, merită pe deplin străduinţele oame­nilor cinstiţi de pretutindeni în lupta lor pentru triumful raţiunii şi păcii pe planeta noastră. Apropierea chi­pului de copil de porumbelul alb pe afişele şi placardele care condamnă pe tot globul războiul criminal de agresiune este simbolică. Popoarele lumii vor pace, pentru că doresc fierbinte ca fiii şi fiicele lor de orice vîrstă să trăiască, să se bucure de viaţă, să-şi făurească o viaţă fru­moasă, omenească. ...Ii vezi purtaţi pe umeri de părinţi la manifestaţiile marilor noastre săr­bători. Ii vezi — cîrduri de şorţu­­leţe azurii — la plimbare, vegheaţi de educatoare pricepute şi afectuoa­se de la grădiniţă sau cămin. Ii vezi — cînd au trecut anii ? — cu cravată de pionier. Ca mîine — mun­citori calificaţi, maiştri, ingineri, me­dici, profesori, artişti. In anii puterii populare, drumul acesta în viaţă al copilului este asi­gurat. Un părinte mare, care îi poar­tă o dragoste caldă şi o grijă de fie­care clipă, îi călăuzeşte cu mînă si­gură viaţa spre realizarea deplină a aptitudinilor, a talentului. Asta face pentru copiii din ţara noastră partidul. Concediul şi ajutorul maternal a­­cordat femeii care poartă în pînte­­cele ei un prunc, maternitatea care asigură noului-născut respectul re­gulilor de igienă şi supravegherea medicală, creşa şi căminul, taberele la munte şi la mare — aceştia sunt primii paşi în viaţă ai copilului din ţara noastră. De ocrotirea sănătăţii lui se preocupă astăzi de zece ori mai mulţi medici de copii decît în anul 1938. Pe vremuri ne mureau anual zeci şi zeci de mii de copii. Astăzi, ocrotirea mamei şi a copi­lului este politică de stat. Avem zeci de mii de mame­ eroine, medaliate şi premiate. Prin 1932—1933, jumătate din nu­mărul copiilor de vîrstă şcolară ră­­mîneau în afara şcolii. Bineînţeles că nu odraslele burgheziei, ci feciori şi fete de muncitori, de ţărani. In anii regimului nostru de democraţie populară s-au construit pentru ei mii de şcoli noi. Analfabetismul a fost lichidat. Copiii oamenilor mun­cii au astăzi posibilitatea de a în­văţa cît de mult. Ca pe vremuri la noi, trăiesc şi as­tăzi copiii oamenilor muncii în ţă­rile capitaliste. In unele dintre aces­tea copiii negri nu sunt consideraţi copii — discriminarea rasială nu iar­tă nici măcar şcoala! —aşa cum pă­rinţii lor nu sunt consideraţi oa­meni. In alte ţări cu acelaşi „mod de viaţă“, încă din anii cînd la noi cresc ca nişte flori la cămin sau la grădiniţă, copiii sunt sortiţi să se veştejească muncind din greu pen­tru o bucată amară de pîine. In Iran, fetiţe de 5 ani, unele bolnave de tuberculoză, lucrează în ateliere de covoare. In Spania nu învaţă 300.000 de copii. 100.000 de copii spa­nioli trăiesc din cerşit. Sunt în lume 250.000.000 de copii care nu merg la şcoală — arată U.N.E.S.C.O. Copiii noştri îşi trăiesc din plin copilăria. Ziua lor de mîine, ziua de mîine a întregului nostru popor o naşte ziua de azi a transformărilor uriaşe, înscrise pe răbojul larg al construcţiei socialiste după măreţul plan vestit de proiectul de Directive ale partidului. Şi în acest plan ei ci­tesc — ca într-o carte minunată — care va fi viaţa lor mîine, cînd atî­tea noi şi mari victorii se vor adău­ga celor de azi. Ei vor creşte în fa­milii cu un nivel de trai tot mai ri­dicat. Pînă prin 1962—1963 nu va mai exista în ţara noastră copil care să nu meargă la şcoala de 7 ani, în a­­ceastă perioadă