Scînteia, mai 1961 (Anul 30, nr. 5151-5181)
1961-05-01 / nr. 5151
·5 ›· Fruntaşi ai întrecerii pentru o înaltă cale In întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a partidului şi a zilei de 1 Mai, oamenii muncii din întreprinderi au dat un puternic avînt întrecerii pentru obţinerea de produse de un înalt nivel calitativ, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, pentru realizarea de economii în producţie. Rezultatele cele mai bune obţinute in producţie sunt înscrise pe panourile şi graficele întrecerii. Fotoreporterul nostru a surprins cîteva aspecte din întrecerea ce se desfăşoară în întreprinderile Capitalei. Tovarăşa Maria Burjan, din comitetul sindicatului de la întreprinderea textilă „Da, eiau, aşează la panoul imn- laşilor in producţia, portretul filatoarei Maria Mitran. Angajamentul Măriei Mitran in cinstea aniversării partidului este de a da zilnic 4 kg. fire peste sarcinile de producţie. Argajomentul a fost îndeplinit şi depăşit: ea a dat zilnic 5 kg. fire de bumbac peste, sarcinile de producţie. Şi numai fire de cea mai bună calitate. ) Brigada din secţia mecanică — vagoane de la Atelierele „Griviţa Roşie“, condusă de Nicolae Dumitraşcu, e una dintre brigăzile cu cele mai bune rezultate in întrecerea pentru calitate. De la Începutul anului şi pînâ în prezent, brigada nu a dat nici un rebut. In fotografie , cîţiva din membrii brigăzii (de la stingă la dreapta) Marin Marin, Ion Boboc, Nicolae Dumitraşcu, Ştefan Andriaşi şi Dumitru Burghel. Pentru măiestria şi precizia cu care lucrează, strungarul Ion Diaconu, de la Atelierele „9 Mai“, n şi-a ciştigat aprecierea tovarăşilor săi de muncă. In fişele controlului tehnic din secţie, piesele pre- Ţ, lucrate de Ion Diaconu sunt Întotdeauna notate l « „Piese de cea mai bună calitate“. „Fiecare decimetru pătrat de piele este valoros“ — spune croitorul in piele Constantin Bratu de la fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie“. El se numără printre fruntaşii întreprinderii in lupta pentru calitate, pentru economisirea materiei prime, îmbinînd in mod judicios tiparele la croitul feţelor de încălţăminte, el a economisit, de la începutul anului şi pînă la 28 aprilie, 5.558 decimetri pătraţi de piele. (Foto : M. Cioc) fíz. 5151 (Urmare din pag. I 2) Prestigiul „mărcii fabricii“, al produselor realizate de industria noastră socialistă este acum o chestiune de cinste şi de onoare pentru fiecare, participant la întrecerea socialistă, pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră. Realizările despre care oamenii muncii raportează cu mîndrie la acest 1 Mai partidului şi guvernului vin să se adauge şirului de strălucite victorii obţinute de-a lungul anilor de poporul nostru în construcţia socialistă a ţării. Astăzi, oriunde îţi îndrepţi privirea, vezi marile schimbări pe care socialismul — care a învins m patria noastră — le-a adus în viaţa poporului şi a ţării întregi. Pe baza aplicării consecvente de către partid a politicii leniniste de industrializare a ţării, a fost, făurită o industrie puternică, a cărei producţie globală e azi de peste 5 ori mai mare decît cea mai înaltă producţie atinsă pe vremuri, în vechea Romînie burghezo-moşierească. Adinei transformări înnoitoare s-au petrecut şi în lumea satelor noastre — îţi trecut cufundate în mizerie şi sărăcie. In agricultură, cooperativizarea a fost în linii mari înfăptuită ; producţia agricolă vegetală şi animală creşte an de an. Ca urmare a dezvoltării economiei naţionale, a crescut continuu avuţia ţării , şi aceasta a dat posibilitate partidului şi guvernului să ia noi şi noi măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. Au luat un mare avînt în ţara noastră invăţămîntul, arta şi ştiinţa. „A rămas de domeniul trecutului imaginea vechii Românii înapoiate economic, anexă agrară şi furnizoare de materii prime pentru puterile imperialiste — arăta tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, la adunarea electorală de la sala