Scînteia, august 1960 (Anul 29, nr. 4902-4926)
1960-08-02 / nr. 4902
Pag. 2 In lupta pentru îndeplinirea hotărfrilor Congresului partidului WTKi/:m xoAsm tms/m Prin aplicarea agrotehnicii înaintate recolte mari de grîu Anul acesta producţia medie de grîu obţinută în gospodăria noastră este de 3029 kg. la hectar. Şi nu de pe 100-200 hectare, ci de pe 2673 hectare teren. Pe unele suprafeţe recolta a fost şi mai mare. Cum am reuşit să scoatem o asemenea producţie ? Invotaţi toamna anului trecut, ţinind seama de învăţămintele ce ni le-au oferit recoltele de grîu din anii precedenţi, am acordat cea mai mare atenţie alegerii şi pregătirii terenului. Cele 2673 ha. cu grîu s-au cultivat după plante premergătoare diferite ca : răpită, mazăre şi alte leguminoase, porumb şi chiar după grîu. Pe terenul pe care plantele premergătoare au fost recoltate vara devreme - răpită, mazăre, griu etc. - s-a făcut imediat după recoltare o arătură de bază la adincimea de 28-30 cm. Şi odată cu arătura s-au dat in medie cite 300 kg. superfosfat la ha., diferenţiat, după planta premergătoare. Pînâ la însâmînţare am efectuat in mai multe rînduri lucrări de întreţinere a arăturii, în special pentru a menţine apa in sol. Pe terenul pe care a fost cultivat porumb, indată după cules (ţi în toamna trecută porumbul s-a copt mai devreme), s-a făcut, in primele zile ale lunii septembrie, o arătură de 28-30 cm. ţi s-a tăvălugit, înainte de insăminţare, pentru pregătirea bună a patului germinativ, pe întreaga suprafaţă, am lucrat din nou terenul cu grapa cu discuri în agregat cu cea cu colţi reglabili. Semănatul l-am făcut in decada a treia din luna septembrie ţi decada intîia a lunii octombrie. Am folosit sâmînţă din soiuri de ■pare productivitate. Ea a fost cu multă grijă selecţionată, condiţionată ţi tratată. O mare atenţie am dat calităţii semănatului. înainte de începerea lucrului cei care au lucrat la semănat au fost bine instruiţi, semănătorile au fost bine reglate. Astfel am reuşit să asigurăm o densitate de 600- 700 plante la m.p., iar pe unele terenuri ţi mai mult. In primăvară, peste grîu, am trecut cu tăvălugul. De ce acest lucru ? Fiindcă terenul era afinat ţi trebuia o lucrare care să ajute plantelor să se fixeze mai bine in sol. Recoltatul l-am început In mod diferenţiat, de la un lan la altul, în funcţie de soiul de gru mai precoce sau mai tardiv - cît şi de expunerea terenului. Combinerii noştri s-au străduit să folosească din plin timpul prielnic şi întreaga capacitate a maşinilor. Cu toate că griul a fost culcat pe mari suprafeţe, comuniştii Dumitrache Ion, Toader Petre, Colan Gh. şi alţi vrednici combined au reuşit să recolteze zilnic cîte 20-22 tone griu. Trebuie să arătăm că lucrătorii gospodăriei noastre s-au străduit ca griul obţinut să coste cit mai puţin. Şi lucrul acesta a fost realizat : preţul de cost al unei tone de grîu este de numai 300 lei, cu mult sub cel planificat. Putem afirma cu deplină siguranţă că în realizarea unor producţii înalte de grîu factorul hotârîtor l-a constituit agrotehnica aplicată şi nu condiţiile climatice. Că aşa stau lucrurile ne-o dovedeşte următorul fapt. In gospodăria noastră recolta obţinută nu a fost peste tot aceeaşi. Pe unele parcele ea a fost mult mai mare decit media, iar pe altele cu mult mai mică. Aceasta cu toate că aceleaşi ploi au udat şi un teren şi altul, razele soarelui le-au încălzit deopotrivă. Prin urmare, au beneficiat în egală măsură de condiţii climatice favorabile. Şi atunci nu este limpede că agrotehnica aplicată este cauza diferenţelor de recoltă ? Căci într-un fel am lucrat noi pe terenul de pe care am obţinut recolta cea rmai mică (2000 kg. la haţi chiar mai puţin) şi un altul acolo unde s-a realizat producţia maximă. Pe terenul cu recolta cea mai scăzută arătura de bază s-a făcut cu intirziere, îngrăşăminte s-au dat