Scînteia, septembrie 1960 (Anul 29, nr. 4927-4952)

1960-09-01 / nr. 4927

Nr. 4927 Lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale Dezbaterile cu privire la Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Cuvîntul deputatului Justin Moisescu Acum cincisprezece ani, cînd s-a vestit încetarea focului pe cîmpurile de luptă, omenirea a răsuflat uşurată. Fără a uita durerea cumplită cauzată de cel de-al doilea război mondial, omenirea era totuşi copleşită de bucuria cea mare a victoriei, în care popoarele vedeau înce­putul unei ere noi în istorie. Privind cu îngrijorare marile eveni­mente politice internaţionale din anii din urmă şi descifrînd limpede sensul repe­tatelor acte nesăbuite ale acelor cercuri din S.U.A. şi din alte ţări care primej­­duiesc pacea popoarelor, partizanii păcii din lumea întreagă şi-au înteţit eforturile pentru zădărnicirea acestor uneltiri şi pentru statornicirea unei păci trainice în lume. Orice efort pentru înscăunarea unei păci durabile între popoare este sprijinit astăzi cu însufleţire de toţi oamenii de Ibine de pe întinsa faţă a pămîntului. Aşa cum se spune adesea, cel dintîi pas pe calea spre statornicirea păcii trai­nice în lume este dobîndirea încrederii popoarelor între ele. Dar aceasta nu se poate desăvîrşi în climatul politic al lumii de astăzi, decît prin acte concrete potriv­nice războiului şi în primul rînd prin în­făptuirea dezarmării, interzicerea expe­rienţelor cu arme atomice, încetarea fa­bricării oricărui tip de armă nucleară şi nimicirea tuturor stocurilor existente de arme de distrugere în masă. Interzicerea experienţelor cu arme ato­mice constituie nu numai un act de ma­nifestare a încrederii între popoare; ea este şi o necesitate absolută şi urgentă pentru întreaga omenire. Supravieţuitorii exploziilor atomice de la Hiroşima şi Na­gasaki poartă şi astăzi în trupurile lor armele dezastruoase ale dezagregării ato­mice. Apoi, cheltuielile uriaşe nece­sitate de fabricarea armelor nucleare apa­să greu pe umerii oamenilor reducîndu-le în mod considerabil nivelul lor de viaţă. Evident, păstrîndu-se proporţiile, ace­laşi lucru se poate spune şi despre arma­mentul aşa numit clasic. Privind în miezul lucrurilor, pentru a dobîndi liniştea şi pacea popoarele tre­buie să purceadă fără întîrziere la măsuri radicale. Dezarmarea generală şi totală, aşa cum a arătat conducătorul guvernului sovietic, Nikita Sergheevici I­îruşciov, este singura cheie a păcii trainice în lume. In frontul mondial al păcii păşesc, umăr la umăr, oameni de diferite convingeri politice, cu diferite orientări filozofice, de diferite condiţii sociale ; pe toţi îi uneşte voinţa neclintită de apărare a păcii. Ca slujitor al Bisericii Ortodoxe Române, să-mi fie îngăduit să amintesc aici, şi de data aceasta, că Biserica Ortodoxă Româ­nă, simţind îngrijorarea tuturor celor ce iubesc pacea în lume, s-a pronunţat lim­pede şi hotărît împotriva pregătirilor unor puteri din Occident pentru declanşarea unui nou război, care, în condiţiile ac­tuale, prin folosirea armelor nucleare, ar cauza omenirii pierderi incalculabile, împreună cu toţi fiii patriei noastre iubi­te, alături de toţi oamenii de bine din în­treaga lume, slujitorii şi credincioşii Bi­sericii Ortodoxe Române păşesc cu încre­dere in rîndul luptătorilor pentru pace. De aceea — a spus în încheiere vorbi­torul — împreună cu toţi fiii scumpei noastre patrii, însuşindu-mi cu însufle­ţire raportul asupra poziţiei ţării noas­tre pe plan internaţional, declar că o voi vota cu încredere şi voi sprijini pe de­plin întreaga operă a guvernului pentru propăşirea patriei şi întărirea păcii între popoare. în acelaşi timp, ţinînd seamă de impor­tanţa excepţională a problemei dezarmării generale şi totale care va fi prezentată spre soluţionare în cadrul O.N.U. la ni­velul reprezentării popoarelor cu deplină autoritate şi întreagă răspundere, îmi în­suşesc cu bucurie şi sprijin cu toată căl­dura înţeleaptă propunere ca delegaţia ţării noastre la apropiata sesiune a Adu­nării Generale a