Scînteia, mai 1961 (Anul 30, nr. 5151-5181)

1961-05-01 / nr. 5151

·5 ›· Fruntaşi ai întrecerii pentru o înaltă cale In întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a partidului şi a zilei de 1 Mai, oamenii mun­cii din întreprinderi au dat un puternic avînt întrecerii pen­tru obţinerea de produse de un înalt nivel calitativ, pen­tru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, pentru rea­lizarea de economii în produc­ţie. Rezultatele cele mai bune obţinute in producţie sunt în­scrise pe panourile şi graficele întrecerii. Fotoreporterul nostru a sur­prins cîteva aspecte din în­trecerea ce se desfăşoară în întreprinderile Capitalei. Tovarăşa Maria Burjan, din comitetul sindicatului de­­ la întreprinderea textilă „Da­, eiau, aşează la panoul imn-­ laşilor in producţia, portretul filatoarei Maria Mitran. An­gajamentul Măriei Mitran in cinstea aniversării partidului este de a da zilnic 4 kg. fire peste sarcinile de producţie. Ar­gajomentul a fost îndepli­nit şi depăşit: ea a dat zilnic 5 kg. fire de bumbac peste, sarcinile de producţie. Şi nu­mai fire de cea mai bună calitate.­ ­) Brigada din secţia mecanică — vagoane de la Atelierele „Griviţa Roşie“, condusă de Nicolae Dumitraşcu, e una dintre brigăzile cu cele mai bune rezultate in întrecerea pentru calitate. De la Începutul anului şi pînâ în prezent, brigada nu a dat nici un rebut. In fotografie , cîţiva din membrii brigăzii (de la stingă la dreapta) Marin Marin, Ion Boboc, Nicolae Dumitraşcu, Ştefan Andriaşi şi Dumitru Burghel. Pentru măiestria şi precizia cu care lucrează, strungarul Ion Diaconu, de la Atelierele „9 Mai“, n­ şi-a ciştigat aprecierea tovarăşilor săi de muncă. In fişele controlului tehnic din secţie, piesele pre- Ţ, lucrate de Ion Diaconu sunt Întotdeauna notate l « „Piese de cea mai bună calitate“. „Fiecare decimetru pătrat de piele este valoros“ — spune croitorul in piele Constantin Bratu de la fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie“. El se nu­mără printre fruntaşii întreprinderii in lupta pentru calitate, pentru economisirea materiei prime, îm­­binînd in mod judicios tiparele la croitul feţelor de încălţăminte, el a economisit, de la începutul anului şi pînă la 28 aprilie, 5.558 decimetri pătraţi de piele. (Foto : M. Cioc) fíz. 5151 (Urmare din pag. I­ 2) Prestigiul „mărcii fabricii“, al pro­duselor realizate de industria noastră socialistă este acum o chestiune de cinste şi de onoare pentru fiecare, participant la în­trecerea socialistă, pentru toţi oa­menii muncii din ţara noastră. Realizările despre care oamenii muncii raportează cu mîndrie la acest 1 Mai partidului şi guver­nului vin să se adauge şirului de strălucite victorii obţinute de-a lungul anilor de poporul nostru în construcţia socialistă a ţării. As­tăzi, oriunde îţi îndrepţi­ privirea, vezi marile schimbări pe care so­cialismul — care a învins m patria noastră — le-a adus în viaţa po­­porului şi a ţării întregi. Pe baza aplicării consecvente de către par­tid a politicii leniniste de indus­trializare a ţării, a fost, făurită o industrie puternică, a cărei pro­ducţie globală e azi de peste 5 ori mai­ mare decît cea mai înaltă producţie atinsă pe vremuri, în vechea Romînie burghezo-moşie­­rească. Adinei transformări înnoitoare s-au petrecut şi în lumea satelor noastre — îţi trecut cufundate în mizerie şi sărăcie. In agricultură, cooperativizarea a fost în linii mari înfăptuită ; producţia agri­colă vegetală şi animală creşte an de an. Ca urmare a dezvoltării econo­miei naţionale, a crescut continuu avuţia ţării , şi aceasta a dat posibilitate partidului