mai puţine sau deloc, iar epoca optimă de însămiitţare a fost depăşită. Recolta cea mai mare la noi în gospodărie s-a obţinut la secţia de centru a gospodăriei unde pe 11 hectare s-au strins cîte 4990 kg. la hectar. La secţia Sălcioara brigada de mecanizare complectă condusă de Niculae Achim a realizat pe o suprafaţă de 102 ha. o producţie medie de 4.300 kg. griu la ha. De asemenea, la secţia Preasna, pe o suprafaţă de 83 ha. s-a dobîndit o recoltă medie de 4.120 kg. la ha. Arătura de bază pe această suprafaţă a fost făcută mai adine (30-35 cm.); odată cu arătura s-au îngropat 400 kg. superfosfat la hectar, iar pe unele parcele, în primăvară, s-a dat şi azotat de amoniu. In legătură cu asigurarea unor producţii ridicate şi stabile aş vrea să ridic cîteva probleme. In primul rind problema folosirii îngrăşămintelor chimice. In unele locuri administrarea lor se face la întimplare, se dau uneori cantităţi prea mari. In felul acesta îngrăşâmintele în loc să facă bine plantelor, strică. Practica a dovedit că ele trebuie să se administreze diferenţiat în funcţie de cerinţele plantei, de solul, de planta premergătoare. De aceea, socotesc că este necesar ca Ministerul Agriculturii şi institutele de cercetări, pe baza studiilor făcute şi a experienţei gospodăriilor fruntaşe, să stabilească dozele de îngrăşăminte cele mai potrivite in funcţie de diferitele condiţii de sol, plante premergătoare, soluri etc. Şi încă o problemă. Cred că ar fi bine ca I. G.A.S. care au suprafeţe mari cu păioase să se introducă cel puţin două soiuri de griu, cu perioade de coacere diferite, care să permită recoltarea eşalonată. In felul acesta s-ar evita pierderile de recoltă. In prezent ne pregătim intens pentru insămînţările de toamnă. S-au ales solele care vor fi semănate cu grîu. Aratul lor e in plină desfăşurare. Odată cu arătura, sub brazdă, introducem 200-400 kg. superfosfat - in funcţie de planta premergătoare. Noi ne străduim ca In anul viitor să obţinem producţii şi mai mari. In acest fel vom contribui la îndeplinirea şi depăşirea sarcinii trasate de cel de-al III- lea Congres al partidului cu privire la creşterea producţiei de cereale. Ing. agronom MIHAI BUSUIOCEANU director G.A.S. „I. L. Caragiale", raionul Lehliu Din activitatea organizaţiilor de partid ★ Pregătiri pentru viitorul an în învăţamîntul de partid LA CIMPULUNG s-a deschis zi MOLDOVENESCU‘Trilla cursului de 15 zile organizat de către Comitetul regional de partid Suceava pentru pregătirea propagandiştilor. La curs participă cca 200 de propagandişti care vor conduce cercurile şi Cursurile învăţămîntului de partid în organizaţiile de bază din întreprinderile şi instituţiile din regiune. Pregătirea propagandiştilor a început cu studierea documentelor celui de-al III-lea Congres al partidului. în program sînt prevăzute 7 lecţii, printre care: „Dezvoltarea bazei tehnice materiale a socialismului în vederea desăvîrşirii construcţiei socialismului în R. P. Româno — obiectiv principal al planului economic de 6 ani“, „Lărgirea şi consolidarea relaţiilor de producţie socialiste la sate. Sarcinile dezvoltării agriculturii în anii 1960 — 1965“ ş. a. Lecţiile sunt predate de către secretari ai comitetului regional de partid, de lectori ai C.C. al P.M.R. şi ai comitetului regional de partid, în afară de lecţii sunt prevăzute o serie de expuneri privind sarcinile concrete care revin organizaţiilor de bază din regiune, precum şi consfătuiri metodice despre munca propagandiştilor. In perioada cît va dura cursul vor avea loc întilniri ale propagandiştilor cu muncitori din întreprinderile oraşului şi Vizionarea în colectiv a unor filme cu teme educative. “ “ Comitetul Orăşenesc a instruit din vreme birourile organizaţiilor de bază în legătură cu pregătirea şi deschiderea fiecrui an şcolar în învăţămîntul de partid. în măsurile pe care le