Scînteia, august 1960 (Anul 29, nr. 4902-4926)

1960-08-02 / nr. 4902

Nr. 4902 Lucrările conferinţei sindicatelor din comerţul de stat şi cooperatist In cursul zilelor de duminică şi luni au avut loc în Capitală lucrările Conferinţei sindicatelor din comerţul de stat şi cooperaţia de consum. In raportul expus de tov. Ion Preo­teasa, preşedintele C.C. al Sindicatu­lui lucrătorilor din comerţ şi coope­raţie, a fost prezentată activitatea Comitetului Central de la alegerea lui şi pînă în prezent şi sarcinile care stau în faţa sindicatelor din această ramură a economiei naţio­nale pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R. Atît raportul cit şi vorbitorii, ară­­tînd Creşterea continuă a desfaceri­lor prin comerţul socialist, au sub­liniat sarcinile care revin sindicate­lor din comerţ şi cooperaţie în mo­bilizarea lucrătorilor pentru îndepli­nirea şi depăşirea planului de apro­vizionare şi desfacere şi extinderea formelor moderne şi economicoase de vînzare, în vederea creşterii pro­ductivităţii şi îmbunătăţirii deser­virii oamenilor muncii, pentru reali­zarea de economii prin reducerea continuă a cheltuielilor de circula­ţie. De asemenea în discuţii au fost criticate unele lipsuri în desfăşura­rea activităţii comerciale, făcîndu-se propuneri pentru înlăturarea lor. In încheierea discuţiilor a luat cu­­vîntul tov. Mihai F. Marin, secretar al Consiliului Central al Sindica­telor. Hotărîrea adoptată de conferinţă cuprinde măsuri menite să ducă la ridicarea nivelului activităţii sindi­catelor din comerţul de stat şi coo­peraţia de consum. Delegaţii la conferinţă au ales apoi pe membrii şi membrii supleanţi ai C.C. In prima plenară a Comitetului Central a fost ales prezidiul Uniunii. Ca preşedinte al C.C. al Uniunii sin­dicatelor din comerţul de stat şi coo­­peraţie de consum a fost ales tov. Ion Preoteasa, iar ca secretar tov. Gheor­­ghe Călin. (Agerpres) INFORMAȚII • Intre 27 si 29 iulie, la Viena a avut loc cea de-a 13-a Conferință anu­ală a Consiliului international de muzică populară (C.I.M.P.) la care au participat, și compozitori din tara noastră. La aceasta cofirefibră a fost admisă cererea de afiliere a Comite­tului național român pentru­ C.I.M.P., iar tov. Sabih Dragoi, directorul insti­tutului de folclor, a fost ales în Comi­tetul executiv al Consiliului interna­țional de mu­zică populară. . * Duminică, la gospodăria agricolă de stat din Cai-Ci, a avut loc festivita­tea decernării titlului de­­.Evidentiat III“ al Consiliului Central al Sindica­telor acordat colectivului de muncă al acestei unități pentru succesele do­­bândite în anul 1959. • Pionierii și elevii din regiunea O­­radea participă cu însuflețire la strin­­gerea ,­spicelor. Numai în Ultimele 10 Zile, in raiOáfiélé Sálórita, Oradea, Ineu, Beiuș și altele, elevii și pionie­rii au strîns de pe miriști ,spice din care s-au realizat peste 20.500 kg. grîu. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.C.A.S., din 81 i­llie 1980, au ieșit urihătdarele opt combinații de litere : I. F.Z.U. ; 2. U.C.O. ; 3. G.Y.N. ; 4. J. P.Z ; 5. É.B.É. ; 8. J.A.F. ; 7. C.W.P. ; 8. F.I.F. (Agerpres) 0­00 Recepţie cu ocazia sărbătorii naţionale a Elveţiei Luni seara, ministrul Elveţiei la Bucureşti, Pierre Francois Brügger, a oferit o recepţie cu ocazia sărbăto­rii naţionale a Elveţiei. Au luat parte Mihail Ralea, vice­preşedinte al Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, Gogu Rădulescu, mi­nistrul Comerţului, Mihai Suder, mi­nistrul Economiei Forestiere, Al. Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, C. Paraschivescu- Bălăceanu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Radu Ru­sescu, preşedintele Crucii Roşii a R.P. Romine, Al. Buican, vicepreşe­dinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialu­lui de Stat, funcţionari superiori din Ministerul Comerţului şi Ministerul Afacerilor Externe. Au participat şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) -----------.