şi guvernu­lui să ia noi şi noi măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. Au luat un mare avînt în ţara noastră invăţămîntul, arta şi ştiinţa. „A rămas de domeniul trecutului imaginea vechii Românii înapoiate economic, anexă agrară şi furnizoare de materii prime pentru puterile imperialiste — arăta tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, la adunarea electorală de la sala Floreasca din Ca­piitală. Tot mai clar se profi­­ează înfăţişarea nouă a ţării, cu o industrie în continuă dezvol­tare, cu o agricultură socialistă mecanizată, cu o cultură înflori­toare, unde viaţa economică, poli­tică, socială pulsează cu vigoare pretutindeni, în toate regiunile şi raioanele, în toate oraşele şi co­munele“. In lupta pentru înfăptuirea po­liticii partidului creşte şi se întă­reşte continuu unitatea moral­­politică a întregului popor. Recen­tele alegeri de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfa­turile populare au confirmat încă­­odată aprobarea plină de însufle­ţire de care se bucură în mase politica partidului, contribuind la întărirea mai departe a statului socialist, în care stăpîni­eşte po­porul, la dezvoltarea neîntreruptă a unităţii moral-politice a poporu­lui, a coeziunii sale strînse în ju­rul partidului şi guvernului. Desfăşurând cu entuziasm şi abnegaţie vasta sa operă de con­strucţie paşnică, poporul român este profund ataşat cauzei păcii. Acest ataşament îşi găseşte o ex­presie fidelă în politica externă a ţării noastre, politică la temelia căreia se află prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu Uniunea So­vietică şi celelalte ţări socialiste. Recenta vizită în R.P. Polonă a delegaţiei de partid şi guverna­mentale a R.P.­ Române, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ca şi vizita în ţara noastră a de­legaţiei de partid şi guvernamen­tale­­a R.S. Cehoslovace, au consti­tuit un important aport la dez­voltarea prieteniei şi colaborării romîno-polone şi romîno-ceho­­slovace, la întărirea unităţii lagă­rului socialist. Alături de celelalte ţări socia­liste, R.P. Romînă aduce o con­tribuţie activă la menţinerea şi întărirea păcii. Ţara noastră luptă perseverent pentru micşora­rea încordării internaţionale, pen­tru demascarea şi zădărnicirea uneltirilor cercurilor imperialiste agresive, pentru unirea forţelor mondiale ale păcii, promovînd cu consecvenţă politica leninistă de coexistenţă paşnică. Cu prilejul zilei de 1 Mai, oa­menii muncii din ţara noastră, întregul popor român îşi afirmă cu entuziasm hotărîrea de a în­făptui măreţul program al desă­vârşirii construcţiei socialiste, tra­sat­ de partid, contribuind tot mai mult la creşterea continuă a for­ţei şi coeziunii sistemului socialist mondial; el îşi exprimă solidari­tatea deplină cu masele munci­toare de pretutindeni, cu toate po­poarele care luptă pentru triumful cauzei păcii, libertăţii, democra­ţiei şi progresului social. tdl TEIA RIL ILEIIR AME OJI­ERNE LONDRA Un mare miting al partizanilor dezarmării nucleare Poliţia a arestat 800 de demonstranţi LONDRA 30 (Agerpres).­­ La 29 aprilie a avut loc în piaţa Trafal­gar din Londra un mare miting al partizanilor păcii, organizat de „Comitetul celor 100“ care conduce campania de nesupunere civilă, prin care se urmăreşte ca Anglia să renunţe la cursa înarmărilor nucleare. Participanţii la miting­ au cerut dezarmarea nucleară, lichida­rea bazelor nucleare de pe terito­riul ţării. La miting au fost citite telegrame de salut trimise de luptă­torii pentru pace din Japonia, Franţa, Noua Zeelandă, Australia, Germania occidentală, R.D.G., Gre­cia, ţările scandinave şi ţările afri­cane. După miting demonstranţii s-au încolonat, îndreptîndu-se spre par­lament pentru a protesta împotriva politicii de înarmare atomică pro­movata de guvernul englez. Dru­mul coloanei a fost barat de peste 1.000 de poliţiş­ti,­ care i-au încon­jurat pe demonstranţi, cerîndu-Ie să se împrăştie.