Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-01 / nr. 4848
Polg 2 — (Urmare din pag. I-a) Organizaţia de bază a desfăşurat o muncă de partid concretă, eficace. Accentul a fost pus în mod deosebit pe exemplul personal. Lozinca : „A fi comunist înseamnă a fi fruntaş în muncă" a fost purind tradusă in viaţă de fiecare membru de partid. Nu ne-am mulţumit însă numai cu atît. Fiecare ne-am luat alături 1-2 tovarăşi cu pregătire şi rezultate mai slabe in muncă pentru a-i ridica la nivelul fruntaşilor. In locurile grele şi importante de muncă au primit sarcină să lucreze comuniştii. Aceste măsuri ne-au ajutat să realizăm planul în fiecare lună şi la fiecare sortiment. Realizările dobîndite ne dau convingerea că putem îndeplini cu cinste sarcinile mari ce ne vor reveni din măreţul proiect al Directivelor celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. Am şi o propunere. Echipa de strungari condusă de comunistul Matei Mihalache a realizat de anul trecut pînă acum peste 170.000 lei economii. Comitetul de partid să studieze experienţa acestei echipe şi apoi s-o extindă în toată uzina. Printre cei din SECŢIA VAGOANE care au luat cuvîntul in cadrul dezbaterilor pe marginea proiectului de Directive a fost şi lăcătuşul Constantin Vrinceanu. Cunoscut ca om harnic, priceput şi cu mult cumpăt la vorbă. El a fost ascultat cu deosebită atenţie. In proiectul de Directive, a arătat Vrinceanu, se spune: „Pentru industria siderurgică se va produce utilajul tehnologic specific pentru furnale, aglomeratoare, cocserii, cuptoare de oţel, părţi de laminoare etc. In special la Reşiţa şi la uzinele „23 August", iată ce încredere acordă partidul muncii noastre. Asigurăm partidul că vom fi la înălţimea sarcinilor ce ne-au fost încredinţate. In urma unor discuţii ce le-am avut cu mai mulţi tovarăşi din secţie, ne-am gîndit la cîteva propuneri pe care le socotim deosebit de importante pentru activitatea noastră. Acum cînd este vorba de asemenea sarcini mari, tovarăşii care se ocupă de aprovizionarea cu materii prime şi materiale să deschidă bine ochii şi să ne facă aprovizionarea la timp. Să nu mai stăm la început de lună cite 4-5 zile şi apoi să lucrăm în asalt! Să vegheze la acest lucru tovarăşii din conducerea uzinei. Tot ei să adopte măsurile cele mai severe împotriva acelora care nu respectă graficul de colaborare între secţii. Părerea pe care o au unii in uzină, că „suntem în familie şi spălăm rufele între noi” este păgubitoare, în primul rind pentru bunul mers al producţiei şi în al doilea rind pentru fiecare muncitor în parte. — Şi eu - a arătat tovarăşa ingineră Gabriela Crişan — îmi dau seama că uneori noi nu lucrăm cum trebuie. Poate unii colegi se miră de ceea ce spun. Dacă noi, inginerii, am lucra bine, cu mai mult simţ de răspundere, nu s-ar mai simţi nevoia unui corp de controlori atît de numeros care să urmărească cum se îndeplinesc sarcinile. Apoi în multe sectoare din uzină consumul specific de scule pe muncitor - nici azi nu este definitivat, lată doar cîteva din multe alte probleme pe care putem şi trebuie să le rezolvăm ! Mulţi dintre participanţii la discuţii, după ce şi-au exprimat bucuria prilejuită de măreţele prevederi ale proiectului de Directive, au făcut propuneri preţioase pentru îmbunătăţirea muncii, angajîndu-se totodată să ducă cu abnegaţie la îndeplinire sarcinile ce le revin. „Mă angajez să realizez în cinstea Congresului partidului 7000 lei economii", „Mă angajez să realizez 12.000 lei economii !“ - au spus în cuvîntul lor Boroşan Negimedin şi respectiv Alexandru Ceh. Ca ei s-au angajat alţi zeci şi zeci de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Angajamentul colectivului uzinelor „23 August“ din Capitală de a da în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. 