— Cu prilejul aniversarii Armatei populare chineze de eliberare Luni seara ataşatul militar al R.P. Chineze la București, locotenent­­colonelul Mei Iun-si, a oferit un coc­teil cu prilejul celei de-a 33-a ani­versări a Armatei populare chineze de eliberare. Au luat parte tovarăşii general­­colonel Floca Arhip şi general-maior Mihai Burcă, adjuncţi ai ministrului Forţelor Armate, Eduard Mezin­­cescu, adjunct al ministrului Aface­rilor Externe, general-locotenent Gh. Pintilie şi general-maior Staicu Ste­­lian, adjuncţi ai ministrului Aface­rilor Interne, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor noastre Armate­, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au participat şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Lista oficială de cîștiguri la obligațiunile C.E.C. 5 la sută cu Cîș­tiguri. Tragerea de bază din 31 iulie 1960 '■». m'-Ej, §* Valoarea V fe 2 §‘3 2 cîștigurilor ~ 8 o g _______________ ,, I 2 ** _. , u-» 3 CC ’£2 3 S 1 -ggW Parțială Totali 2 ari 2ri Cîștigurile de mai sus revin obliga­­țiuriilor de bază de 200 lei. Obligațiunile Ciştigătoare la valoare fracționară de 100, 50 și 25 lei, ciştigă /î, '/♦, respectiv «/» din cîștigurile de mai sus. Plata ciştigurilor se face la toa­te casele raionale de economii. 1 13435 11 75.000 15.000 1 17904 48 50.000 50.000 1 19384 07 25.000 25.000 1 06323 11 10.000 1 34342 14 10.000 20.000 1 00814 13 5.000 1 10456 27 5.000 1 11365 46 5.000 1 12194 23 5 000 1 18039 15 5. 000 1 26089 45 5.000 1 30461 26 5.000 1 31601 33 6.000 40.000 .3 E fe r M a 95 015 29 3.000 35 024 35 2000 35 054 45 2­000 95 659 45 2.000 35 802 22 2.000 350.000 350 01 20 800 350 25 40 800 350 81 29 800 840.000 1.238 tótal. 1.400.900 -0*C­­ IELEDRAME EXTERNE A. Mikoian a primit o delegaţie a Confederaţiei oamenilor muncii din Cuba MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS : Oden Alvarez de la Campa, secretarul Confederaţiei oamenilor muncii din Cuba, şeful delegaţiei acestei confe­deraţii, care vizitează în prezent Uniu­nea Sovietică, a adresat la 30 iulie lui Anastas Mikoian, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., rugă­mintea de a transmite în numele oame­nilor muncii din Cuba un fierbinte sa­lut şi mulţumiri preşedintelui Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S., Nikita Hruş­­ciov, pentru acţiunile sale în sprijinul cauzei drepte a poporului cubanez. Anastas Mikoian a primit pe membrii delegaţiei la Kremlin, în cabinetul său de lucru, şi a avut cu ei o convorbire prietenească. Odon Alvarez de la Campa a decla­rat în cursul discuţiilor că Comitetul Executiv al Confederaţiei oamenilor muncii din Cuba a adoptat hotărîrea de a se alătura invitaţiei trimise de Fidel Castro lui Nikita Hruşeiov de a vizita Cuba. In felul acesta, a declarat şeful delegaţiei, Nikita Hruşeiov va fi oaspetele scump nu numai al Republi­cii Cuba, ci şi al tuturor oamenilor muncii cu ba­ni. Un nou complot împotriva Cubei plănuit de cercurile imperialiste din S.U.A. Presa latino-americană despre scopul de la San­ José NEW YORK 31 (Agerpres). — A­­genţia United Press International anunţă că Consiliul Organizaţiei Statelor Americane, a hotărit ca în­­cepînd de la jumătatea lunii august să ţină la San­ José (Costa Rica) două conferinţe ale miniştrilor Afa­cerilor Externe ai ţărilor Americii. După cum reiese din relatările agenţiei, la prima conferinţă va fi dezbătută acuzaţia adusă de Vene­zuela că în recentul atentat la viaţa preşedintelui Venezuelei, Bentan­­court, este implicată Republica Do­minicană. A doua conferinţă va fi consacrată aşa-zisei „ameninţări Co­muniste din emisfera occidentală“. După