Scînteia, august 1960 (Anul 29, nr. 4902-4926)

1960-08-02 / nr. 4902

Pag. 2 In lupta pentru îndeplinirea hotărfrilor Congresului partidului WTKi/:m xoAsm tms/m Prin aplicarea agrotehnicii înaintate recolte mari de grîu Anul acesta producţia medie de grîu obţinută în gospodăria noastră este de 3029 kg. la hectar. Şi nu de pe 100-200 hectare, ci de pe 2673 hectare teren. Pe unele suprafeţe recolta a fost şi mai mare. Cum am reuşit să scoatem o a­­semenea producţie ? In­vota­ţi toamna anului trecut, ţinind seama de în­văţămintele ce ni le-au ofe­rit recoltele de grîu din anii precedenţi, am­ acordat cea mai mare atenţie alegerii şi pregătirii terenului. Cele 2673 ha. cu grîu s-au cul­tivat după plante premer­gătoare diferite ca : răpită, mazăre şi alte leguminoa­se, porumb şi chiar după grîu. Pe terenul pe care plantele premergătoare au fost recoltate vara devre­me - răpită, mazăre, griu etc. - s-a făcut imediat după recoltare o arătură de bază la adincimea de 28-30 cm. Şi odată cu ară­tura s-au dat in medie cite 300 kg. superfosfat la ha., diferenţiat, după planta premergătoare. Pînâ la însâmînţare am efectuat in mai multe rîn­­duri lucrări de întreţinere a arăturii, în special pentru a menţine apa in sol. Pe terenul pe care a fost cul­tivat porumb, indată după cules (ţi în toamna trecută porumbul s-a copt mai de­vreme), s-a făcut, in pri­mele zile ale lunii septem­brie, o arătură de 28-30 cm. ţi s-a tăvălugit, înainte de insăminţare, pentru pregătirea bună a patului germinativ, pe în­treaga suprafaţă, am lu­crat din nou terenul cu grapa cu discuri în agregat cu cea cu colţi reglabili. Semănatul l-am făcut in decada a treia din luna septembrie ţi decada intîia a lunii octombrie. Am folo­sit sâmînţă din soiuri de ■pare productivitate. Ea a fost cu multă grijă selec­ţionată, condiţionată ţi tra­tată. O mare atenţie am dat calităţii semănatului. înain­te de începerea lucrului cei care au lucrat la semănat au fost bine instruiţi, semă­­nătorile au fost bine regla­te. Astfel am reuşit să asi­gurăm o densitate de 600- 700 plante la m.p., iar pe unele terenuri ţi mai mult. In primăvară, peste grîu, am trecut cu tăvălugul. De ce acest lucru ? Fiindcă te­renul era afinat ţi trebuia o lucrare care să ajute plantelor să se fixeze mai bine in sol. Recoltatul l-am început In mod diferenţiat, de la un lan la altul, în funcţie de soiul de gru­­ mai preco­ce sau mai tardiv - cît şi de expunerea terenului. Combinerii noştri s-au stră­duit să folosească din plin timpul prielnic şi în­treaga capacitate a maşi­nilor. Cu toate că griul a fost culcat pe mari supra­feţe, comuniştii Dumitrache Ion, Toader Petre, Colan Gh. şi alţi vrednici combi­ned au reuşit să recolteze zilnic cîte 20-22 tone griu. Trebuie să arătăm că lu­crătorii gospodăriei noastre s-au străduit ca griul ob­ţinut să coste cit mai puţin. Şi lucrul acesta a fost rea­lizat : preţul de cost al u­­nei tone de grîu este de numai 300 lei, cu mult sub cel planificat. Putem afirma cu deplină siguranţă că în realizarea unor producţii înalte de grîu factorul hotârîtor l-a constituit agrotehnica apli­cată şi nu condiţiile clima­tice. Că aşa stau lucrurile ne-o dovedeşte următorul fapt. In gospodăria noas­tră recolta obţinută nu a fost peste tot aceeaşi. Pe unele parcele ea a fost mult mai mare decit me­dia, iar pe altele cu mult mai mică. Aceasta cu toa­te că aceleaşi ploi au udat şi un teren şi altul, razele soarelui le-au încălzit deo­potrivă. Prin urmare, au beneficiat în egală măsură de condiţii climatice favo­rabile. Şi atunci nu este limpede că agrotehnica a­­plicată este cauza diferen­ţelor de recoltă ? Căci în­­tr-un fel am lucrat noi pe terenul de pe care am ob­ţinut recolta cea rm­ai mică (2000 kg. la ha­­ţi chiar mai puţin) şi un altul acolo unde s-a realizat producţia maximă. Pe terenul cu re­colta cea mai scăzută ară­tura de bază s-a făcut cu intirziere, îngrăşăminte s-au dat