­­în semn de protest mii de persoane care participau la această demonstraţie s-au aşezat pe caldarîm. Printre acestea se aflau cunoscutul fruntaş­ al miş­cării pentru pace din Anglia, preo­tul Michael Scott, dramaturgii Ar­­nold Wesker şi Shelagh Delaney, cunoscuta actriţă Vanessa Red­grave şi alţi reprezentanţi de frunte ai vieţii publice. In urma acestei atitudini ferme a demonstranţilor, poliţia a trecut la acţiune. Demonstranţii au fost ridi­caţi cu forţa, aruncaţi în camioane şi transportaţi la poliţie. Pînă seara numărul celor arestaţi s-a ridicat la 800.­­000- ,împreună pentru pace şi fericirea poporului nostru“ Programul electoral al P. C. din Germania BERLIN 30 (Agerpres).­­ La 29 aprilie, ziarul „Neues Deutschland“ a publicat sub titlul „împreună pen­tru pace şi fericirea poporului nos­tru" programul electoral al Partidu­lui Comunist din Germania adoptat la cea de-a 18-a plenară a C.C. al P.C. din Germania. în program se arată că forţele întunecate ale tre­cutului duc din nou în Germania oc­cidentală vechea lor politică de înarmare şi de pregătire a unui război. Militarismul şi cursa înar­mărilor, subliniază P.C. din Germa­nia, au împins de două ori Germa­nia în războaie mondiale. Germania are viitor numai ca stat al păcii şi democraţiei. Pentru acest ţel, pen­tru o Germanie a păcii luptă P.C. din Germania încă de la constituirea sa. Programul cere alegătorilor vest­­germani să lupte pentru anularea imediată a interdicţiei Partidului Co­munist din Germania. P.C. din Germania îndeamnă pe alegători să nu voteze pentru candi­daţii partidelor burgheze care spri­jină guvernul Adenauer. Voturile pentru candidaţii partidului social­­democrat, se arată în program, nu vor fi nici ele împotriva politicii lui Adenauer şi Strauss, împotriva po­liticii războiului atomic. Programul cuprinde chemarea ca luptei electorale să i se imprime car­­acterul unei mişcări populare îm­potriva înarmării atomice a Germa­niei occidentale, pentru pace şi feri­cirea poporului german. * I.­­o.o- La Congresul electoral al P. S. D. G. Pe poziţii învechite... BONN 30 (Agerpres).­­ La 28 a­­prilie în clădirea „Beethovenhalle“ a avut loc Congresul electoral al P.S.D.G. Ollenhauer, preşedintele P.S.D.G., şi C. Schmid, lider al partidului, au declarat că P.S.D.G. rămâne pe po­ziţiile programului de la Godesberg, care, după cum se ştie, repre­zintă renunţarea la toate princi­piile tradiţionale ale social-democra­­ţiei. In cuvîntarea Sa, primarul Berli­nului occidental, Willi Brandt, can­didatul P.S.D.G. la postul de cance­lar, a expus „programul guverna­mental“ al P.S.D.G. în legătură cu alegerile în Bundestag din toamna aceasta. Cuvîntarea lui Brandt a arătat limpede că în domeniul politicii ex­terne şi în problemele militare ac­tuala conducere a P.S.D.G. se men­ţine pe aceleaşi poziţii ca şi guver­nul vest-german şi partidul de gu­­vernămînt U.C.D. Brandt şi-a rea­firmat devotamentul faţă de N.A.T.O. şi a spus că legăturile mi­­litaro-politice ale R.F.G. cu Occiden­tul sunt „inalienabile“ şi că piatra unghiulară a politicii R.F.G. tre­buie să, o, constituie alianţă cu S.U.A. Brandt, a sprijinit poziţia lui Strauss cu privire la­­ „necesitatea" înarmării Bundeswehrului cu arma atomică, în numele P.S.D.G., Brandt a de­clarat că