iau, birourile organizaţiilor de bază ţin seama de experienţa anului trecut, de învăţămintele care au reieşit cu prilejul analizelor făcute în adunările generale ale organizaţiilor de bază. Potrivit cerinţelor cursanţilor, anul acesta vor funcţiona un număr mai mare de cercuri de studiere a Statutului P.M.R., cercuri de studiere a Istoriei P.M.R. şi cercuri de economie concretă. Pentru cadrele de conducere din aparatul de stat vor funcţiona pe lingă cabinetul de partid un cerc de materialism dialectic şi unul de bazele marxismleninismului. Ca şi în anul trecut, în acest an membrii biroului comitetului orăşenesc de partid vor conduce cercuri şi cursuri ale învăţămîntului de partid din oraş, IA BOTOŞANI Munca cu activul fără de partid CLUJ (coresp. „Scînteii“). Zilele trecute, Comitetul raional de partid Năsăud a organizat în comuna Ilva Mică un valoros schimb de experienţă pe tema „Cum folosesc organizaţiile de bază activul fără de partid“. Au participat secretari şi membri ai birourilor organizaţiilor de bază, secretari ai comitetelor comunale de partid şi instructori teritoriali. Secretarii organizaţiilor de bază din întreprinderile forestiere Ilva Mică şi Irodiţa şi din comunele Nimigea de Jos şi Rodna au vorbit despre experienţa lor in munca cu activul fără de partid. La întreprinderea forestieră din Rofina, de pildă, organizaţia de parORADEA (coresp. „Scînteii“). Gospodăria agricolă colectivă „Drumul Socialismului" din comuna Biharia se numără printre cele mai bune din raionul Oradea. Ea obţine an de an venituri din ce în ce mai mari, iar averea obştească a depăşit 1.000.000 lei. Succesele obţinute sunt şi rodul activităţii susţinute a organizaţiei de parte. In acest an, de pildă, colectiviştii de aici au terminat recoltatul păioaselor printre primii pe raion. Organizaţia de partid din această gospodărie colectivă (secretar - Ludovic Olah) şi-a format în jurul ei un tit a ţinut mai multe adunări deschise la care au fost invitaţi şi tovarăşi din activul fără de partid. Aceştia au participat, alături de membrii organizaţiei de bază în diferite colective pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne şi au adus o contribuţie importantă la antrenarea tuturor muncitorilor în aceasta acţiune. Şi in comuna Nimigea de Jos, cei 150 de tovarăşi din activul fără partid au fost invitaţi la adunările deschise ale organizaţiilor de bază. Cu ei s-a discutat — între altele — problema valorificării unor terenuri inundabile. împreună cu membrii de partid, ei au mobilizat ţăranii muncitori la executarea unor lucrări de îndiguire care feresc de inundaţii peste 100 ha, puternic activ fără de partid din cei mai buni colectivişti. Primind sarcini concrete şi fiind ajutaţi să le îndeplinească, mulţi dintre cei din activul fără partid se leagă tot mai mult de activitatea organizaţiei de bază şi cer să fie primiţi în partid. In acest an au fost primiţi opt candidaţi de partid. Aceştia sunt colectivişti fruntaşi care se bucură de prestigiu. Printre ei se numără B. Nagy Iosif, Bandi Lörincz şi alţii. Organizaţia de bază l-a primit de asemenea PC Adam Iosif Şi Lénard Ştefan în rîndurile membrilor de partid. Colectivişti fruntaşi primiţi în rîndurile partidului Concurs pentru noi modele de jocuri şi jucării Ministerul învăţămîntului şi Culturii, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum şi Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti, a instituit un concurs cu premii pentru noi modele de jocuri şi jucării. La concurs pot participa cadrele didactice, muncitorii, cooperatorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din orice întreprindere sau organizaţie economică, precum şi artişti plastici, mici meseriaşi sau alte persoane, participarea putînd fi individuală sau colectivă. Concursul se închide la data de 1 octombrie 1960. ...Un grup de tineri, cu