Scînteia, ianuarie 1961 (Anul 30, nr. 5034-5060)

1961-01-03 / nr. 5034

Pae 2 In gospodăriile colective au loc In această lună adunările de dare de seamă şi alegeri. La gospo­dăria colectivă din comuna Munteni Buzău, raionul Slobozia, se Întocmeşte darea de seamă. In fotografie : Ion Dorobanţu­, preşedintele G.A.C., Uie Buruianu, preşedintele comisiei de revizie, Zenovia Moise, Ion N. Grigore si Toma M. Grigore, membri in consiliul de conducere. (Foto M. doc) In slujba intereselor consumatorilor Mii de muncitori, tehnicieni, funcţionari, printre care numeroa­se femei, cunoscuţi îndeobşte ca oameni gospodari, sunt aleşi de or­ganizaţiile sindicale din între­prinderi şi instituţii în echipele de control obştesc. Dedicîndu-şi o parte din timpul lor liber acestei activităţi de larg interes cetăţe­nesc, membrii echipelor vizitează instituţii sanitare, magazine, pieţe şi alte unităţi de deservire a populaţiei, semnalează în mod operativ deficienţele pe care le constată, desfăşoară o vie activi­tate de educare a lucrătorilor din unităţile respective. Controlul ob­ştesc organizat şi condus de sindi­cate, s-a dovedit a fi o formă im­portantă de antrenare a maselor la activitatea obştească, la îmbu­nătăţirea muncii în diferite do­menii. Eficacitatea acestei acţiuni per­manente se face tot mai mult simţită în activitatea reţelei co­merciale. In urma sesizărilor e­­chipelor de control obştesc, nu­meroase unităţi şi organizaţii co­merciale sunt mai bine aprovizio­nate, asigură o deservire civili­zată a consumatorilor. In maga­zinul., de textile din str. Lînăriei nr. î­ifej în cel de încălţăminte din bloc .Bucureştii Noi, la cen­trele . llearne nr. 72, 60, 88, in unităţile:­ „Aprozar“ din Piaţa Amzei, Bd. Ghencea nr. 60 şi In multe altele cumpărătorii găsesc in permanenţă un sortiment bo­gat şi variat de mărfuri, sunt ser­viţi cu atenţie şi conştiinciozitate. Acest lucru se datoreşte, in bună măsură, şi controlorilor obşteşti care au vizitat aceste unităţi şi au­­urmărit să se ţină seama de observaţiile şi sugestiile lor. Marea majoritate a lucrătorilor din unităţile comerciale privesc activitatea­ echipelor de control obştesc ca un ajutor preţios în muncă, acordînd sesizărilor lor atenţia cuvenită. Iată un caz. Controlul obştesc a fost sesizat că la centrul de pîine din strada Drumul Taberei nr. 2, gestionara Eufrosina Enache nu se prea în­grijeşte de curăţenie şi „uită“ de­seori­ să dea rest clienţilor. Echipa condusă de tov. Lascu Aurel s-a dus la centrul respectiv. Chiar în ziua controlului, cînd gestionara susţinea că nu are rest, membrii e­­chipei au găsit după tejghea o cu­tie plină cu aproape 40 de lei mă­runţiş. Propunerea echipei, ca ges­tionara respectivă să fie sancţiona­tă, a fost pusă în aplicare de către conducerea organizaţiei comercia­le. Şi un alt exemplu. Alexandru Cristinoiu, responsabilul Pieţii Vi­tan, nu se ocupa suficient de a­­provizionarea pieţii şi de buna conservare a mărfurilor. Aceasta nu numai că îngreuna aprovizio­narea clienţilor, dar aducea pa­gube organizaţiei comerciale res­pective. In urma sesizărilor făcute de controlul obştesc, el a fost scos din muncă. Trebuie spus însă că mai sunt unele unităţi comerciale în care semnalele critice ale controlului obştesc nu sunt urmate, în mod operativ, de măsuri concrete. La CONTROLUL OBŞTESC IN ACŢIUNE magazinul „Alimentara“ din str. Laborator nr. 125, de pildă, echipa de control obştesc a constatat re­cent încălcarea unor reguli ele­mentare de comerţ şi de igienă : cîntarul era defect, unele mărfuri se vindeau în condiţii necorespun­zătoare etc. Nu era prima oară cînd controlul obştesc semnala, la această unitate, aspecte ale proas­tei deserviri. Responsabilul ma­gazinului însă, Radu Mircea, nu numai că n-a luat măsuri pentru înlăturarea lipsurilor — aşa cum avea obligaţia — dar a refuzat pur şi simplu să stea de vorbă cu membrii echipei. Pentru abaterile lui el n-a fost tras la răspundere de conducerea O.C.L. „Alimentara“ din raionul T. Vladimirescu, care avea datoria să vegheze ca semna­lele venite de la oamenii muncii să fie luate în seamă. Dimpo­trivă, fostul director N. Inghel s-a făcut că nu vede şi nu aude. Iată o problemă de care nu poate rămine străină nici conducerea secţiunii comerciale a sfatului popular raional respectiv. Căci modul în care sunt primite observaţiile con­trolului obştesc, consideraţia de care se bucură activitatea echipe­lor, operativitatea cu care se iau măsurile cuvenite oglindesc în bună parte felul în care aceste organe exercită îndrumarea şi conducerea organizaţiilor comer­ciale. Echipele de control obştesc au în vedere nu numai chestiuni de detaliu, ci şi probleme mai largi privitoare la buna aprovizionare şi deservire a populaţiei. In acest sens, activitatea centrelor de pîine stă în permanenţă în atenţia lor. Pîinea pe care omul o cumpără în fiecare zi trebuie să fie bine coaptă, gustoasă şi atrăgătoare ca aspect. In majoritatea centrelor, așa o găsește cumpărătorul. Mai multe echipe de control obștesc au sesizat însă că pîinea produsă la fabrica „Avram Iancu“ este une­ori necoaptă, iar alteori, dimpo­trivă, arsă. In unele cazuri pîinea se deformează din cauza depozi­tării necorespunzătoare în raftu­rile centrelor de desfacere. Aceste sesizări, care n-au fost încă rezolvate, trebuie să consti­tuie prilejul unei serioase dezba­teri în întreprindere. Măsuri neîn­­tîrziate pentru înlăturarea lipsu­rilor este chemat să ia şi Sfatul popular al Capitalei. Munca controlorilor obşteşti, a cărei sferă de activitate­­ se lăr­geşte, trebuie să se bucure de toată atenţia şi consideraţia din partea tuturor unităţilor vizitate. Fiecare sugestie, fiecare sesizare făcută de membrii acestor echipe să fie urmată de măsuri con­crete. Comitetele executive ale sfaturilor populare pot şi trebuie să se folosească în permanenţă de ajutorul preţios al controlului ob­ştesc în prevenirea unor neajun­suri din sectoarele de deservire a populaţiei. Comitetele executive trebuie să asigure intervenţii prompte pentru înlăturarea lip­surilor şi tragerea la răspundere a acelora care încearcă să se sus­tragă controlului sau nu dau curs semnalelor acestuia, îndrumarea continuă, sprijinul permanent din partea sindicate­lor asigură eficacitatea contro­lului obștesc. Cum tot ceea ce urmărește sa­tisfacerea nevoilor oamenilor muncii trebuie să stea în centrul atenţiei organelor şi organizaţiilor de partid, acestea sunt chemate să acorde sprijinul cuvenit şi contro­lului obştesc, astfel ca el să-şi în­deplinească cu adevărat menirea. N. CUCUI CONST. JALBA Acţiuni ale tineretului PITEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­■ Constituiţi în brigăzi de muncă pa­triotică, tinerii din regiunea Argeş au colectat şi au predat unităţilor I.C.M., în acest an, peste 3.300 tone fier vechi şi au plantat 700.000 de pomi fructiferi. Tinerii au contribuit şi la refacerea şi întreţinerea patri­moniului forestier al regiunii , va­loarea economiilor la lucrările pe care le-au efectuat se ridică la mai bine de patru milioane lei. Totalul economiilor înregistrate de tinerii din regiunea Argeş, îrn urma acţiu­nilor la care au luat parte, se ridică la 14 milioane lei. Fruntaşe pe re­giune se situează brigăzile de muncă patriotică ale tinerilor din raioanele Curtea de Argeş, Rîmnicu Vîlcea, Muscel, Drăgăşani şi Costeşti. Noi cinematografe săteşti SUCEAVA (coresp. „Scînteii“).