începînd, totodată, trecerea treptată la învăţămîntul ge­neral de 8 ani. Investiţiile acordate din fondurile statului pentru lărgi­rea bazei materiale a învăţămîntu­­lui de toate gradele vor creşte de peste două ori faţă de perioada 1954—1959. Se vor construi circa 11.000 noi săli de clasă în sate şi circa 4.000 noi săli de clasă în şco­lile de cultură generală din oraşe şi centre muncitoreşti. Generaţia cea nouă, schimbul nos­tru de mîine, va fi — din grija pă­rintească a partidului şi guvernului — şi mai bine pregătită, pentru a înălţa mereu mai sus edificiul so­cialist. Eforturile pentru creşterea noii generaţii trebuie să fie, deci, una­nime. Răspunderea pentru cetăţea­nul de mîine revine tuturor deopo­trivă — şcolii, familiei, societăţii, înaltă este misiunea de a educa sis­tematic, ştiinţific, un tineret cult, entuziast, fortificat fiziceşte. Cade îndeosebi în sarcina organizaţiilor U.T.M. îndrumarea atentă a organi­zaţiilor de pionieri, educarea tuturor elevilor în cadrul şcolii, ca un pre­ţios ajutor dat colectivelor de pro­fesori. Trebuie educaţi oameni cu o conştiinţă şi pregătire pe măsura grandioaselor perspective deschise poporului nostru. Să nu uităm că aceştia sunt viitorii construc­tori ai comunismului, că ei vor duce la îndeplinire planul de 15 ani în ţara noastră şi-l vor continua cu înfăptuirea altor planuri şi mai îndrăzneţe. De aceea, copiii noştri au mult de învăţat pentru a deveni oameni întregi, care să-şi iu­bească cu înflăcărare patria socia­listă, partidul care conduce poporul pe drumul unei vieţi fericite. Roade îmbucurătoare în educaţia copiilor noştri se pot obţine doar printr-o permanentă întărire a le­găturii lor cu viaţa, cu munca prac­tică. La formarea caracterului lor, a concepţiei lor despre viaţă, aduc o contribuţie importantă şi frumoa­sele acţiuni de muncă patriotică. De pedagogi şi pedagogie este nevoie mereu şi pretutindeni — şi în clasă, şi acasă, şi pe stradă. Pe­dagogi trebuie să fim cu toţii. Un sfat bun la timp, o obser­vaţie potrivită, exemplul personal al vîrstnicilor lasă urme de neşters în modelarea caracterului copilului. Inscripţia „Atenţie, copii !“ este po­trivită nu numai pentru maşinile care transportă pe micuţii pasageri în excursie, sau prin oraş. Ea trebuie să fie veşnic prezentă în sufletele, în mintea noastră, ca o răspundere de cea mai mare însemnătate a fie­căruia dintre noi. Cum îi vom creş­te, aşa îi vom avea ! — şi copiii noş­tri trebuie crescuţi în spiritul patrio­tismului socialist, al dragostei de muncă, al respectului faţă de oa­meni, faţă de avutul obştesc — în spiritul moralei comuniste. Omenirea, copiii — trebuie să trăiască! Vocile isterice ale instigatorilor la război şi uruitul avioanelor tîlhă­­reşti de spionaj ale imperialiştilor trebuie reduse la tăcere, ca imnul păcii să triumfe pe întreg pămîntul. Copiii de pretutindeni, ca şi pă­rinţii lor, au nevoie de linişte, de siguranţă. !»