O.N.U. să fie condusă de dL Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cuvîntul deputatei Maria Rosetti Ascultînd cu cea mai mare atenţie ra­­portul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, mă gîndeam cu emoţie că în această incintă dezbatem probleme de cel mai vital interes pentru fiecare om. Acest raport, făcînd analiza profundă a si­tuaţiei internaţionale actuale şi indicînd cu deplină claritate obiectivele politicii externe a statului nostru, ne insuflă în­credere nestrămutată în uriaşele forţe ale păcii, exprimă cu vigoare avîntul şi energia nesecată a poporului român con­structor harnic al socialismului şi consec­vent apărător al păcii. Referindu-se la importanţa problemei dezarmării, vorbitoarea a declarat : Pro­punerile de dezarmare generală şi totală reflectă nemijlocit esenţa sistemului so­cialist ostil războaielor prin însăşi natura sa, reflectă înaltul umanism al societăţii noastre. U.R.S.S., statul primei centrale atomo­­electrice, al primilor sateliţi artificiali ai Pămîntului, al primelor rachete cosmice, statul care şi-a dovedit pe deplin superio­ritatea în domeniul rachetelor balistice intercontinentale, a formulat înţeleptele propuneri cuprinzînd distrugerea tuturor tipurilor de arme şi desfiinţarea arma­telor. Oamenii de pretutindeni au fost puter­nic însufleţiţi de gîndul că traducerea în viaţă a propunerilor sovietice de dezar­mare generală şi totală ar deschide pers­pective luminoase pentru viaţa de toate zilele a fiecărui om, din Europa şi pînă în Australia, din cele două Americi şi pînă în Asia. Popoarele lumii înfierează cu vigoare uneltirile agresive care menţin şi încear­că să înteţească tot mai mult cursa înar­mărilor. In lupta generală a popoarelor pentru apărarea marii cauze a păcii, femeile re­prezintă o forţă impunătoare. Femeia este soţie, mamă, este fiică sau soră. Ea nu poate să nu fie îngrijorată de soarta pă­cii, să nu fie preocupată de problema a­­sigurării liniştei căminelor, a fericirii co­piilor. In imensa lor majoritate, femeile din lu­mea întreagă sînt tot mai conştiente de menirea, de răspunderea ce le revine în asigurarea liniştei căminelor, în a feri tî­­năra generaţie de povara războiului. In scumpa noastră republică femeile,­­devenind libere şi stăpîne pe soarta lor, se bucură astăzi din plin de drepturile cîştigate pe toate tărîmurile, cunosc dem­nitatea de om de care erau lipsite­ în tre­cut. Patriote înflăcărate, muncitoarele, ţă­răncile muncitoare, intelectualele ţării noastre participă cu avînt, alături de băr­baţi, la măreaţa construcţie socialistă. Ma­sele de femei din republica noastră sînt de aceea adine preocupate de problema asigurării unei păci trainice. In activitatea Consiliului Naţional al Fe­meilor, la un loc de cinste figurează şi intensificarea luptei pentru pace a femei­lor din ţara noastră, a contribuţiei lor la întărirea prieteniei şi colaborării inter­naţionale. Poporul nostru, care-şi construieşte o viaţă nouă, fericită, însufleţit de perspec­tivele luminoase cuprinse în hotărîrile Congresului al III-lea al Partidului Mun­citoresc Român, luptă cu hotărîre pentru asigurarea păcii în lume. Ca femei şi mame vrem să ne închinăm toate eforturile nobilei misiuni de a creşte o generaţie încrezătoare în viitor, ani­mată de un fierbinte patriotism, capabilă să învingă orice greutăţi. Ca deputat, ca reprezentantă a alegă­torilor care mi-au acordat încrederea lor, declar la această tribună că sprijin cu toată hotărîrea politica consecventă de pace a partidului şi guvernului nostru, politică ce corespunde pe deplin aspira­țiilor celor mai profunde ale poporului nostru. Exprimîndu-mi deplinul acord cu concluziile raportului prezentat, ţin în a­­celaşi timp să-mi manifest aprobarea fără rezerve şi consider întru totul justificată propunerea ca tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej să conducă delegaţia R. P. Ro­mâne la O.N.U. Aspect din sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionala închiderea cursurilor de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român