­­ Recent, în comunele Bălăceana, Dărmăneşti, Liteni au fost inaugu­rate cinematografe. Numai în cursul anului 1960 au fost date in folosinţă în satele regiunii Suceava 54 noi ci­nematografe. Paralel cu creşterea numărului de cinematografe la sate, creşte şi nu­mărul spectatorilor. In primele 11 luni ale anului cinematografele să­teşti au înregistrat un număr de 1.367.000 spectatori, cu 357.000 mai mulţi decît în aceeaşi perioadă a anului precedent. S­C­I­N­T­E­I­A CA URMARE A ARTICOLELOR „Guliver în ţara moliilor sau povestea păturilor de la Buhuşi" Foiletonul „Guliver în ţara moliilor sau povestea păturilor de la Buhuşi“, publicat în ziarul din 3 decembrie 1960, critica tărăgă­narea în stabilirea preţurilor la unele pături din vigoare, decla­sate, executate la fabrica din Buhuşi. Direcţia Preţurilor din Minis­terul Comerţului a trimis redac­ţiei o scrisoare în care consi­deră justă critica făcută în arti­col. Intr-o şedinţă de lucru, co­lectivul de conducere al direc­ţiei a analizat şi alte cazuri ase­mănătoare de tărăgănare biro­cratică în stabilirea de preţuri la o serie de alte produse decla­sate în procesul de producţie. Direcţia Preţurilor recunoaşte că „a procedat greşit folosind sistemul corespondenţelor, în loc să intervină direct şi insistent la Direcţia Plan­ Financiar-Pre­­ţuri din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum pentru completarea documentaţiei nece­sare stabilirii preţului“. Totodată se arată că au fost luate măsuri pentru ca în viitor să nu se mai repete cazuri de întîrzieri în sta­bilirea preţurilor. O condiţie pentru stabilirea mai operativă a preţurilor este aceea ca normele privitoare la condiţiile minime şi de calitate la unele produse declasate să fie întocmite la vreme. „În activitatea sportivă — atletismul pe primul plan" In „Scînteia“ nr. 4995 a fost publicat articolul cu titlul de mai sus, în care era criticată rămî­­nerea în urmă a atletismului din țara noastră. In răspunsul trimis ziarului nostru de Biroul Consiliului re­gional U.C.F.S.-Ploieşti se arată că în regiune au fost luate o se­rie de măsuri pentru îmbunătăţi­rea activităţii atletice. A fost re­organizat biroul comisiei regiona­le de atletism, in viitor intensifi­­cîndu-se îndrumarea şi controlul asupra activităţii comisiilor raio­nale din centrele cu posibilităţi de afirmare în domeniul atletis­mului. Vor lua fiinţă centre de antrenament pentru copii în mai multe oraşe din regiune, printre care Ploieşti, Buzău, Rîmnicu- Sărat, Tîrgovişte. Calendarul competiţional pe 1961 va cuprinde competiţii atletice cu caracter de masă : „Cupa satelor", cu partici­parea exclusivă a tinerilor spor­tivi din mediul sătesc, „Sparta­­chiada petroliştilor“, concursuri locale pe probe etc. „Pentru dezvoltarea activităţii atletice din raionul Cîmpina, vor fi amenajate piste de atletism la Moreni, Băicoi, Cîmpina, Azuga". Răspunsul primit din partea Con­siliului raional U.C.F.S.-Cîmpi­na arată în continuare că in a­­cest raion se va organiza, în cu­­rînd, un curs de instructori vo­luntari de atletism, care vor fi repartizaţi apoi să activeze pe lingă asociaţiile sportive. Consiliul regional U.C.F.S.