Scînteia, decembrie 1960 (Anul 29, nr. 5005-5031)

1960-12-01 / nr. 5005

PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, UNIȚI-VA! E^'Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX Nr. 5005 || Joi 1 decembrie 1960 | 4 PAGINI — 20 BANI Numeroase colective raportează: Succese în îndeplinirea planului şi a angajamentelor pe 1960 Am păţit In ultima lună a anului 1960. Oamenii mun­cii din industria noastră socialistă, însufleţiţi de hotă­­ririle Congresului al lll-lea al P.M.R., au dobindit pină acum succese însemnate in realizarea sarcinilor tra­­sate pentru primul an al planului de 6 ani. Aşa cum s-a arătat in expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la recenta plenară a C.C. al P.M.R., după date pre­liminare se poate aprecia că anul acesta producţia industrială va creşte, comparativ cu 1959, cu circa 15,5 la sută, faţă de 14 la sută cit s-a prevăzut In plan. La redacţie sosesc In fiecare zi scrisori, coresponden­ţe, telegrame care ne informează că numeroase colec­tive de întreprinderi ţi-au îndeplinit cu mult înainte de termen sarcinile anuale de plan. Numărul fabricilor ţi uzinelor care au început să lucreze In contul anului viitor creşte zilnic. Alte colective de întreprinderi anun­­ţd cd ţi-au realizat angajamentele anuale cu privire la economii ţi beneficii peste plan. Rezultatele obţinute In îndeplinirea planului pe 1960 demonstrează avlntul economiei noastre naţionale, re­flectă însufleţirea ţi entuziasmul cu care oamenii mun­cii, Insoţindu-ţi politica partidului, luptă pentru tradu­cerea ei In viaţă. Paralel cu munca Intensă ce se desfoiţoard In vede­­rea încheierii anului In curs cu rezultate dt mai bune. In întreprinderi se pregătesc condiţiile tehnico-organi­­zatorice necesare desfăşurării din plin a producţiei încă din primele zile ale anului viitor, ţinindu-se seama de numeroasele propuneri făcute de muncitori şi tehnicieni cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1961. BA-.ir­, 22 întreprinderi au realizat c -i planul anual BACAU (coresp. „Scînteii“)­. •­ Numeroase colective de muncă din regiunea Bacău şi-au realizat îna­inte de termen sarcinile de plan pe acest an. Pînă în seara zilei de 30 noiembrie, 22 întreprinderi indus­triale şi unităţi economice au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului anual. Printre ele se numără : Şantierul de locuinţe nr. 3 Oneşti, Întreprinderea de tran­sporturi, ateliere, baze tubulare din Moineşti, mina de sare Tg. Ocna, depourile C.F.R. Bacău şi Adjud, în­treprinderile forestiere Agăş, Borca şi Bacău, întreprinderea regională de transporturi auto şi altele. Ne pregătim pentru 1961 Mai sînt cîteva săptămîni pînă la încheierea anului în curs. Bilanţul realizărilor de pînă acum ale colec­tivului nostru ne îndreptăţeşte să afirmăm că sarcinile de plan pe a­­cest an vor fi îndeplinite şi depă­şite. Economiile realizate peste plan se ridică la 2.814.000 lei, iar benefi­ciile — la 1.164.000 lei. In fabrica noastră se fac pregătiri intense pentru producţia anului 1961. In cadrul acestor pregătiri a­­cordăm o atenţie deosebită proble­melor legate de ridicarea calităţii produselor. In mod deosebit, ne preocupăm de pregătirea temeinică a fabricaţiei, de introducerea unei stricte discipline tehnologice pe toate treptele procesului de producţie. In fabrică funcţionează acum cursuri de ridicare a calificării­­şi de specializare pe operaţii a muncitori­lor. De asemenea, s-au luat măsuri pentru recepţionarea mai atentă a materiilor prime introduse în lucru, pentru întărirea controlului tehnic de calitate, pentru modernizarea u­­nor maşini. Toate aceste măsuri, bazate în mare parte pe propunerile făcute de muncitori şi tehnicieni cu prilejul dezbaterilor sarcinilor de plan pe 1961, vor contribui la fabricarea unor sortimente de încălţăminte de bună calitate. GHEORGHE BOIA inginer şef al fabricii „Nikos Beloiannis"­­Timişoara Angajamentul a îndeplinit şi depăşit PETROŞANI (red. ziarului „Stea­gul Roşu“).