Miercuri a avut loc închiderea cursuri­lor de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român, organizate de Universitatea „C. I. Partion“, între 1 şi 31 august. In după-amiaza zilei de 31 august, par­ticipanţii la cursuri au fost primiţi la rectoratul Universităţii „C. I. Partion“. La primire au asistat: prof. univ. Jean Li­­vescu, rectorul Universităţii, acad. Iorgu Iordan, preşedintele Comitetului de orga­nizare a cursurilor, decani ai facultăţilor, profesori universitari. In seara aceleiaşi zile rectoratul Univer­sităţii „C. I. Partion“ şi Comitetul de or­ganizare a cursurilor au oferit cu prile­jul închiderii acestora o masă la restau­rantul „Pescăruş“. Au participat oaspeţi străini, reprezentanţi ai Ministerului în­­văţămîntului şi Culturii, Ministerului Afa­cerilor Externe, I.R.R.C.S., academicieni, profesori universitari, precum şi membri ai corpului diplomatic. ­0­0-Conferinţă de presă la ambasada R. D. Germane Marţi seara, a avut loc la ambasada R.D. Germane o conferinţă de presă în legătură cu apropiata deschidere a ediţiei de toamnă a Tîrgului internaţional de la Leipzig. Au fost de faţă membri ai ambasadei R.D. Germane la Bucureşti. Ziariştii prezenţi au fost salutaţi de Ingeborg Plaschke, ataşat comercial al ambasadei R.D. Germane la Bucureşti. A luat apoi cuvîntul Erich Wächter, adjunct al ministrului Comerţului Exte­rior şi Intergerman, care a vorbit despre Tîrgul de la Leipzig, importantă mani­festare economică internaţională, şi des­pre însemnătatea acestui prilej de întîl­­nire între Est şi Vest în dezvoltarea co­merţului internaţional. Pentru Tîrgul de toamnă de la Leipzig, care va avea loc între 4 şi 11 septembrie, s-au anunţat 6.900 de exponanţi din peste 40 de ţări. Pavilionul românesc va expune o gamă variată de produse agroalimentare; de asemenea vor mai fi expuse filatelie şi tipărituri. (Agerpres) SCENTEIA Spectacol de gală cu filmul vietnamez „Pe malurile aceluiaşi fluviu“ Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a proclamării independenţei Republicii De­mocrate Vietnam, miercuri seara, la cine­matograful „Republica“ din Capitală a avut loc un spectacol de gală cu filmul artistic „Pe malurile aceluiaşi fluviu“, o producţie a studiourilor din R.D. Vietnam. La spectacol au luat parte reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Ex­terne, Ministerului învăţămîntului şi Cul­turii, Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă Nguyen Minh Chuong, însărcinat cu afaceri ad-interim al Repu­blicii Democrate Vietnam la Bucureşti, membri ai ambasadei. Tov. Gh. Pe­­zi, director general-adjunct al Direcţiei Generale a Cinematografiei din Ministerul învăţămîntului şi Culturii, a vorbit despre succesele obţinute de po­porul vietnamez sub conducerea Partidu­lui celor ce muncesc din Vietnam în anii de după eliberarea ţării. După ce a rulat documentarul „Prin pă­durile Vietnamului“, a fost prezentat fil­mul „Pe malurile aceluiaşi fluviu“ inspi­rat din lupta poporului vietnamez pentru unificarea ţării. Publicul a primit cu interes producţiile­­cinematografiei vietnameze. (Agerpres) Pag. 3 OAMENII MUNCII SALUTĂ CU ENTUZIASM HOTĂRÎRILE MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Atelierele­­­F. R. „Gr­ivi­ţa Roşie“ in preajma difuzoarelor staţiei de radio­amplificare sau pe locurile de muncă în ju­rul agitatorilor, muncitori, inginer, tehnicieni şi funcţionari de la Atelierele C.F.R. Griviţa Roşie au discutat miercuri cu însufleţire ra­portul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale. Aşa cum spunea într-un g­rup ajustorul Ro­mulus Bindea, raportul cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a R. P. Ro­mâne este expresia năzuinţelor poporului m­os­­stru pentru triumful coexistenţei paşnice, pen­tru dezvoltarea colaborării între toate ţările şi consolidarea păcii în lumea întreagă. O deosebită satisfacţie a produs in rîndu­­rile ceferştilor Hotărîrea Marii Adunări Na­ţionale a R. P. Române, ca tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej să conducă delegaţia ţării noastre la sesiunea Adunării Generale a O.N.U., în care se va dezbate problema dezarmării generale şi totale. Faptul că în fruntea delegaţiei române a fost propus to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiul iubit al poporului nostru — a spus strungarul Gri­­gore Butucescu - arată importanţa pe care o acordă ţara noastră apropiatei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi va spori con­tribuţia activă pe care o aduce ţara noastră la soluţionarea problemelor actuale care preocupă omenirea în cel mai înalt grad. La întreprinderea „Dacia“ Ziarele venite ieri la întreprinderea „Dacia“, din Capitală, s-au epuizat în cîteva minute, trecînd din mînă în mînă. După terminarea schimbului muncitorii s-au strîns grupuri, grupuri, in jurul agitatorilor. Se citea, se comenta. - Am doi copii — spunea filatorul Dobre Stanoie. O fată lucrează la fabrica de con­fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, băiatul e elev la şcoala profesională. Vreau ca viitorul lor să nu fie întunecat de urgia războiului. Vrem să construim fabrici, să facem pentru oameni haine, cămăşi, maşini. Pentru aceasta e ne­voie de pace. Cuvinte pline de emoţie au fost rostite şi de bătrîna ţesătoare Parascheva Scurtu. — Delegaţia ţării noastre la O.N.U. va ex­prima voinţa poporului muncitor a Fecăruia dintre noi, care vrea să trăiască şi să-şi con­struiască o viaţă mai bună în linişte. Vrem să dispară armele care ucid oamenii, să ră­­mînă munca, prietenia, lupta pentru bunăs­tare şi grija pentru a creşte copii buni, folosi­tori societăţii. In timp ce grupurile de muncitori comen­tau raportul, cineva a adus vestea că dele­gaţia ţării noastre va fi condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Un val de entu­ziasm a cuprins secţiile şi atelierele. In întreprinderile clujene Oamenii muncii romîni şi maghiari din re­giunea Cluj au luat cunoştinţă cu satisfacţie şi deosebit interes de Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiu­nea extraordinară a Mari Adunări Naţionale. Miercuri la Uzinele „Janoş Herbak“, „Gar­­bochim“. Fabrica de porţelan şi alte între­prinderi din Cluj, grupuri de muncitori au citit şi disputat Raportul cu privire la situaţia in­ternaţională şi politica externă a R. P. Ro­mâne. „Raportul este o nouă expresie a luptei neprecupeţite dusă de partidul şi guvernul nostru pentru pace şi prietenie intre popoare, pentru coexistenţa paşnică între toate ţările indiferent de sistemul social-poltic pe care îl au , a declarat muncitoarea Maria Sîn­­crăian, de la secţia decor a Fabricii de por­ţelan din Cluj. Prin cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej răsună glasul între­­gului nostru popor muncitor, voinţa lui ne­clintită de a apăra pacea, pentru a făuri o viaţă tot mai îmbelşugată“. „Dînd glas celor mai scumpe năzuinţe ale poporului nostru - a declarat scriitorul Du­mitru Mircea, laureat al Premiului de Stat Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prezentat la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale este un vibrant apel adre­sat tuturor popoarelor, tuturor oamenilor de bine de pe glob, să se ridice în apărarea păcii, în apărarea umanităţii. Există posibili­tatea de a învinge războiul fără arme, de a ne întrece unii cu alţii , indiferent de ideile politice şi organizarea socială­­ în produc­ţia de bunuri materiale şi spirituale“. Sîntem deosebit de mîndri — a spus acad. prof. Aurel Moga, rectorul Institutului me­­dico-farmaceutic din Cluj - că partidul şi guvernul nostru duc o politică externă de promovare a coexistenţei paşnice, bazată pe aprecierea ştiinţifică a situaţiei internaţio­nale. Statul nostru socialist nu se mulţumeşte numai cu proclamarea principiului coexisten­ţei paşnice, ci luptă activ pentru aplicarea lui în relaţiile­­internaţionale, aducînd astfel o contribuţie apreciată de popoare, la nobila cauză a asigurării păcii şi securităţii în lume. Aprobăm şi susţinem din toată inima acea­stă politică, deoarece numai în condiţiile