mai puţine sau deloc, iar epoca optimă de însă­­miitţare a fost depăşită. Recolta cea mai mare la noi în gospodărie s-a ob­ţinut la secţia de centru a gospodăriei unde pe 11 hectare s-au strins cîte 4990 kg. la hectar. La sec­ţia Sălcioara brigada de mecanizare complectă con­dusă de Niculae Achim a realizat pe o suprafaţă de 102 ha. o producţie medie de 4.300 kg. griu la ha. De asemenea, la secţia Preas­­na, pe o suprafaţă de 83 ha. s-a dobîndit o recoltă medie de 4.120 kg. la ha. Arătura de bază pe această suprafaţă a fost făcută mai adine (30-35 cm.); oda­tă cu arătura s-au îngro­pat 400 kg. superfosfat la hectar, iar pe unele parce­le, în primăvară, s-a dat şi azotat de amoniu. In legătură cu asigurarea unor producţii ridicate şi stabile aş vrea să ridic cî­­teva probleme. In primul rind problema folosirii în­grăşămintelor chimice. In unele locuri administrarea lor se face la întimplare, se dau uneori cantităţi prea mari. In felul acesta îngrăşâmintele în loc să facă bine plantelor, strică. Practica a dovedit că ele trebuie să se adminis­treze diferenţiat în func­ţie de cerinţele plantei, de solul, de planta pre­mergătoare. De aceea, so­cotesc că este necesar ca Ministerul Agriculturii şi in­stitutele de cercetări, pe baza studiilor făcute şi a experienţei gospodăriilor fruntaşe, să stabilească do­zele de îngrăşăminte cele mai potrivite in funcţie de diferitele condiţii de sol, plante premergătoare, so­luri etc. Şi încă o problemă. Cred că ar fi bine ca I. G.A.S. care au suprafeţe mari cu păioase să se introducă cel puţin două soiuri de griu, cu perioade de coacere di­ferite, care să permită re­coltarea eşalonată. In felul acesta s-ar evita pierderile de recoltă. In prezent ne pregătim intens pentru insămînţările de toamnă. S-au ales so­lele care vor fi semănate cu grîu. Aratul lor e in pli­nă desfăşurare. Odată cu arătura, sub brazdă, intro­ducem 200-400 kg. super­fosfat - in funcţie de plan­ta premergătoare. Noi ne străduim ca In a­­nul viitor să obţinem pro­ducţii şi mai mari. In acest fel vom contribui la îndepli­nirea şi depăşirea sarcinii trasate de cel de-al III- lea Congres al partidului cu privire la creşterea pro­ducţiei de cereale. Ing. agronom MIHAI BUSUIOCEANU director G.A.S. „I. L. Caragiale", raionul Lehliu Din activitatea organizaţiilor de partid ★ Pregătiri pentru viitorul an în învăţamîntul de partid LA CIMPULUNG s-a deschis zi­ MOLDOVENESC­U‘Trilla cursului de 15 zile organizat de către Comitetul re­gional de partid Suceava pentru pregătirea propagandiştilor. La curs participă cca 200 de propagandişti care vor conduce cercurile şi Cursu­rile învăţămîntului de partid în or­ganizaţiile de bază din întreprin­derile şi instituţiile din regiune. Pregătirea propagandiştilor a în­ceput cu studierea documentelor ce­lui de-al III-lea Congres al parti­dului. în program sînt prevăzute 7 lecţii, printre care: „Dezvoltarea bazei tehnice materiale a socialis­mului în vederea desăvîrşirii con­strucţiei socialismului în R. P. Ro­mâno — obiectiv principal al planu­lui economic de 6 ani“, „Lărgirea şi consolidarea relaţiilor de produc­ţie socialiste la sate. Sarcinile dez­voltării agriculturii în anii 1960 — 1965“ ş. a. Lecţiile sunt predate de către se­cretari ai comitetului regional de partid, de lectori ai C.C. al P.M.R. şi ai comitetului regional de partid, în afară de lecţii sunt prevăzute o serie de expuneri privind sarcinile concrete care revin organizaţiilor de bază din regiune, precum şi con­sfătuiri metodice despre munca pro­pagandiştilor. In perioada cît va dura cursul vor avea loc întilniri ale propagandişti­lor cu muncitori din întreprinderile oraşului şi Vizionarea în colectiv a unor filme cu teme educative. “ “ Comitetul Oră­şenesc a in­struit din vreme birourile organiza­ţiilor de bază în legătură cu pregăti­rea şi deschiderea fiecrui an şcolar în învăţămîntul de partid. în măsurile pe care le