­­ Minerii şi tehnicienii de la exploatarea carboniferă Pe­­trila din Valea Jiului s-au angajat să obţină în acest an economii peste plan de 1.500.000 lei. Pînă în prezent ei au realizat o economie de 1.711.000 lei, depăşindu-şi astfel angajamentul anual. Acest rezultat a fost obţinut îndeosebi ca urmare a îmbunătăţirii calităţii cărbunelui extras şi reducerii consumului de energie electrică şi exploziv. Cu prilejul dezbaterii sarcinilor de plan pe anul 1961, minerii şi tehnicienii minei Petrila și-au ex­primat hotărîrea să realizeze eco­nomii și mai însemnate, în special prin reducerea consumului specific de lemn. AZI VĂ PREZENTAM ^'Călătorului ce urcă pe dealul Re­­^■^pedea sau pe Copou i se dez­văluie panorama plină de farmec a lașului, care se întinde pînă departe peste coline, urm­ind firicelul de apă al Bahluiului. Privirile îi sînt atrase de armonia arhitectonică a Palatului Cul­turii, al cărui ceas cîntă din oră in oră „Hora Unirii“, de clădirile mo­derne ale Institutelor de invăţămint su­perior grupate in turul vechii universi­tăţi ; atelierele „Nicolina” evocă tre­cutul luptelor ceferiste, coşurile noilor fabrici ilustrează dezvoltarea indus­trială a oraşului. Ceea ce atrage insă in mod deosebit atenţia este păienje­nişul schelelor risipite in toate colţu­rile Iaşului. In cartierele Păcurari, Po- Jorniciei, pe străzile Karl Marx, Ştefan cel Mare, Sărărie, in centru şi pe lin­gă teii Copoului s-au clădit blocuri noi, moderne. Peste 1000 apartamente s-au construit în ultimii ani. In jurul blocurilor s-au ivit grădiniţe cu fiori şi arbori ornamentali. Să facem o vizită pe principalele şantiere, începem cu centrul. Aici, in jurul pieţei Unirii, priveliştea este in plină schimbare. Un şir de blocuri noi, care au la parter cel mai modern com­plex comercial al oraşului, dau vechii pieţe o înfăţişare plină de prospeţime. Vitrinele mari revarsă bogăţia de jer­be albe a luminilor fluorescente. Un alt bloc înalt, încorsetat de schele, se apropie de acoperiş. El va avea 114 apartamente, cu camere spaţioase, confortabile. In apropiere se înalţă si­lueta zveltă a unui bloc turn, cu 8 e­taje şi un acoperiş-copertină in formă de evantai. In partea dreaptă cercul va fi completat de încă două blocuri mari şi un cinematograf cu 1.200 locuri, a căror construcţie va începe in cu­­rlnd. In partea de nord piaţa va fi încadrată de un alt şir de blocuri şi un mare hotel turistic, cu peste 8 etaje, care va completa aspectul urba­nistic al pieţei. Două dintre ele au şi ajuns la primele nivele.­­21 pe Copou, spre Sărărie, s-a născut un nou cartier — cartie­rul „23 August“. Se ridică aici blocuri care au peste 460 apartamente şi un complex social studenţesc modern. Ma­joritatea construcţiilor sunt aproape gata De cîteva săptămîni trei blocuri şi-au primit locatarii. Al patrulea e terminat iar alte 5 cu cite 4 şi 8 etaje se apropie de acoperiş. Se construieşte după o metodă nouă — turnarea betonului in cofraje de in­ventar, cu schelet stil fagure. Avanta­jul : — un etaj în 4—5 zile in loc de 2 săptămîni, economie de lemn ; pereţii ies netezi — deci nu mai sint necesare tencuielile, tapetul se aplică direct. Imaginea noului cartier a început să se contureze. Au apărut primele alei, gră­dinarii au sădit pomi, pregătesc ron­durile cu flori. Cei care locuiesc aici au in jur un adevărat parc. Faţadele în culori deschise, odihnitoare. Blocu­rile sunt astfel amplasate incit întregul