­Do­­brogea ne comunică, printre alte­le, că pista stadionului „1 Mai“ din Constanţa a fost pusă la dis­poziţia atleţilor din cele cinci sec­ţii de atletism existente în oraş. Ar fi fost bine dacă se preciza în ce constă „planul operativ şi de perspectivă“ pe care şi l-au propus să-l întocmească activiştii U.C.F.S.-ului din Dobrogea. Deşi a trecut mai bine de o lună de la publicarea articolului, Fede­raţia Romina de Atletism nu a trimis încă răspunsul său în le­gătură cu măsurile pe care şi le propune să le ia pentru îmbună­tăţirea activităţii atletice. In munţi e totuşi lamă... (Fotó : M. Alexandru) Pe teme ale muncii cultural-educative de masa Clubul şi viata uzinei In cele mai multe întreprinderi muncitorii, inginerii şi tehnicienii vin des, cu dragoste şi interes la club. Ei participă aici la felurite ma­nifestări cultural-educative, corespunzătoare cerinţelor şi preocupărilor lor. Despre aceasta ne scriu cîţiva colaboratori ai ziarului nostru. Sesiuni de referate tehnico-ştiinţifice La clubul uzinei noastre am folo­sit cu succes în ultima vreme o nouă formă de răspîndire a cunoştinţelor tehnice şi anume — sesiunea tehnico­­ştiinţifică. Iată despre ce este vorba. La uzinele „Republica“ din Capitală s-a încetăţenit obiceiul ca în rezol­varea problemelor legate de îmbu­nătăţirea proceselor tehnologice de fabricaţie, de sporire a productivi­tăţii muncii şi îmbunătăţirea calită­ţii produselor să fie solicitat un nu­măr de ingineri, tehnicieni şi mun­citori din cei mai bine pregătiţi. In acest scop în secţiile principale ale uzinei se constituie colective de studii care urmăresc la faţa lo­cului condiţiile de muncă existente precum şi posibilităţile de dezvol­tare ale uzinei. Se întocmesc refe­rate care sunt apoi subiectul unor dezbateri largi la sesiunile tehnico­­ştiinţifice de la club. Două asemenea sesiuni tehnico­­ştiinţifice au fost consacrate proble­melor complexe ale tehnicii lamină­rii şi fabricării ţevilor, precum şi extinderii unor metode mai bune de acţionare a bancurilor de tras. Cu acest prilej s-au prezentat refera­tele: „Laminarea oţelurilor inoxida­bile la laminorul de 6 ţoli“, „Sisteme noi de acţionare a bancu­rilor de tras", „îmbunătăţirea cons­trucţiei cuptorului rotativ de la la­minorul de 3 ţoli", „Recuperarea căldurii şi folosirea ei la uzinele „Republica“. Merită menţionat că referatele prezentate, discuţiile pur­tate pe marginea lor au contribuit la dezvoltarea interesului şi pasiu­nii pentru tehnica nouă. Sesiunile tehnico-ştiinţifice au dus totodată la o colaborare mai strînsă cu diferite întreprinderi şi instituţii. La sesiunile noastre au participat oameni de specialitate de la uzinele „23 August“, „Mao Tze-dun“, „Tu­dor Vladimirescu“, „Institutul de proiectare a laminoarelor“, „Institu­tul politehnic din Bucureşti“. Cinematograful sau biblioteca, sala de şah sau sala de spectacole de la clubul uzinei de tractoare „Ernst Thälmann“ oferă oricînd pri­lej de distracţie, de îmbogăţire a cunoştinţelor, de educaţie politică şi culturală sau artistică. Zilnic peste 1.000 de oameni ai muncii participă la manifestările cultural-educative care au loc la club. In rîndurile de faţă voi arăta pe scurt ce conţine într-o săptămînă planul de activitate al clubului no­stru. Spre exemplificare, iau planul de activitate al unei săptămîni din luna decembrie. In fiecare zi au fost prevăzute conferinţe, convorbiri sau discuţii Au fost dezbateri rodnice. In scurtă vreme­ s-a