iau, birourile organizaţii­lor de bază ţin seama de experienţa anului trecut, de învăţămintele care au reieşit cu prilejul analizelor fă­cute în adunările generale ale orga­nizaţiilor de bază. Potrivit cerinţelor cursanţilor, a­­nul acesta vor funcţiona un număr mai mare de cercuri de studiere a Statutului P.M.R., cercuri de stu­diere a Istoriei P.M.R. şi cercuri de economie concretă. Pentru cadrele de conducere din aparatul de stat vor funcţiona pe lingă cabinetul de partid un cerc de materialism dia­lectic şi unul de bazele marxism­­leninismului. Ca şi în anul trecut, în acest an membrii biroului comitetului orăşe­nesc de partid vor conduce cercuri şi cursuri ale învăţămîntului de partid din oraş, IA BOTOŞANI Munca cu activul fără de partid CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Zilele trecute, Comitetul raional de par­tid Năsăud a organizat în comuna Ilva Mică un valoros schimb de expe­rienţă pe tema „Cum folosesc orga­nizaţiile de bază activul fără de partid“. Au participat secretari şi membri ai birourilor organizaţiilor de bază, secretari ai comitetelor co­munale de partid şi instructori teri­toriali. Secretarii organizaţiilor de bază din întreprinderile forestiere Ilva Mică şi Irodiţa şi din comunele Ni­­migea de Jos şi Rodna au vorbit despre experienţa lor in munca cu activul fără de partid. La întreprinderea forestieră din Rofina, de pildă, organizaţia de par­ORADEA (coresp. „Scînteii“).­­ Gospodăria agricolă colectivă „Dru­mul Socialismului" din comuna Bi­­haria se numără printre cele mai bune din raionul Oradea. Ea obţine an de an venituri din ce în ce mai mari, iar averea obştească a depăşit 1.000.000 lei. Succesele obţinute sunt şi rodul activităţii susţinute a orga­nizaţiei de part­e. In acest an, de pildă, colectiviştii de­ aici au ter­minat recoltatul păi­oaselor printre primii pe raion. Organizaţia de partid din această g­ospodărie colectivă (secretar - Lu­dovic Olah) şi-a format în jurul ei un tit a ţinut mai multe adunări des­chise la care au fost invitaţi şi to­varăşi din activul fără de partid. A­­ceştia au participat, alături de mem­brii organizaţiei de bază în diferite colective pentru descoperirea şi va­lorificarea rezervelor interne şi au adus o contribuţie importantă la an­trenarea tuturor muncitorilor în a­­ceasta acţiune. Şi in comuna Nimi­­gea de Jos, cei 150 de tovarăşi din activul fără partid au fost invitaţi la adunările deschise ale organiza­ţiilor de bază. Cu ei s-a discutat — între altele — problema valorificării unor terenuri inundabile. împreună cu membrii de partid, ei au mobili­zat ţăranii muncitori la executarea unor lucrări de îndiguire care fe­resc de inundaţii peste 100 ha, puternic activ fără de partid din cei mai buni colectivişti. Primind sar­cini concrete şi fiind ajutaţi să le îndeplinească, mulţi dintre cei din activul fără partid se leagă tot mai mult de activitatea organizaţiei de bază şi cer să fie primiţi în partid. In acest an au fost primiţi opt candidaţi de partid. Aceştia sunt co­lectivişti fruntaşi care se bucură de prestigiu. Printre ei se numără B. Nagy Iosif, Bandi Lörincz şi alţii. Organizaţia de bază l-a primit de asemenea PC Adam Iosif Şi Lénard Ştefan în rîndurile membrilor de partid. Colectivişti fruntaşi primiţi în rîndurile partidului Concurs pentru noi modele de jocuri şi jucării Ministerul învăţămîntului şi Cul­turii, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum şi Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, Uniunea Centrală a Coope­rativelor Meşteşugăreşti, a instituit un concurs cu premii pentru noi modele de jocuri şi jucării. La concurs pot participa cadrele didactice, muncitorii, cooperatorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din orice întreprindere sau organi­zaţie economică, precum şi artişti plastici, mici meseriaşi sau alte per­soane, participarea putînd fi indi­viduală sau colectivă. Concursul se