cum transmite coresponden­tul ziarului „New York Times“, re­prezentantul Cubei, Carlos Lechupa, care a luat cuvintul la şedinţa Con­siliului Organizaţiei statelor ameri­cane, a acuzat Statele Unite că în­calcă Carta Organizaţiei Statelor A­­mericane şi se amestecă în treburile interne ale Cubei folosind sancţiuni economice. Carlos Lechupa a con­damnat cu vehemenţă înscrierea pe ordinea de zi preliminară a confe­rinţei miniştrilor statelor americane a problemei unei pretinse primejdii de amestec sovietic în treburile Americii Latine. Pe ordinea de zi preliminară a Conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe pur şi simplu nu se amin­teşte despre Cuba dar, după cum­­o so­ reiese din relatările presei, S.U.A. intenţionează să folosească această conferinţă pentru a persecuta Re­publica Cuba şi pentru a exercita presiuni asupra ei. Ziarul brazilian „SEMANARIO" publică un articol in care arată că Organizaţia Statelor Americane nu reprezintă voinţa popoarelor din America Latină, ci este o organi­zaţie condusă de monopolurile şi trusturile americane. Orice hotărîre adoptată de C.S.A., potrivnică voin­ţei acestor popoare, va fi nulă şi neavenită, relevă in încheiere zia­rul­ întrunirii Alaturi de Cuba! Jos imperialismul! UN MARE MITING LA BOGOTA BOGOTA­­ (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile de presă, în capitală dărumniciei a avut loc o mare demonstraţie la care au parti­cipat peste 10.000 de oameni, în semn de sbagarnicte Cu lu­ptă poporului Cuban păturii Apărarea cuceriţilor Sale revoluţionare. Demonstranţii purtău placarde pe care Scflă: „Jos imperialismul !“, „toţi Sîntem­ ală­turi de Cubă !“, „Trăiască revoluţia poporului cuban !“, „Jos exploatato­rii !“. Agenţia U.P.I. Subliniază că, la ordinul autofitaţilor, „poliţiştii au interpănit şi au­ in­cercat sâ-i împrăş­tie pe manifestanţi, însă valul m­ul- a ţintit­ i-ă silit să Se retragâ“. Ajungînd in­ faţa Capitoliului, de­monstranţii au ars, in strigătele de aprobare ale mulţimii, un steag a­­merician, după care a urmat un mi­ting la care au luat cuvintul repre­zentanţi ai diferitelor partide şi or­ganizaţii de masă La uzina în care s-a născut iniţiativa (Urmare din pag. l­ a) Aceleaşi căutări febrile şi la forjă, camienii sint preocupaţi să asigure îrică de oin­ im cost redus ţi o cali­tate bună tractoarelor. O bună parte dirt piese aici capătă primul contur. Ele pot pleca la prelucrare cu adaosuri mari, ori, dimpotrivă, cu o „si­luetă“ cit mai apropiată de cea de­finitivă, înfăţişarea pieselor forjate este „oglinda“ nivelului tehnic al pro­ducţiei, a preocupării şi dragostei co­lectivului de forjori pentru tehnica nouă - această „Mireasă modernă“ cum a botezat-o plastic inginerul Vir­gil, Necşoiu. Pe conducătorul grupei de „exploo­retori" de la forjă l-am întîlnit acolo unde era şi , de aşteptat , in „expedi­ţie“ printre cuptoarele cu guri Incon­­descente şi masivele prese scrîşnind in cădere peste bucăţile de metal înteţit. Tocmai discuta OU Ud­em lat In spete, Voinic ţi musculos ca un halterofil , se plimbau împreună în sus şi-n jos de la ciocanul de 16.000 kg, la presa de 750 de tone ţi de aci Spre cuptorul de tratament — Aici o să Instalăm banda mare, nene Neguliel, Binari ? “ Fain lucru, fain ! răspunde bucu­ros „halterofilul“. N“0 sâ mai tragem cu căngile butucii, coroanele şi arbo­rii.„ Am aflat după aceea Subiectul dis­cuţiei celor doi. Acolo, colectivul a hotărit să monteze o bandă metalică puternică cu ajutorul căreia se vor transporte, spre bucuria ortacilor lui Constantin Negulici, plasele grele d in limbajul forjorilor : „butuci", „coroa­ne“, „arbori"). Cu ce­­ să mai fie înzestrată „Mi­reasa modernă"? Tînărul inginer răs­punde cu plăcere la această întrebare.