7 milioane lei economii peste plan a sporit în urma dezbaterilor cu încă un milion. In cuvinte simple, pornite din Inimă, întregul colectiv al uzinelor „23 August" şi-a exprimat ataşamentul faţă de Comitetul Central şi hotărîrea fermă de a munci cu abnegaţie pentru traducerea în viaţă a măreţului program trasat de partid pentru întărirea patriei şi creşterea bunăstării întregului nostru popor muncitor. -0*0-Constructorii de maşini de la „23 August“ îşi spun cuvîntul 3CÎNTEIA Din scrisorile sosite la redacţie O lucrare ......x ______ âaaS*z'jsat«» « I Am luat cunoştinţă cu mare satisfacţie de proiectul de Di- f[rective ale Congresului partidu- fi lui Toţi laminorişiii noştri sini |j hotăriţi să înfăptuiască preve- î derile privind sporirea producţiei de laminare. Ridicînd pe o treaptă mai înaltă întrecerea socialistă, descoperind şi punind în valoare rezervele inter- I ne, vom face ca sarcinile ce ne revin nouă, laminariştilor de la Hunedoara, să fie îndeplinite chiar înainte de vreme. Ar fi bine insă să fim ajutafi mai mult in unele privinţe de către tovarăşii de la intreprin- I derea de construcţii siderurgice din Hunedoara. încă in cursul I I anului 1959 I.C.S.H. trebuia să I ne instaleze, conform proiectului întocmit de I.P.R.O.M.E.T., o stafie de apă potabilă. A Ire- I r.ut de atunci mult timp, dar I nici pină acum tovarăşii de la I I.C.S.H. nu au executat in întregime această lucrare. Este oare vorba de greutăţi care nu pot fi înlăturate? Nicidecum I Stafia de apă potabilă nu poa- I te intra in funcţiune deoarece I mai trebuie montată instalaţia I pentru clorinarea apei. Şi nu e I vorba de cine ştie ce instalaţie. I Totul constă in legarea cu nişte I conducte a trei butoaie cu ajutorul cărora se face clorinarea. fi Conducte există. Nu există 3 I , insă... butoaie şi mai ales preocupare. Proiectul de Directive prevede, printre altele, respectarea strictă a termenelor de dare în folosinţă a construcţiilor. Socotim că a venit timpul ca tovarăşii din conducerea I.C.S.H. să ia măsurile cuvenite ca la blumingul nostru instalaţia de apă potabilă să fie dată in folosinţă cit mai grabnic. VICTOR MARTIN, manevrant, NICOLAE DANILA, manevrant, OCTAVIAN PAL 5CAU, maistru, IOACHIM AS LIMPESCU, manevrant, GH. A . PADUREANU, lăcătuş, ILIE VIŞINÎU, manevrant şi GH. STANCIU, lăcătuş, din postul de corespondenţi voluntari ai 2 „Scînteii" Pe cărările pădurilor La început un grup de tineri, elevi ai şcolii medii din Alexandria, au adunat de pe cărările pădurii din marginea oraşului felurite seminţe forestiere. Apoi, alţi tineri, cu zecile, constituţi în brigăzi de muncă partriotică, s-au încolonat în multe după-amiezi şi, cîntînd, au pornit spre aceeaşi pădure. O zi, două, săptămîni. Rezultatul 9 Cu mîinile lor, tinerii au adunat peste 640 de kg. seminţe forestiere. -o«o PROIECTUL DIRECTIVE IN DEZBATEREA ACTIVULUI DE PARTID Drum larg către viitor În ziua de 23 mai a.c., Comitetul regional de partid al R.A.M. şi Comitetul orăşenesc de partid Tg. Mureş au dezbătut cu activul proiectul Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960- 1965 şi pentru programul economic de perspectivă. Ca un fir roşu s-a desprins din cuvintele participanţilor la plenară sentimentul de profundă mîndrie patriotică cu care muncitorii, ţăranii muncitori, oameni de ştiinţă şi cultură, romîni, unguri, germani şi de alte naţionalităţi de pe cuprinsul regiunii au luat cunoştinţă şi discută despre măreţele obiective stabilite de partid. Ca urmare a politicii