Scînteia, decembrie 1960 (Anul 29, nr. 5005-5031)
1960-12-01 / nr. 5005
PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, UNIȚI-VA! E^'Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX Nr. 5005 || Joi 1 decembrie 1960 | 4 PAGINI — 20 BANI Numeroase colective raportează: Succese în îndeplinirea planului şi a angajamentelor pe 1960 Am păţit In ultima lună a anului 1960. Oamenii muncii din industria noastră socialistă, însufleţiţi de hotăririle Congresului al lll-lea al P.M.R., au dobindit pină acum succese însemnate in realizarea sarcinilor trasate pentru primul an al planului de 6 ani. Aşa cum s-a arătat in expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la recenta plenară a C.C. al P.M.R., după date preliminare se poate aprecia că anul acesta producţia industrială va creşte, comparativ cu 1959, cu circa 15,5 la sută, faţă de 14 la sută cit s-a prevăzut In plan. La redacţie sosesc In fiecare zi scrisori, corespondenţe, telegrame care ne informează că numeroase colective de întreprinderi ţi-au îndeplinit cu mult înainte de termen sarcinile anuale de plan. Numărul fabricilor ţi uzinelor care au început să lucreze In contul anului viitor creşte zilnic. Alte colective de întreprinderi anunţd cd ţi-au realizat angajamentele anuale cu privire la economii ţi beneficii peste plan. Rezultatele obţinute In îndeplinirea planului pe 1960 demonstrează avlntul economiei noastre naţionale, reflectă însufleţirea ţi entuziasmul cu care oamenii muncii, Insoţindu-ţi politica partidului, luptă pentru traducerea ei In viaţă. Paralel cu munca Intensă ce se desfoiţoard In vederea încheierii anului In curs cu rezultate dt mai bune. In întreprinderi se pregătesc condiţiile tehnico-organizatorice necesare desfăşurării din plin a producţiei încă din primele zile ale anului viitor, ţinindu-se seama de numeroasele propuneri făcute de muncitori şi tehnicieni cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1961. BA-.ir, 22 întreprinderi au realizat c -i planul anual BACAU (coresp. „Scînteii“). • Numeroase colective de muncă din regiunea Bacău şi-au realizat înainte de termen sarcinile de plan pe acest an. Pînă în seara zilei de 30 noiembrie, 22 întreprinderi industriale şi unităţi economice au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului anual. Printre ele se numără : Şantierul de locuinţe nr. 3 Oneşti, Întreprinderea de transporturi, ateliere, baze tubulare din Moineşti, mina de sare Tg. Ocna, depourile C.F.R. Bacău şi Adjud, întreprinderile forestiere Agăş, Borca şi Bacău, întreprinderea regională de transporturi auto şi altele. Ne pregătim pentru 1961 Mai sînt cîteva săptămîni pînă la încheierea anului în curs. Bilanţul realizărilor de pînă acum ale colectivului nostru ne îndreptăţeşte să afirmăm că sarcinile de plan pe acest an vor fi îndeplinite şi depăşite. Economiile realizate peste plan se ridică la 2.814.000 lei, iar beneficiile — la 1.164.000 lei. In fabrica noastră se fac pregătiri intense pentru producţia anului 1961. In cadrul acestor pregătiri acordăm o atenţie deosebită problemelor legate de ridicarea calităţii produselor. In mod deosebit, ne preocupăm de pregătirea temeinică a fabricaţiei, de introducerea unei stricte discipline tehnologice pe toate treptele procesului de producţie. In fabrică funcţionează acum cursuri de ridicare a calificăriişi de specializare pe operaţii a muncitorilor. De asemenea, s-au luat măsuri pentru recepţionarea mai atentă a materiilor prime introduse în lucru, pentru întărirea controlului tehnic de calitate, pentru modernizarea unor maşini. Toate aceste măsuri, bazate în mare parte pe propunerile făcute de muncitori şi tehnicieni cu