­­ Ne propunem multe. Vom lupta să le realizăm. Urmărim în primul rind extinderea procedeelor înaintate, ca matriţarea prin extruziune la un nu­măr cît mai mare d€ piese, Nurrtâi­nd piniednele planetare, bunăoară, cîşti­­găm, lucrindu-le prin acest procedeu, 5 kg. metal pe Bucată (deci 10 kg. oţel economisit la fiecare tractor). Prin aplicarea acestui procedeu înain­tat - şi a altora - la un număr de 65 repere, vom economisi anul acesta, prin reducerea consumului specific, metal dift cară se pot construi încă 100 de tractoare.,. Colectivul are sute die ochi Maistrul Gheorghe Sica de la sec­ţia şasiu este de-a dreptul entuzias­mat de rezultatele „expediţiei".­­ Extraordinar cite lucruri am des­coperit ! Şi cind te gindeşti că de atîtea ori am trecut pe lingă eie fără să le vedem. E drept, cind mergi de unul singur multe nu observi. Uite insă că acum, vorba ceea, am pus mai multe capete la un loc să gin­dească şi au gîndit mai bine, mai mulţi ochi să privească şi au văzut mai mult. Ba noi, toate propunerile se fac şi ie studiază in colectiv. Mun­citori, maiştri şi Ingineri la un loc. Aşami mai bine I le dăm mai repede de urmă lipsurilor şi punem toţi um­ă­rul să le îndreptăm. Unele propuneri am şi început să le punem In apli­­care, la atelierul de axe ţi ph­iloane lucrează din plin de aranjarea ma­ximior după fluxul tehnologic aei Mai bun. Intr.o săptămînă terminăm trea­ba. Ce ciştigam ? Reducem simţitor timpul auxiliar, se îmbunătăţeşte cali­tatea pieselor, iar ceea ce este mai important , putem produce mai mult. De asemenea, cîţiva Ingineri de la noi­­lucrează acum la un proiect pentru realizarea unor maşini-agregat la care să executăm pe viitor operaţiile sim­ple la unele piese mări. In felul fl­ees­ta, pe de o parte descdngeStionam maşinile universale, pe de alta, pro-* ducţia creşte. Ne-am mai propus toi la maşinile universale existente să a­­daptăm dispozitive pentru o serie de piese, ceea ce ne va ajuta să lucrăm mai repede. Cu ciştig pentru uzină şi pentru noi... Bărbatul mărunţel de statură, sprin­ten ca un flăcăiandru, deşi , trecut de prima tinereţe, face cîteve clipe, atent să desluşească poate semnalele cine ştie cărei maşini, aşa cum îi e obiceiul. Apoi conchide : — Fără să promovezi tehnica înain­tată, nu poate exista un ritm rapid al producţiei, 0 garanţie pentru ca­litatea bună şi­ costul scăzut al pro­duselor. Dar nu trebuie să aşteptăm să ne vină totul de-a gata. Multe stau în puterile noastre. De aceea, colec­tivul uzinei a pornit această acţiune largă pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Ea ne va ajuta să ne respectăm sarcinile ce ni le-a pus in faţă Congresul al ill-lea al partidului nostru , la sfirşitul planului de şase ani, nn 1065, pe porţile uzinei trebuie să iasă 25.000 de tractoare. Şi vor ieşi, suntem­ siguri, mai multe... ★ Cuvinte ca acelea rostite de comu­nistul Gheorghe Bico le-am auzit din guta a zeci şi sute de calstructori ăi tractorului românesc ! Id turb­ătoală de fontă şi la cabinetul tehnnic (62 de propuneri de inondţii I­ 15 Zile I), la secţia „motor" ţi la serviciul cofistruc­­torului şef, ba chiar la carifină sau In faţa standului de cărţi din uzină. Pre­tutindeni ele exprimă hotărîrea colec­tivului care şi-a pus la m inimp cuvintul partidului de e da aripi tohrticfl noi. SGÎNTEIA Vizitele ambasadorului R. P. Romíné II Berl in BERLIN­­ (Agerpres). — Președin­tele Consiliului de Miniștri al R.D.G., Otto Grotewohl, a primit pe amba­sadorul R. P. Romíné la Berlin, Iosif Puvak, într-o vizită de rămas bun în legătură cu apropiata sa plecare din R.D.G. Tov. I. Puvak a făcut de aseme­nea vizite de rămas bun vicepreşe­dintelui Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe al R.D.G., dr. Lothar Bolz, preşedinte­lui Camerei Populare a R.D.G., dr. Johannes Dieckmann, precum şi altor personalităţi de frunte