«! La cercul micilor naturaliști de la Palatul Pionierilor din Capitală. PROLETARI DEM TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA * Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4848 Miercuri 1 iunie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Hale moderne pentru țesătoria de relon Ţesătoria de relon „Tudor Vla­­dimirescu“ din Bucureşti s-a înnoit de ieri cu două hale moderne de imprimat relon. In aceste hale a început montarea maşinilor auto­mate de imprimat. Totodată, în hala ţesătoriei a început monta­rea unui nou lot de războaie spe­ciale pentru teron. Linia de înaltă tensiune Tîndărei-Slobozia Ieri s-au terminat lucrările de construcţie a liniei electrice de înaltă tensiune Ţîndărei-Slobozia pe o distanţă de 32 km. Această linie va alimenta cu energie elec­trică oraşul Slobozia şi gospodă­riile de stat din Marculeşti şi Ograda. Concert simfonic pentru tineret Ieri seară, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ a prezentat în sala Ate­neului R. P. Române un concert simfonic pentru tineret. Programul a cuprins Fragment din suita „Munţii Apuseni" de Marţian Ne­grea, Concertul pentru două vio­loncele şi orchestră de Flandel, Simfonia VI-a „Patetica” de Ceai­­kovski. Concertul a fost dirijat d­e Mircea Basarab. Pentru gospodărirea cartierelor Ieri deputaţii Andrei Nicolae, strungar, Adriana Murgoci, pro­fesoară, Hie D. Ion, tîmplar, şi Constantin Boda, lăcătuş, din ra­ionul V. I. Lenin au prezentat dări de seamă asupra activităţii iar din ultimul timp. Alegătorii, ve­niţi în număr mare, şi-au exprimat dorinţa să sprijine intr-o măsură şi mai mare acţiunile iniţiate de sfatul popular pentru mai buna gospodărire a cartierelor. In cele 1£5 adunări de dări de seamă ce au avut loc pînă acum in acest raion au participat peste 12.000 cetăţeni care au făcut numeroase propuneri privind pro­bleme edilitare, culturale, sanita­re, de învăţămint etc. Educaţia sanitară a populaţiei săteşti VIŞEU (coresp. „Scînteii“).­­ Secţia de sănătate şi prevederi sociale a raionului Vişeu, împreu­nă cu comitetul raional al femei­lor, acordă atenţie educării sani­tare a populaţiei. In acest scop s-au format colective de medici şi activişti culturali, care se de­plasează la sate. Prima brigadă de acest fel s-a deplasat ieri in comuna Baia Borșa. îmbunătăţirea deservirii la domiciliu cu butelii de aragaz Datorită complectării parcului auto cu vehicule de capacitate mai mică, în Capitală desfacerea la do­miciliu a buteliilor de gaze liche­fiate (aragaz) se va face mai ope­rativ. Astfel, pentru comenzile fă­cute între orele 7—11, deservirea se va face în aceeaşi zi, iar pentru co­menzile dintre orele 11—20, buteliile vor fi livrate la domiciliu a doua zi de dimineaţă. Totodată s-a luat măsura ca în cartierele cu puţine telefoane pu­blice, comenzile să fie făcute direct personalului maşinilor de livrări care deservesc aceste cartiere. Şi aceste comenzi vor fi executate în condiţiile arătate mai sus. IN ÎNTÎMPINflREfl CONGRESULUI PARTIDULUI Si construim repede, bine si ieftin! O brigadă fruntaşă de pe şantierul blocurilor de locuinţe din Bulevardul Dinicu Golescu din Capi­tală, brigada de fierari-betonişti condusă de Andrei Stoica. Gospodărind cu grijă materialele cu care lucrează, brigada a realizat în 4 luni din acest an economii de peste 14 tone oţel beton, în fotografie: Dumitru Creţu, Andrei Stoica, Dumitru Bondoc, Costache Marin, Mîrică D. Ion, Ştefan Predulescu şi Ion Stancu, studiind planul noilor lucrări pe care urmează să le execute brigada. (Fotó: M. Cioc) Se anunţă o pasionantă întrecere ONEŞTI (prin telefon).