închide la data de 1 octombrie 1960. ...Un grup de tineri, cu lopeţi şi tîrnăcoape, intr-un camion. Strada răsună de cîntecul lor voios. ...Prin ferestrele largi ale unei ţe­sătorii, odată cu uruitul Uniform al maşinilor, inundă strada cîntecul înaripat al unor fete... Pe scena clubului sau in pauza de prînz, în aşteptarea deschiderii şe­dinţei U.T.M. sau în cadrul pro­gramului din „Joia tineretului“, la reuniunile de sîmbătă seara sau în parcul ospitalier, tinerii cîntă. Voia bună, entuziasmul, cîntecul sînt prieteni nedespărţiţi ai tineretului nostru harnic şi optimist. „Să învăţăm cîntece noi" Toamna trecută, in majoritatea organizaţiilor de tineret din marile uzine şi şantiere, din unităţile sociali­ste ale agriculturii a început o ade­vărată întrecere pentru învăţarea de noi cîntece şi poezii. In regiunea Stalin, de pildă, în 321 de organi­zaţii U.T.M. de la oraşe, în peste 270 organizaţii săteşti şi în 180 de organizaţii din şcoli, tinerii şi-au­ propus să înveţe noi cîntece patrio­tice, cîntece de luptă ale clasei muncitoare, marşuri de brigadă etc. Faţă de interesul pe care l-a stîrnit acţiunea întreprinsă, cele 450 de e­­xemplare din broşura „Cîntece pen­tru tineret" repartizate organizaţii­lor U.T.M. din regiune s-au dovedit cu totul insuficiente. Repertoriul co­rurilor s-a îmbogăţit, s-au organi­zat concursuri. Printre organizaţiile fruntaşe in această acţiune se nu­mără cele de la uzinele „Tractorul" şi Uzinele nr. 2 din Oraşul Stalin, G.A.C. din Ocna Sibiului şi altele. In scopul stimulării gustului pen­tru cintecele de masă, in cercurile de invăţămînt politic U.T.M. s-a iniţiat învăţarea celor mai frumoa­se cîntece muncitoreşti, iar în ca­drul concursului cultural-sportiv, care se va încheia la 23 August, l-a înscris, ca punct de întrecere eli­minatoriu, cunoaşterea a­ cel puţin trei cîntece de mase. Brigăzi de muncă patriotică, cum sunt cele de la uzinele „Republica" şi „Drape­lul roşu" din Sibiu au chemat bri­găzile de tineret din întreprinderi, instituţii, gospodării agricole şi şcoli să-şi aleagă cele mai frumoase cîntece cu care să iată pe şantier. La sate, pe lingă cintecele d­e lar­­gă circulaţie, tineretul învăţă cM­­tece noi din folclorul regiunii. Ce melodii plac tineretului ? In secţia a II-a prelucrare a uzine­lor „Strungul“ din Oraşul Stalin lu­crează Uluiţi tineri. Unii dintre ei, artişti amatori, cintă la diferite in­strumente în cadrul orchestrei între­prinderii, alţii cintă în cor. Muzica este un subiect care-i interesează pe toţi. — Ce cintaţi, ce melodii vă plac mai mult ? Utemistul Rauh Mihai, după ce ne-a informat că in întreprindere funcţionează un cerc de iniţiere mu­zicală, a spus: — Am învăţat pînă acum cîntece de luptă, scumpe poporului nostru ca, de pildă, „Privesc din Doftana", „Să fii partidului Oştean", imnurile şi marşurile F.M.T.D. şi cîntece mai noi, închinate partidului. Învăţarea acestor cîntece contribuie la educa­rea patriotică şi comunistă a tine­retului, la mobilizarea lui pentru în­deplinirea sarcinilor măreţe care-i stau în faţă. Broşura tipărită la Edi­tura Muzicală ne-a oferit şi cîntece tinereşti de brigadă, cîntece satirice etc. Broşura este folositoare. Suma­rul ei ar fi putut fi îmbogăţit cu mai multe cîntece în limbile minori­tăţilor naţionale. — $1 mie îmi place muzica * * * arătat Eremia Adela, muncitoare din aceeaşi secţie, ţi sunt bucuroasă că Radiodifuziunea prezintă emisiunea „Cîntecul săptăminii", ajutindu-ne să învăţăm şi mai repede cin­­tecele iubite. Unele melodii ca „Vreau să plec brigadier« de T. Bratu sau cîntecul popular „Ia mai zii !" prind repede şi se cintă mult pentru că sunt melodioase, tinereşti, au texte emoţionante. Deşi compoti­­torii noştri au creat lucrări valo­roase in acest gen, mie­rhi se pare că ei ne Silit Încă datori cu cinteea tinereşti, vesele, cu un ritm dina­mic. — Am primit şi noi ctteva bro­şuri cu melodii - a spus Naghi