cartier pare un uriaş evantai, deschis spre teii şi castanii Copoului. înainte vreme Bahluiul îşi revărsa puhoaiele, transformînd in mlaştină o mare parte din vechea stradă Socola. Locuinţe pipernicite, dughene şi chioşcuri pestriţe îşi aveau sălaşul aici. Alta este acum înfăţişarea Soco­­lei. Intre fabrica „Ţesătura" şi podul Roşu se ridică locuinţe noi. Braţele uriaşe ale macaralelor n-au odihnă zi şi noapte. Cinci blocuri, cu 250 apar­tamente, se clădesc din panouri mari, prefabricate. Este metoda cea mai nouă, cea mai economicoasă şi cea mai rapidă de construcţie. Trebuie sub­liniat că Sfatul popular regional Iaşi este primul din ţară — după Capitală — care a introdus în construcţia de locuinţe panourile mari, prefabricate. Lingă noile clădiri a fost construită pentru copiii viitorilor locatari clădirea unei şcoli, cu 16 săli de clasă, labora­toare şi ateliere. Strada „Dr. C. I. Parhon“, care străbate cvartalul, va deveni in curind un frumos bulevard. Pe partea dreaptă a bulevardului vor apare in anii viitori noi blocuri de lo­cuinţe. "BT " Iaşi se construieşte ma­■easiv. Clădirile moderne îi dau o nouă tinereţe, in cartierul Tătăraşi se înalţă 21 blocuri, cu magazine la parter ; lingă biblioteca centrală uni­versitară „Mihail Eminescu“ se clă­deşte o casă de cultură a tineretului, oriunde te întîmpină schelele şi con­structorii. In fiecare colţ al Iaşului in­­tim­eşti numeroşi cetăţeni, care in timpul liber ii ajută voluntar pe con­structori la înnoirea şi modernizarea oraşului lor drag. VASILE TINCU­­ MANOLE CORCACI C­onstrucţii noi la Iaşi ! Din noul peisaj ieşean­­ cartierul Păcurari. (Foto Agerpres) In întreprinderile regiunii Ploieşti Economi suplimentare de aproape 147 milioane lei PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Pînă în prezent, 15 colective de în­treprinderi industriale din regiunea Ploieşti au anunţat îndeplinirea sar­cinilor de plan pe anul în curs îna­inte de termen. Printre acestea se numără întreprinderile „Feroemail“ şi „Cablul romînesc“ din Ploieşti, fa­brica de confecţii „1 Mai“-Rîmnicu Sărat, fabrica de produse refractare „Vulturul“-Comarnic şi altele. Prin reducerea preţului de cost al produselor, în întreprinderile re­giunii au fost realizate în primele 10 luni ale anului 146.751.000 lei eco­nomii și 21.769.000 lei beneficii peste plan. Numeroase colective de între­prinderi, printre care cele de la ra­finăria nr. 1, uzina „24 Ianuarie", rafinăria nr. 5 din Ploiești, uzinele chimice „Victoria“ Florești, fabrica de postav Azuga au îndeplinit an­gajamentul anual privind economiile peste plan. Constanţa Un nou post de radio La Constanța a fost dat recent în funcţiune un post de radio care re­transmite emisiunile studiourilor din Bucureşti pentru zona litoralului Mării Negre. Postul funcţionează cu două staţii emiţătoare. O instalaţie automată, realizată în ţară, asigură continuitatea emisiunilor în cazul defectării uneia din cele două sta­ţii emiţătoare. (Agerpres) Pentru viitoarele complexe de locuinţe Întreprinderea nr. 1 Bucureşti de construcţii şi montaje energetice a realizat în ultima săptâmînă con­strucţia a 7 posturi de transformare a energiei electrice in cadrul noilor complexe de locuinţe ce se constru­iesc pe calea Griviței, pe şos. Giu­­leşti şi pe magistrala Şincai,Mără­­şeşti. Noile posturi vor asigura ener­gie electrică la tensiunea de 220 şi 380 vor fi pentru uzul casnic al noilor locuinţe. Policlinici raionale In acest an, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a construit policlinici in raioanele Săveni şi Darabani, din regiunea Suceava, Băbeni şi Vedea din regiunea Pi­teşti. Sunt în curs de construcţie alte policlinici raionale in localităţile