coexistenţei paşnice va putea înfăptui po-­ porul nostru grandiosul program de dezvol­tare şi înflorire a patriei, adoptat de Con­gresul al ill-lea al partidului. (Agerpres) La uzinele „Semănătoarea“ Dimineaţa, în timp ce se îndreptau spre locurile lor de muncă, muncitorii uzinei noa­stre discutau în grupuri cu viu interes. Mulţi ascultaseră seara la aparatele de radio Ra­portul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi acum, înainte de a începe o nouă zi de lucru, schimbau păreri, exprmîndu-şi fiecare bu­curia şi mîndria că politica externă a partidului şi guvernului nostru corespunde întrutotul năzuinţelor lor fierbinţi. A venit pauza de dimineaţă. In atelierele şi secţiile urinei s-au organizat convorbiri. Subiec­tul adus in discuţie e acelaşi­­ lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Na­ţionale, în cadrul convorbirilor din secţia a 2-a prelucrătoare au luat cuvîntul numeroşi mun­citori, ingineri şi tehnicieni. — Politica externă promovată de partidul şi guvernul nostru, aşa cum este expusă ea în Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, este înţeleaptă şi justă — a spus într-una din aceste convorbiri strungarul Ion Mischie. Avem în faţă sarcini măreţe, trasate de cel de al lli-lea Congres al partidului no­stru, avem încredere în viitor, în perspectivele păcii. In timp ce oamenii discutau, radioul a adus o veste care a stîrnit un val de bucurie : de­legaţia ţării noastre la Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. va fi condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Faptul că în fruntea delegaţiei ţării noa­stre va fi tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej este o dovadă în plus că Republica Populară Romînă este hotărîtă să aducă o contri­buţie activă şi puternică la discutarea proble­mei dezarmării generale şi totale“ , a spus ajustorul Anton Mocanu. Pe întreaga uzină s-au ţinut peste 60 de asemenea convorbiri la care au participat peste 2100 de oameni. RADIAN PORUMBESCU coresp. voluntar In pauza de dimineaţă, la uzinele „Timpuri Noi". Adunaţi în jurul agitato­rilor, muncitorii ascultă cu viu interes textul raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Jocurile Olimpice de vară • D. Pîrvulescu—campion olimpic la lupte clasice • Primii campioni olimpici la atle­tism : Krepkina (U.R.S.S.) și Nieder (S.U.A.) ROMA, 31 (prin telefon de la tri­misul nostru special). Este ora 22.30 La Roma se into­­nează Imnul țării noastre... Intîlnirea decisivă pentru titlul olimpic la lupte (categ. muscă) a opus la Roma, ca şi cu 4 ani în urmă, la J. O. de la Melbourne, pe reprezen­tantul nostru Dumitru Pîrvulescu lui Ignazio Fabra (Italia). La ca­pătul unei lupte dificile, în timpul căreia a dat dovadă de o rară voinţă, luptătorul nostru a cîştigat intîlnirea şi odată cu aceasta şi titlul de campion­ olimpic. Ca şi în meciurile susţinute anterior şi de această dată, în meciul-cheie, Pîr­­vulescu a demonstrat întregul său talent, excelînd mai ales prin teh­nica şi varietatea acţiunilor la par­ter. In clasamentul final al catego­riei muscă s-au clasat în continuare Sayed (R.A.U.), Pazgrajed (Iran), Hirata (Japonia) , Korceghin (U.R.S.S.), Fabra (Italia). In ultimele meciuri ale turneului de lupte clasice, alţi doi sportivi ro­mâni au cucerit medalii olimpice. La categoria cocoş, Ion Cernea a obţi­nut medalia de argint, iar la cate­goria mijlocie, Ion Ţăranu — me­dalie de bronz. „Pe locuri!“, „Fiţi gata !"