naţionale juste duse de partidul nostru, politică ce asigură în fapt condiţiile materiale ale egalităţii în drepturi şi colaborării frăţeşti între oamenii muncii romîni şi naţionalităţile conlocuitoare, an de an pe meleagurile acestei regiuni, unde în trecut peisajul industrial era o raritate, s-au înălţat unităţi industriale noi, au fost modernizate fabricile şi uzinele mai vechi, în cuvintele lor tovarăşii Radó Kálmán, arhitect, director la C.S.A.P.C., Iosif Albu, inginer la depoul C.F.R. din Tg. Mureş, Maria Gheorghe, secretarul organizaţiei de bază de la întreprinderea „Encsel Mauriciu“, Kőműves János, prim secretar al Comitetului raional de partid Odorhei, şi alţii au subliniat faptul că în contrast cu înapoierea de pe timpul regimului burghezomoşieresc, în anii puterii populare s-au ridicat în această regiune fabrici şi uzine moderne de mare capacitate : Combinatul de la Gălăuţaşi, fabrica „Encsel Mauriciu“, fabrica de praf de lapte de la Remetea, termocentrala „Steaua Roşie“ şi multe altele. — Concentrarea şi pe viitor a eforturilor partidului nostru în direcţia industrializării socialiste a ţării — ca unul din principalele obiective ale planului economic pe anii 1960—1965 este oglindită şi în dezvoltarea economică a regiunii noastre — a spus în cuvîntul său tovarăşul Senke József, directorul T.R.C.L. In regiunea noastră se vor construi un mare combinat chimic, o nouă termocentrală şi alte obiective industriale importante pentru economia întregii ţări. Nu încape îndoială, a spus vorbitorul, că toate aceste prevederi vor deveni fapte. Viaţa a confirmat zi de zi că hotărîrile partidului, care au deschis şi deschid drum larg în viitor, au fost îndeplinite. Vorbitorii, fie că erau de pe şantierele de construcţii, din întreprinderi, de pe ogoare sau din instituţii de ştiinţă şi cultură şi-au exprimat deopotrivă hotărîrea lor fermă de a contribui prin munca şi cunoştinţele lor la realizarea prevederilor cuprinse în acest grandios program de dezvoltare economică a ţării. — Conducînd opera de industrializare socialistă a ţării, partidul ridică la viaţă economică înfloritoare toate regiunile şi raioanele patriei — a spus tovarăşul Bokor András, secretarul comitetului de partid de la fabrica de mobilă „23 August“ din Tg. Mureş. Cum arăta pe vremea patronilor vechea „fabrică“ de mobilă „Székely şi Réty“ ? Era de fapt un atelier mic, primitiv, în care lucrau meşteşugăreşte, cu unelte rudimentare, în condiţii cum nu se poate de grele, vreo 250 de muncitori. Priviţi astăzi fabrica ! Intr-un singur an, pe locul fostelor ateliere s-a ridicat o uzină modernă, care se întinde pe o suprafaţă de 17.300 m.p., cu hale mari, spaţioase, bine aerisite. Pentru dotarea cu noi construcţii şi utilarea ei, statul democrat-popular a investit în ultimii 10 ani peste 34 milioane lei. Acum fabrica noastră produce anual de 50 de ori mai multă mobilă decît producea pe timpul patronilor. După ce şi-a mai aruncat priviile peste notiţele pe care le avem faţă, tovarăşul Bokor András a adăugat: , — Şi nouă, celor care lucrăm mobilă, ne revin sarcini mari. Producţia de mobilă va creşte în 1965 de circa 3 ori faţă de 1959. Asigurăm partidul. Comitetul său Central, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, că angajamentul de a realiza peste plan în cinstea Con-Plenara Comitetului regional de partid R A M şi a Comitetului orăşenesc de partid Tg. Mureş cu activul greşului mobilă în valoare de 3.445.000 îl vom depăşi cu aproape un milion. Pentru a putea asigura populaţiei mobilă bună, frumoasă şi ieftină, ne preocupăm acum să introducem lustruitul mecanic, să producem noi tipuri de