prilejul dezbaterilor sarcinilor de plan pe 1961, vor contribui la fabricarea unor sortimente de încălţăminte de bună calitate. GHEORGHE BOIA inginer şef al fabricii „Nikos Beloiannis"Timişoara Angajamentul a îndeplinit şi depăşit PETROŞANI (red. ziarului „Steagul Roşu“). Minerii şi tehnicienii de la exploatarea carboniferă Petrila din Valea Jiului s-au angajat să obţină în acest an economii peste plan de 1.500.000 lei. Pînă în prezent ei au realizat o economie de 1.711.000 lei, depăşindu-şi astfel angajamentul anual. Acest rezultat a fost obţinut îndeosebi ca urmare a îmbunătăţirii calităţii cărbunelui extras şi reducerii consumului de energie electrică şi exploziv. Cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan pe anul 1961, minerii şi tehnicienii minei Petrila și-au exprimat hotărîrea să realizeze economii și mai însemnate, în special prin reducerea consumului specific de lemn. AZI VĂ PREZENTAM ^'Călătorului ce urcă pe dealul Re^■^pedea sau pe Copou i se dezvăluie panorama plină de farmec a lașului, care se întinde pînă departe peste coline, urmind firicelul de apă al Bahluiului. Privirile îi sînt atrase de armonia arhitectonică a Palatului Culturii, al cărui ceas cîntă din oră in oră „Hora Unirii“, de clădirile moderne ale Institutelor de invăţămint superior grupate in turul vechii universităţi ; atelierele „Nicolina” evocă trecutul luptelor ceferiste, coşurile noilor fabrici ilustrează dezvoltarea industrială a oraşului. Ceea ce atrage insă in mod deosebit atenţia este păienjenişul schelelor risipite in toate colţurile Iaşului. In cartierele Păcurari, Po- Jorniciei, pe străzile Karl Marx, Ştefan cel Mare, Sărărie, in centru şi pe lingă teii Copoului s-au clădit blocuri noi, moderne. Peste 1000 apartamente s-au construit în ultimii ani. In jurul blocurilor s-au ivit grădiniţe cu fiori şi arbori ornamentali. Să facem o vizită pe principalele şantiere, începem cu centrul. Aici, in jurul pieţei Unirii, priveliştea este in plină schimbare. Un şir de blocuri noi, care au la parter cel mai modern complex comercial al oraşului, dau vechii pieţe o înfăţişare plină de prospeţime. Vitrinele mari revarsă bogăţia de jerbe albe a luminilor fluorescente. Un alt bloc înalt, încorsetat de schele, se apropie de acoperiş. El va avea 114 apartamente, cu camere spaţioase, confortabile. In apropiere se înalţă silueta zveltă a unui bloc turn, cu 8 etaje şi un acoperiş-copertină in formă de evantai. In partea dreaptă cercul va fi completat de încă două blocuri mari şi un cinematograf cu 1.200 locuri, a căror construcţie va începe in curlnd. In partea de nord piaţa va fi încadrată de un alt şir de blocuri şi un mare hotel turistic, cu peste 8 etaje, care va completa aspectul urbanistic al pieţei. Două dintre ele au şi ajuns la primele nivele.21 pe Copou, spre Sărărie, s-a născut un nou cartier — cartierul „23 August“. Se ridică aici blocuri care au peste 460 apartamente şi un complex social studenţesc modern. Majoritatea construcţiilor sunt aproape gata De cîteva săptămîni trei blocuri şi-au primit locatarii. Al patrulea e terminat iar alte 5 cu cite 4 şi 8 etaje se apropie de acoperiş. Se construieşte după o metodă nouă — turnarea betonului in cofraje de inventar, cu schelet stil fagure. Avantajul : — un etaj în 4—5 zile in loc de 2 săptămîni, economie de lemn ; pereţii ies netezi — deci nu mai sint necesare tencuielile, tapetul se aplică direct. Imaginea noului cartier a început să se contureze. Au apărut primele alei, grădinarii au sădit pomi, pregătesc rondurile cu flori. Cei care locuiesc aici au in jur un adevărat parc. Faţadele în culori deschise, odihnitoare. Blocurile sunt astfel amplasate