lopeţi şi tîrnăcoape, intr-un camion. Strada răsună de cîntecul lor voios. ...Prin ferestrele largi ale unei ţesătorii, odată cu uruitul Uniform al maşinilor, inundă strada cîntecul înaripat al unor fete... Pe scena clubului sau in pauza de prînz, în aşteptarea deschiderii şedinţei U.T.M. sau în cadrul programului din „Joia tineretului“, la reuniunile de sîmbătă seara sau în parcul ospitalier, tinerii cîntă. Voia bună, entuziasmul, cîntecul sînt prieteni nedespărţiţi ai tineretului nostru harnic şi optimist. „Să învăţăm cîntece noi" Toamna trecută, in majoritatea organizaţiilor de tineret din marile uzine şi şantiere, din unităţile socialiste ale agriculturii a început o adevărată întrecere pentru învăţarea de noi cîntece şi poezii. In regiunea Stalin, de pildă, în 321 de organizaţii U.T.M. de la oraşe, în peste 270 organizaţii săteşti şi în 180 de organizaţii din şcoli, tinerii şi-au propus să înveţe noi cîntece patriotice, cîntece de luptă ale clasei muncitoare, marşuri de brigadă etc. Faţă de interesul pe care l-a stîrnit acţiunea întreprinsă, cele 450 de exemplare din broşura „Cîntece pentru tineret" repartizate organizaţiilor U.T.M. din regiune s-au dovedit cu totul insuficiente. Repertoriul corurilor s-a îmbogăţit, s-au organizat concursuri. Printre organizaţiile fruntaşe in această acţiune se numără cele de la uzinele „Tractorul" şi Uzinele nr. 2 din Oraşul Stalin, G.A.C. din Ocna Sibiului şi altele. In scopul stimulării gustului pentru cintecele de masă, in cercurile de invăţămînt politic U.T.M. s-a iniţiat învăţarea celor mai frumoase cîntece muncitoreşti, iar în cadrul concursului cultural-sportiv, care se va încheia la 23 August, l-a înscris, ca punct de întrecere eliminatoriu, cunoaşterea a cel puţin trei cîntece de mase. Brigăzi de muncă patriotică, cum sunt cele de la uzinele „Republica" şi „Drapelul roşu" din Sibiu au chemat brigăzile de tineret din întreprinderi, instituţii, gospodării agricole şi şcoli să-şi aleagă cele mai frumoase cîntece cu care să iată pe şantier. La sate, pe lingă cintecele de largă circulaţie, tineretul învăţă cMtece noi din folclorul regiunii. Ce melodii plac tineretului ? In secţia a II-a prelucrare a uzinelor „Strungul“ din Oraşul Stalin lucrează Uluiţi tineri. Unii dintre ei, artişti amatori, cintă la diferite instrumente în cadrul orchestrei întreprinderii, alţii cintă în cor. Muzica este un subiect care-i interesează pe toţi. — Ce cintaţi, ce melodii vă plac mai mult ? Utemistul Rauh Mihai, după ce ne-a informat că in întreprindere funcţionează un cerc de iniţiere muzicală, a spus: — Am învăţat pînă acum cîntece de luptă, scumpe poporului nostru ca, de pildă, „Privesc din Doftana", „Să fii partidului Oştean", imnurile şi marşurile F.M.T.D. şi cîntece mai noi, închinate partidului. Învăţarea acestor cîntece contribuie la educarea patriotică şi comunistă a tineretului, la mobilizarea lui pentru îndeplinirea sarcinilor măreţe care-i stau în faţă. Broşura tipărită la Editura Muzicală ne-a oferit şi cîntece tinereşti de brigadă, cîntece satirice etc. Broşura este folositoare. Sumarul ei ar fi putut fi îmbogăţit cu mai multe cîntece în limbile minorităţilor naţionale. — $1 mie îmi place muzica * * * arătat Eremia Adela, muncitoare din aceeaşi secţie, ţi sunt bucuroasă că Radiodifuziunea prezintă emisiunea „Cîntecul săptăminii", ajutindu-ne să învăţăm şi mai repede cintecele iubite. Unele melodii ca „Vreau să plec brigadier« de T. Bratu sau cîntecul popular „Ia mai zii !" prind repede şi se cintă mult pentru că sunt melodioase, tinereşti, au texte emoţionante. Deşi compotitorii noştri au creat lucrări valoroase in acest gen, mierhi se pare că ei ne Silit Încă datori cu cinteea tinereşti, vesele, cu un ritm dinamic. — Am primit şi noi ctteva broşuri cu melodii - a spus Naghi Árkos, secretarul organizaţiei U.T.M. din