Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-01 / nr. 4848

Polg 2­­ — (Urmare din pag. I-a) Organizaţia de bază a desfăşurat o muncă de partid concretă, eficace. Ac­centul a fost pus în mod deosebit pe exemplul personal. Lozinca : „A fi comunist înseamnă a fi fruntaş în muncă" a fost purind tradu­să in viaţă de fiecare membru de partid. Nu ne-am mulţumit însă numai cu atît. Fiecare ne-am luat alături 1-2 tovarăşi cu pregătire şi rezultate mai slabe in muncă pentru a-i ridica la nivelul fruntaşilor. In locurile grele şi importante de muncă au primit sarci­nă să lucreze comuniştii. Aceste măsuri ne-au ajutat să realizăm pla­nul în fiecare lună şi la fiecare sor­timent. Realizările dobîndite ne dau convingerea că putem îndeplini cu cinste sarcinile mari ce ne vor reveni din măreţul proiect al Directivelor ce­lui de-al lll-lea Congres al P.M.R. Am şi o propunere. Echipa de strungari condusă de comunistul Matei Miha­­lache a realizat de anul trecut pînă acum peste 170.000 lei economii. Co­mitetul de partid să studieze experien­ţa acestei echipe şi apoi s-o extindă în toată uzina. Printre cei din SECŢIA VAGOANE care au luat cuvîntul in cadrul dezbaterilor pe marginea proiectului de Directive a fost şi lăcătuşul Constantin Vrinceanu. Cunoscut ca om harnic, priceput şi cu mult cumpăt la vorbă. El a fost as­cultat cu deosebită atenţie.­­ In proiectul de Directive, a arătat Vrinceanu, se spune: „Pentru industria siderurgică se va produce utilajul teh­nologic specific pentru furnale, aglo­­meratoare, cocserii, cuptoare de oţel, părţi de laminoare etc. In special la Reşiţa şi la uzinele „23 August", iată ce încredere acordă partidul muncii noastre. Asigurăm partidul că vom fi la înălţimea sarcinilor ce ne-au fost încredinţate. In urma unor discuţii ce le-am avut cu mai mulţi tovarăşi din secţie, ne-am gîndit la cîteva propu­neri pe care le socotim deosebit de importante pentru activitatea noastră. Acum cînd este vorba de asemenea sarcini mari, tovarăşii care se ocupă de aprovizionarea cu materii prime şi materiale să deschidă bine ochii şi să ne facă aprovizionarea la timp. Să nu mai stăm la înce­put de lună cite 4-5 zile şi apoi să lucrăm în asalt! Să vegheze la acest lucru tovarăşii din conducerea uzinei. Tot ei să adopte măsurile cele mai severe împotriva acelora care nu respectă graficul de colaborare între secţii. Părerea pe care o au unii in uzină, că „suntem­ în familie şi spălăm rufele între noi” este păgubitoare, în primul rind pentru bunul mers al pro­ducţiei şi în al doilea rind pentru fie­care muncitor în parte. — Şi eu - a arătat tovarăşa ingine­ră Gabriela Crişan — îmi dau seama că uneori noi nu lucrăm cum trebuie. Poate unii colegi se miră de ceea ce spun. Dacă noi, inginerii, am lucra bine, cu mai mult simţ de răspundere, nu s-ar mai simţi nevoia unui corp de controlori atît de numeros care să ur­mărească cum se îndeplinesc sarcinile. Apoi în multe sectoare din uzină con­sumul specific de scule­­ pe munci­tor - nici azi nu este definitivat, lată doar cîteva din multe alte probleme pe care putem şi trebuie să le rezol­văm ! Mulţi dintre participanţii la discuţii, după ce şi-au exprimat bucuria pri­lejuită de măreţele prevederi ale proiectului de Directive, au făcut pro­puneri preţioase pentru îmbunătăţirea muncii, angajîndu-se totodată să ducă cu abnegaţie la îndeplinire sarcinile ce le revin. „Mă angajez să realizez în cinstea Congresului partidului 7000 lei economii­­", „Mă angajez să reali­zez 12.000 lei economii !“ - au spus în cuvîntul lor Boroşan Negimedin şi respectiv Alexandru Ceh. Ca ei s-au angajat alţi zeci şi zeci de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Angajamentul colectivului uzinelor „23 August“ din Capitală de a da în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. 