ale vie­ţii politice din R.D. Germană. Dr. Lothar Bolz a oferit un dineu în cinstea ambasadoru­lui R. P. Romíno, Iosif Puwak, cu prilejul apropiatei sale plecări din R.D.G. La dineu au participat Jo­hannes Koenig, locţiitor al ministru­lui Afacerilor Externe, şi funcţio­nari superiori din Ministerul Aface­rilor Externe al R.D.G. Cocteil la ambasada U.R.S.S. din Ankara ANKARA 31 (Agerpres). — TASS : La 30 iulie ambasadorul U.R.S.S. în Turcia, N. S. Rîjov, a organizat o vizionare de filme şi un cocteil, pentru membrii Comitetului Unităţii Naţionale şi ai guvernului turc. La această recepţie, care s-a des­făşurat într-o atmosferă caldă şi prietenească, au participat colonelul Türkeş, consilier al cancelariei pri­mului ministru, colonelul Kökval, secretar general al şefului Statului, generalul Beştug, guvernator militar al oraşului Ankara, miniştri, printre care ministrul Afacerilor Externe, Sarper, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe etc. -090- Die TAT: „Trujillo acuzat de crimă“ Sub acest titlu, ziarul elveţian „Die Tat“ a publicat un articol în care se referă la politica su­­­­gerosului dictator al Republicii Dominicane şi recentele lui ac­ţiuni. ...„Nu se întimpla adeseori ca Or­ganizaţia Statelor Americane­ scrne printre altele ziarul citat­­ să fie convocată pentru a discuta o acuza­ţie de crimă adusă preşedintelui unei ţări membre. Comisia de cerce­tări a acestei organizaţii a e­­misferei occiden­tale şi-a înche­iat investigaţiile privind plînge­­rea Venezuelei. S-a constatat că a­­tentatul comis împotriva preşedinte­lui Bentancourt a fost pus la cale de către Trujiilo personal. După cum se ştie, CU acest prilej, Bentancourt a fost grav rănit, iar doi dintre In­­soţitorii săi au fost ucişi... intre trifip se ahutiţă dili Venezue­la că în ultima vreme a pătruns în ţară un grup de noi atentatori, prin­tre Caré și gangsteri americani, care cântăresc asasinarea ministru­lui de Externe, Arcaya. Venezuela așteaptă să se aplice cele mai gra­ve sancțiuni (lui Trujillo - n.r.). După o dorftinație neîntreruptă de 30 de ani, tronul lui Trujillo se Cla­tină astăzi din temelii. Acest omuleț rdfofei de 67 de Orii, care podită tocuri indite cd să pară mai mare și cdfSet ca să pară mai drept, are toaa­te motivele sâ tremure de teamă că cele 1.871 monumente pe care și le-a ridicat singur în mica sa repu­blică insulară vor fi in curînd dobă­­rîte de pe soclurile lor... Tînărul Trujillo şi-a început ca­riera ca hoţ de caii falsifi­cator şi bătăuş... Înrolat în Garda naţională dominicană în 1928 com­plotează împotriva preşedintelui sta­tului, îl aruncă în închisoare şi aca­parează puterea. In 1937, Trujillo conduce un atac împotriva statului vecin Haiti, asesi­­nîrid în mod bestial 10.000 de ţărani din această ţa­ră... Trujillo-«­ra­tă în continuare ziarul „Die Tat“ şi-a însuşit In-* treaga avere na­ţională a Republicii Dominicane. El şi-a creat cea mai mare alrmatâ par­ticulară din America latină şi a fi­nanţat o serie de atentate în Guba şi Venezuela. De multă vreme el a fost acuzat de punerea la cale a unei serii întregi de crime împotriva adversarilor politici, dar pînă acum dovezile nu erau suficiente pentru a demonstra toate acestea. Se pare că la ultimul său atentat împotriva lui Bentancourt, micul dic­tator dominican a fost prins în sfîr-­Şit asu­pra faptului: In orice caz pro­bele sint suficiente pentru a-l deferi Organizatiei Statelor Americane. In acelaşi timp, subliniază în încheiere ziarul elveţiani creşte revolta în rin­­durile poporului asuprit din Repu­blica Dominicană, care nu mai vrea să plătească oalele sparte ale a­­cestui dictator mereu mai lacom". Răsfoind presa străina Pag. 3 Hidromecanizarea capătă aplicaţii tot mai largi in exploatările car­bonifere la suprafaţă din Uniunea Sovietică. La