secţie. Tinerii le cintă, le-au îndrăgit şi doresc încă doi cîntece. Munca uşoară este un gen foarte preţuit, cu condiţia ca melodiile să fie antrenante, textele sugestive şi originale. Ce se întîmplă însă? Unii compozitori şi textieri nu prea cunosc viaţa, nu cunosc preocupările noastre şi de aceea uzează mereu de aceeaşi Şi aceeaşi Coardă a strunei. Aceştia Cintă dragostea in cuvinte care şi-au pierdut prospeţimea. Sint multe cîntece despre Bucureşti. Ne plac, le cîntăm, le iubim. Am dori însă mult Să ascultăm şi să cîntăm şi cîntece care să oglindească viaţa nouă din alte locuri ale ţării, de pe marile şantiere, din regiunile ţării in plină dezvoltare. Dumitru Tănase, candidat de partid, a spus, printre altele , — „Steagul partidului“ de Matei Socor, „Republică, măreaţă vatră" de I. Chirescu, „Aceasta e patria mea" de D. Bughici sînt numai cîteva din melodiile cel mai mult Cîntate. In ce priveşte melodiile de muzică uşoară, eu cred că există prea puţine cîntece satirice, spirituale, combative, de genul lui „Marinică". Am impresia că unii compozitori consideră in mod greşit cîntecul satiric ca un gen minor. — în legătură cu aceasta , de ce fiţi se scriu cîntece satirice despre cei care mai au apucături înapoiate, despre tinerii cu purtări netovărăşeşti faţă de fete, despre chiulangii 7 — întreabă maistrul Székely Arpad, de faţă la discuţie, în munca colectivului asemenea cîntece tşi au fostul lor binevenit. Din discuţie au mai ieşit la iveală şi alte propuneri. Unii tineri muncitori Sunt de părere că ar fi bine ca publicaţiile de filieret să cuprindă odată pe săptămînă partitura unui cintec nou. Majoritatea tinerilor muncitori de la uzinele „strungul" din Oraşul Stalin şi dei manifestat dorinţa de a cunoaşte pe compozitori, de-a sta de vorbă cu ei despre preferinţele lor muzicale. M. SIMIONESCU 19. Cîntecul — prieten nedespărţit SCÎNTEIA Se dezvoltă reţeaua de deservire a populaţiei TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). In vederea îmbunătăţirii continue a deservirii populaţiei, anul acesta în regiunea Timişoara au fost reamenajate şi deschise circa 100 unităţi noi. Venind in ajutorul oamenilor aflaţi în producţie, cooperaţia meşteşugărească a înfiinţat noi servicii de prestaţii la domiciliul cetăţenilor ca : spălatul rufelor, curăţatul cu aspiratoarele electrice etc. Pînă la sfîrşitul anului vor fi înfiinţate noi complexe de deservire a populaţiei în oraşele din regiune, printre care unul la Reșița, în noul cartier Moroasa. Turneul tinerilor actori Zilele acestea s-a întors în Capitală o echipă de teatru a absolvenţilor din acest an ai Institutului de artă teatrală , şi cinematografică „I. L. Caragiale“. Această echipă a întreprins un turneu prin ţară cu piesa „Nu-i totdeauna praznic“ de A. N. Ostrovski, pe care a prezentat-o la Cîmpina, Zărneşti, Oraşul Stalin, Mediaş, Copşa Mică și în alte localități. Nr. 4902 Cine va fi primul ? PLOAIA CU... SURPRIZE Multă vreme mecanizatorii din S.M.T. Cuza Vodă, raionul Călăraşi, neavind un local corespunzător pentru atelier mecanic, au fost nevoiţi să execute reparaţiile maşinilor agricole în condiţii necorespunzătoare. Din această cauză reparaţiile nu erau de cea mai bună calitate şi nu puteau fi executate la timp. In anul 1957, în urma repetatelor sezisări făcute de către conducerea staţiunii, s-a aprobat construirea unui atelier de reparaţii. Construcţia a început in acelaşi an şi in cursul lunii mai 1958 a fost dată in folosinţă. După o lună, intr-o zi ploioasă, mecanizatorii au avut o surpriză: au observat că in atelierul nou nouţ plouă. Au încercat ei să facă unele reparaţii la acoperiş, dar n-au reuşit. Conducerea S.M.T.