mobilă. In industria Regiunii Autonome Maghiare au o mare pondere exploatarea şi industrializarea lemnului. In ultimii ani, în dorinţa de a da viaţă sarcinilor puse de partid, muncitorii forestieri şi-au îndeplinit zi de zi sarcinile privind valorificarea complexă şi superioară a lemnului. Sarcina principală în sectorul economiei forestiere pusă de proiectul de Directive a arătat tovarăşul Németh Iosif, prim-secretar al Comitetului raional de partid Tg. Secuiesc — o constituie îngrijirea şi exploatarea raţională a fondului forestier, continuarea lucrărilor de împăduriri şi a mecanizării exploatărilor forestiere, valorificarea superioară a lemnului. Valoarea ce se va obţine pe metru cub masă lemnoasă exploatată trebuie să crească în 1965 cu circa 80 la sută faţă de 1959. Pot fi îndeplinite aceste prevederi ? Da, pot. Iată fapte care dovedesc acest lucru. Prin ridicarea indicilor de folosire a masei lemnoase, prin introducerea mecanizării şi micii mecanizări, muncitorii din exploatările forestiere din raionul nostru au realizat economii prin reducerea preţului de cost de la începutul anului şi pină acum de sute de mii de lei. Luînd cuvîntul la plenară, unii participanţi au vorbit despre masurile menite să ducă mai departe valorificarea superioară a lemnului. Numai în acest an, pentru cheltuielile de introducere a micii mecanizări în întreprinderile forestiere din această regiune s-a prevăzut suma de 1.569.000 lei, s-au investit sume importante pentru construirea a şapte funiculare, cu ajutorul cărora se vor executa scosul şi apropiatul a 230.000 m.c. buşteni faţă de 67.778 m.c. cît s-a realizat în anul trecut. Făcînd din succesele obţinute anul trecut puncte de plecare spre noi victorii, muncitorii forestieri din R.A.M. au ridicat indicii de utilizare a lemnului de fag de la 55,4 la sută, cît a fost planificat, la 61,7 la sută. Numai pe această cale s-a dat economiei naţionale mai mult cu 25.000 m.c. lemn de lucru de fag din aceeaşi masă lemnoasă. Ridicînd randamentul la cherestea de la 66,1 la sută, cît este planificat, la 67 la sută, muncitorii de la depozitele de buşteni şi gateriştii au economisit de la începutul anului şi pînă în ziua de 28 mai peste 1.600 m.c. buşteni. Aceste succese dovedesc un singur lucru : traducerea în viaţă a hotărîrilor luate de partid, hotărîri care au un profund caracter ştiinţific, se bazează pe posibilităţile existente în fiecare ramură a economiei naţionale. Urmînd cu încredere indicaţiile partidului, marea majoritate a ţăranilor muncitori romîni, unguri şi de alte naţionalităţi — peste 85,9 la sută din numărul de familii — lucrează înfrăţiţi în cadrul gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole. Mai mulţi vorbitori s-au referit în cuvîntul lor la rezervele mari ale gospodăriilor colective pentru sporirea producţiei agricole şi creşterea numerică a şeptelului, îmbunătăţirea lui calitativă şi ridicarea productivităţii animalelor. Cu ajutorul fondurilor destinate cumpărării de animale şi din prăsilă proprie, membrii gospodăriilor agricole colective din raionul Tg. Secuiesc şi-au asigurat de pe acum peste 60 la sută din numărul de bovine şi ovine prevăzute pentru acest an. Ca un prim pas spre realizarea prevederilor cuprinse în proiectul de Directive, colectiviştii au luat toate măsurile ca densitatea de animale, proprietate obştească, la suta de hectare teren agricol, să ajungă în acest an la cel puţin 45 de capete bovine, dintre care 20 vaci. — Interesul deosebit pe care-l manifestă oamenii muncii din cele mai deosebite ramuri de activitate faţă de proiectul de Directive nu este întîmplător — a spus dr. Antalffy