Ár­kos, secretarul organizaţiei U.T.M. din secţie. Tinerii le cintă, le-au în­drăgit şi doresc încă doi cîntece. Mu­nca uşoară este un gen foarte pre­ţuit, cu condiţia ca melodiile să fie antrenante, textele sugestive şi origi­nale. Ce se întîmplă însă? Unii com­pozitori şi textieri nu prea cunosc viaţa, nu cunosc preocupările noastre şi de aceea uzează mereu de aceeaşi Şi aceeaşi Coardă a strunei. Aceştia Cintă dragostea in cuvinte care şi-au pierdut prospeţimea. Sint multe cîn­tece despre Bucureşti. Ne plac, le cîntăm, le iubim. Am dori însă mult Să ascultăm şi să cîntăm şi cîntece care să oglindească viaţa nouă din alte locuri ale ţării, de pe marile şantiere, din regiunile ţării in plină dezvoltare. Dumitru Tănase, candidat de partid, a spus, printre altele , — „Steagul partidului“ de Matei Socor, „Republică, măreaţă vatră" de I. Chirescu, „Aceasta e patria mea" de D. Bughici sînt numai cîte­­va din melodiile cel mai mult Cîn­­tate. In ce priveşte melodiile de mu­zică uşoară, eu cred că există prea puţine cîntece satirice, spirituale, combative, de genul lui „Marinică". Am impresia că unii compozitori consideră in mod greşit cîntecul sa­tiric ca un gen minor. — în legătură cu aceasta , de ce fiţi se scriu cîntece satirice despre cei care mai au apucături înapo­iate, despre tinerii cu purtări neto­­vărăşeşti faţă de fete, despre chiu­langii 7 — întreabă maistrul Székely Arpad, de faţă la discuţie, în mun­ca colectivului asemenea cîntece tşi au fostul lor binevenit. Din discuţie au mai ieşit la ivea­lă şi alte propuneri. Unii tineri muncitori Sunt de părere că ar fi bine ca publicaţiile de filieret să cuprindă odată pe săptămînă parti­tura unui cintec nou. Majoritatea tinerilor muncitori de la uzinele „strungul" din Oraşul Stalin şi­ dei manifestat dorinţa de a cunoaşte pe compozitori, de-a sta de vorbă cu ei despre preferinţele lor muzicale. M. SIMIONESCU 1­9. Cîntecul — prieten nedespărţit S­C­Î­N­T­E­I­A Se dezvoltă reţeaua de deservire a populaţiei TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“).­ In vederea îmbunătăţirii continue a deservirii populaţiei, anul acesta în regiunea Timişoara au fost reame­­najate şi deschise circa 100 unităţi noi. Venind in ajutorul oamenilor a­­flaţi în producţie, cooperaţia meş­teşugărească a înfiinţat noi servicii de prestaţii la domiciliul cetăţeni­lor ca : spălatul rufelor, curăţatul cu aspiratoarele electrice etc. Pînă la sfîrşitul anului vor fi în­fiinţate noi complexe de deservire a populaţiei în oraşele din regiune, printre care unul la Reșița, în noul cartier Moroasa. Turneul tinerilor actori Zilele acestea s-a întors în Capi­tală o echipă de teatru a absolven­ţilor din acest an ai Institutului de artă teatrală , şi cinematografică „I. L. Caragiale“. Această echipă a întreprins un turneu prin ţară cu piesa „Nu-i totdeauna praznic“ de A. N. Ostrovski, pe care a prezen­tat-o la Cîmpina, Zărneşti, Oraşul Stalin, Mediaş, Copşa Mică și în alte localități. Nr. 4902 Cine va fi primul ? PLOAIA CU... SURPRIZE Multă vreme mecanizatorii din S.M.T. Cuza Vodă, raionul Călăraşi, neavind un local corespunzător pen­tru atelier mecanic, au fost nevoiţi să execute reparaţiile maşinilor a­­gricole în condiţii necorespunză­toare. Din această cauză reparaţiile nu erau de cea mai bună calitate şi nu puteau fi e­­xecutate la timp. In anul 1957, în urma repetatelor sezisări făcute de către conducerea staţiunii, s-a aprobat construirea u­­nui atelier de reparaţii. Construcţia a început in acelaşi an şi in cursul lunii mai 1958 a fost dată in fo­losinţă. După o lună, intr-o zi ploioasă, mecanizatorii au avut o surpriză: au observat că in atelierul nou nouţ plouă. Au încercat ei să facă unele reparaţii la acoperiş, dar n-au reu­şit. Conducerea S.M.T.