Kedtova, in bazinul carbonifer al Kuzneţkului, unde se extrag anual circa 2 milioane tone cărbune prin mijloacele tehnice cele mai moderne, se lucrează la des­chiderea unui nou zăcămint cu ajutorul unei instalații hidraulice. -090- Cu prilejul Zilei flotei maritime militare a U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS : Cu prilejul sărbătoririi la 31 iulie a tradiţionalei zile a flotei ma­ritime militare, mareşalul Uniunii Sovietice, Rodion Malinovski, minis­trul Apărării al U.R.S.S., a dat un ordin. Forţa crescindă a Uniunii Sovietice şi a întregului lagăr socialist, se spu­ne în acest ordin, mişcarea crescindă a popoarelor pentru pace creează posibilitatea reală pentru a înfrinc pe agresori şi a preveni un nou război mondial. Cu toate acestea cercurile a­­gresive ale puterilor occidentale, orbite de ură împotriva patriei noastre şi a întregului lagăr puternic al ţărilor so­cialiste, înfuriate de creşterea presti­giului şi influenţei acestora pe arena in­ternaţională, fac eforturi disperate pen­tru a menţine „războiul rece“ şi cursa nebunească a înarmărilor avantajoase monopolurilor imperialiste. După cuifi se subliniază în ordin, pătrunderea banditească a unor a­­vioane americane în Spaţiul aerian al Uniunii Sovietice, torpilarea de către guvernul S.U.A. a conferinţei la nivel înalt dovedesc că duşmanii păcii şi socialismului contir­uă să promoveze politica de aventuri Și provocări în scopul intereselor lor egoiste. In aceste condiții, Se subliniază in ordin, partidul comunist Și guvernul So­vietic, promovind cu perseverență și în mod conserventt politica externă le­ninistă de pace, iau toate măsurile necesare pentru întărirea continuă a capacității de apărare a statului so­vietic. ­oto- Con­gresul sindicatelor din Japonia TOKIO­­ (Agerpres).­­ TASS: La 31 iulie s-a deschis la Tokio cel de-al 15-la Congres al Consiliului Gene­ral al Sindicatelor din Japonia (Sohyo). La congres participă şi oas­peţi străini — reprezentanţi ai F.S.M., ai C.C.S. din U.R.S.S., ai sindicatelor din R. P. Chineză şi din alte ţări. în­treaga activitate a C.G.S. din Japonia, care rum­ără in vîndurile Sale peste 3.600.000 de muncitori, dovedeşte importantul progres care a avut loc in m­işcarea muncitorească din Ja­ponia în perioada de după război. In cuvîntarea rostită în cadrul congresului, Ota, preşedintele C.G.S. din Japonia, a spus : Clasă munci­toare din Japonia a cortdus lupta în­tregului popor împotriva tratatului de securitate japono-american, a creat baza necesară pentru nimicirea totală a Sistemului militar japono­­american, a obţinut demisia guver­nului reacţionar al lui Kisi şi a îm­piedicat vizita în Japonia a preşe­dintelui american Eisenhower. Congresul a fost salutat de preşe­dintele Partidului Socialist din Ja­ponia, Aşantimo, şi de preşedintele C.C. al Partidului Comunist din Ja­ponia, Nosaka. -0*0- Rezultatele alegerilor din­ Cipru După cum anunţă coresponden­tul din Nicosia al agenţiei Reuter, la 31 iulie în Cipru au avut loc a­­legeri in Camera Reprezentantilor. In circumscripţiile electorale ale grecilor ciprioţi victoria au cuce­­rit-o reprezentanţii Frontului Pa­triotic care îl sprijină pe preşedin­tele republicii, arhiepiscopul Ma­­karios) precum şi reprezentanţii partidului progresist Akel. Ei au obţinut in Cam­era Reprezentanţilor toate cele 35 de mandate pe care le prevede constituţia pentru grecii ci­prioţi. Celelalte 15 mandate le-au obţinut candidaţii coaliţiei naţio­­nale din care fac parte tr­ei orga­nizaţii conducătoare ale comunităţii turcie din Cipru. în ştirea corespon­dentului se subliniază că alegerile în Camera Reprezentaraţilor s-au desfăşurat ca o slabă părtifcipare a alegătorilor. Numai 64 la sută din alegători au luat parte la vot. 