-ului a sezisat imediat sfatul popular regional, arătînd că constructorii atelierului (şef de şantier — ing. Eugen Mircea şi diriginte de şantier — Mihail Rizea) au lucrat de mântuială. Dar nu s-a făcut nimic pentru repararea acoperişului. A fost sezisată apoi direcţia generală S.M.T. din cadrul Ministerului Agriculturii. Dar şi aci sezisarea a rămas fără răspuns. Conducerea S.M.T.-ului, îngrijorată de faptul că atelierul se va degrada, a făcut anul trecut mai multe adrese atit la sfatul popular regional cît şi la minister. De la terminarea construcţiei au trecut mai bine dedoi ani. S-a deplasat in acest timp la faţa locului fostul diriginte de şantier, Mihail Rizea, de la sfatul popular regional, care a constatat, a întocmit referate şi procese verbale. Reparaţii însă nu s-au făcut. In atelier continuă să plouă. Construcţia a costat bani. Comitetul executiv al Sfatului popular regional Bucureşti ar trebui să ia măsuri împotriva celor care au lucrat de mintuială. EUGEN FRECAUTEANU inginer mecanic S.M.T. Cuza Vodă -000- PE SC11 UT de la corespondenţii voluntari • Anul acesta, la cabinetele tehnice ale întreprinderilor din oraşul Arad au fost înregistrate 1500 propuneri de inovaţii şi raţionalizări. Peste 500 au fost aplicate. Ele aduc întreprinderilor respective economii antecalculate de aproape 5.500.000 lei. Cele mai multe propuneri de iiovăţii şi perfecţionări tehnice au fost făcute îrt întreprinderile „Gh. Dimitrov“, „Iosif Ratigheţ“, uzinele textile „30 Decembrie“ şi fabrica „Teba“. (De la NICANOR STRATON, funcţionar). • Tinerii de la D.I.N.C.-Galaţi, in frunte cu utemiştii Anton Pascal, Niţă Pepelea şi alţii, întîmpindel de al III-lea Congres al U.T.M. cu însemnate realizări în munci. Pînă în prezent ei au realizat economia în valoare de peste 16.000 lei. (De la ANTON LOBODA, muncitor). • Colectiviştii din comuna Visag, raionul Lugoj, au plantat, anul acesta 600 hectare cu pomi fructiferi. Colectivul pepinierei raionale Herendești a ajutat pe colectiviști livrîndu-le unele dintre cele mai mune soiuri de pomi. (De la S. LUGOJANU, Învățător). * Locuitorii comunei Măldăeni, raionul Roșiori de Vede, au terminat construirea unui pod de beton peste pîrîul ce trece chiar prin mijlocul satului. Prin muncă voluntară s-au transportat 400 metri cubi pietriş şi alte materiale de construcţie. S-au realizat astfel economii de peste 10.000 lei. (De la OVIDIU GHERMAN, funcţionar). Invitaţie la drumeţie Zile de caniculă. Mercurul termometrelor face adevărate acrobaţii, ureînd tot mai sus pe graficul verii. Motive in plus deci pentru ca simbată spre ceasurile amiezii, 2.000 de bucureşteni să pornească cu trenul ori cu elegantele maşini ale O.N.T.-ului Gorpaţi, in excursiile devenite acum tradiţionale, de la sfîrşit de săptămînă. De la „Electroaparataj“ şi I.T.B., de la „Electronica" şi I.C.A.B., ca şi de la multe alte întreprinderi bucureştene, tineri şi vîrstnici şi-au luat rucsacul la spinare şi au plecat la d drum cu voioşie. Seara i-a aflat ureînd poate spre „Pîrîul rece“ ori spre Diham, cîntînd pe puntea vasului „16 Februarie“ în şipătul lin al valurilor Dunării, ori privind dincolo de zare spre discul uriaş al lunii ce-şi scălda faţa în mare. Frumuseţilor de neasemuit ale naturii patriei li s-au adăugat în anii noştri alte frumuseţi, făurite de braţele harnicilor constructori ai socialismului. Doar cu o lună în urmă Bistriţa îşi mai mina apele pe albia-i milenară, pentru ca acum, pe harta turistică a ţârii să fie înscris un nou punct de atracţie : lacul de acumulare. Primele ambarcaţii au şi purtat pe unda cea lină a tînărului lac de la poale de Ceahlău zeci şi sute de excursionişti veniţi din toate colţurile ţării. La Maliuc, în inima Deltei, oni la Chiscani, turiştii aflaţi în călătoria de 7 zile nu mai întîlnesc doar obişnuitele lotci pescăreşti pornite în larg şi noi i, mai impresionează doar vegetaţia luxuriantă a bătrînei păduri Letea. Ei văd aici noi aşezări, institute de cercetări ştiinţifice, complexe moderne de prelucrare a stufului. Iar