-ului a sezi­­sat imediat sfatul popular regional, arătînd că constructorii atelierului (şef de şantier — ing. Eugen Mir­cea şi diriginte de şantier — Mihail Ri­­zea) au lucrat de mântuială. Dar nu s-a făcut nimic pentru repararea a­­coperişului. A fost sezisată apoi di­recţia generală S.M.T. din cadrul Ministerului Agriculturii. Dar şi aci sezisarea a rămas fără răspuns. Con­ducerea S.M.T.-ului, îngrijorată de faptul că atelierul se va degrada, a făcut anul trecut mai multe adre­se atit la sfatul popular regional cît şi la minister. De la terminarea construcţiei au tre­cut mai bine de­­doi ani. S-a deplasat in acest timp la faţa locului fostul diriginte de şan­tier, Mihail Rizea, de la sfatul popu­lar regional, care a constatat, a în­tocmit referate şi procese verbale. Reparaţii însă nu s-au făcut. In a­­telier continuă să plouă. Construcţia a costat bani. Comi­tetul executiv al Sfatului popular regional Bucureşti ar trebui să ia măsuri împotriva celor care au lu­crat de mintuială. EUGEN FRECAUTEANU inginer mecanic S.M.T. Cuza Vodă -000- PE SC11 UT de la corespondenţii voluntari • Anul acesta, la cabinetele tehni­ce ale întreprinderilor din oraşul Arad au fost înregistrate 1500 propuneri de inovaţii şi raţionalizări. Peste 500 au fost aplicate. Ele aduc întreprinderilor respective economii antecalculate de aproape 5.500.000 lei. Cele mai multe propuneri de ii­ovăţii şi perfecţionări tehnice au fost făcute îrt întreprinde­rile „Gh. Dimitrov“, „Iosif Ratigheţ“, uzinele textile „30 Decembrie“ şi fa­brica „Teba“. (De la NICANOR STRA­­TON, funcţionar). • Tinerii de la D.I.N.C.-Galaţi, in frunte cu utemiştii Anton Pascal, Niţă Pepelea şi alţii, întîmpin­­del de al III-lea Congres al U.T.M. cu în­semnate realizări în munci. Pînă în prezent ei au realizat economia în va­loare de peste 16.000 lei. (De la AN­TON LOBODA, muncitor). • Colectiviştii din comuna Visag, raionul Lugoj, au plantat, anul acesta 60­0 hectare cu pomi fructiferi. Colecti­vul pepinierei raionale Herendești a ajutat pe colectiviști livrîndu-le unele dintre cele mai mune soiuri de pomi. (De la S. LUGOJANU, Învățător). * Locuitorii comunei Măldăeni, ra­ionul Roșiori de Vede, au terminat construirea unui pod de beton peste pîrîul ce trece chiar prin mijlocul sa­tului. Prin muncă voluntară s-au transportat 400 metri cubi pietriş şi alte materiale de construcţie. S-au realizat astfel economii de peste 10.000 lei. (De la OVIDIU GHERMAN, funcţionar). Invitaţie la drumeţie Zile de caniculă. Mercurul termome­trelor face adevărate acrobaţii, ureînd tot mai sus pe graficul verii. Motive in plus deci pentru ca sim­bată spre ceasurile amiezii, 2.000 de bucureşteni să pornească cu trenul ori cu elegan­tele maşini ale O.N.T.-ului Gorpaţi, in excursiile devenite acum tradiţionale, de la sfîrşit de săptămînă. De la „E­­lectroaparataj“ şi I.T.B., de la „Elec­tronica" şi I.C.A.B., ca şi de la multe alte întreprinderi bucureştene, tineri şi vîrstnici şi-au luat rucsacul la spinare şi au plecat la d drum cu voioşie. Seara i-a aflat ureînd poate spre „Pîrîul rece“ ori spre Diham, cîntînd pe pun­tea vasului „16 Februarie“ în şipătul lin al valurilor Dunării, ori privind din­colo de zare spre discul uriaş al lu­nii ce-şi scălda faţa în mare. Frumuseţilor de neasemuit ale natu­rii patriei li s-au adăugat în anii noş­tri alte frumuseţi, făurite de braţele harnicilor constructori ai socialismului. Doar cu o lună în urmă Bistriţa îşi mai mina apele pe albia-i milenară, pen­tru ca acum, pe harta turistică a ţârii să fie înscris un nou­ punct de atrac­ţie : lacul de acumulare. Primele am­­barcaţii au şi purtat pe unda cea lină a tînărului lac de la poale de Ceahlău zeci şi sute de excursionişti veniţi din toate colţurile ţării. La Maliuc, în inima Deltei, oni la Chiscani, turiştii aflaţi în călătoria de 7 zile nu mai întîlnesc doar obişnuitele lotci pescăreşti pornite în larg şi noi­ i, mai impresionează doar vegetaţia lu­xuriantă a bătrînei păduri Letea. Ei văd aici noi aşezări, institute de cer­cetări ştiinţifice, complexe moderne de