incit întregul cartier pare un uriaş evantai, deschis spre teii şi castanii Copoului. înainte vreme Bahluiul îşi revărsa puhoaiele, transformînd in mlaştină o mare parte din vechea stradă Socola. Locuinţe pipernicite, dughene şi chioşcuri pestriţe îşi aveau sălaşul aici. Alta este acum înfăţişarea Socolei. Intre fabrica „Ţesătura" şi podul Roşu se ridică locuinţe noi. Braţele uriaşe ale macaralelor n-au odihnă zi şi noapte. Cinci blocuri, cu 250 apartamente, se clădesc din panouri mari, prefabricate. Este metoda cea mai nouă, cea mai economicoasă şi cea mai rapidă de construcţie. Trebuie subliniat că Sfatul popular regional Iaşi este primul din ţară — după Capitală — care a introdus în construcţia de locuinţe panourile mari, prefabricate. Lingă noile clădiri a fost construită pentru copiii viitorilor locatari clădirea unei şcoli, cu 16 săli de clasă, laboratoare şi ateliere. Strada „Dr. C. I. Parhon“, care străbate cvartalul, va deveni in curind un frumos bulevard. Pe partea dreaptă a bulevardului vor apare in anii viitori noi blocuri de locuinţe. "BT " Iaşi se construieşte ma■easiv. Clădirile moderne îi dau o nouă tinereţe, in cartierul Tătăraşi se înalţă 21 blocuri, cu magazine la parter ; lingă biblioteca centrală universitară „Mihail Eminescu“ se clădeşte o casă de cultură a tineretului, oriunde te întîmpină schelele şi constructorii. In fiecare colţ al Iaşului intimeşti numeroşi cetăţeni, care in timpul liber ii ajută voluntar pe constructori la înnoirea şi modernizarea oraşului lor drag. VASILE TINCU MANOLE CORCACI Construcţii noi la Iaşi ! Din noul peisaj ieşean cartierul Păcurari. (Foto Agerpres) In întreprinderile regiunii Ploieşti Economi suplimentare de aproape 147 milioane lei PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). Pînă în prezent, 15 colective de întreprinderi industriale din regiunea Ploieşti au anunţat îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul în curs înainte de termen. Printre acestea se numără întreprinderile „Feroemail“ şi „Cablul romînesc“ din Ploieşti, fabrica de confecţii „1 Mai“-Rîmnicu Sărat, fabrica de produse refractare „Vulturul“-Comarnic şi altele. Prin reducerea preţului de cost al produselor, în întreprinderile regiunii au fost realizate în primele 10 luni ale anului 146.751.000 lei economii și 21.769.000 lei beneficii peste plan. Numeroase colective de întreprinderi, printre care cele de la rafinăria nr. 1, uzina „24 Ianuarie", rafinăria nr. 5 din Ploiești, uzinele chimice „Victoria“ Florești, fabrica de postav Azuga au îndeplinit angajamentul anual privind economiile peste plan. Constanţa Un nou post de radio La Constanța a fost dat recent în funcţiune un post de radio care retransmite emisiunile studiourilor din Bucureşti pentru zona litoralului Mării Negre. Postul funcţionează cu două staţii emiţătoare. O instalaţie automată, realizată în ţară, asigură continuitatea emisiunilor în cazul defectării uneia din cele două staţii emiţătoare. (Agerpres) Pentru viitoarele complexe de locuinţe Întreprinderea nr. 1 Bucureşti de construcţii şi montaje energetice a realizat în ultima săptâmînă construcţia a 7 posturi de transformare a energiei electrice in cadrul noilor complexe de locuinţe ce se construiesc pe calea Griviței, pe şos. Giuleşti şi pe magistrala Şincai,Mărăşeşti. Noile posturi vor asigura energie electrică la tensiunea de 220 şi 380 vor fi pentru uzul casnic al noilor locuinţe. Policlinici raionale In acest an, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a construit policlinici in raioanele Săveni şi Darabani, din regiunea Suceava, Băbeni şi Vedea din regiunea Piteşti. Sunt în curs de construcţie alte