7 mi­lioane lei economii peste plan a spo­rit în urma dezbaterilor cu încă un milion. In cuvinte simple, pornite din Ini­mă, întregul colectiv al uzinelor „23 August" şi-a exprimat ataşamentul faţă de Comitetul Central şi hotărîrea fermă de a munci cu abnegaţie pentru traducerea în viaţă a măreţului pro­gram trasat de partid pentru întărirea patriei şi creşterea bunăstării întregu­lui nostru popor muncitor. -0*0-Constructorii de maşini de la „23 August“ îşi spun cuvîntul 3CÎNT­EI­A Din scrisorile sosite la redacţie O lucrare ......x ______ âaaS*z'jsat«» « I Am luat cunoştinţă cu mare­­ satisfacţie de proiectul de Di- f[­rective ale Congresului partidu- fi lui Toţi laminorişiii noştri sini |j hotăriţi să înfăptuiască preve- î derile privind sporirea produc­ţiei de laminare. Ridicînd pe­­ o treaptă mai înaltă întrecerea­­ socialistă, descoperind şi pu­­nind în valoare rezervele inter- I ne, vom face ca sarcinile ce ne­­ revin nouă, laminariştilor de la­­ Hunedoara, să fie îndeplinite­­ chiar înainte de vreme. Ar fi bine insă să fim ajutafi­­ mai mult in unele privinţe de­­ către tovarăşii de la intreprin- I derea de construcţii siderurgice din Hunedoara. încă in cursul I I anului 1959 I.C.S.H. trebuia să I ne instaleze, conform proiectu­­l­­ui întocmit de I.P.R.O.M.E.T., o stafie de apă potabilă. A Ire- I r.ut de atunci mult timp, dar I nici pină acum tovarăşii de la I I.C.S.H. nu au executat in în­tregime această lucrare. Este oare vorba de greutăţi care nu pot fi înlăturate? Nicidecum I Stafia de apă potabilă nu poa- I te intra in funcţiune deoarece I mai trebuie montată instalaţia I pentru clorinarea apei. Şi nu e I vorba de cine ştie ce instalaţie. I Totul constă in legarea cu nişte I conducte a trei butoaie cu aju­torul cărora se face clorinarea. fi Conducte există. Nu există 3 I , insă... butoaie şi mai ales preo­cupare. Proiectul de Directi­ve prevede, printre altele,­­ respectarea strictă a termenelor de dare în folosinţă a construc­ţiilor. Socotim că a venit timpul ca tovarăşii din conducerea I.C.S.H. să ia măsurile cuveni­te ca la blumingul nostru in­stalaţia de apă potabilă să fie­­ dată in folosinţă cit mai grab­­­­nic.­­ VICTOR MARTIN, mane­vrant, NICOLAE DANILA, manevrant, OCTAVIAN PAL­ 5­CAU, maistru, IOACHIM A­S LIMPESCU, manevrant, GH. A . PADUREANU, lăcătuş, ILIE VIŞINÎU, manevrant şi GH. STANCIU, lăcătuş, din postul­­ de corespondenţi voluntari ai­­ 2 „Scînteii" Pe cărările pădurilor La început un grup de tineri, elevi ai şcolii medii din Alexandria, au adunat de pe cărările pădurii din marginea oraşului felurite seminţe forestiere. Apoi, alţi tineri, cu zecile, constituţi în brigăzi de muncă par­­triotică, s-au încolonat în multe după-amiezi şi, cîntînd, au pornit spre aceeaşi pădure. O zi, două, săptăm­îni. Rezultatul 9 Cu mîinile lor, tinerii au adunat peste 640 de kg. seminţe forestiere. -o«o PROIECTUL D­IRECTIVE IN DEZBATEREA ACTIVULUI DE PARTID Drum larg către viitor­ În ziua de 23 mai a.c., Comitetul regional de partid al R.A.M. şi Co­mitetul orăşenesc de partid Tg. Mu­reş au dezbătut cu activul proiectul Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960- 1965 şi pentru programul economic de perspectivă. Ca un fir roşu s-a desprins din cuvintele participanţilor la plenară sentimentul de profundă mîndrie patriotică cu care muncito­rii, ţăranii muncitori, oameni de ştiinţă şi cultură, romîni, unguri, germani şi de alte naţionalităţi de pe cuprinsul regiunii au luat cunoş­tinţă şi discută despre măreţele obiective stabilite de partid. Ca urmare a politicii naţionale