Bujor, Chişineu-Criş, Anina, Mol­dova Nouă şi Pleniţa. Colectivizarea agriculturii in raionul Roşiori de Vede ROŞIORI DE VEDE (coresp. „Scînteii“). — Şi în raionul Roşiori de Vede gospodăriile colective au ob­ţinut succese însemnate în sporirea producţiei, dezvoltarea avutului ob­ştesc şi asigurarea de venituri spo­rite membrilor lor. Gospodăria co­lectivă „Timpuri Noi“ din Belitori a realizat în acest an 1.760 kg. grîu la hectar, 2.300 kg. porumb la hectar și recolte mari la celelalte culturi. Din valorificarea produselor vege­tale și animale pe bază de contract gospodăria a realizat un venit bă­nesc de 2.824.700 lei. în primele zece luni ale acestui an gospodăriile co­lective din raionul Roşiori de Vede au obţinut venituri băneşti care de­păşesc 30 milioane lei. Odată cu sporirea producţiei şi mărirea averii obşteşti au crescut şi veniturile colectiviştilor. La G.A.C.­­„Unirea" din comuna Peretu s-a împărţit numai ca avans cite 14 lei la zi-muncă, în afară de diverse produse in natură. Avînd­­venituri mari, numai în acest an aproape 1.000 de colectivişti şi-au construit case noi, alţii şi-au cum­părat mobilă, aparate de radio etc. Rezultatele gospodăriilor colective au fost larg popularizate de către organizaţiile de partid şi U.T.M., de sfaturile populare, prin panouri, gazete de perete şi alte forme ale muncii politice de agitaţie. La căminele culturale s-au ţinut nu­meroase conferinţa la care i-a vor­bit cu exemple concrete despre avantajele gospodăriei colective. Convingîndu-se tot mai mult­­de superioritatea muncii în gospodăria colectivă, ţăranii întovărăşiţi din raion s-au hotărît să păşească şi ei pe această cale. Ca urmare, în raio­nul Roşiori de Vede s-a terminat co­lectivizarea agriculturii. In cele 50 de gospodării colective un număr de 23.600 familii lucrează o suprafaţă de peste 65.000 hectare. Cercuri de cultură­­ generală ! Inceptnd de azi, la casele raio- a­nale de cultură, la casele de cul- ‘ tură ale minorităţilor naţionale şi la căminele culturale din Capitală se deschid 66 cercuri de cultură generală, la care s-au înscris a­­proape 1.500 de cetăţeni. Printre ele se numără cercuri de populari­zarea ştiinţei, de istoria şi geogra­fia patriei, de călătorii pe glob, sfaturi pentru gospodine, cunoştin­ţe sanitare, de prieteni ai muzicii, etc. Lecţiile se vor preda odată pe săptâmînă şi vor fi ţinute de peste 160 cadre de specialitate. Terasa pe Carasu CONSTANŢA (coresp. „Sevi­­teii"). — In preajma comunei Ba­­sarabi, pe versantul drept al văii Carasu, s-a deschis un şantier de terasare a terenului, care urmea­ză să fie plantat cu viţă de vie. Peste 70 de tineri din gospodă­riile colective din Saligny, Peşte­­ra, Tîrguşor, Corbu de Jos, Tor­­tomanu etc., execută aici lucrări­­le prin muncă patriotică. In şase zile au fost amenajaţi aproape 4.000 m.p. de terase In teren pietros. A 35-a bibliotecă populară Pe bulevardul Hristo Botev nr. 20 din Bucureşti se deschide azi cea de a 35-a bibliotecă populară din Capitală. Amenajată intr-un local spaţios, biblioteca cuprinde 5.000 volume de literatură beletris­tică, ideologică şi tehnică. Biblio­­teca va funcţiona zilnic, intre orele 9—13 şi 17—21. Almanahul turistic 1961 A ieşit de sub tipar „Almanahul turistic 1961“, editat de Oficiul Na­ţional de Turism-Carpaţi. Peste cîteva zile almanahul va fi pus in vînzare prin agenţiile O.N.T., libră­rii şi prin chioşcuri de difuzare a presei. Almanahul turistic cuprinde pre­zentări de regiuni turistice, reco­mandări privind excursiile ce se pot organiza, sfaturi practice pen­tru turiști etc. Almanahul este bo­gat ilustrat cu fotografii, desene, schiţe turistice etc. Brigada de matriţeni condusă de Ion Petcu (în fotografia