trecut la aplica­rea în practică a unor concluzii la care s-a ajuns în sesiunile tehnico­­ştiinţifice. Aşa, de pildă, s-a îmbu­nătăţit procesul tehnologic de lami­nare a ţevilor din oţel inoxidabil, s-a trecut la zincarea ţevilor după un procedeu mai bun, mai econo­mic. Fără îndoială că pe lîngă sesiuni­le tehnico-ştiinţifice clubul nostru foloseşte şi alte forme de propa­gandă tehnică : conferinţe, seri te­matice, jurnale vorbite consacrate noutăţilor tehnico-ştiinţifice din ţară şi de peste hotare, care vor trebui să stea în atenţia noastră în şi mai mare măsură decît în prezent. GH. CIUBUC membru în Comitetul de partid al uzinelor „Republica“ pe teme tehnice, tratînd subiecte specifice uzinei de tractoare. în a­­fară de acestea, în toate zilele au fost programate şi alte manifestări. Luni, de pildă, a rulat filmul ro­­mînesc „Alo, aţi greşit numărul!“ De asemenea au avut loc o convor­bire a difuzorilor voluntari ai cărţii şi presei, repetiţii ale cercurilor de balet, pian, ale corului de copii şi orchestrei de mandoline. Marţi bibliotecarii uzinei s-au în­trunit pentru un schimb de expe­rienţă ; în altă sală, un deputat a vorbit tinerilor care de curînd au devenit majori, despre drepturile şi îndatoririle cetăţenilor patriei noa­stre socialiste. Seara, membrii cer­cului de teatru de la sfatul popular regional au prezentat piesa „Titanic Vals“, iar membrii cercului de „Prie­teni ai cărţii“ au asistat la o şeză­toare literară consacrată vieţii şi o­­perei marelui scriitor rus L. N. Tolstoi. Miercuri s-au vizionat noile pro­grame ale formaţiilor artistice U.T.M., iar creatorii de texte pentru brigăzile artistice au discutat noile lor lucrări. Joi s-a programat „Ora tehnicii noi“. Au mai avut loc cursurile uni­versităţii muncitoreşti şi o consfă­tuire a redactorilor gazetelor de pe­rete. * Vineri sălile clubului au fost puse la dispoziţia membrilor cercurilor : literar, foto şi de artă plastică. Sîmbătă s-a organizat o seară de odihnă pentru muncitorii fruntaşi în producţie şi familiile lor, în ca­drul căreia formaţiile căminului La clubul nostru şi-au unit acti­vitatea cultural-educativă patru în­treprinderi din Arad , Centrul me­canic, „Fierarul“, întreprinderile „Li­bertatea" şi „Gheorghe Doja“, îna­inte de aceasta la club se desfăşura o activitate sporadică iar participa­rea puţin numeroasă la manifestă­rile care aveau loc nu era o notă bună pentru club. De mai bine de un an, de cînd la clubul „Centrului mecanic“ din ar­tişti amatori şi oaspeţi şi din alte întreprinderi, activitatea cultural­­artistică s-a îmbunătăţit simţitor. Peste 150 de muncitori şi tehni­cieni activează în formaţiile corale şi instrumentale (orchestrele de mu­zică populară şi simfonică) în echipa de teatru şi în brigăzile artistice de agitaţie. Scena clubului găzduieşte adesea spectacole ale formaţiilor noastre de amatori precum şi ale Filarmonicii de Stat din Arad şi altor colective artistice. A intrat în tradiţie de asemenea organizarea unor acţiuni ca „Ziua fruntaşului în producţie". „Ziua ti­cultural din Poiana-Hunedoara au prezentat un spectacol; în aceeaşi seară elevii muncitori au organizat o reuniune. Duminică s-a programat un con­cert simfonic al Filarmonicii de Stat „Gheorghe Dima“, din locali­tate ; clubul a mai organizat o excursie la Bucureşti pentru mun­citorii fruntaşi la învăţătură în­scrişi la şcoala medie serală şi la cursurile serale şi fără frecvenţă ale Institutului Politehnic. In alcătuirea planurilor noastre ne ferim de şablon, nu