juste duse de partidul nostru, poli­tică ce asigură în fapt condiţiile ma­teriale ale egalităţii în drepturi şi colaborării frăţeşti între oamenii muncii romîni şi naţionalităţile con­locuitoare, an de an pe meleagurile acestei regiuni, unde în trecut peisa­­jul industrial era o raritate, s-au înălţat unităţi industriale noi, au fost modernizate fabricile şi uzinele mai vechi, în cuvintele lor tovarăşii Radó Kálmán, arhitect, director la C.S.A.P.C., Iosif Albu, inginer la de­poul C.F.R. din Tg. Mureş, Maria Gheorghe, secretarul organizaţiei de bază de la întreprinderea „Encsel Mauriciu“, Kőműves János, prim se­cretar al Comitetului raional de par­tid Odorhei, şi alţii au subliniat fap­tul că în contrast cu înapoierea de pe timpul regimului burghezo­­moşieresc, în anii puterii populare s-au ridicat în această regiune fa­brici şi uzine moderne de mare ca­pacitate : Combinatul­ de la Gălău­­ţaşi, fabrica „Encsel Mauriciu“, fa­brica de praf de lapte de la Reme­­tea, termocentrala „Steaua Roşie“ şi multe altele. — Concentrarea şi pe viitor a eforturilor partidului nostru în di­recţia industrializării socialiste a ţării — ca unul din principalele obiective ale planului economic pe anii 1960—1965 este oglindită şi în dezvoltarea economică a regiunii noastre — a spus în cuvîntul său tovarăşul Senke József, directorul T.R.C.L. In regiunea noastră se vor construi un mare combinat chimic, o nouă termocentrală şi alte obiective industriale impor­tante­ pentru economia întregii ţări. Nu încape îndoială, a spus vor­bitorul, că toate aceste prevederi vor deveni fapte. Viaţa a confirmat zi de zi că hotărîrile partidului, care au deschis şi deschid drum larg în vii­tor, au fost îndeplinite. Vorbitorii, fie că erau de pe şan­tierele de construcţii, din întreprin­deri, de pe ogoare sau din instituţii de ştiinţă şi cultură şi-au exprimat deopotrivă hotărîrea lor fermă de a contribui prin munca şi cunoş­tinţele lor la realizarea prevederilor cuprinse în acest grandios program de dezvoltare economică a ţării. — Conducînd opera de industriali­zare socialistă a ţării, partidul ridi­că la viaţă economică înfloritoare toate regiunile şi raioanele patriei — a spus tovarăşul Bokor András, se­cretarul comitetului de partid de la fabrica de mobilă „23 August“ din Tg. Mureş. Cum arăta pe vremea patronilor vechea „fabrică“ de mo­bilă „Székely şi Réty“ ? Era de fapt un atelier mic, primitiv, în care lu­crau meşteşugăreşte, cu unelte ru­dimentare, în condiţii cum nu se poate de grele, vreo 250 de munci­tori. Priviţi astăzi fabrica ! Intr-un singur an, pe locul fostelor ateliere s-a ridicat o uzină modernă, care se întinde pe o suprafaţă de 17.300 m.p., cu hale mari, spaţioase, bine aerisite. Pentru dotarea cu noi con­strucţii şi utilarea ei, statul de­mocrat-popular a investit în ultimii 10 ani peste 34 milioane lei. Acum fabrica noastră produce anual de 50 de ori mai multă mobilă decît pro­ducea pe timpul patronilor. După ce şi-a mai aruncat privi­­ile peste notiţele pe care le avem­­ faţă, tovarăşul Bokor András a adăugat: , — Şi nouă, celor care lucrăm mo­bilă, ne revin sarcini mari. Producţia de mobilă va creşte în 1965 de circa 3 ori faţă de 1959. Asigurăm parti­dul. Comitetul său Central, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, că angajamentul de a rea­liza peste plan în cinstea Con-Plenara Comitetului regional de partid R A M şi a Comitetului orăşenesc de partid Tg. Mureş cu activul greşului mobilă în valoare de 3.445.000 îl vom depăşi cu aproape un milion. Pentru a putea asigura populaţiei mobilă bună, frumoasă şi ieftină, ne preocupăm acum să intro­ducem lustruitul mecanic, să produ­cem noi tipuri de mobilă. In industria Regiunii Autonome Maghiare au o mare pondere exploa­tarea şi industrializarea lemnului. In ultimii ani, în dorinţa de a da viaţă sarcinilor puse de partid, muncitorii forestieri şi-au îndeplinit zi de zi sarcinile privind valorificarea complexă şi superioară a lemnului.