policlinici raionale in localităţile Bujor, Chişineu-Criş, Anina, Moldova Nouă şi Pleniţa. Colectivizarea agriculturii in raionul Roşiori de Vede ROŞIORI DE VEDE (coresp. „Scînteii“). — Şi în raionul Roşiori de Vede gospodăriile colective au obţinut succese însemnate în sporirea producţiei, dezvoltarea avutului obştesc şi asigurarea de venituri sporite membrilor lor. Gospodăria colectivă „Timpuri Noi“ din Belitori a realizat în acest an 1.760 kg. grîu la hectar, 2.300 kg. porumb la hectar și recolte mari la celelalte culturi. Din valorificarea produselor vegetale și animale pe bază de contract gospodăria a realizat un venit bănesc de 2.824.700 lei. în primele zece luni ale acestui an gospodăriile colective din raionul Roşiori de Vede au obţinut venituri băneşti care depăşesc 30 milioane lei. Odată cu sporirea producţiei şi mărirea averii obşteşti au crescut şi veniturile colectiviştilor. La G.A.C.„Unirea" din comuna Peretu s-a împărţit numai ca avans cite 14 lei la zi-muncă, în afară de diverse produse in natură. Avîndvenituri mari, numai în acest an aproape 1.000 de colectivişti şi-au construit case noi, alţii şi-au cumpărat mobilă, aparate de radio etc. Rezultatele gospodăriilor colective au fost larg popularizate de către organizaţiile de partid şi U.T.M., de sfaturile populare, prin panouri, gazete de perete şi alte forme ale muncii politice de agitaţie. La căminele culturale s-au ţinut numeroase conferinţa la care i-a vorbit cu exemple concrete despre avantajele gospodăriei colective. Convingîndu-se tot mai multde superioritatea muncii în gospodăria colectivă, ţăranii întovărăşiţi din raion s-au hotărît să păşească şi ei pe această cale. Ca urmare, în raionul Roşiori de Vede s-a terminat colectivizarea agriculturii. In cele 50 de gospodării colective un număr de 23.600 familii lucrează o suprafaţă de peste 65.000 hectare. Cercuri de cultură generală ! Inceptnd de azi, la casele raio- anale de cultură, la casele de cul- ‘ tură ale minorităţilor naţionale şi la căminele culturale din Capitală se deschid 66 cercuri de cultură generală, la care s-au înscris aproape 1.500 de cetăţeni. Printre ele se numără cercuri de popularizarea ştiinţei, de istoria şi geografia patriei, de călătorii pe glob, sfaturi pentru gospodine, cunoştinţe sanitare, de prieteni ai muzicii, etc. Lecţiile se vor preda odată pe săptâmînă şi vor fi ţinute de peste 160 cadre de specialitate. Terasa pe Carasu CONSTANŢA (coresp. „Seviteii"). — In preajma comunei Basarabi, pe versantul drept al văii Carasu, s-a deschis un şantier de terasare a terenului, care urmează să fie plantat cu viţă de vie. Peste 70 de tineri din gospodăriile colective din Saligny, Peştera, Tîrguşor, Corbu de Jos, Tortomanu etc., execută aici lucrările prin muncă patriotică. In şase zile au fost amenajaţi aproape 4.000 m.p. de terase In teren pietros. A 35-a bibliotecă populară Pe bulevardul Hristo Botev nr. 20 din Bucureşti se deschide azi cea de a 35-a bibliotecă populară din Capitală. Amenajată intr-un local spaţios, biblioteca cuprinde 5.000 volume de literatură beletristică, ideologică şi tehnică. Biblioteca va funcţiona zilnic, intre orele 9—13 şi 17—21. Almanahul turistic 1961 A ieşit de sub tipar „Almanahul turistic 1961“, editat de Oficiul Naţional de Turism-Carpaţi. Peste cîteva zile almanahul va fi pus in vînzare prin agenţiile O.N.T., librării şi prin chioşcuri de difuzare a presei. Almanahul turistic cuprinde prezentări de regiuni turistice, recomandări privind excursiile ce se pot organiza, sfaturi practice pentru turiști etc. Almanahul este bogat ilustrat cu fotografii, desene, schiţe turistice etc. Brigada de matriţeni condusă de