copiem ni­ciodată programul unei săptămîni după al alteia. Acest lucru se realizează datorită unei consultări largi a obişnuiţilor clubului. AUREL CAE director al clubului de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“­neretului“ etc. în cadrul cărora se ţin conferinţe pe teme tehnice şi culturale urmate de programe ale brigăzilor artistice de agitaţie, pro­grame muzicale. Concursurile „Să ne cunoaştem patria şi oraşul", „Cine ştie meserie, cîştigă“­­, „Ce e nou în tehnică" se bucură şi ele de popularitate. Pe scena clubului se prezintă a­­desea piese de teatru. Clubul nostru dispune de o biblio­tecă cu peste 13.000 de volume, de o sală de jocuri distractive. Cu toate succesele de pînă acum ne dăm seama că avem încă mult de făcut pentru a ne apropia de viaţa fiecăreia din cele patru între­prinderi, pentru organizarea unor manifestări interesante şi atractive, corespunzătoare cerinţelor şi preo­cupărilor multilaterale ale celor 3.000 de oameni ai muncii care trec pragul clubului. SIMION DIHEL secretar al organizaţiei de bază P.M.R. de la Centrul mecanic din Arad Activitate zilnică Clubul mai multor întreprinderi Nr. 5034 Eclipsa totală de soare • In dimineața de 15 februarie: 2 minute fără soare! • Stele pe cerul zilei. • Observatorul din București va întreprinde cu acest prilej o serie de studii. In cursul aces­tei ierni se va pro­duce o eclipsă to­tală de soare, fe­nomen ceresc foarte rar care, pe lingă spectaculozitatea lui, constituie un bun prilej pentru studierea unor probleme ştiinţifice deosebit de im­portante. Pentru a informa cititorii în legătură cu acest eveniment as­tronomic, un redactor al Agenţiei Române de Presă a avut o convor­bire cu prof. univ. Călin Popovici, şeful sectorului de astrofizică al Ob­servatorului astronomic din Bucu­reşti al Academiei R. P. Române. Fenomenul acesta, a spus prof. Călin Popovici, se va produce la 15 februarie­ 1961 şi va interesa desi­gur multă lume, fiind vorba de un spectacol unic în viaţa unui om. El este provocat de faptul că Luna se interpune în acel răstimp între Pă­­mînt şi Soare, acoperind discul so­lar. Ultima eclipsă totală de soare la noi s-a produs acum 144 de ani, la 20 X 1816, iar viitoarele vor avea loc la 11 VIII 1999 şi 7 X 2135. Eclipsa va fi totală în întreaga re­giune sudică a ţării noastre, sub o linie trecînd prin Turnu-Severin, Piteşti, Ploieşti, Brăila. Oraşul Bucureşti va fi în această zonă. Eclipsa totală va dura în Capitală 2 minute şi 10 secunde. Cea mai lungă durată a totalităţii eclipsei se va produce pe linia Zimnicea-Con­­stanţa. La Constanţa durata eclipsei va fi de 2 minute, 37 secunde. In restul ţării eclipsa va fi parţială, însă foarte mare : peste 0,95 din dia­metrul soarelui va fi acoperit de Lună. Soarele se va vedea, la faza maximă, ca o seceră subţire cu coar­nele îndreptate în jos. Eclipsa parţială va începe la Bucu­reşti la 8 h, 43 m., 2. Faza maximă are loc la 9 h 54 m., 8, iar sfîrşitul eclipsei parţiale se produce la 11 h 12 m., 0. In restul ţării orele începu­tului şi sfîrşitului eclipsei parţiale nu diferă mult de acelea de la Bucureşti. Fenomenul eclipsei totale de soa­re este unul din cele mai impresio­nante fenomene ale naturii: în pli­nă dimineaţă, pe cerul întunecat ca seara tîrziu se va vedea discul aco­perit al soarelui, pe marginea că­ruia vor apare protuberante roşiati­ce, ca nişte limbi de foc. Apoi se va întinde coroana solară, sub for­mă de jeturi alb-perlate. Stelele mari strălucitoare vor apare pe cer ca