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Marea Britanie Se împlinesc 40 de ani de la în­fiinţarea Partidului Comunist din Marea Britanie — detăsămenit înain­tat al proletariatului englez. De-a lungul celor patru deceniii P.C. din Mărea Britanie a militat și militea­ză pen­tru triumful­­marxism­-lem­ii­s­­titului îfi trlcsdatea muncitorească efi­­gieză, fiind exponentul intereselor vitale ale celor ce muncesc și al nă­zuinței lor spre progres social. Partidul Comunist din Marea Bri­­tannie a fost in­temeiat în condițiile uriașului avârit revoluționar gen­erat în lumea întreagă de Mărea Revolu­­ție Socialistă din Odtomferie. Ifi acea perioada istorică, dînd coindUcerea de dreapta a partidului laburist de­venea tot mai mult un sprijin fățiș al orînduirii capitaliste,, elementele cele mai m­aifitate din rîndurile miș­cării muncitoreşti engleze resimţeau imperios necesitatea unui partid pro­priu al clasei triuntitoar­e, a Unui par­tid de tip nou, construit pe baza principiilor m­arxism-lehinismului, sudat prin Unitate şi disciplină, şi care să fie capabil Să ducă o luptă neîm­păcată împotriva Curentelor O­­portuniste şi reforriniste din mişca­rea muncitorească engleză. Toc­mai un aseifienea partid a luat fiinţă în 1920, prin crearea Partidu­lui Comunist Englez. P.C.E. s-a năs­­cut prin fuziunea aripei de stingă a Partidului socialist britanic (Café aderase aproape în întregime la In­ternaţionala Comunistă in 1919), cu organizația socialistă din regiunea Sudică a Ţării Galilor, precum şi cu cîteva organizaţii socialiste de stin­gă locale. La Conferința de unifica­re din ianuarie 1921, la partidul co­­fu­m­ist a aderat de asemenea orga­nizația Shop stewards-ilor (delegați ai muncitorilor din Întreprinderi). Pe­­tru întărirea tinărului partid co­munist, o foare însemnătate au avut operele lui V. I. Lenin, îndeosebi cartea „Stângismul, boale copilăriei comunismului“, precum și cuvâmtâ­rile marelui dascăl al proletariatu­lui, rostite la Congresul al II-lea al ifiternaționiatei Comuniste. IfiCă din primele zile ale existen­ței sale, P.C.E. și-a manifestat cu putere atașamentul față de princi­piile internaționalismului proletar. Ifi 1920 el a participat activ la miș­­carea „Jos mîinile de pe Rusia So­vietică !“, desfăşurată de oamenii maficii de pretutindeni împotriva in­tervenţiei imperialiste în Rusia So­­vietics. Chiar de la formarea sa, partidul a pornit cu hotărîre la luptă împotri­vă politicii reacţionare a imperialis­mului Britanic, împotriva asupririi popoarelor din colonii şi din ţările dependente. Lupta energică şi cu­rajoasă pentru crearea unui front unit muncitoresc, pentru demascarea politicii trădătoare a „colaborării în­tre clase“ promovată de vîrfurile de dreapta din mişcarea laburistă a dus la o creştere puternică a influ­enţei partidului în mase. Partidul comunist a jucat un rol organizator de frunte în marile bă­tălii de clasă care au avut loc în Anglia în ultimele decenii. La începutu­l deceniului al IÎI-lea, în anii de criză Î9â1—1922 și, ulterior, in anii marii crize din 1929—1933 partidul a avut un rol însemnat în organizarea rezistenţei oamenilor muncii împotrivă ofensi­­vei patronatului. Numeroşi comunişti au fost arestaţi, aruncaţi în temniţe, dar membrii partidului nu s-au lăsat intimidaţi. În timpul grevei generale din 1936, partidul s-a situat în avan­­garda luptei clasei muncitoare. Sub conducerea comuniştilor, şomerii dirn Anglia au desfăşurat în­tre 1930—1940 Irmportante acţiuni, cunoscute Sub denumirea de „marşu­rile foamei", organizate pe scara în­tregii ţări. P.C. din Marea Britanie a luptat Întotdeauna împotriva primejdiei fascismului și a războiului. Este me­morabila acțiunea desfășurată l1 septembrie 1934, sub conducierea co­muniștilor, cinci 150.000 de muncitori au demonstrat pe străzile Londrei sub lozinca luptei