prelucrare a stufului. Iar litoralul, cu vilele sale născute parcă dintr-o po­veste dintr-o mie şi una de nopţi, oferă imaginea vie a minunatelor condiţii de odihnă şi recreare care sunt create pentru oamenii muncii din ţara noa­stră. Iată de ce şi noile ilustrate trimise­­ de către excursionişti tovarăşilor de muncă ori celor de acasă au pe fun­dalul munţilor semeţi ori al mării în­spumate construcţiile moderne ale so­cialismului. Tradiţionalele cuvinte „Sa­­lutări de la munte“, sau „Salutări de la mare" capătă astfel un sens mai pro­fund ! Sîmbătă, în vreme ce mii de bucu­reşteni au plecat în excursii, alte sute de oameni ai muncii din Timişoara, Cluj, Iaşi sau Arad au poposit în Ca­pitală, unde chiar in ciuda caniculei au colindat ore in şir, admirînd noile construcţii ale oraşului. Celor ce pornesc in drumeţie pe meleagurile patriei le sint asigurate felurite înlesniri, fie in legătură cu transportul, fie cu cazarea in cabanele ospitaliere ale O.N.T.-ului. Ziarele de duminică au publicat o Hotărire a Consiliului de Miniştri cu privire la re­ducerea unor tarife de transport cu navele fluviale, pe Dunăre şi Canalul Bega, măsură care contribuie astfel la dezvoltarea turismului şi cu acest mij­loc de transport. Oar­ e m­­ai mijlocil; frumuseţile ţării vă aşteaptă. Poftiţi la drum ! I. M. Succese ale sportivilor român­i peste hotare Luni seara îfl cortcursul internatio­nal de atletism desfăşurat pe stadio­nul Ullevi din Göteborg atleţii români s-au comportat excelent, repurtînd trei frumoase victorii. Iolanda Balaş a cucerit primul loc la săritura in­ înălțime cu un rezultat de 1,84 m, Al. Bizirn a term­inat învingător în proba de aruncare a suliţei cu 70,24 m, iar C. Porumb cu 2,05 m a obţinut o neaş­teptată victorie în proba de înălţime băieţi. Zoltán Vamoş s-a clasat pe locul doi ln cursa de­­ milă cu timpul de 4’06”7/10. înotătorii roto­ni Mihai Mitrofan și Alexandru PopesCU au repurtat două frumoase victorii în cadrul concursu­lui de nătație desfășurat in bazinul de pe insula Margareta din Budapesta. Mitrofan a câștigat proba de 200 m. bras cu timpul de 2’40”4/10, iar Po­­pescu a terminat în mare avantaj pro­ba de 200 m. fluture, fiind cronome­trat în 2’25’’S/10. În cea de-a XVI-a ediţie a „Turului ciclist al Iugoslaviei“, tinerii alergă­tori rom­âni au avut o frumoasă com­portare, echipa ţării noastre clasân­­du-se pe locul II în clasamentul ge­neral, înaintea echipelor Bulgariei, Poloniei, Ufogafiei, Elveției, Olandei, în elaSamefl­tul general individual Ion Stoica a ocupat locul V. * ★ Marți, 2 AUGUST • Cântă Lucia Ha­bara și Dumitru Fotoroacă — orele 10,40 — I • Simfonia în re minor de César Frank — orele 11,03 - I • Dansuri $• Coruri din opere — orele 12,40 — I • Emite studioul regional Iași — orele 1­4,00 — I • Lucrări muzicale serfise în cinstea Congresului — orele 16,00 — I • Ch­ftece de lupta ănti. fasciste — orele 16,15 — II • Cântecul sap­­taffu­tiu­ — orele 16,45 — I • Emisiunea muzicală pentru copil — orele 11,35 II • Fragmente din opera „Hunyady László“ de Erkel - orele 19,30 - II • RadioTeportaj — orele 20,20 — I • Emisiune pentru sate — orele 21,15 I • Program pentru iubi­torii muzicii populare românești — orele 22.30 —- II • Simfonia X-a de Șostakovici — orele 23.00 - I* MIERCURI, 3 AUGUST • Muzică simfoni­­că de Weber/ Sm­etana și Bizet —­ orele 6.30 - I * LectUfă dip „Seriért în ptozä“ dé Öeo Bődzí órélé 12.06 - I • Stílfa „Sigur Iorsalfar“ dé Qriég — őreié 14,00 — I • Din muzica popoarelor —­ orele 15/30 — îl • Concert de mu­zica ușoară — orele 15,35 — I • fttícurie-fi­edlectivă" fCinte"Ce) orele 16,45 ~ 11 • Emisiune de cîntece pionierești — orele 18,25 — II • Formații de amatofi — orele 10,25 - I f Fragmente din opera „îosca“ de PneCIiii orele 10,30 — II • Sulta 11-a de G. Enescu ~ orele 20,30 — I • „Cîntare României socialiste" — itinerar liric — orele 20,30 -ul Din folclorul flou ** * I.