Aniras (Institutul medico-farmaceutic din Tg. Mureş). Obiectivele înscrise în acest document conţin sarcini şi îndrumări esenţiale pentru toate domeniile de muncă. Lucrătorii din institutul nostru îşi vor aduce contribuţia la înfăptuirea acestor sarcini prin cercetările, studiile, referatele şi lucrările pe care le vor întocmi pe linia dezvoltării ştiinţei medicale. Manifestîndu-şi încrederea nestrămutată în justeţea liniei politice a partidului nostru, participanţii la plenară au arătat hotărîrea organizaţiilor regionale de partid R.A.M., a tuturor oamenilor muncii din regiune de a lupta sub conducerea partidului, a Comitetului său Central, pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru construirea socialismului în scumpa noastră patrie. L. DEAKU coresp. „Scînteii" pentru Regiunea Autonomă Maghiară închiderea anului şcolar în învăţămîntul de partid Primele convorbiri recapitulative BACĂU (coresp. „Scînteii“). — La toate cursurile şi cercurile învăţămîntului de partid de la fabrica de hîrtie şi celuloză „Steaua Roşie“Bacău au avut loc primele convorbiri recapitulative. Înainte de prima convorbire cursanţii au primit problemele pe baza cărora urma să se desfăşoare discuţiile. In această perioadă propagandiştii au venit în ajutorul cursanţilor prin consultaţii colective şi individuale. La primele convorbiri recapitulative au fost prezenţi marea majoritate a cursanţilor. La cercul de studiere a „Statutului P.M.R.“, al cărui propagandist este tovarăşul Ioan Cucu la dezbateri au participat un număr de 11 cursanţi. Ei au discutat, în lumina documentelor de partid şi a proiectului de Directive ale celui de-al III-lea Congres al P.M.R., despre sarcinile actuale ale comuniştilor, despre drepturile şi îndatoririle candidaţilor şi membrilor de partid. Cea mai mare parte din cursanţi au dovedit că şi-au însuşit temeinic materialul predat în timpul anului. Răspunsuri bune, pline de conţinut au dat cursanţii Paraschiva Botezatu, Constantin Suştoc, Teodor Arboreanu, Ion Duţu şi alţi muncitori, fruntaşi în producţie. La cercul de studiere a bazelor marxism-leninismului anul II, cerc condus de propagandistul Petru Caizerliu, toţi cei 13 cursanţi prezenţi au luat cuvîntul. Discuţiile s-au purtat în jurul unor probleme privind politica partidului nostru de industrializare socialistă a ţării. Cursanţii au arătat că printre succesele dobîndite pe linia industrializării socialiste a ţării se numără şi marile construcţii industriale ridicate în ultimii ani în regiunea Bacău. Construcţii industriale de mare însemnătate pentru economia naţională cum sunt complexul petrochimic de la Borzeşti, combinatul de fibre sintetice de la Săvineşti, hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz şi altele au făcut ca această regiune, care în trecut era una din cele mai înapoiate, să cunoască acum o puternică și multilaterală dezvoltare industrială. oro ve lacul Snagov lotul R.P. Romíné de 8 + 1 schiffete, la antrenament. (Foto : R. Costin) 1 Iunie — Ziua Internaţională a Copilului Pentru micii cetăţeni • In 1938 erau doar 9 creşe în toată ţara. Acum există, numai în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi a sfaturilor populare, 306 creşe. • In anii noştri au luat fiinţă 1732 de case de naştere cu 8057 de paturi. • In bugetul pe anul 1960 sînt prevăzuţi, pentru alocaţiile pentru copii şi ajutorul familial de stat 1.600.000.000 lei. • înainte de eliberare, învăţămîntul elementar de 7 ani aproape că nu exista. Datorită măsurilor luate de partid şi guvern pentru dezvoltarea învăţămîntului, pînă la sfîrşitul anului trecut s-au înfiinţat 4491 şcoli de 7 ani. Pînă în 