­­ Sarcina principală în sectorul economiei forestiere pusă de proiec­tul de Directive a arătat tovarăşul Németh Iosif, prim-secretar al Co­mitetului raional de partid Tg. Secu­iesc — o constituie îngrijirea şi ex­ploatarea raţională a fondului fores­tier, continuarea lucrărilor de împă­duriri şi a mecanizării exploatărilor forestiere, valorificarea superioară a lemnului. Valoarea ce se va obţine pe metru cub masă lemnoasă ex­ploatată trebuie să crească în 1965 cu circa 80 la sută faţă de 1959. Pot fi îndeplinite aceste prevederi ? Da, pot. Iată fapte care dovedesc acest lucru. Prin ridicarea indicilor de fo­losire a masei lemnoase, prin intro­ducerea mecanizării şi micii meca­nizări, muncitorii din exploatările forestiere din raionul nostru au rea­lizat economii prin reducerea pre­ţului de cost de la începutul anului şi pină acum de sute de mii de lei. Luînd cuvîntul la plenară, unii participanţi au vorbit despre masu­rile menite să ducă mai departe valorificarea superioară a lemnu­lui. Numai în acest an, pentru chel­tuielile de introducere a micii meca­nizări în întreprinderile forestiere din această regiune s-a prevăzut suma de 1.569.000 lei, s-au investit sume importante pentru construirea a şapte funiculare, cu ajutorul că­rora se vor executa scosul şi apro­piatul a 230.000 m.c. buşteni faţă de 67.778 m.c. cît s-a realizat în anul trecut. Făcînd din succesele obţinute anul trecut puncte de plecare spre noi victorii, muncitorii forestieri din R.A.M. au ridicat indicii de utilizare a lemnului de fag de la 55,4 la sută, cît a fost planificat, la 61,7 la sută. Numai pe această cale s-a dat eco­nomiei naţionale mai mult cu 25.000 m.c. lemn de lucru de fag din a­ceeaşi masă lemnoasă. Ridicînd ran­damentul la cherestea de la 66,1 la sută, cît este planificat, la 67 la sută, muncitorii de la depozitele de buşteni şi gateriştii au economisit de la începutul anului şi pînă în ziua de 28 mai peste 1.600 m.c. buşteni. Aceste succese dovedesc un singur lucru : traducerea în viaţă a hotă­­rîrilor luate de partid, hotărîri care au un profund caracter ştiinţific, se bazează pe posibilităţile existente în fiecare ramură a economiei naţio­nale. Urmînd cu încredere indicaţiile partidului, marea majoritate a ţăra­nilor muncitori romîni, unguri şi de alte naţionalităţi — peste 85,9 la sută din numărul de familii — lu­crează înfrăţiţi în cadrul gospodă­riilor colective şi întovărăşirilor a­­gricole. Mai mulţi vorbitori s-au referit în cuvîntul lor la rezervele mari ale gospodăriilor colective pentru spori­rea producţiei agricole şi creşterea numerică a şeptelului, îmbunătăţirea lui calitativă şi ridicarea productivi­tăţii animalelor. Cu ajutorul fondu­rilor destinate cumpărării de anima­le şi din prăsilă proprie, membrii gospodăriilor agricole colective din raionul Tg. Secuiesc şi-au asigurat de pe acum peste 60 la sută din nu­mărul de bovine şi ovine prevăzute pentru acest an. Ca un prim pa­s spre realizarea prevederilor cuprinse în proiectul de Directive, colectiviş­tii au luat toate măsurile ca densi­tatea de animale, proprietate ob­ştească, la suta de hectare teren a­­gricol, să ajungă în acest an la cel puţin 45 de capete bovine, dintre care 20 vaci. — Interesul deosebit pe care-l ma­nifestă oamenii muncii din cele mai deosebite ramuri de activitate faţă de proiectul de Directive nu este întîmplător — a spus dr. Antalffy Ani­ras (Institutul