este gata să lase mai de­parte pe umerii poporului finanţa­rea continuării cursei înarmărilor. Brandt nu a prezentat nici un fel de propuneri concrete pentru rezol­varea unificării paşnice a Germa­niei. El a respins în mod categoric singura cale posibilă pent­ru realiza­rea acestui scop — tratativele din­tre reprezentanţii R.D.G. şi R.F.G. Prost campioni­­le box De ieri, amatorii de box sunt în posesia listei celor 10 noi campioni ai ţării pe anul în curs. Actuala ediţie a competiţiei a constituit un prilej de afirmare a unor tineri şi talentaţi boxeri (I. Dinu, V. Ba­dea, C. Anton, V. Mîrza, C. Du­mitraşcu, P. Mentzel, Şt. Vitus, FI. Pătraşcu). Ieri dimineaţă, în pofida unei ploi reci, peste 10.000 de spectatori au venit pe stadionul Republicii pentru a urmări cele 10 partide ale finalelor de box. Revelaţia acestor campionate a fost tînărul Virgil Badea, în vîrstă de­ 19 ani, ajustor-mon­­tor la uzinele „23 August“ din Ca­pitală. După ce în reuniunile pre­cedente a dispus de D. Rizea şi M. Balaş, metalurgistul a cîştigat titlul de campion la categoria mijlocie-mică, învingînd net în finală pe Gh. Neagu. O comportare remarcabilă a avut şi tînărul tîm­­plar din Constanţa, Ion Dinu, noul campion al ţării la categoria semi­­uşoară. Dintre boxerii experimentaţi, cei mai în formă s-au dovedit C. Gheorghiu şi M. Stoian. In întîlni­­rea cu I. Monea, gălăţeanul Ştefan Cojan a dovedit din nou că se află în real progres, decizia pronunţată în defavoarea lui fiind discu­tabilă. Iată rezultatele înregis­trate în finale în ordinea ce­lor 10 categorii : M. Dobrescu­­ (C.C.A.) b.p. L. Ambrus (Dinamo) ; A. Olteanu (Metalul) b.p. N. Puiu (Progresul) ; C. Gheorghiu (Dinamo) b.p. I. Turcu (C.C.A.) ; I. Dinu (Fa­rul) b.p. V. Czekeli (C.C.A.) ; I. Mi­­halik (Dinamo) b.p. I. Marin (Pro­gresul) ; M. Stoian (Progresul) b.p. V. Mîrza (C.S.M. Cluj) ; V. Badea (Metalul) b.ab. Gh. Neagu (Farul) ; I. Monea (Dinamo) b.p. Şt. Cojan (C.S.M. Galaţi) ; Gh. Negrea (C.C.A.) b.ab. M. Nicolau (Energia) ; V. Ma­­riuţan (Dinamo) b. ab. N. Motoc (Rapid); O. A. usine, start în „Cursa Păcii" VARŞOVIA (prin telefon). Varşo­via găzduieşte de cîteva zile pe cei mai valoroşi ciclişti amatori din Eu­ropa. Ei vor­ pleca mîine în cea de-a 14-a ediţie a „Cursei Păcii“. în a­­ceastă ediţie vor lua startul 15 echi­pe reprezentative : R. P. Bulgaria, R. D. Germană, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Elveţia, R. P. Romînă, R. P. Ungară, R. S. Cehoslovacă, Uniunea Sovietică, Franţa, Olanda, Anglia, Iugoslavia şi R. P. Polonă. Interesul pentru această tradiţio­nală competiţie ciclistă este deose­bit de mare. In faţa hotelului „Warszawa“ sunt prezenţi de dimi­neaţă pînă seara numeroşi iubitori ai ciclismului, care comentează şansele concurenţilor. Ieri dimineaţă echipa Uniunii So­vietice a fost nevoită să-şi amîne cu cîteva minute plecarea la antre­nament. Cicliştii sovietici au fost în­conjuraţi de numeroşi fotografi, operatori ai televiziunii şi cinema­tografiei şi... o mulţime de simpati­zanţi. Kapitonov dădea în dreapta şi stînga... autografe. Ziarele poloneze apărute în ulti­mele zile acordă un spaţiu larg co­mentariilor referitoare la noua edi­ţie a „Cursei Păcii“. Ieri „Trybuna Ludu“ a publicat o pagină întrea­gă despre această întrecere sportiv­i­vă. Specialiştii fac aprecieri despre­­ Gustav Adolf Schur, considerat ru- J flerul nr. 1 al echipei R. D. Germa­ne. Ziarul de specialitate „Preze­­glad Sportowy“ consideră că for­maţiile Uniunii Sovietice şi R. D. Germane sunt foarte omogene, fapt pentru care victoria pe echipe ar putea să revină uneia