a­­lăturată) de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capi­tală se bucură de aprecierea întregului colectiv. Una din realizările recente ale brigăzii este confecţionarea matriţelor cu mai multe lăcaşuri de pre­lucrare. Pe această cale, pro­ductivitatea aceluiaşi tip de matriţă a crescut de 3-4 ori. In plus, precizia şi tehnicitatea lor sunt la un nivel mult ridi­cat. Ochiului de bun gospodar al lui Ion Petcu nu i-a scăpat nici faptul că o bună parte din matriţele şi sculele uzate pot fi recondiţionate şi redate apoi din nou producţiei. Brigada sa a recondiţionat multe aseme­nea scule şi matriţe, aducînd întreprinderii economii însem­nate de material şi manoperă. Stabilirea relaţiilor diplomatice între R. P. Romînâ şi Republica Mali Printr-un schimb de mesaje care a avut loc între tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Române, şi Modibo Keita, preşedintele guvernului Republicii Mali, cu ocazia proclamării inde­pendenței Republicii Mali. Intre cele două țări s-au stabilit relații diplomatice. Muzeul republican al petrolului PLOIEŞTI (coresp. „Scîntei­“). — La Ploieşti au Început de curind lu­crările de amenajare a muzeului re­publican al petrolului. Muzeul va cuprinde scule, hărţi, planşe, portrete de geologi şi petrolişti, machete, ete. ce vor ilustra evoluţia industriei noastre petroliere de la primele începuturi şi pînă in zilele noastre. Paralel cu lucrările de amenajare a clădirii, colectivul de organizare a muzeului urmăreşte, In toate re­giunile tării, să depisteze şi să strîngă exponatele necesare. In această ac­ţiune sint antrenate şi colectivele de muncă ale schelelor petroliere din țară și din rafinării. Cînd îţi faci singur greutăţi ! Ţara întreagă este împînzită de schelele a numeroase construcţii in­dustriale care se înfăptuiesc pe baza vastului program de investiţii pre­văzut de Congresul al III-lea al P.M.R. Nu există regiune în care să nu se înalţe noi obiective impor­tante, care vor spori potenţialul industrial al ţării şi vor contribui la sporirea bunurilor destinate oa­menilor muncii. Intre acestea se înscriu şi marile lucrări de inves­tiţii ce se execu­tă la combinatul metalurgic Reşiţa — bătrîna „cetate de foc“ a ţării. Marele centru in­dustrial se dezvoltă, se moderni­zează. In prezent aici — alături de unităţile industriale nou ridicate sau reconstruite în ultimii ani — se desfăşoară vaste lucrări pentru construirea noilor furnale de 700 metri cubi, a halei de utilaj greu şi a altor obiective importante. Dată fiind însemnătatea noilor construcţii ce se execută acum aici, o sarcină deosebită a întreprinderii constructoare de la Reşiţa este a­­ceea de a da în funcţiu fie fiecare obiectiv la termenul planificat. Pentru atingerea acestui ţel se im­pune însă o muncă bine or­ganizată şi susţinută pe şantierele de construcţii de aici, respectarea strictă a tuturor sarcinilor contrac­­tu­ale de către fiecare întreprindere care are de livrat utilajele nece­sare noilor obiective. Pretenţii , dar şi obligaţii Nu de puţine ori întreprinderea de construcţii şi montaje metalur­gice din Reşiţa a fost criticată de conducerea combinatului pentru faptul că nu-şi respectă sarci­nile privind darea în funcţiune la termen a lucrărilor de investiţii. Şi pe drept cuvînt­­ întreprinderile beneficiare au datoria să urmă­rească cu perseverenţă, zi de zi, felul cum constructorul se achită de obligaţiile care-i revin, să pre­iiiiiiiiiiir tindă ca termenele­­de dare în func­ţiune a noilor obiective să fie res­pectate exemplar. Dar atunci cînd beneficiarii formulează pretenţii faţă de constructori, ei nu trebuie să fie cu nimic mai puţin exigenţi faţă de propriile sarcini ce le revin pentru realizarea la timpul