litoralul, cu vilele sale născute parcă dintr-o poveste dintr-o mie şi una de nopţi, oferă imaginea vie a minunatelor condiţii de odihnă şi recreare care sunt create pentru oamenii muncii din ţara noastră. Iată de ce şi noile ilustrate trimise de către excursionişti tovarăşilor de muncă ori celor de acasă au pe fundalul munţilor semeţi ori al mării înspumate construcţiile moderne ale socialismului. Tradiţionalele cuvinte „Salutări de la munte“, sau „Salutări de la mare" capătă astfel un sens mai profund ! Sîmbătă, în vreme ce mii de bucureşteni au plecat în excursii, alte sute de oameni ai muncii din Timişoara, Cluj, Iaşi sau Arad au poposit în Capitală, unde chiar in ciuda caniculei au colindat ore in şir, admirînd noile construcţii ale oraşului. Celor ce pornesc in drumeţie pe meleagurile patriei le sint asigurate felurite înlesniri, fie in legătură cu transportul, fie cu cazarea in cabanele ospitaliere ale O.N.T.-ului. Ziarele de duminică au publicat o Hotărire a Consiliului de Miniştri cu privire la reducerea unor tarife de transport cu navele fluviale, pe Dunăre şi Canalul Bega, măsură care contribuie astfel la dezvoltarea turismului şi cu acest mijloc de transport. Oar e mai mijlocil; frumuseţile ţării vă aşteaptă. Poftiţi la drum ! I. M. Succese ale sportivilor români peste hotare Luni seara îfl cortcursul international de atletism desfăşurat pe stadionul Ullevi din Göteborg atleţii români s-au comportat excelent, repurtînd trei frumoase victorii. Iolanda Balaş a cucerit primul loc la săritura in înălțime cu un rezultat de 1,84 m, Al. Bizirn a terminat învingător în proba de aruncare a suliţei cu 70,24 m, iar C. Porumb cu 2,05 m a obţinut o neaşteptată victorie în proba de înălţime băieţi. Zoltán Vamoş s-a clasat pe locul doi ln cursa de milă cu timpul de 4’06”7/10. înotătorii rotoni Mihai Mitrofan și Alexandru PopesCU au repurtat două frumoase victorii în cadrul concursului de nătație desfășurat in bazinul de pe insula Margareta din Budapesta. Mitrofan a câștigat proba de 200 m. bras cu timpul de 2’40”4/10, iar Popescu a terminat în mare avantaj proba de 200 m. fluture, fiind cronometrat în 2’25’’S/10. În cea de-a XVI-a ediţie a „Turului ciclist al Iugoslaviei“, tinerii alergători români au avut o frumoasă comportare, echipa ţării noastre clasându-se pe locul II în clasamentul general, înaintea echipelor Bulgariei, Poloniei, Ufogafiei, Elveției, Olandei, în elaSamefltul general individual Ion Stoica a ocupat locul V. * ★ Marți, 2 AUGUST • Cântă Lucia Habara și Dumitru Fotoroacă — orele 10,40 — I • Simfonia în re minor de César Frank — orele 11,03 - I • Dansuri $• Coruri din opere — orele 12,40 — I • Emite studioul regional Iași — orele 14,00 — I • Lucrări muzicale serfise în cinstea Congresului — orele 16,00 — I • Chftece de lupta ănti. fasciste — orele 16,15 — II • Cântecul saptaffutiu — orele 16,45 — I • Emisiunea muzicală pentru copil — orele 11,35 II • Fragmente din opera „Hunyady László“ de Erkel - orele 19,30 - II • RadioTeportaj — orele 20,20 — I • Emisiune pentru sate — orele 21,15 I • Program pentru iubitorii muzicii populare românești — orele 22.30 —- II • Simfonia X-a de Șostakovici — orele 23.00 - I* MIERCURI, 3 AUGUST • Muzică simfonică de Weber/ Smetana și Bizet — orele 6.30 - I * LectUfă dip „Seriért în ptozä“ dé Öeo Bődzí órélé 12.06 - I • Stílfa „Sigur Iorsalfar“ dé Qriég — őreié 14,00 — I • Din muzica popoarelor — orele 15/30 — îl • Concert de muzica ușoară — orele 15,35 — I • fttícurie-fiedlectivă" fCinte"Ce) orele 16,45 ~ 11 • Emisiune de cîntece pionierești — orele 18,25 — II • Formații de amatofi — orele 10,25 - I f Fragmente din opera „îosca“ de PneCIiii orele 10,30 — II • Sulta 11-a de G. Enescu ~ orele 20,30 — I • „Cîntare României socialiste" — itinerar liric — orele 20,30 -ul Din folclorul flou ** * I.