medico-farmaceu­­tic din Tg. Mureş). Obiective­le înscrise în acest document conţin sarcini şi îndrumări e­­senţiale pentru toate domenii­le de muncă. Lucrătorii din insti­tutul nostru îşi vor aduce contribu­ţia la înfăptuirea acestor sarcini prin cercetările, studiile, referatele şi lucrările pe care le vor întocmi pe linia dezvoltării ştiinţei medicale. Manifestîndu-şi încrederea nestră­mutată în justeţea liniei politice a partidului nostru, participanţii la plenară au arătat hotărîrea organi­zaţiilor regionale de partid R.A.M., a tuturor oamenilor muncii din re­giune de a lupta sub conducerea partidului, a Comitetului său Cen­tral, pentru înfăptuirea politicii par­tidului, pentru construirea socialis­mului în scumpa noastră patrie. L. DEAKU coresp. „Scînteii" pentru Regiunea Autonomă Maghiară închiderea anului şcolar în învăţămîntul de partid Primele convorbiri recapitulative BACĂU (coresp. „Scînteii“). — La toate cursurile şi cercurile învăţă­­mîntului de partid de la fabrica de hîrtie şi celuloză „Steaua Roşie“­­Bacău au avut loc primele convor­biri recapitulative. Înainte de prima convorbire cursanţii au primit pro­blemele pe baza cărora urma să se desfăşoare discuţiile. In această pe­rioadă propagandiştii au venit în a­­jutorul cursanţilor prin consultaţii colective şi individuale. La primele convorbiri recapitula­tive au fost prezenţi marea majori­tate a cursanţilor. La cercul de stu­diere a „Statutului P.M.R.“, al cărui propagandist este tovarăşul Ioan Cucu la dezbateri au participat un număr de 11 cursanţi. Ei au discutat, în lumina documentelor de partid şi a proiectului de Directive ale ce­lui de-al III-lea Congres al P.M.R., despre sarcinile actuale ale comu­niştilor, despre drepturile şi înda­toririle candidaţilor şi membrilor de partid. Cea mai mare parte din cursanţi au dovedit că şi-au însuşit temeinic materialul predat în timpul anului. Răspunsuri bune, pline de conţinut au dat cursanţii Paraschiva Boteza­­tu, Constantin Suştoc, Teodor Arbo­­reanu, Ion Duţu şi alţi muncitori, fruntaşi în producţie. La cercul de studiere a bazelor marxism-leninismului anul II, cerc condus de propagandistul Petru Caizerliu, toţi cei 13 cursanţi pre­zenţi au luat cuvîntul. Discuţiile s-au purtat în jurul unor probleme pri­vind politica partidului nostru de industrializare socialistă a ţării. Cursanţii au arătat că printre suc­cesele dobîndite pe linia industriali­zării socialiste a ţării se numără şi marile construcţii industriale ridi­­cate în ultimii ani în regiunea Ba­cău. Construcţii industriale de mare însemnătate pentru economia naţio­nală cum sunt complexul petrochi­mic de la Borzeşti, combinatul de fibre sintetice de la Săvineşti, hi­drocentrala „V. I. Lenin“ de la Bi­­caz şi altele au făcut ca această re­giune, care în trecut era una din cele mai înapoiate, să cunoască acum o puternică și multilaterală dezvoltare industrială. ­oro­­ ve lacul Snagov lotul R.P. Romíné de 8 + 1 schif­fete, la antrena­ment. (Foto : R. Costin) 1 Iunie — Ziua Internaţională a Copilului Pentru micii cetăţeni • In 1938 erau doar 9 creşe în toată ţara. Acum există, numai în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi Pre­vederilor Sociale şi a sfaturilor popu­lare, 306 creşe. • In anii noştri au luat fiinţă 1732 de case de naştere cu 8057 de paturi. • In bugetul pe anul 1960 sînt pre­văzuţi, pentru alocaţiile pentru copii şi ajutorul familial de stat 1.600.000.000 lei. • înainte de eliberare, învăţămîntul elementar de 7 ani aproape că nu e­­xista. Datorită măsurilor luate de par­tid şi guvern pentru dezvoltarea în­­văţămîntului, pînă la sfîrşitul anului trecut s-au înfiinţat 4491 şcoli de 7 ani. Pînă în 