dintre ele. Cicliştii români au făcut cîteva an­trenamente. Sîmbătă după-amiază au parcurs 60 km. pe şoselele din împrejurimile Varşoviei, iar dumini­că dimineaţa încă aproape 100 km. pe traseul primei etape. Prima etapă, a cărei lungime fu­sese iniţial stabilită la 111 km., a fost mărită cu încă 25 km, aşa că mîine marţi 2 mai, cicliştii vor avea de parcurs un traseu lung de 136 km. I. DUMITRIU Funeraliile prof. ing. Dimitrie Praporgescu Duminică dimineaţa au avut loc funeraliile prof. ing. Dimitrie Pra­­porgescu, ambasadorul R. P. Ro­mâne în R. P. Polonă­Sicriul cu corpul neînsufleţit a fost depus în sala Casei de cul­tură a sindicatelor din Capitală. La catafalc au fost depuse co­roane de flori din partea Consiliu­lui de Stat şi Consiliului de Mi­niştri al R. P. Române, Ministeru­lui Afacerilor Externe, Ministeru­lui Invăţămîntului şi Culturii, din partea unor instituţii şi organiza­ţii ale oamenilor muncii. Au fost, de asemenea, depuse coroane din partea Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Polone, Mi­nisterului Afacerilor Externe al R. P. Polone, corpului diplomatic din Varşovia, Ambasadei R. P. Po­lone la Bucureşti. In cursul dimineţii numeroşi oa­meni ai muncii au venit să aducă defunctului un ultim salut. La catafalc au făcut de gardă tovarăşii Corneliu Mănescu, mi­nistrul Afacerilor Externe, Ştefan Bălan, adjunct al ministrului în­­văţămîntului şi Culturii, reprezen­tanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, precum şi am­basadorul R. P. Polone la Bucu­reşti, Janusz Zambrowicz, şi mem­bri ai ambasadei. La ora 11 a avut loc adunarea de doliu. Luînd cuvîntul în numele Mi­nisterului Invăţămîntului şi Cul­turii şi Consiliului Central A.S.I.T., tov. Ştefan Bălan a arătat că prin încetarea din viaţă a profesorului Dimitrie Praporgescu, invăţămîntul şi ştiinţele tehnice din ţara noastră pierd un apreciat profesor, un dis­tins cercetător şi un neobosit mili­tant pe tărîmul activităţii obşteşti. Prof. ing. Dimitrie Praporgescu, a spus vorbitorul, rămîne pentru noi o pildă vie de pasiune în muncă şi de devotament faţă de partid şi de poporul­­muncitor. Au mai luat cuvîntul tov. I. Vla­siu, în­ numele lucrătorilor Minis­terului Afacerilor Externe, şi tov. V. Nicolau, rectorul Institutului de construcţii, din partea profesorilor şi studenţilor acestui institut, care au adus un ultim omagiu tovarăşu­lui Dimitrie Praporgescu. In numele C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, al Con­siliului de Stat şi guvernului R.P. Polone, ambasadorul Janusz Zăm­­­ browicz a relevat activitatea neo­bosită dusă de tov. Dimitrie Pra­porgescu pentru întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare polono- române. Ambasadorul R.P. Polone a depus la catafalc ordinul „Polo­nia Restituta“ cu stea, pe care Consiliul de Stat al R.P. Polone l-a conferit post-mortem tov. Dimitrie Praporgescu. Tov. Grigore Geamănu, secreta­rul Consiliului de Stat, a dat ci­tire Decretului Consiliului de Stat al R.P. Romíne pentru conferirea post-mortem a Ordinului „Steaua Republicii Populare Romíne“ clasa I, profesorului inginer Dimitrie Pra­porgescu, pentru contribuția deose­bită adusă in opera de construire a socialismului. Cortegiul funerar s-a îndreptat apoi spre cimitirul Ghencea. îna­inte de înhumare a luat cuvîntul tov. Aurel Mălnăşan, adjunct al mi­nistrului Afacerilor Externe. Evo­­cînd personalitatea şi activitatea rodnică depusă de tov. Dimitrie Praporgescu, vorbitorul a arătat că defunctul lasă amintirea unui to­varăş devotat care, pînă în ultima clipă a vieţii, s-a dovedit a fi un fiu credincios al