Ion Petcu (în fotografia alăturată) de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală se bucură de aprecierea întregului colectiv. Una din realizările recente ale brigăzii este confecţionarea matriţelor cu mai multe lăcaşuri de prelucrare. Pe această cale, productivitatea aceluiaşi tip de matriţă a crescut de 3-4 ori. In plus, precizia şi tehnicitatea lor sunt la un nivel mult ridicat. Ochiului de bun gospodar al lui Ion Petcu nu i-a scăpat nici faptul că o bună parte din matriţele şi sculele uzate pot fi recondiţionate şi redate apoi din nou producţiei. Brigada sa a recondiţionat multe asemenea scule şi matriţe, aducînd întreprinderii economii însemnate de material şi manoperă. Stabilirea relaţiilor diplomatice între R. P. Romînâ şi Republica Mali Printr-un schimb de mesaje care a avut loc între tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, şi Modibo Keita, preşedintele guvernului Republicii Mali, cu ocazia proclamării independenței Republicii Mali. Intre cele două țări s-au stabilit relații diplomatice. Muzeul republican al petrolului PLOIEŞTI (coresp. „Scîntei“). — La Ploieşti au Început de curind lucrările de amenajare a muzeului republican al petrolului. Muzeul va cuprinde scule, hărţi, planşe, portrete de geologi şi petrolişti, machete, ete. ce vor ilustra evoluţia industriei noastre petroliere de la primele începuturi şi pînă in zilele noastre. Paralel cu lucrările de amenajare a clădirii, colectivul de organizare a muzeului urmăreşte, In toate regiunile tării, să depisteze şi să strîngă exponatele necesare. In această acţiune sint antrenate şi colectivele de muncă ale schelelor petroliere din țară și din rafinării. Cînd îţi faci singur greutăţi ! Ţara întreagă este împînzită de schelele a numeroase construcţii industriale care se înfăptuiesc pe baza vastului program de investiţii prevăzut de Congresul al III-lea al P.M.R. Nu există regiune în care să nu se înalţe noi obiective importante, care vor spori potenţialul industrial al ţării şi vor contribui la sporirea bunurilor destinate oamenilor muncii. Intre acestea se înscriu şi marile lucrări de investiţii ce se execută la combinatul metalurgic Reşiţa — bătrîna „cetate de foc“ a ţării. Marele centru industrial se dezvoltă, se modernizează. In prezent aici — alături de unităţile industriale nou ridicate sau reconstruite în ultimii ani — se desfăşoară vaste lucrări pentru construirea noilor furnale de 700 metri cubi, a halei de utilaj greu şi a altor obiective importante. Dată fiind însemnătatea noilor construcţii ce se execută acum aici, o sarcină deosebită a întreprinderii constructoare de la Reşiţa este aceea de a da în funcţiu fie fiecare obiectiv la termenul planificat. Pentru atingerea acestui ţel se impune însă o muncă bine organizată şi susţinută pe şantierele de construcţii de aici, respectarea strictă a tuturor sarcinilor contractuale de către fiecare întreprindere care are de livrat utilajele necesare noilor obiective. Pretenţii , dar şi obligaţii Nu de puţine ori întreprinderea de construcţii şi montaje metalurgice din Reşiţa a fost criticată de conducerea combinatului pentru faptul că nu-şi respectă sarcinile privind darea în funcţiune la termen a lucrărilor de investiţii. Şi pe drept cuvînt întreprinderile beneficiare au datoria să urmărească cu perseverenţă, zi de zi, felul cum constructorul se achită de obligaţiile care-i revin, să preiiiiiiiiiiir tindă ca termenelede dare în funcţiune a noilor obiective să fie respectate exemplar. Dar atunci cînd beneficiarii formulează pretenţii faţă de constructori, ei nu trebuie să fie cu nimic mai puţin exigenţi faţă de propriile sarcini ce le revin pentru