1962—63 învăţămîntul de 7 ani va fi generalizat, trecîndu-se treptat la învăţămîntul general de 8 ani. • Statul democrat-popular acordă o mare atenţie ocrotirii sănătăţii co­piilor. Anul trecut au fost vaccinaţi cu ser antipoliomielitic 1.343.620 de copii, 1.222.171 cu ser antidifteric, 2.541.052 cu ser T.A.B. • Numărul paturilor de asistenţă medicală pentru copii a crescut de la 1350, cate erau în 1938, la 18.839. • In mediul rural funcţionează peste 2500 bucătării dietetice de lapte pen­tru copii. La cercul de citit Dragostea pentru copii a îndem­nat-o pe tovarăşa Stela Novotny, pensionară, din intrarea Iulia Has­­deu nr. 2 B, să se ocupe de organi­zarea timpului liber al copiilor ve­cinilor. A început prin a aduna la dînsa acasă cîţiva dintre copiii care se jucau pe stradă pentru a le citi din diferite cărţi. La început veneau puţini. încetul cu încetul însă, copiii au prins drag de eroii cărţilor cu poveşti sau de aventuri. Astăzi grupa mică numără 15 copii, iar grupa mare 18 copii. Adunările cercului se ţin cu regularitate. Pină acum s-au citit multe schiţe, nuvele şi po­vestiri. „Domnul Goe“ şi „Vizita“ de Caragiale, „Povestiri despre Lenin“, poeziile Otiliei Cazimir, fragmente din „Aşa s-a călit oţelul“ şi cite al­tele, le-au parcurs împreună. Odată cu creşterea numărului co­piilor care frecventează cercurile de cutit s-a simţit nevoia unui loc mai potrivit de adunare. Acum ei se adună la biblioteca populară „St. O. Iosif" din str. Popa Tatu 78. Cercul de citit se bucură şi de sprijinul bi­bliotecarilor. Tabere de vară pentru pionieri şi şcolari ORAŞUL STALIN (coresp. „Sein­­ten­“). — In acest an în regiunea Stalin s-au organizat 27 tabere de vară pentru şcolarii şi pionierii din regiune şi ţară. In cele mai pitoreşti locuri ale regiunii, la Sîmbăta de Sus, Timişul de Sus şi Timişul de Jos, Codlea, Predeal, Cisnădioara etc. îşi vor petrece o vacanţă plăcută peste 20.000 copii ai oamenilor muncii. In taberele de vară organizate prin grija Ministerului Invăţămîntului şi Culturii sunt create excelente condiţii pentru cazare, hrană şi recreere. Cele mai bune cadre medico-sani­­tare şi didactice vor însoţi pe pio­nieri şi şcolari în vacanţă. Jucării mecanice pentru cei mici Zilele acestea fabrica de jucării „Bucuria Copiilor“ din Capitală a pus în fabricaţie noi tipuri de jucă­rii mecanice. Este vorba de cocoşul săritor, de raţa păşitoare şi altele. In curînd, se vor produce şi alte sorti­mente de jucării mecanice. Printre acestea sunt: compresoarele rutiere, telefonul cu sonerie, acrobatul pe sîrmă etc. Nr. 4843 Cresc odată cu oraşul lor ORAŞUL VICTORIA (coresp. „Scînteii"). — Oraşul plin de tinereţe şi de prospeţime, cu zeci şi zeci de blocuri muncitoreşti este îmbo­găţit şi mai mult cu ceea ce s-a făcut pen­tru cei mai mici locui­tori ai săi — copiii. Mulţi dintre ei sînt de vîrsta oraşului, au îm­plinit doar 6 ani. La cele trei grădini­ţe, copiii muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor de la combinatul chimic „V. V. Stalin“, învaţă, se joacă, cresc voinici şi plini de vo­ioşie. Prin grija sfatu­lui popular şi cu con­tribuţia părinţilor lor, pentru copii s-a ame­najat un parc frumos, cu solar, balansoare, un mic teren sportiv etc. In zilele pline de soare, parcul copiilor devine cel mai atractiv loc din oraş şi pentru mulţi vîrstnici. In cinstea Zilei copi­lului a luat fiinţă în oraş un teatru de pă­puşi şi se amenajează un teren de sport pen­tru cei de vîrstă pre­şcolară. Pentru ziua lor, co­piii de la grădiniţa nr. 1, îndrumaţi de direc­toarea Ioana Codreanu, au pregătit un frumos program artistic. Şi incă un amănunt: pentru prima dată In acest an cei de la gră­diniţa nr. 1 au