an­tifasciste. De asemenea, în perioada 1936—1939 co­muniştii din Anglia au militat cu energie pentru ajutorarea poporului spaniol; sute de comunişti englezi şi-au dat viaţa în Spania, în lupta pentru cauza democraţiei. In anii premergători celui de-al doilea război mondial, partidul a luptat cu hotărîre împotriva politicii puterilor imperialiste, de înţelegere cu agresorii fascişti, iar în perioada războiului el s-a situat în fruntea mişcării din Anglia pentru deschi­derea cît mai grabnică a celui de-al doilea front în Europa, în ciuda persecutării sale de că­tre guvernele laburiste şi conserva­toare, în perioada postbelică P. C. din Marea Britanie a militat neşo­văitor pentru interesele maselor largi populare. In documentele sale, partidul a luat în permanenţă poziţie în toate problemele de bază ale politicii in­terne şi externe a Marii Britanii. De o mare însemnătate principială este documentul „Calea Britaniei spre socialism“ elaborat de partid in care este expus programul P.C din Marea Bri­tanie. Un eveniment deosebit de impor­tant în­ viaţă partidulu­i l-a constituit cel de-al XXVI-lea Congres al par­tidului, ţinut în martie 1959. Făcînd bilanţul activităţii partidului, Con­gresul a relevat creşterea influenţei partidului, ca urmare a luptei lui pe­­tru înfăptuirea năzuinţelor de pace şi progres ale maselor munci­toare. De-a lungul deceniilor, P.C. din Marea Britanie a susţinut cu fermi­tate mişcarea de eliberare naţior­ală (din India, lupta popoarelor din Ma­laya, Gunaria Britanică şi Africa ei sprijină cu aceeaşi fermitate pauza dreaptă a poporului congolez, lupta sa îm­potriva Pan­pletului imperialist. P.C. din Mărea Britanie a lu­at şi la poziţie hotârâtâ trt sprijinul forțe­lor păcii, tri toate problemele de seamă ale vieții internaționale. El militează neobosit pentru întărirea luptei pen­tru pace din Anglia, pen­­tru interzicerea armelor nucleare și înfăptuirea dezarmării generale, îm­potriva reînarmării militariștilor vest-germ­ani, pentru triumful idei­lor coexistenţei păşnice. Dehiascînd neobosit propaganda veninoasă­­ a reacţiunii împotriva Uniunii Sovie­tice şi a celorlalte ţări Soc­ialiste, Partidul Comunist din Marea Bri­tanie intensifică lupta împotriva promotorilor imperialişti ai „războ­iului rece“, a bazelor militare ame­ricane din Anglia.­­ P.C. din Marea Brit­ertie contri­buie activ la continua întărire a uni­tăţii şi conpiUri­i mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comi­tetul Executiv al partidului a salutat călduros şi a aprobat în unanimitate Declaraţia de la Moscova a parti­delor comuniste şi muncitoreşti şi Manifestul Păcii din 1937, precum şi Comunicatul cu privire la Consfă­tuirea de la Bucureşti a reprezentan­ţilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările socialiste. Comu­iiştii, Oamenii muncii din ţara noastră Urmăresc cu Caldă sim­patie şi cu Un sor­timent de Solida­ritate frăţească activitatea şi lupta desfăşurate de comuniştii din An­glia, pentru idealurile păcii, demo­craţiei Şi Saciăiismului. Oamenii muncii dirn ţara noastră au împăr­tăşit pe deplin afiarea durere resim­ţită de curind de comuniştii şi de oamenii muficii din Anglia prin în­cetarea dirt viaţă a tovarăşului Harry Poliitt, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al P.C. dirn Marea Britanie, activist eminent al mişcării munci­toreşti dirt Anglia şi lumea întreagă. La Împlinirea a 40 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din Marea Britanie, membrii Partidului Muncitoresc Român, clasa muncitoa­re şi toţi oamenii muncii din ţara noastră adresează comuniştilor en­glezi un fierbinte salut tovărăşesc şi le urează din adîncul inimii să ob­ţină, vi­rtunl decenții în care au pă­șit, succese tot m­ai mari în lupta pentru pace, democrație și progres social.

Next