­­ Printre constructorii de la Oneşti-Borzeşti a căpătat extindere iniţiativa brigăzii de fierari betonişti condusă de Gheor­­ghe Bucelea, „să reducem cu cel puţin 2 la sută consumul plani­ficat de materiale". Astăzi această iniţiativă este cea mai răspîndită de pe şantier. O aplică cu succes peste 1200 muncitori cuprinşi în 156 de bri­găzi. Printre acestea se numără şi brigada condusă de Gheorghe Coteţ. Această brigadă nu s-a mulţumit nu­mai să aplice iniţ­ativa brigăzii lui Bucelea ci a hotărît s-o şi ducă îna­inte, să reducă şi mai mult consumul planificat de materiale. Mutre cei doi fruntaşi a început o întrecere pasionantă. Rezultatele pri­mei etape încheiate la 1 Mai au în­clinat puţin balanţa în favoarea lui Gheorghe Coteţ. De cînd aplică iniţia­tiva lui Bucelea, instalatorii de sub conducerea lui Gh. Coteţ au reuşit să reducă la conductele pe care le montează consumul planificat de materiale cu 2,85 la sută, realizind economii în valoare de 50.622 lei. Victoria a fost consfinţită prin înmînarea drapelului de brigadă fruntaşă pe şantier brigăzii lui Gheor­ghe Coteţ. Trebuie spus că nici brigada lui Gh. Bucelea nu s-a lăsat mai prejos. Zi­lele acestea, făcînd un calcul mai chib­zuit al posibilităţilor de economisire a materialelor, Gheorghe Bucelea şi brigada sa s-au angajat ca în cinstea Congresului partidului să reducă cu cel puţin 3 la sută consumul planificat de materiale. Pe lingă economiile de materiale, în centrul preocupărilor cons­tructorilor se află scurtarea ter­menelor de dare în funcţiune a obiectivelor. Constructorii care înalţi uzina de sodă au terminat cu 75 zile înainte de termen secţia minoclorben­­zen (care a şi început să producă) şi cu 60 de zile mai devreme secţia de tex­­tan. Uzina de sodă, planificată să fie gata în trimestrul iii al anului aces­ta, va fi gata pentru probă în cursul acestui trimestru, instalaţia de cracare catalitică nr. 2 a rafinăriei va fi ter­minată pînă la 20 iunie , cu o jumă­tate de an înainte de termenul plani­ficat. Mult avansate sunt şi lucrările la uzina de cauciuc sintetic, pe şantie­rul de locuinţe muncitoreşti. La Comitetul de partid al comple­xului de pe şantierele Oneşti-Borzeşti s-au întrunit recent muncitori frun­taşi, ingineri şi tehnicieni constructori de pe şantier, secretari ai organiza­ţiilor de partid, activişti de sindicat şi U.T.M. Ei au trecut in revistă rea­lizările de pînă acum. In acelaşi timp, au analizat sarcinile ce le stau in faţă. Cu acest prilej, tovarăşii Buce­lea şi Coteţ şi-au exprimat dorinţa de a stabili un contact mai strîns cu constructorii de pe un alt şantier al ţării cu care să se întreacă în cinstea Congresului partidului. Propunerea lor a fost îmbrăţişată cu căldură. Repre­zentanţii constructorilor de la Oneşti, după ce s-au consultat cu tovarăşii lor de muncă de la Chiscani, au ho­tărît să-i cheme la întrecere propu­­nîndu-şi drept obiective, între altele, scurtarea termenului de dare în producţie a construcţiilor, redu­cerea consumului planificat de materiale, realizarea tuturor lu­crărilor de bună calitate, redu­cerea preţului de cost. Şantierul ONEŞTI - Şantierul CHISCANI EM­O TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului ARTURO FRONDIZI Preşedintele Republicii Argentina Buenos Aires Cu prilejul marii sărbători a Republicii Argentina, cea de-a 150-a aniversare a■ Revoluţiei pentru independenţa naţională, vă rog să pri­miţi, Excelenţă, calde urări pentru progresul şi prosperitatea poporu­lui argentinian prieten şi pentru fericirea dv. personală. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURErr Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Bucureşti In numele poporului şi guvernului argentinian şi în numele meu personal mulţumesc profund pentru amabilele dv. felicitări şi urări pe care aţi binevoit să mi le transmiteţi cu prilejul sărbătorii naţionale a ţării mele. ARTURO FRONDIZI Preşedintele Naţiunii Argentina Utilaje de calitate şi la timp pentru marile construcţii ----------------------Cu cinci zile d­T|| iiiir înainte de ter-CHIU IwAnC men, uzina meta­lurgică din Satu Mare a expediat ultimele piese ale primului din cele două mari cup­toare Martin care se construiesc în Hunedoara. Pentru calitatea irepro­şabilă a execuţiei primului cuptor, conducerea combinatului siderurgic din Hunedoara şi Ministerul In­dustriei Grele au felicitat colecti­vul uzinei „Unio". Muncitorii şi tehnicienii de la „Unio" s-au anga­jat să livreze şi piesele pentru cel de-al doilea cuptor cu o lună de zile inainte de termen. Pentru a­­ceasta muncesc acum cu deose­bită însufleţire brigăzile de lăcă­tuşi mecanici conduse de Enache Dumitru, Horn Iosif şi Bereczki Io­sif. FAGARAS Deşi relativ tî­­nără, fabrica de utilaj chimic din Făgăraş a produs şi livrat an de an industriei chi­mice cantităţi importante de utilaj. In acest an întreprinderea trebuie să asigure utilaj chimic în cantităţi sporite pentru noile obiective in­dustriale de la Năvodari, Roznov, Borzeşti, Govora, Turda, Rîşnov ş.a. Harnicul colectiv al fabricii de utilaj chimic din Făgăraş a realizat şi depăşit decadă cu decadă şi lună de lună sarcinile de plan, expe­diind in termen toate comenzile pentru întreprinderile chimice. Suceava ! Vom da fabric în producţie cu 6 luni mai devreme In hala de fabricaţie, la centi termoelectrică, la silozul de zahăr alimentarea cu apă şi la alte puncte lucru, muncitor­i şi tehnicienii de şantierul fabricii de zahăr „Sire din Bucecea se întrec pentru vnde­nirea angajamentului de a da falii în producţie cu o lună de zile îna, de termenul stabilit. Planul de e­ducţie pe luna mai a fost îndepl­in numai 24 de zile. Rezultate însemnate au obţinut­­ structorii care lucrează la hala de bricate şi la lucrările de alimentar fabricii cu apă potablă şi industri din rîul Siret. Valoarea tuturor materialelor eco­misite in luna mai se ridică la sut de 317.000 lei. Govora ! Termenul de da în folosinţă va fi grăbi Pornind întrecerea socialistă în c stea Congresului, constructorii şi mo­torii de pe şantierul Govora au hol rit să scurteze termenul de predare uzinei de sodă caustică şi să dea­­ ma­larjă de sodă caustică la noiembrie în loc de 31 decembi 1960. Pînă in prezent la secţia de cai ficare au şi fost montate 30 la sit din utilaje, iar la secţia de evapora se montează utilajele liniilor tehnol­gice, paralel cu executarea constru­ţi­ii­or metalice. Petroşani Fiecare apartamet­ta preţul de 35.000 lei In acest an, colectivul şantierul nr. 6 Petroşani construieşte, in­­­fară de alte obiective social-cultu­rale şi industriale, un număr de 58 apartamente pentru oamenii munci Aceste apartamente constituie nu­mai o parte din numărul de locuin­ţe ce vor fi date in folosinţă mini­milor din Valea Jiului. Colectivul şantierului şi-a fixe ca sarcină principală să real­ieze apartamente de bună ca­litate şi la un preţ de circa 35.000 lei. Folosirea pe scară largă a ma­terialelor din resurse locale, utili­zarea cenuşei termocentrală­­■ tencuieli şi mortare au dus la ob­ţinerea unor economii importante. Organizaţia de bază a sprijinit