amena­jat un lot experimental pentru culturi de legu­me pe care le îngrijesc singuri. IN LUMEA CAPITALULUI Declaraţii şi realităţi Ziarul „Liberation“ a publicat un articol pe marginea raportului în­tocmit de directorul general al Bi­roului Internaţional al Muncii, D. Morse, asupra folosirii copiilor ca mină de lucru în ţările capitaliste şi în ţările slab dezvoltate. Raportul întocmit pe baza date­lor culese in lumea întreagă de că­tre Biroul International al Muncii scoate in evidentă faptul că, deşi potrivit declaraţiei drepturilor copi­lului, adoptată de Adunarea Gene­rală a O.N.U. prin rezoluţia sa din 20 noiembrie 1959, folosirea copii­lor ca mină de lucru este interzisă. MILIOANE DE COPII IN VIRSTA DE ZECE ANI SI CHIAR MAI MICI. SINT CLASIFICATI CA „MUNCITORI". IN IOC DE JOACA De exemplu, în Turcia, aproxi­mativ jumătate din numărul copiilor intre 10 şi 14 ani sint trecuti în ca­tegoria populaţiei active. In Brazi­lia, 30 la sută din băieţaşi şi 10 la sută din fetiţe muncesc. In ţările slab dezvoltate, copiii muncesc din numeroase sectoare ale economiei. In mine, la cariere de piatră, in u­­zine şi pe cîmp. In unele regiuni ale lumii capita­liste, reiese din raport, copiii încep să muncească încă înainte de a îm­plini vîrsta de 7 ani. In raport sunt citate numeroase cazuri de copii, în vîrstă de 5 sau 6 ani, care mun­cesc pentru un salariu de mizerie. Raportul menţionează despre muncile nesănătoase şi periculoase, pe care sunt puşi să le îndeplineas­că copiii. Astfel, In zone urbane pot fi văzuţi copii mici lucrînd la te­sutul covoare­lor, la prelucrarea tu­­tunului, la fabricarea chibriturilor. Alti copii mici care, in mod firesc la­­ vîrsta lor ar trebui să se joace, muncesc „la domiciliu“, umplind diferite forme, confectionînd cutii,­­ munci ce necesită repetarea unor ■ mişcări monotone şi obositoare, care contractează muşchii şi moleşesc ei spiritul. CAUZA: MIZERIA In raport se recunoaşte că princi­pala cauză este mizeria care îi îm­pinge pe părinţi să-şi dea copiii la muncă. In acelaşi timp, ne aflăm in faţa uneia din contradicţiile ex­ploatării capitaliste, deoarece copiii sunt puşi să muncească tocmai în ..n ţările in care există şomaj şi un v. mare număr de bărbaţi desnădăj­­duiţi din lipsă de lucru — scrie „Li­­beration“. Nu este mai puţin ade­vărat că mina de lucru ieftină i-a ispitit întotdeauna pe patroni. Autorul raportului spune că atîta timp cît nu se vor lua măsuri ener­gice pentru mărirea venitului naţio­nal şi ridicarea nivelului de trai fa­milial, atita timp cit „învăţămîntul obligatoriu" nu va deveni o reali­tate socială, copiii vor munci de mici. IN LOC DE ŞCOALA Raportul arată că în majoritatea j-j cazurilor, „aceşti copii, al căror loc ■­­este pe băncile şcolilor, sunt insufi- ,- cient protejaţi de societate, deoarece la mica industrie şi artizanatul care folosesc copii ca mină de lucru, sca-­su pă in genere de sub controlul apli-­n cării normelor de securitate a 11 muncii". •----------------S ' ' ..^~is:+++T. •••'...— ...- ' -^--EEEEE---------------­ Qjllli^a^-televiziune 0 j Patria (9, 11,30, 14, 16,30, 19, 21,30) , Valurile Dunării; Republica (10, 12; 16; 18,30, 20,45) , Lumina (9,45—14 în continuare, 16,15; 18,30) 20,45), înfrățirea între popoare (15,30; 18, 20,30) , Fama Gordeev; Magheru (9,30; 11,15; 13) 15) 17; 19) 21), Maxim Gorki (10,30; 12,30; 15; 17, 19; 21), Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21). Cercul : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17, 19; 21), I. C. Frimu (9; 11,30; 14, 16,30; 19, 21,30), Al. Sahia (10, 12, 15; 17; 19, 21 sală), (20,30 grădina), Libertăţii (14,15; 16,30; 18,45- 21, sală), (19,45 grădi­­nă), Mioriţa (10, 12; 16,15; 18,45, 21) . Răz­boi şi pace seria II.