- orele 20,45 *­* II e­fekte­­tul Ifi Sol major de Brahms · orele 23,la II. csnembG: Mmmm Republica (8» 10; 12,15; 14,30; Í6.45 19; 21 30), Gh. Dója (14;10; 16,45; 19, 21,T5j : Uli cíiítec átfSbáté Iurhéa: Matjheiu (10; 12; 16; 18,30; 21), I. C. Friviu (10; 12; 15; 17; 19; 21 sală), (20,30 — gradină), Al. Sahia (10; 12; 15; 11; 19 sală), f20,30 — grădină), Mibrit« (10; 12; 16; 18,30; 21) . Povestea tinerilor căsătoriți : V. Alecsandri (10; 12,15; 16,45; 19; 21,15), V. Roaita (10; 12,15; 15,30; l6 sală), (20,16­­ grădină) . Am fost sate­litul soarelui : București (10; 12,15; 14,30; 16,30; 19; 21,15), Volga (16; 18;15; 20,30) , Căpitanul Dabac; Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 sală), (20,30 - gră­dină) ; Intilnire Cu Franța; Lum­ina (10,15; 14,15; 16,15; 18,30; 20,45); Tineretului (16,30; 18,30; 20,30) ; Prințesa cu steaua de aur; Central (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15) ; Enrico Caruso; Victoria (10; 12, 15; 17; 19, 21), 16 Februarie (16; 18, 20) : Lanțul­­ Ma­­xim Gorki (10,30; 12,30; 15,30; 18,30; 20,30), Libertăţii (id; li; lei 18,15 Mlă), (20,30 — grădină) ; Cântec de leagăn ; Timpuri Noii (rulează în continuare de la 10—­21) : Un ciclu de filme documentare ; 13 Septembrie (pentru copii ru­lează 10 doctrinare de la 10—13) . Program special, (pentru adu­lți 16; 18,18; 20,30) : Mol lebedelor ; Înfrățirea între popoare (9; 11,15; 14; 16,30; 19; 21,15), B DelaVrehcea (11; 14, 16; 18, 20) t toce- tatu! / 8 Martie (18, 17; 19 sală), (20,30 - grădină) , Legea dragostei; Al. Popov (ru­lează în continuare, de la 10—21) ; Drumul Hristinei • GriVita­­lfi Ity: O lan­topiMe extraordinară (ambele serii) ; Cultural (15,30; 18; 20,30); T. Vladimirescu 1.15, 17; 19 s 10), (20,30 — grădină) ; Balada soldatului ! C. David (16; 18,15; 20,30); Ba te Iubește; Unirea (15, 17; 19 sală); (20,30 drădină), Popular (16 , 18,15 ; 20,30) ; Cei 4 de pe Moana­­ Flacăra (15 ; 17 , 19, 21); Jumnaire cu diavolul / Arta (15­ ; 19 sală), (21­­ grădină). 30 Decembrie (18; 16,15; 29,50) ( la întimpinarea solilor) MUnca (16; 16,18, 28,36) , Valurile Dunării/ Moșilor (15; 17; 19 sală), (20/30 — grădină) : Veneția* luna și in­­ 23 August (16; 1­8,18; 2­0,30 sală), (20­­ . grădină) ! Ultimul viraj ; Donca Sitoe (16, 18,15 sala),­­(20,15 - grădină) ; Scriaoared Elvffel ; I Mai (10; 12; 16,30;­ 18,30. sală), (20,30 — grădină) . N-am ucis ; M. Eminescu (16; 18,15; 20,30); Aurel Vlaicu (1 6; 18,15; 20,30); Steaua dimineții ; Ilie Profilie (15; 17, 19 sală), (20,30 — grădină) ; Cei mari și cei mici; 8 Mai (15; 17; 19, 21); Vorba țării ; Floreasca (17, 19) ; Furtuna ; N. Bălcescu (15; 17, 19 sală), (20,30 - grădină) ; Fatima; G. Coșbuc (15; 17; 19 sală), (20,30 — grădină) . Comandantul detașamentului; G. Bacovia (15,30; 18, 20,30) . Lumină la Intuneric ! Drumul Serii (16; 28, 20) ■ Prima zi de pace : Olga Baricic (15; 17; 19 sală), (20,30 — grădină) .* Legee e lege. STADIOANE $1 GRĂDINI DE VARA : sta­­dionul Republicii­­20) .: Oameni şi lupi ; sta­dionul Giuleşti (20,15); stadionul Dinamo (20,30) : Un cintfic Străbate lumea; gradirta Progresu­l (20,30) : Elarico Caruso; grădina Elena Pavel (20,30) | Intîlnire cu Franţa; grădina Izvor (20,30) : Cintec de leagăn ; grădină T. Vladiffiireiev (20,88) : Balada soldatului; grădina 23 August (20) : America aplaudă baletul sovietic. TELEVIZIUNfi : orele 10,06 Înformat de după amiezii I 19,05 Filmul pentru copii­­ „AU Baba şi cei 40 de hoţi" * producţie a studiourilor sovietica 1 19,1e Emisiune de ştiinţă şi tehnică : filmul „Acesta r­ebia începutul*.“- producţie a studiourilor so­vietice ; 19,56 Jurnalul televiziunii ; 20*16 Filmul autmotifc „intriga şi turcile“ — prerartc­­ţie a studiourilor De la Berlin ; 22,16 Muzică distractivă în Interpretarea unei formaţii Instrumentale conduse de Gică Răduleacu. Soliști : Lavinia Slăveanu, Gabi Pascu și Radu Lucian . In Încheieri : ultimele știri.

Next