e­fectiv aplicarea unor iniţiative Iniţiativa zidarului comunist Petri Găvan, de a realiza la fiecare metri pătrat­ de tencuială o economie di­n leu, a fost extinsă pe intregul şantier Organizaţia de bază a in­drumat comitetul sindical să popu­larizeze şi iniţiativa instalatorului Stefan András care, pentru micşo­rarea consumului de fitinguri, folo­seşte larg sudura la instalaţiile sa­nitare Mai sunt insă multe rezerve, mai ales in direcţia reducerii preţului de cost. Suntem­ convinşi că extinzind ex­perienţa avansată de pe şantierul nostru, ca şi cea de pe alte mari şantiere vom obţine succese însem­nate in îndeplinirea prevederilor din Directivele partidului, cu privire la construirea unui număr tot mai mare de locuinţe, de bună calitate şi la un preţ de cost redus. MARIN DOBRICA secretarul organizaţiei de bază P.M.R., şantierul nr. 8 Petroşani PROIECTIL DE DIRECTIVE IN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII g^iir.aiwziTirii.T.r­­iTrim—mn. na iii ■■■■■■.. — -■■a,,, ■■-títtíimíi.ii r.i^-a Constructorii de mașini de la „23 August“ își spun cuvîntul lllllllllllllllllllllllllllllltllllllllllllllllllllllllllllllli’ La uzinele „23 August“ din Capitală domneşte o deosebită Însufleţire. începînd din 26 mai, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni din această mare uzi­nă constructoare de maşini au dezbătut, in cadrul unor entuziaste adunări pe secţii prevederile proiec­tului de Directive. Este o părticică din marea dezba­tere populară premergătoare Congresului, care se des­făşoară in t­oată ţara pe baza hotăririi ultimei plenare a C.C. al P.M.R. Colectivul uzinei îşi aduce contribuţia activă la industrializarea ţării, producînd utilaje siderurgice, chimice, de înaltă tehnicitate, motoare, locomotive, va­­•iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. ...SECJIA MOTOARE. Discuţiile sint in toi. Vorbeşte clustorul Constantin Zaharia : — Lucrez de 23 de ani în uzină. Îmi amintesc de unde am plecat, unde sintem­ azi şi-mi Creşte inima cînd văd încotro ne călăuzeşte partidul, ce de­parte vom ajunge într un viitor apro­piat. E un drum măreţ. Industria con­strucţiilor de maşini, aşa cum se a­­rată în proiectul de Directive, produce anul acesta de peste 2 ori mai mult decît in 1955. A crescut nivelul nostru de trai. Au fost mărite salariile, pen­siile. Numai în ultimul an, peste 110 familii ale muncitorilor uzinei s-au mu­tat in locuinţe noi. Avem la îndemînă un spital nou, înzestrat cu aparatură modernă, creşă şi cămin pentru copii etc. Şi cite nu se vor mai realiza pen­tru noi şi familiile noastre în urma în­făptuirii­­prevederilor proiectului de Di­rective. Depinde insă de noi, de mun­ca noastră, ca rodul realizărilor să fie cit mai bogat. Un spirit combativ, hotărirea de a tinde spre tot mai mari înfăptuiri, de a descoperi mereu noi rezerve ale pro­ducţiei au străbătut de la un capăt la altul dezbaterile. „ Prevederile proiectului de Direc­tive deschid mari perspective in faţa industriei constructoare de maşini, a spus tov. Alexandru Ceh, maistru, se­cretar al organizaţiei de bază nr. 18. Secţia noastră produce motoare felu­rite. Faţă de 1958, producţia a crescut anul trecut cu 17 la sută, iar în tri­mestrul I al acestui an cu 20 la sută, comparativ cu aceeaşi perioadă a a­­ goane, etc., îndeplinind lună de lună sarcinile de plan. în primele 4 luni, pe întreaga uzină au fost date eco­nomii peste