realizarea la timpul stabilit a noilor construcţii. Combinatul metalurgic Reşiţa — în calitate de beneficiar — are, între altele, sarcina de a executa o serie de utilaje şi construcţii metalice pentru obiectivele industriale ce se construiesc aici. Se pune însă întrebarea: Cum şi-a respectat beneficiarul obligaţiile contractuale ? A sprijinit el în suficientă măsură pe constructori în realizarea la termen a propriilor obiective de investiţii 7 Faptele arată că unele lucrări de Investiţii de la Reşiţa sunt rămase în urmă tocmai datorită faptului că combinatul metalurgic reşiţean nu şi-a respectat sarcinile contractuale. Să luăm, de pildă, lucrările de reconstrucţie a secţiei furnale. Constructorii şi montorii care lucrează la ridicarea noilor furnale au aşteptat cu nerăbdare să li se livreze unele construcţii metalice ca, de exemplu, cicloanele, gurile de zgură şi vînt, instalaţia de încărcare. Dar o parte din aceste construcţii metalice au fost trimise de combinat cu o întîrziere de mai bine de 40 de zile. Nu este deci de loc întîmplător că o serie de lucrări la construcţia noilor furnale sunt rămase în urmă. Ne miră de asemenea, şi faptul că beneficiarul a fixat termene de livrare a unor utilaje şi aparataje... ulterioare datelor prevăzute a se da în folosinţă unele obiective. Oare conducerea combinatului nu-şi dă seama că prin aceasta îşi creează singură greutăţi . Cum îşi poate închipui ea că noile furnale şi alte obiective care trebuie să intre în funcţiune anul viitor vor fi gata la termenele planificate, dacă tocmai combinatul — ca beneficiar — nu va lua în primul rînd măsuri să respecte sarcinile în cadrul livrărilor destinate propriilor investiţii . Comenzile pentru şantierele industriale să fie realizate exemplar Excursie... în grădină Hai să plecăm In excursie I Pe unde vom călători astăzi I Prin munţi. Aşadar, s-o pornim de sus, din miazănoapte, din pădurile seculare ale Moldovei care mai păstrează, poate, amintirea oştilor lui Ştefan cel Mare. Uite Hăşmaşul Mare, de unde izvorăşte Oltul, privini Cheile Bicazului, Munţii Vrancel, Bucegd, Retezatul. Şi după nici un ceas măcar, iată-ne asurziţi de clocotul Dunării la Cazane. Excursia se termină In sunetele clopoţelului I ora de geografie a luat slrşii. „Ţara'' din grădină 11 aşteaptă acum pe „excursioniştii* din II-a Vila. Este vorba de o idee Ingenioasă a profesorilor de geografie din raionul „Griviţa Roşie". Pe zeci de metri pătraţi, In grădina şcolii medii „Ion Neculce“ s.a ridicat, In relief, harta patriei noastre. Înşişi copiii, In ore de muncă patriotică, au modelat cu miinile lor culmile domoale ale Apusenilor, au săpat albia Dunării, au conturat ţărmurile Mării. Acum, In apropierea hărţii din grădină se află un mic laborator meteorologic: termometre de sol, o giruetă şi un anemometru pentru cercetarea viatului, un pluviometru şi alte aparate. In curind vor apare tot aici o mică expoziţie geologică cu roci şi minereuri, o umbrelă solară cu harta constelaţiilor, un ceas solar etc. Iar In faţa marii hărfi In relief se va amenaja un amfiteatru cu acoperiş demontabil. Zi de zi, excursioniştiidin grădină Invată să preţuiască şi să iubească munţii, apele, oraşele şi pe oamenii patriei noastre. O sarcină de stat de prima importanţă Aceasta este o problemă importantă : darea in funcţiune la timp a noilor obiective industriale depinde în multe privinţe de întreprinderile furnizoare de utilaje şi construcţii metalice. Constructorii şi montorii de pe şantiere ştiu aceasta mai bine ca oricine. Cînd utilajele, construcţiile metalice sosesc la timp şi potrivit succesiunii M. ANGELESCU v L CHIU IDEA (Continuare în pag. II-a, col. 15)