1962—63 învăţămîntul de 7 ani va fi generalizat, trecîndu-se treptat la învăţămîntul general de 8 ani. • Statul democrat-popular acordă o mare atenţie ocrotirii sănătăţii copiilor. Anul trecut au fost vaccinaţi cu ser antipoliomielitic 1.343.620 de copii, 1.222.171 cu ser antidifteric, 2.541.052 cu ser T.A.B. • Numărul paturilor de asistenţă medicală pentru copii a crescut de la 1350, cate erau în 1938, la 18.839. • In mediul rural funcţionează peste 2500 bucătării dietetice de lapte pentru copii. La cercul de citit Dragostea pentru copii a îndemnat-o pe tovarăşa Stela Novotny, pensionară, din intrarea Iulia Hasdeu nr. 2 B, să se ocupe de organizarea timpului liber al copiilor vecinilor. A început prin a aduna la dînsa acasă cîţiva dintre copiii care se jucau pe stradă pentru a le citi din diferite cărţi. La început veneau puţini. încetul cu încetul însă, copiii au prins drag de eroii cărţilor cu poveşti sau de aventuri. Astăzi grupa mică numără 15 copii, iar grupa mare 18 copii. Adunările cercului se ţin cu regularitate. Pină acum s-au citit multe schiţe, nuvele şi povestiri. „Domnul Goe“ şi „Vizita“ de Caragiale, „Povestiri despre Lenin“, poeziile Otiliei Cazimir, fragmente din „Aşa s-a călit oţelul“ şi cite altele, le-au parcurs împreună. Odată cu creşterea numărului copiilor care frecventează cercurile de cutit s-a simţit nevoia unui loc mai potrivit de adunare. Acum ei se adună la biblioteca populară „St. O. Iosif" din str. Popa Tatu 78. Cercul de citit se bucură şi de sprijinul bibliotecarilor. Tabere de vară pentru pionieri şi şcolari ORAŞUL STALIN (coresp. „Seinten“). — In acest an în regiunea Stalin s-au organizat 27 tabere de vară pentru şcolarii şi pionierii din regiune şi ţară. In cele mai pitoreşti locuri ale regiunii, la Sîmbăta de Sus, Timişul de Sus şi Timişul de Jos, Codlea, Predeal, Cisnădioara etc. îşi vor petrece o vacanţă plăcută peste 20.000 copii ai oamenilor muncii. In taberele de vară organizate prin grija Ministerului Invăţămîntului şi Culturii sunt create excelente condiţii pentru cazare, hrană şi recreere. Cele mai bune cadre medico-sanitare şi didactice vor însoţi pe pionieri şi şcolari în vacanţă. Jucării mecanice pentru cei mici Zilele acestea fabrica de jucării „Bucuria Copiilor“ din Capitală a pus în fabricaţie noi tipuri de jucării mecanice. Este vorba de cocoşul săritor, de raţa păşitoare şi altele. In curînd, se vor produce şi alte sortimente de jucării mecanice. Printre acestea sunt: compresoarele rutiere, telefonul cu sonerie, acrobatul pe sîrmă etc. Nr. 4843 Cresc odată cu oraşul lor ORAŞUL VICTORIA (coresp. „Scînteii"). — Oraşul plin de tinereţe şi de prospeţime, cu zeci şi zeci de blocuri muncitoreşti este îmbogăţit şi mai mult cu ceea ce s-a făcut pentru cei mai mici locuitori ai săi — copiii. Mulţi dintre ei sînt de vîrsta oraşului, au împlinit doar 6 ani. La cele trei grădiniţe, copiii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la combinatul chimic „V. V. Stalin“, învaţă, se joacă, cresc voinici şi plini de voioşie. Prin grija sfatului popular şi cu contribuţia părinţilor lor, pentru copii s-a amenajat un parc frumos, cu solar, balansoare, un mic teren sportiv etc. In zilele pline de soare, parcul copiilor devine cel mai atractiv loc din oraş şi pentru mulţi vîrstnici. In cinstea Zilei copilului a luat fiinţă în oraş un teatru de păpuşi şi se amenajează un teren de sport pentru cei de vîrstă preşcolară. Pentru ziua lor, copiii de la grădiniţa nr. 1, îndrumaţi de directoarea Ioana Codreanu, au pregătit un frumos program artistic. Şi incă un amănunt: pentru prima dată In acest an cei de la grădiniţa nr. 1 au