partidului şi poporului nostru, un demn reprezentant al ţării noastre peste hotare. Ca am­basador la Varşovia el a contribuit la dezvoltarea colaborării dintre ţă­rile noastre socialiste, la adîncirea cunoaşterii reciproce şi prieteniei în­tre popoarele român şi polonez, unite în lupta comună pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. A avut loc apoi ceremonia înhu­man. (Agerpres) -pro- ­000- INFORMAŢII • Duminică a sosit în Capitală, la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, scriitorul islandez Halldor Laxness, laureat al Premiului Lenin ,,Pentru întărirea păcii între popoare“, laureat al Premiului „Nobel“ pentru litera­tură. • In sala Palatului R.P. Romíno a avut loc, duminică cel de-al treilea concert din ciclul sim­foniilor lui Beethoven. Orchestra sim­fonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu", dirijată de artistul poporu­lui George Georgescu, a interpretat simfoniile a IV-a si a Vil-a. (Agerpres) Guvernul grec interpelat în parlament ATENA. 30 (Agerpres). —­ TASS. La 28 aprilie, deputaţii I._ Psesali­­dis, I. Iliu, A. Brilakis şi N. Σi*­tikis —­ lideri ai partidului Uniu­nea democrată de stingă (E.D.A.), au interpelat guvernul în parla­ment protestînd cu hotărîre împo­triva declaraţiei pe care primul ministru grec, Karamanlis, a fă­­cut-o în cursul recentei sale vizite în S.U.A., declaraţie prin care a­­cesta sprijinea politica S.U.A­ faţă de Cuba Si Imos. Deputaţii subliniază că agre­siunea piraterească a mercenarilor americani împotriva Cubei şi po­litica de provocări a S.U.A. faţă de Cuba şi Laos sunt condamnate cu indignare de poporul grec ca şi de celelalte popoare ale lumii. Opinia publică din Grecia, se arată în interpelare, este profund îngrijorată de ştirile apărute recent în presa engleză cu privire la fap­tul că în Grecia există depozite care cresc rapid de arme reveleare şi de tăcerea pe care o păstrează gu­vernul in această problemă. Deputaţii au cerut să fie discu­tată politica guvernului şi parla­mentul să fie informat despre obli­gaţiile pe care guvernul grec şi le-a asumat faţă de S.U.A., în cursul recentei vizite a lui Karamanlis în această ţară, faţă de Germania occidentală , potrivit recentelor acorduri economice încheiate cu a­­ceastă ţară, şi faţă de ţările parti­cipante la „piaţa comună“, potrivit acordului cu privire la aderarea Greciei la această piaţă. -or­ FOTBALCampionatul categoriei A Peste 40.000 de spectatori au ur­mărit ieri cuplajul de fotbal din­tre cele patru echipe bucureştene disputat pe stadionul „23 August“. Jucînd cu multă ambiţie, Pro­gresul a obţinut o victorie merita­tă, dispunînd de C.C.A. cu scorul de 2—0 (1—0). Ambele goluri au fost înscrise de Oaidă. Jucătorii de la Progresul s-au prezentat ieri mult mai bine pregătiţi, au luptat pentru fiecare minge, au tras mai mult la poartă şi s-au apărat calm şi organizat în faţa atacurilor echi­pei militare. Spre deosebire de ul­timele evoluţii în faţa publicului bucureştean, ieri echipa C.C.A. a făcut un joc sub posibilităţi. Rapid a învins Dinamo cu 2—1 (1—1). In prima repriză cele două formaţii au practicat un joc în vi­teză, spectaculos. Tot în această repriză s-au marcat două goluri de o rară frumuseţe : Varga pentru Dinamo, dintr-o lovitură liberă de la 25 de metri şi Motroc la un atac rapidist, printr-o foarfecă pes­te cap realizată în mijlocul unui buchet de jucători. In partea a doua a meciului aspectul s-a schim­bat total. S-a practicat un joc în forţă, recurgîndu-se şi de-o parte şi de cealaltă, la durităţi. Arbitrul a fost nevoit să oprească jocul foar­te des pentru a dicta penalizări. Cu cîteva minute înainte de sfîr­­şitul partidei s-a executat o lovi­tură liberă spre poarta echipei Di­namo şi Georgescu înscrie cu capul cel de-al doilea gol al echipei Ra­pid, care a cîştigat astfel partida. Iată celelalte rezultate din ţară : C.S.M.S.