- orele 20,45 ** II efektetul Ifi Sol major de Brahms · orele 23,la II. csnembG: Mmmm Republica (8» 10; 12,15; 14,30; Í6.45 19; 21 30), Gh. Dója (14;10; 16,45; 19, 21,T5j : Uli cíiítec átfSbáté Iurhéa: Matjheiu (10; 12; 16; 18,30; 21), I. C. Friviu (10; 12; 15; 17; 19; 21 sală), (20,30 — gradină), Al. Sahia (10; 12; 15; 11; 19 sală), f20,30 — grădină), Mibrit« (10; 12; 16; 18,30; 21) . Povestea tinerilor căsătoriți : V. Alecsandri (10; 12,15; 16,45; 19; 21,15), V. Roaita (10; 12,15; 15,30; l6 sală), (20,16 grădină) . Am fost satelitul soarelui : București (10; 12,15; 14,30; 16,30; 19; 21,15), Volga (16; 18;15; 20,30) , Căpitanul Dabac; Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 sală), (20,30 - grădină) ; Intilnire Cu Franța; Lumina (10,15; 14,15; 16,15; 18,30; 20,45); Tineretului (16,30; 18,30; 20,30) ; Prințesa cu steaua de aur; Central (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15) ; Enrico Caruso; Victoria (10; 12, 15; 17; 19, 21), 16 Februarie (16; 18, 20) : Lanțul Maxim Gorki (10,30; 12,30; 15,30; 18,30; 20,30), Libertăţii (id; li; lei 18,15 Mlă), (20,30 — grădină) ; Cântec de leagăn ; Timpuri Noii (rulează în continuare de la 10—21) : Un ciclu de filme documentare ; 13 Septembrie (pentru copii rulează 10 doctrinare de la 10—13) . Program special, (pentru adulți 16; 18,18; 20,30) : Mol lebedelor ; Înfrățirea între popoare (9; 11,15; 14; 16,30; 19; 21,15), B DelaVrehcea (11; 14, 16; 18, 20) t toce- tatu! / 8 Martie (18, 17; 19 sală), (20,30 - grădină) , Legea dragostei; Al. Popov (rulează în continuare, de la 10—21) ; Drumul Hristinei • GriVitalfi Ity: O lantopiMe extraordinară (ambele serii) ; Cultural (15,30; 18; 20,30); T. Vladimirescu 1.15, 17; 19 s 10), (20,30 — grădină) ; Balada soldatului ! C. David (16; 18,15; 20,30); Ba te Iubește; Unirea (15, 17; 19 sală); (20,30 drădină), Popular (16 , 18,15 ; 20,30) ; Cei 4 de pe Moana Flacăra (15 ; 17 , 19, 21); Jumnaire cu diavolul / Arta (15 ; 19 sală), (21 grădină). 30 Decembrie (18; 16,15; 29,50) ( la întimpinarea solilor) MUnca (16; 16,18, 28,36) , Valurile Dunării/ Moșilor (15; 17; 19 sală), (20/30 — grădină) : Veneția* luna și in 23 August (16; 18,18; 20,30 sală), (20 . grădină) ! Ultimul viraj ; Donca Sitoe (16, 18,15 sala),(20,15 - grădină) ; Scriaoared Elvffel ; I Mai (10; 12; 16,30; 18,30. sală), (20,30 — grădină) . N-am ucis ; M. Eminescu (16; 18,15; 20,30); Aurel Vlaicu (1 6; 18,15; 20,30); Steaua dimineții ; Ilie Profilie (15; 17, 19 sală), (20,30 — grădină) ; Cei mari și cei mici; 8 Mai (15; 17; 19, 21); Vorba țării ; Floreasca (17, 19) ; Furtuna ; N. Bălcescu (15; 17, 19 sală), (20,30 - grădină) ; Fatima; G. Coșbuc (15; 17; 19 sală), (20,30 — grădină) . Comandantul detașamentului; G. Bacovia (15,30; 18, 20,30) . Lumină la Intuneric ! Drumul Serii (16; 28, 20) ■ Prima zi de pace : Olga Baricic (15; 17; 19 sală), (20,30 — grădină) .* Legee e lege. STADIOANE $1 GRĂDINI DE VARA : stadionul Republicii20) .: Oameni şi lupi ; stadionul Giuleşti (20,15); stadionul Dinamo (20,30) : Un cintfic Străbate lumea; gradirta Progresul (20,30) : Elarico Caruso; grădina Elena Pavel (20,30) | Intîlnire cu Franţa; grădina Izvor (20,30) : Cintec de leagăn ; grădină T. Vladiffiireiev (20,88) : Balada soldatului; grădina 23 August (20) : America aplaudă baletul sovietic. TELEVIZIUNfi : orele 10,06 Înformat de după amiezii I 19,05 Filmul pentru copii „AU Baba şi cei 40 de hoţi" * producţie a studiourilor sovietica 1 19,1e Emisiune de ştiinţă şi tehnică : filmul „Acesta rebia începutul*.“- producţie a studiourilor sovietice ; 19,56 Jurnalul televiziunii ; 20*16 Filmul autmotifc „intriga şi turcile“ — prerartcţie a studiourilor De la Berlin ; 22,16 Muzică distractivă în Interpretarea unei formaţii Instrumentale conduse de Gică Răduleacu. Soliști : Lavinia Slăveanu, Gabi Pascu și Radu Lucian . In Încheieri : ultimele știri.