amenajat un lot experimental pentru culturi de legume pe care le îngrijesc singuri. IN LUMEA CAPITALULUI Declaraţii şi realităţi Ziarul „Liberation“ a publicat un articol pe marginea raportului întocmit de directorul general al Biroului Internaţional al Muncii, D. Morse, asupra folosirii copiilor ca mină de lucru în ţările capitaliste şi în ţările slab dezvoltate. Raportul întocmit pe baza datelor culese in lumea întreagă de către Biroul International al Muncii scoate in evidentă faptul că, deşi potrivit declaraţiei drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. prin rezoluţia sa din 20 noiembrie 1959, folosirea copiilor ca mină de lucru este interzisă. MILIOANE DE COPII IN VIRSTA DE ZECE ANI SI CHIAR MAI MICI. SINT CLASIFICATI CA „MUNCITORI". IN IOC DE JOACA De exemplu, în Turcia, aproximativ jumătate din numărul copiilor intre 10 şi 14 ani sint trecuti în categoria populaţiei active. In Brazilia, 30 la sută din băieţaşi şi 10 la sută din fetiţe muncesc. In ţările slab dezvoltate, copiii muncesc din numeroase sectoare ale economiei. In mine, la cariere de piatră, in uzine şi pe cîmp. In unele regiuni ale lumii capitaliste, reiese din raport, copiii încep să muncească încă înainte de a împlini vîrsta de 7 ani. In raport sunt citate numeroase cazuri de copii, în vîrstă de 5 sau 6 ani, care muncesc pentru un salariu de mizerie. Raportul menţionează despre muncile nesănătoase şi periculoase, pe care sunt puşi să le îndeplinească copiii. Astfel, In zone urbane pot fi văzuţi copii mici lucrînd la tesutul covoarelor, la prelucrarea tutunului, la fabricarea chibriturilor. Alti copii mici care, in mod firesc la vîrsta lor ar trebui să se joace, muncesc „la domiciliu“, umplind diferite forme, confectionînd cutii, munci ce necesită repetarea unor ■ mişcări monotone şi obositoare, care contractează muşchii şi moleşesc ei spiritul. CAUZA: MIZERIA In raport se recunoaşte că principala cauză este mizeria care îi împinge pe părinţi să-şi dea copiii la muncă. In acelaşi timp, ne aflăm in faţa uneia din contradicţiile exploatării capitaliste, deoarece copiii sunt puşi să muncească tocmai în ..n ţările in care există şomaj şi un v. mare număr de bărbaţi desnădăjduiţi din lipsă de lucru — scrie „Liberation“. Nu este mai puţin adevărat că mina de lucru ieftină i-a ispitit întotdeauna pe patroni. Autorul raportului spune că atîta timp cît nu se vor lua măsuri energice pentru mărirea venitului naţional şi ridicarea nivelului de trai familial, atita timp cit „învăţămîntul obligatoriu" nu va deveni o realitate socială, copiii vor munci de mici. IN LOC DE ŞCOALA Raportul arată că în majoritatea j-j cazurilor, „aceşti copii, al căror loc ■este pe băncile şcolilor, sunt insufi- ,- cient protejaţi de societate, deoarece la mica industrie şi artizanatul care folosesc copii ca mină de lucru, sca-su pă in genere de sub controlul apli-n cării normelor de securitate a 11 muncii". •----------------S ' ' ..^~is:+++T. •••'...— ...- ' -^--EEEEE--------------- Qjllli^a^-televiziune 0 j Patria (9, 11,30, 14, 16,30, 19, 21,30) , Valurile Dunării; Republica (10, 12; 16; 18,30, 20,45) , Lumina (9,45—14 în continuare, 16,15; 18,30) 20,45), înfrățirea între popoare (15,30; 18, 20,30) , Fama Gordeev; Magheru (9,30; 11,15; 13) 15) 17; 19) 21), Maxim Gorki (10,30; 12,30; 15; 17, 19; 21), Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21). Cercul : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17, 19; 21), I. C. Frimu (9; 11,30; 14, 16,30; 19, 21,30), Al. Sahia (10, 12, 15; 17; 19, 21 sală), (20,30 grădina), Libertăţii (14,15; 16,30; 18,45- 21, sală), (19,45 grădină), Mioriţa (10, 12; 16,15; 18,45, 21) . Război şi pace seria II.