şi planetele Jupiter şi Saturn, care vor fi atunci la vest de soare, iar Mercur şi Ve­nus la est. Cu ve­nirea întunericului temperatura va scădea şi va adia vîntul. Animale­le vor fi neliniştite. Bucureştiul este cel mai mare oraş aflat în zona de totalitate a eclipsei. Eclipsa începe cu răsăritul soarelui în sudul Franţei, trece prin Italia centrală, prin R.P.F. Iugo­slavia, R. F. Bulgaria, R. P. Romî­­nă, peste Marea Neagră, Crimeea, sudul Ucrainei, Urali şi se termină la apusul soarelui în Siberia de nord-vest. Referindu-se apoi la însemnătatea ştiinţifică a eclipsei totale de soare şi la pregătirile ce se fac în scopul cercetărilor ştiinţifice, prof. Călin Popovici a spus : Importanţa ştiinţifică excepţiona­lă a eclipselor totale de soare con­stă în faptul că ele oferă un prilej unic de cercetare fizică a soare­lui, a păturilor celor mai îndepăr­tate ale atmosferei soarelui. De ase­menea se pot studia problemele de­licate relative la mişcările Lunii şi ale Pămîntului, ale deviaţiei razelor luminoase ale stelelor din vecinăta­tea discului solar (deviaţie prezisă de teoria relativităţii) etc. La observatorul din Bucureşti al Academiei R. P. Româno, aflat în zona totalităţii, se intenţionează să se studieze structura, fotometria şi polarizarea coroanei solare, se va încerca să se obţină spectrul fulger şi se vor face lucrări privind pozi­ţia şi mişcarea Lunii în timpul eclipsei. Mulţi astronomi de la observatoa­rele din ţara noastră şi din alte ţări au anunţat că se vor deplasa pen­tru lucrări, în timpul eclipsei, în diferite puncte din ţara noastră. Dacă timp de multe secole eclip­sele au fost considerate ca rezultat al acţiunii unor forţe divine şi dă­deau loc la tot felul de interpretări mistice — astăzi ştiinţa a risipit ne­gura pe care obscurantismul din trecut o răspîndea în jurul acestor fenomene. Eclipsele, prin­ preciziu­­nea cu care sunt calculate de către astronomi, constituie un bun prilej de a demonstra maselor largi popu­lare puterea atotbiruitoare a ştiin­ţei care, pornind de la cauzele na­turale ale acestor fenomene — miş­cările corpurilor cereşti — reuşeşte să le prevadă cu sute şi mii de ani înainte. Convorbiră cu prof. univ. CALVl POFQVÎCJ T­vrsmisniinw7T MIERCURI, 4 IANUARIE • Din presa de astăzi — orele 8,30 — I • Piese şi dansuri simfonice — orele 8,30 — I• Roza viaturi­lor — orele 9,30 — I • Cîntece şi jocuri populare romineşti — orele 10,00 — I • Tea­tru : „Milionarul“ de Iordan Iavkov — orele 11,03 — Itt Muzică uşoară — orele 12,30 — Itt Cîntă Eugenia Frunză, Elisabeta Pavel şi Vasile Cănănău — orele 14,00 — Itt „Balet egiptean“ de Luigini — orele 14,15 — II • Pagini din lupta poporului pentru libertate oglindite In creaţia compozitorilor noştri — orele 14,30 — Itt Divertismentul pentru cvartet de coarde şi contrabas în Sol major de Michael Haydn — orele 15,15 — II • Fragmente din opera „Samson şi Dalila“ de Saint-Saens — orele 15,45 — IIt Mari cin­­tăreți : D. Uzunov — orele 16,30 — II • Jocuri populare romineşti — orele 16,45 — I • Muzică vocală — orele 17,15 — I • Fl°’ nierii cîntă pacea și prietenia — orele 18,05 — II • Din viața muzicală­ a oraşelor şi 1-­ 5 lunilor patriei — orele 18,20 —* I • Muzică e estradă — orele 18,25 — II• Jurnalul sa­telor — orele 19,00 — I • Muzică populară din Banat — orele 19,40 — II • Muzică co­rală interpretată de formaţii de amatori — orele 20,10 — II • Simfonia a IV-a de Ceaikovski — orele 20,30 — I • In pat cu știința — orele 20,30 — II • Cine St*#» ctum tigă — orele 21,15 — I • Muzică de com­pozitori preclasici — orele 21,15 — II • Cvartetul op. 74 In Mi bemol major de Beethoven — orele 23,15 — II• Concert de noapte — orele 23,15 — II. SOLDAȚI FARA UNIFORMA : Patria (9,30; 12; 14,15; 16,30; 19; 21,30). SCRISOARE NE­EXPEDIATA : Republica (10; 12; 14,30; 16,45; 19; 21,15); I. C. Frimu (10; 12;15; 15; 17; 19; 21); Flacăra (15; 17; 19; 21); 23 August (10; 12; 15; 17; 19; 21). DOCTORUL SOLM , Magheru (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 21); Libertăţii (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). CONFIDEN­TUL DOAMNELOR : V. Alecsandri (10; 12,15; 16,45; 19; 21,15); Maxim Gorki (9,45; 12; 14,15; 16,30;­­8,45; 21); N. Bâlcescu (10,30; 14,30; 17; 19,30; 21,45) BATALIONUL NE­GRU ; București (9, 11; 13; 15, 17; 19, 21); V. Roaită (10, 12; 15; 17; 19; 21); Al. Sabia (10; 12; 15; 17; 19; 21). MEDICUL $I VRA­CIUL (cinemascop) : Elena Pavel (9,45; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21); Gh Doja (10; 12,15; 14,30 16,45; 19; 21,15). HAIDUCUL DE PE CEREMUȘ : Lumina (9,45; 11,55; 14; 16 15; 18,30; 20,45); Olga Bancic (15,30; 18; 20,30) PESCUITORI IN APA TULBURE : Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). NOPŢI ALBE: Victoria (9; 11; 13, 15; 17; 19; 21). ŞAPTE MIRESE PENTRU ŞAPTE FRATI : 13 Septembrie (15; 17; 1 9; 21); Drumul serii (15; 17; 19; 21). Program special pentru copii de la orele 10 la 15 la cinematograful 13 Septembrie REPREZENTAŢIE DE GALA - BAZELE KIBERNETICII - DRUM ANE­VOIOS - VIZITA LA LAMBARENE - LUPTA ÎMPOTRIVA CELOR PATRU DĂUNĂTORI ; rulează la cinematograful Timpuri Noi de la orele 10 la 21. CUIBUL VULTURILOR , Tineretului (16, 18,15; 20,30); Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) RO­SEMARIE : înfrăţirea între popoare (10,30; 15,30; 18; 20,30); Mioriţa (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). NOPŢILE CABIRIEI : 8 Martie (15; 17; 19, 21); DARCLEE ; Griviţa (10; 12; 15; 17; 19, 21); BĂDĂRĂNII ; Al Popor (rulează In continuare de la orele 19 la 21); B Delavrancea (11; 14; 16; 18; 20) FIUL MEU SE TNSOARA : Unirea (18; 18;15; 20,30); M Eminescu 05; 17; 19; 21). DIN­COLO DE ORIZONT : C-tin David (15; 17; 19; 21); Mosilor (16; 18;15; 20,30); MUNTE­LE : Arta (10; 15;30; 18; 20,30); 30 De­cembrie (15,30; 18; 20,30). DEPARTE DE PATRIE : Munca (16; 18;15; 20;30). CULI­SELE VÂRIETEULUI ; T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21). PALATUL DE CLEȘTAR ; 16 Februarie (16; 18; 20); Attid Vlaicu (15; 17; 19; 21) DOAMNA CU CĂȚELUL; Uie Pin­­tilie (16; 18;15; 20;30). DISCIPOLUL DIA­VOLULUI ; Ponular (15; 17; 19; 21). ASA­SINUL DIN UMBRA ; S Mai (15; 17; 19; 21). ILZE : Floreasca (17; 19), MAREA MA CHEAMA ; G. Cosbuc (16; 18;15; 20;30) CERCUL: G Bacovia (16; 18; 20), 110- CHEISTUL DE REZERVA : Volga (10;30; 15; 17; 19; 21). TELEVIZIUNE : orele 16,00 — Emisiune pentru cluburile din Întreprinderi. Din cu­prins : „Primele produse ale anului 1961" — Ce v-a adus anul 1960 ? Ce proiecte aveţi pentru 1961 !­­ Telejurnalul săptămînii — Filmul documentar ,.Expoziţia sovietica“ — producţie a studioului „Alexandru Sahia" — Program muzical-distractiv de filme primite din ţările prietene. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pen­­tru următoarele trei zile , vreme relativ călduroasă. Ceru­ mai mult noroi. Temporar ploaie. In regiunile de munte lapoviţă şi nin­soare. Vînt potrivit cu intensificări de scurt şi durată. Temperatura In general staţionară. Pe alocuri dimineaţa şi seara ceaţă.

Next