... Rumoa­rea zecilor de mii de spectatori a în­cetat brusc şi, în clipele lungi de li­nişte care urmează, totul pare în­cremenit. Apoi pocnetul sec de pistol al starterului are efectul unei baghete magice care reanimă între­gul tablou. Primii sportivi săgetează de-a lungul culoarelor pistei olim­pice. In sectorul aruncărilor, zeci de stegulețe marchează cele dintîi a­­runcări. Deasupra dreptunghiului de nisip din turnanta de la sosire zvîc­­nesc cu elan elegant, relaxat, sări­toarele în lungime. ...Pe marele stadion olimpic din Roma au început azi dimineaţă pro­bele atletice ale Jocurilor Olimpice de vară. Dar nici n-a trecut o oră de la începerea primei probe şi un record olimpic a şi fost egalat. Per­formanţa aparţine alergătoarei so­vietice Irina Press, care, în prima serie la 80 m garduri, a „mers“ 10 sec. 7 zecimi. Apoi a alergat 10”6, stabilind un nou record olimpic. In două probe atletice, aruncarea greutăţii bărbaţi şi săritura în lun­­gime-femei, au fost desemnaţi cam­pionii olimpici. Atleta sovietică Krepkina s-a clasat pe primul loc și a devenit astfel campioană olim­pică la săritura în lungime. Re­zultatul ei (6,37m.) constituie un nou record olimpic. Medalia de argint — poloneza Kreszinska; medalia de bronz — Klaus (Germania). A­­mericanul Nieder s-a clasat primul la aruncarea greutăţii (19,68 m.) Compatrioţii săi O’Brien şi Long au ocupat locurile următoare. Tot miercuri a început turneul de floretă-femei. Olga Szabó, Maria Vicol şi Ecaterina Lazăr s-au cali­ficat pentru semifinale. GEORGE IONESCU Alte rezultate tehnice: BOX M. Dobrescu cîştigă prin k. o. in repriza l-a la elveţianul Schervet. C. Gheorghiu este declarat învingă­tor prin neprezentarea adversarului Kirsch (Germania). HOCHEI DE IARBA India — Olanda 3—1 ; Australia — Japonia 8—1. PENTATLON MODERN Clasamentul general individual la pentatlon modern: campion olimpic F. Nemeth (R. P. Ungară) : 5.024 punc­te. El a fost urmat de I. Nagy (R. P. Ungară) cu 4.988 p. și R. Beck (S.U.A.) cu 4.981 p. Titlul olimpic pe echipe a revenit reprezentativei R.P. Ungare. (14.863 puncte). Pe locul doi — echipa Uniunii Sovietice (14.309 p.), pe locul trei — S.U.A. (14.192 p.). Ultima pro­bă — crosul — a fost cîştigată de so­vieticul Novikov. CANOTAJ ACADEMIC Echipajul de 2+1 al ţării noastre s-a calificat pentru finală, în urma întrecerilor la care a participat ieri dimineaţă. NATAŢIE 400 m, liber-bărbaţi : Murray Rose (Australia) 4T8”3/10 ; 100 m. spate-băr­­baţi: David Theille (Australia) 1’01”9/10. La „Electroaparataj“ îndată după terminarea lucrului turnătorii, strungarii, matriţenii şi alţi muncitori şi teh­nic­ieni de la întreprinderea „Electroaparataj" din Capitală s-au adunat în grupuri discutînd cu însufleţire pe marginea ra­portului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, exprimâdu-şi de­plina lor aprobare faţă de politica externă de pace a partidului şi guvernului. „ Sprijinim din toată inima politica externă pe care o duce partidul şi guvernul, bazată pe principiile leniniste ale coexistenţei paş­nice, a spus muncitorul Grigore Vornicescu. Ea corespunde cel mai bine intereselor vitale ale poporului nostru, intereselor forţelor păcii şi progresului de pretutindeni. Alături de el se află maistrul Octavian Raţu. Tov. Raţu spune că sarcinile mari le­gate de desăvîrşirea construcţiei socialiste, de creşterea continuă a bunăstării poporului, cer neapărat pace. „Vrem ca munca noastră paşnică să nu fie ameninţată de primejdia unui război. Aşteptăm ca apropiata sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să discute temeinic şi să ia măsuri efective în problema dezarmării“. Abonamente la presa sovietică pe anul 1961 La 1 septembrie începe în întreaga ţară înscrierea pentru abonamente la presa so­vietică pe anul 1961. Pentru anul viitor vor fi puse la dispo­ziţia cititorilor din ţara noastră circa 830 de publicaţii centrale ce apar la Moscova şi aproape 400 de publicaţii din republicile unionale. Abonamentele la presa sovietică pe anul 1961 se primesc pînă la data de 25 octom­brie a.c., prin oficiile P.T.T.R., agenţii şi factorii poştali, difuzorii de presă din în­treprinderi, instituţii şi de la sate. (Agerpres) ------0*0------­INFORMAȚII 9 La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 31 august 1960, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1). O.Z.H. ; 2). A.Z.C. ; 3). L.S.V. ; 4). O.U.F.; 5). B.S.V. ; 6). I.I.M. ; 7). I.O.V. ; 8). O.G.L. • La tragerea Pronoexpres din 31 august au fost extrase din urnă următoarele nu­mere : 23 49 11 14 24 33 Numere de rezervă : 10 35 Fond de premii : 447.047 lei.

Next