*, Bucureşti (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15), (20,30 grădină 13 Septembrie), V. Roaită (10, 12; 14,45, 17; 19,15; 21,30 sală), (20,30 grădină), Arta (11; 14,30; 16,45; 19, 21,15), Olga Bancic (14,30; 16,45; 19, 21) . Război și pace seria I-a : Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 sală), (20,36 grădină), 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19, 21), N. Bălcescu (15; 17; 19; 21) Mamelucul ; Central (10; 12,15; 16; 18,30 20,45) . Ea te iubește ; Victoria (10, 12; 15; 17; 19; 21), Donca Simo (15; 17; 19 sală­ (20,30 grădină) ; Pescarii din arhipelag ; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21) ; Filme documentare şi desene pri­mare ; 13 Septembrie (rulează în continuare de la 10—17 pentru copii) : Program special; (Pentru adulţi 18,45; 20,45), Unirea (15; 17; 19, 21), G. Bacovia (15, 17; 19, 21) ; Băieţii noştri ; Tineretului (16, 18,15; 20,30) ; Vasili Surikov ; Al. Popov (rulează în continuare de la 10—21); Ilie Pintilie (15, 17; 19; 20,30): Mireasa răpită ; 8 Martie ( 15; 17; 19, 21) : La doi paşi de graniţă ; Cultural (16, 18,15; 20,30) : Copiii minune ; C. David (16; 18,15; 20,30) : Oameni sau maturi; Flacăra (14,30; 16,45; 19; 21,15), 23 August (16; 18,30; 21 sală) (20,30 grădină); Floreasca (17, 19) : Intrigă şi iubire ; T. Vladimirescu (15, 17; 19, 21) : Războiul opiumului; Munca (15, 17; 19, 21) : Omul cu pantaloni scurţi; Moşilor (15,30; 18, 20,30); Volga (15, 17; 19, 21) : Pe jos spre rai ; Popular (15, 17; 19, 21) : Blana de vizon ; 16 Februarie (16; 18, 20) : In pragul vieţii ; M. Eminescu (16; 18,15; 20,30) : Prima zi de pace ; 8 Mai (15; 17; 19, 21) : Isteţul Saşko ; G. Coşbuc (15, 17; 19, 21) ; Stele de mai ; Drumul serii (16; 18,15; 20,30) ; Piilonul buclucaş; 30 Decem­brie (15, 17; 19, 21). B. Delavrancea (14, 16; 18, 20) : Mexicul ciută ; Aurel Vlaicu (15,30; 18; 20,30) : In iureşul locului; Grădina Di­­namo (orele 20) ; Război şi pace ambele serii. TELEVIZIUNE : orele 16.00 Emisiune pen­tru cluburile din întreprinderi. Cu aparatul de filmat la uzinele „Republica“. Brigada artistici de agitaţie a secţiei motoare a uzinelor „23 August“. Telejurnalul săptămî­­nii. Program de muzică distractivă. Cînta orchestra uzinelor „Grigore Preoteasa”. MIERCURI, 1 IUNIE • Emisiunea pentru sate : Realizări ale oamenilor muncii de la sate în cinstea Congresului — orele 5,10 — I. • Versuri Închinate copiilor — orele 12,00 — I. • Suita simfonică „Zile de vacanţă" de Laurenţiu Profeta — orele 14,20 — I­­• In slujba patriei — orele 17,30 — I. • Mulţumind din inimă partidului (cîntece pio­niereşti) — orele 16,15 — II. • Emisiunea „Pentru fericirea poporului“. Pagini literare închinate luptei partidului în anii ilegali­taţii — orele 17,20 — II. • Moment poetic Walt Whitman. • Fragmente din opera Tannhäuser de Wagner — orele 22,35 — II JOI, 2 IUNIE • Emisiunea pentru sate Sfatul zootehnistului — orele 5,16 — I. • Tribuna Radio : Sarcinile ştiinţei privim sporirea producţiei agricole animale şi ve­getale — orele 19,05 — I. • Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei sim­fonice a Cinematografiei, cu concursul coru­lui Filarmonicii de Stat „George Enescu* Dirijori : Paul Popescu şi Mircea Cristescu. In program : poemul eroic „Filimon Sîrbu* de D. Bughici; „Cintecul păcii“, cantata pentru cor mixt şi orchestră de Zeno Van­cea (primă audiţie); poemul simfonic : ,,Va înflori acel arminden“ de Alfred Mendel­sohn şi cantata „Prind visele aripi“ de Ti­beriu Olah — orele 19,45 I- I. • Părinţi şi copii - orele 21,45 - II. • 150 de ani de la naşterea lui Robert Schumann — orel 23,34 — II.

Next