stabilit a noilor construcţii. Combinatul metalurgic Reşiţa — în calitate de be­neficiar — are, între altele, sar­cina de a executa o serie de utilaje şi construcţii me­talice pentru o­­biectivele indus­triale ce se cons­truiesc aici. Se pune însă întrebarea: Cum şi-a respectat beneficiarul obligaţiile contractuale ? A sprijinit el în su­ficientă măsură pe constructori în realizarea la termen a propriilor obiective de investiţii 7 Faptele arată că unele lucrări de Investiţii de la Reşiţa sunt rămase în urmă tocmai datorită faptului că combinatul metalurgic reşiţean nu şi-a respectat sarcinile contrac­tuale. Să luăm, de pildă, lucră­rile de reconstrucţie a secţiei furnale. Constructorii şi montorii care lucrează la ridicarea noi­lor furnale au aşteptat cu nerăbdare să li se livreze unele construcţii metalice ca, de exemplu, cicloanele, gurile de zgură şi vînt, instalaţia de încărcare. Dar o parte din aceste construcţii metalice au fost trimise de combinat cu o întîrziere de mai bine de 40 de zile. Nu este deci de loc întîmplător că o serie de lucrări la construcţia noilor furnale sunt rămase în urmă. Ne miră de aseme­nea, şi faptul că beneficiarul a fixat termene de livrare a unor utilaje şi aparataje... ulterioare datelor prevă­zute a se da în folosinţă unele obiec­tive. Oare conducerea combinatu­lui nu-şi dă seama că prin acea­sta îşi creează singură greutăţi . Cum îşi poate închipui ea că noile furnale şi alte obiective care trebuie să intre în funcţiune anul viitor vor fi gata la terme­nele planificate, dacă tocmai com­binatul — ca beneficiar — nu va lua în primul rînd măsuri să res­pecte sarcinile în cadrul livrărilor destinate propriilor investiţii . Comenzile pentru şantierele industriale să fie realizate exemplar Excursie... în grădină Hai să plecăm In excursie I Pe unde vom călători astăzi I Prin munţi. Aşadar, s-o por­nim de sus, din miază­noapte, din pădurile se­culare ale Moldovei care mai păstrează, poate, a­­mintirea oştilor lui Şte­­fan cel Mare. Uite Hăş­­maşul Mare, de unde iz­vorăşte Oltul, privini Cheile Bicazului, Munţii Vrancel, Bucegd­, Rete­zatul. Şi după nici un ceas măcar, iată-ne a­­surziţi de clocotul Du­nării la Cazane. Excursia se termină In­ sunetele clopoţelului I ora de geografie a luat sl­rşii. „Ţara'' din gră­dină 11 aşteaptă acum pe „excursioniştii* din­ II-a Vil­a. Este vorba de o idee Ingenioasă a profesori­lor de geografie din ra­ionul „Griviţa Roşie". Pe zeci de metri pătraţi, In grădina şcolii medii „Ion Neculce“ s.a ridi­cat, In relief, harta pa­triei noastre. Înşişi co­piii, In ore de muncă patriotică, au modelat cu miinile lor culmile domoale ale Apusenilor, au săpat albia Dunării, au conturat ţărmurile Mării. Acum, In apropierea hărţii din grădină se află un mic laborator meteorologic: termome­tre de sol, o giruetă şi un anemometru pentru cercetarea viatului, un pluviometru şi alte apa­rate. In curind vor apa­re tot aici o mică expo­ziţie geologică cu roci şi minereuri, o umbrelă solară cu harta conste­laţiilor, un ceas solar etc. Iar In faţa marii hărfi In relief se va amenaja un amfiteatru cu acoperiş demontabil. Zi de zi, excursioniştii­­din grădină Invată să preţuiască şi să iubească munţii, apele, oraşele şi pe oamenii patriei noa­stre. O sarcină de stat de prima importanţă Aceasta este o problemă im­portantă : darea in funcţiune la timp a noilor obiective industriale depinde în multe privinţe de între­prinderile furnizoare de utilaje şi construcţii metalice. Constructorii şi montorii de pe şantiere ştiu a­­ceasta mai bine ca oricine. Cînd utilajele, construcţiile metalice so­sesc la timp şi potrivit succesiunii M. ANGELESCU v L CHIU IDEA (Continuare în pag. II-a, col. 1­5)

Next