-Iaşi — Ştiinţa Cluj 2—0 ; Farul — Steagul Roşu 2—3 ; Ştiin­ţa Timişoara — Corvinul 5—0; Mi­nerul — Petrolul 2—1 (!). Din toate sporturile Echipa selecţionată de baschet a R.P. Romíno a repurtat două vic­torii în primele întîlniri ale pre­liminariilor campionatului euro­pean care se desfăşoară în pre­zent la Belgrad. Sîmbătă seara baschetbaliştii români au reuşit să învingă cu scorul de 68—66 (37—30) redutabila echipă a Franței. Dumi­nică, în cea de-a doua zi a cam­pionatelor, echipa română a între­cut cu 84—66 (46—32) echipa O­­landei. In cadrul preliminariilor campio­natului mondial de fotbal duminică s-a desfăşurat la Rotterdam întilni­­rea dintre echipele Olandei şi R. P. Ungare. Fotbaliştii maghiari au des­făşurat un joc excelent obţinînd vic­toria cu scorul de 3—0 (3—0). Intr-un meci contînd pentru sferturile de finală ale „Cupei campionilor europeni“ la baschet, echipa feminină Slovan Orbis Pra­ga a învins cu scorul de 80—42 echipa C.S.C. Casablanca. Pag. iJ.rÎA4.1. ti A J.* * * «X f CINCMft temnMune INTILNIRE IN ÎNTUNERIC : Patria, București, Flacăra, 1 Mai. PRIMAVARA FETELOR (cinemascop) : Republica: Elena Pavel. ACOPERISUL : Magheru, Gh. Doja, Al. Sahia. RĂZBOIUL VESEL : V. Alecsan­­dri, B. Delavrancea. IN PRAGUL FURTU­NII : I. C. Frimu, 8 Martie, Mioriţa, Liber­tăţii. VOLGA-VOLGA : Lumina, 23 August. DOUA ETAJE DE FERICIRE : Central. SINHA MOCA : Victoria. NU VREAU SA MA ÎNSOR : Maxim Gorki. PUF-PUF — PICTORUL CETĂŢEAN — INSULA MAN­­GUSTELOR — MATERIALE NOI - CUVIN-­ TUL DESPRE MAŞINI : Timpuri Noi. PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII (di­mineaţa) : 13 Septembrie. VACA ŞI PRIZO­NIERUL : (de la 2 mai după-amiază): 13 Septembrie. TOATA LUMEA RIDE, CÂNTA ŞI DANSE­AZA : Tineretului, în­frăţirea între popoare, N. Bălcescu, CIO­CIO­SAN , Al. Popov. OAMENI ŞI STINCI : Griviţa. TAINA CETĂŢII : Cul­tural. POVESTE NORDICA : C-tin David. DOAMNA CU CĂŢELUL : Unirea. DRU­MUL SPRE ÎNALTA SOCIETATE : Arta, M. Eminescu. SOCOTELI GREŞITE : Mun­ca. PAS CU PAS în completare „MÎNDRU FIU AL AFRICII“: T. Vladimirescu, 16 Februarie INSULA FARA NUME, în com­pletare „SĂRBĂTOAREA CUBEI REVOLU­ŢIONARE“ : Moşilor. SFIOASA : Popular. BRAVUL SOLDAT SVEJX : nie Pintilie. CINTECUL MARII : 8 Mai. GARIBALDI : Volga, G. Cosbuc, Olga Bancie. CASA DE PE DOUA STRĂZI : Floreasca. MINDRIE : G. Bacovia. TRILOGIA CALVARUL (cine­mascop) : Drumul Serii. RĂZBOI ŞI­ PAGE (ambele serii) : 30 Decembrie. MEDICUL ŞI VRACIUL : Aurel Vlaicu. TELEVIZIUNE : Ora 10. _ Cuvîntarea tovarășului Chivu Stoica cu prilejul zilei de 1 Mai. In continuare programul va cuprinde : muzică populară romînească, filmul artistic „Mîndrie“, muzică distractivă. 19:00 —­ Pro­gram festiv de 1 Mai care va cuprinde : „De 1 Mai“ — montaj literar. Muzică popu­lară romînească in interpretarea orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii. Din muzica popoarelor. „La iarbă verde" -- emi­siune muzical-distractivă. TIMPUL PROBABIL PENTRU ZILELE DE 2, 8 si 4 MAI. Vreme răcoroasă la în­ceput, apoi ire încălzire uşoară. Cerul va fi schimbător, temporar noros, mai ales după­­amiaza cînd vor cădea ploi sub formă de averse. Vînt potrivit. Temperatura, la în­ceput în scădere, apoi în creştere , noaptea va fi cuprinsă intre 1 și 0 grade, iar ziua între 10 și 20 grade.­ ­.gtCum va fi­n vremea(

Next