*, Bucureşti (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15), (20,30 grădină 13 Septembrie), V. Roaită (10, 12; 14,45, 17; 19,15; 21,30 sală), (20,30 grădină), Arta (11; 14,30; 16,45; 19, 21,15), Olga Bancic (14,30; 16,45; 19, 21) . Război și pace seria I-a : Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 sală), (20,36 grădină), 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19, 21), N. Bălcescu (15; 17; 19; 21) Mamelucul ; Central (10; 12,15; 16; 18,30 20,45) . Ea te iubește ; Victoria (10, 12; 15; 17; 19; 21), Donca Simo (15; 17; 19 sală (20,30 grădină) ; Pescarii din arhipelag ; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21) ; Filme documentare şi desene primare ; 13 Septembrie (rulează în continuare de la 10—17 pentru copii) : Program special; (Pentru adulţi 18,45; 20,45), Unirea (15; 17; 19, 21), G. Bacovia (15, 17; 19, 21) ; Băieţii noştri ; Tineretului (16, 18,15; 20,30) ; Vasili Surikov ; Al. Popov (rulează în continuare de la 10—21); Ilie Pintilie (15, 17; 19; 20,30): Mireasa răpită ; 8 Martie ( 15; 17; 19, 21) : La doi paşi de graniţă ; Cultural (16, 18,15; 20,30) : Copiii minune ; C. David (16; 18,15; 20,30) : Oameni sau maturi; Flacăra (14,30; 16,45; 19; 21,15), 23 August (16; 18,30; 21 sală) (20,30 grădină); Floreasca (17, 19) : Intrigă şi iubire ; T. Vladimirescu (15, 17; 19, 21) : Războiul opiumului; Munca (15, 17; 19, 21) : Omul cu pantaloni scurţi; Moşilor (15,30; 18, 20,30); Volga (15, 17; 19, 21) : Pe jos spre rai ; Popular (15, 17; 19, 21) : Blana de vizon ; 16 Februarie (16; 18, 20) : In pragul vieţii ; M. Eminescu (16; 18,15; 20,30) : Prima zi de pace ; 8 Mai (15; 17; 19, 21) : Isteţul Saşko ; G. Coşbuc (15, 17; 19, 21) ; Stele de mai ; Drumul serii (16; 18,15; 20,30) ; Piilonul buclucaş; 30 Decembrie (15, 17; 19, 21). B. Delavrancea (14, 16; 18, 20) : Mexicul ciută ; Aurel Vlaicu (15,30; 18; 20,30) : In iureşul locului; Grădina Dinamo (orele 20) ; Război şi pace ambele serii. TELEVIZIUNE : orele 16.00 Emisiune pentru cluburile din întreprinderi. Cu aparatul de filmat la uzinele „Republica“. Brigada artistici de agitaţie a secţiei motoare a uzinelor „23 August“. Telejurnalul săptămînii. Program de muzică distractivă. Cînta orchestra uzinelor „Grigore Preoteasa”. MIERCURI, 1 IUNIE • Emisiunea pentru sate : Realizări ale oamenilor muncii de la sate în cinstea Congresului — orele 5,10 — I. • Versuri Închinate copiilor — orele 12,00 — I. • Suita simfonică „Zile de vacanţă" de Laurenţiu Profeta — orele 14,20 — I• In slujba patriei — orele 17,30 — I. • Mulţumind din inimă partidului (cîntece pioniereşti) — orele 16,15 — II. • Emisiunea „Pentru fericirea poporului“. Pagini literare închinate luptei partidului în anii ilegalitaţii — orele 17,20 — II. • Moment poetic Walt Whitman. • Fragmente din opera Tannhäuser de Wagner — orele 22,35 — II JOI, 2 IUNIE • Emisiunea pentru sate Sfatul zootehnistului — orele 5,16 — I. • Tribuna Radio : Sarcinile ştiinţei privim sporirea producţiei agricole animale şi vegetale — orele 19,05 — I. • Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Cinematografiei, cu concursul corului Filarmonicii de Stat „George Enescu* Dirijori : Paul Popescu şi Mircea Cristescu. In program : poemul eroic „Filimon Sîrbu* de D. Bughici; „Cintecul păcii“, cantata pentru cor mixt şi orchestră de Zeno Vancea (primă audiţie); poemul simfonic : ,,Va înflori acel arminden“ de Alfred Mendelsohn şi cantata „Prind visele aripi“ de Tiberiu Olah — orele 19,45 I- I. • Părinţi şi copii - orele 21,45 - II. • 150 de ani de la naşterea lui Robert Schumann — orel 23,34 — II.