plan de aproape 2.500.000 lei. Realizările obţinute pină acum sub conducerea partidului, minunatele perspective de dezvoltare a economiei naţionale şi ale întreprinderii, sarcinile de viitor au fost discutate cu ‘însufleţire de sute şi sute de participanţi La adunările consacrate dezbaterilor pe marginea proiectului de Directive. E greu de re­dat in cadrul unui reportaj întreaga bogăţie a iniţia­tivei maselor, întruchipate in nenumăratele propuneri şi sugestii făcute cu acest prilej. .iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinn nului trecut. Nu stă insă in firea noa­stră să ne mulţumim azi cu ceea ce am făcut ieri. Realizările sunt, intr-adevăr însemnate. Dar ele pot să fie mult mai mari. In secţia noastră sunt des­tule posibilităţi pentru a produce mo­toare de calitate mereu mai bună. In acest scop , putem rndica indicii de utilizare­ a maşinilor, putem folosi mai chibzuit materia primă şi materialele.­­ Aşa este cum spune tovarăşul Cek! a intrat în discuţie Teodor Has, ingi­ner şef al uzinei pentru fabricaţia de motoare. Avem posibilităţi mari pentru a produce motoare de calitate. Printr-o proiectare judicioasă, de pildă, noul tip de motor de mare putere reali­zat de noi are o greutate de două ori şi jumătate mai mică decit a mo­torului de­ numai 450 C.P. Acest lu­cru, ca multe altele, dovedeşte că sarcina stabilită în proiectul de Direc­tive, de ridicare permanentă a efica­cităţii tehnico-economice a maşinilor produse, este pe deplin posibilă. Numeroşi alţi vorbitori, printre care ajustorul Petre Goldiac, trasatorul Ion Cristea, găuritorul Ştefan Popa şi alţii au arătat în mod concret în cadrul dezbaterilor cum au realizat şi vor realiza creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi obţinerea de economii. - De multe ori anul trecut - a spus tovarăşul Cristache Antonache, maistru, nouă ne roşea obrazul cînd venea vorba de SECŢIA FORJA. - Unde lucrezi ? te-ntreba cite un cunoscut din altă secţie, er­­a forjă ! - ni răspundea­. - Aha, acolo unde lucraţi parcă îm­brobodiţi la ochi ! Ce era să zici ? Roşeai şi tăceai. Ni se dusese faima de cite rebuturi făceam. Cauza? Unii muncitori, şi în special cei mai tineri, nu stăpineau îndeajuns tehnologia de forjare. Cum am ieşit la liman ? Cu sprijinul orga­nizaţiei de bază s-au alcătuit patru colective de ridicare a calificării. Pe­ste 300 de muncitori au căpătat şi ca­pătă aici cunoştinţe temeinice. S-a tre­cut apoi la raţionalizarea unor pro­cese de producţie. Astfel am ajuns anul acesta să reducem procentul de rebuturi de la 0,40 la sută, cit avem toleranţa admisă, la 0,16 la sută. Sin­tem­ hotăriţi să nu ne oprim aici. Pentru aceasta, propunem conducerii uzinei să ia cit mai curînd măsuri pentru sporirea capacităţii atelierului de de-­­bitare, iar in perspectiva de dezvoltare a uzinei să şi îndrepte atenţia şi a­supra ridicării gradului de tehnicitate a maşinilor din secţia forjă.­­ Anul trecut - şi a început cuvin­tul ajustorul Marin Şerban, secretar al organizaţiei de bază din SECŢIA SCU­­LARIE - am realizat sarcinile ce ne re­veneau în 11 luni. Economiile date peste plan au fost de 300.000 lei, faţă de 251.000 cit ne luasem angajamen­tul. S-ar crede poate că n-am avut de învins greutăţi. Au fost destule. Cum am izbutit atunci să ne depăşim sarcinile ? Iată cum. ION SPALATELU (Continuare în pag. 6-a, col. 1-2) "•immiimniniminiiuummimiiiiimmimimi

Next