Floreasca din Capiitală. Tot mai clar se profiează înfăţişarea nouă a ţării, cu o industrie în continuă dezvoltare, cu o agricultură socialistă mecanizată, cu o cultură înfloritoare, unde viaţa economică, politică, socială pulsează cu vigoare pretutindeni, în toate regiunile şi raioanele, în toate oraşele şi comunele“. In lupta pentru înfăptuirea politicii partidului creşte şi se întăreşte continuu unitatea moralpolitică a întregului popor. Recentele alegeri de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare au confirmat încăodată aprobarea plină de însufleţire de care se bucură în mase politica partidului, contribuind la întărirea mai departe a statului socialist, în care stăpînieşte poporul, la dezvoltarea neîntreruptă a unităţii moral-politice a poporului, a coeziunii sale strînse în jurul partidului şi guvernului. Desfăşurând cu entuziasm şi abnegaţie vasta sa operă de construcţie paşnică, poporul român este profund ataşat cauzei păcii. Acest ataşament îşi găseşte o expresie fidelă în politica externă a ţării noastre, politică la temelia căreia se află prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Recenta vizită în R.P. Polonă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Române, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ca şi vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentalea R.S. Cehoslovace, au constituit un important aport la dezvoltarea prieteniei şi colaborării romîno-polone şi romîno-cehoslovace, la întărirea unităţii lagărului socialist. Alături de celelalte ţări socialiste, R.P. Romînă aduce o contribuţie activă la menţinerea şi întărirea păcii. Ţara noastră luptă perseverent pentru micşorarea încordării internaţionale, pentru demascarea şi zădărnicirea uneltirilor cercurilor imperialiste agresive, pentru unirea forţelor mondiale ale păcii, promovînd cu consecvenţă politica leninistă de coexistenţă paşnică. Cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenii muncii din ţara noastră, întregul popor român îşi afirmă cu entuziasm hotărîrea de a înfăptui măreţul program al desăvârşirii construcţiei socialiste, trasat de partid, contribuind tot mai mult la creşterea continuă a forţei şi coeziunii sistemului socialist mondial; el îşi exprimă solidaritatea deplină cu masele muncitoare de pretutindeni, cu toate popoarele care luptă pentru triumful cauzei păcii, libertăţii, democraţiei şi progresului social. tdl TEIA RIL ILEIIR AME OJIERNE LONDRA Un mare miting al partizanilor dezarmării nucleare Poliţia a arestat 800 de demonstranţi LONDRA 30 (Agerpres). La 29 aprilie a avut loc în piaţa Trafalgar din Londra un mare miting al partizanilor păcii, organizat de „Comitetul celor 100“ care conduce campania de nesupunere civilă, prin care se urmăreşte ca Anglia să renunţe la cursa înarmărilor nucleare. Participanţii la miting au cerut dezarmarea nucleară, lichidarea bazelor nucleare de pe teritoriul ţării. La miting au fost citite telegrame de salut trimise de luptătorii pentru pace din Japonia, Franţa, Noua Zeelandă, Australia, Germania occidentală, R.D.G., Grecia, ţările scandinave şi ţările africane. După miting demonstranţii s-au încolonat, îndreptîndu-se spre parlament pentru a protesta împotriva politicii de înarmare atomică promovata de guvernul englez. Drumul coloanei a fost barat de peste 1.000 de poliţişti, care i-au înconjurat pe demonstranţi, cerîndu-Ie să se împrăştie.în semn de protest mii de persoane care participau la această demonstraţie s-au aşezat pe caldarîm. Printre acestea se aflau cunoscutul fruntaş al mişcării pentru pace din Anglia, preotul Michael Scott, dramaturgii Arnold Wesker şi Shelagh Delaney, cunoscuta actriţă Vanessa Redgrave şi alţi reprezentanţi de frunte ai vieţii publice. In urma acestei atitudini ferme a demonstranţilor, poliţia a trecut la acţiune. Demonstranţii au fost ridicaţi cu forţa, aruncaţi în camioane şi transportaţi la poliţie. Pînă seara numărul celor arestaţi s-a ridicat la 800.000- ,împreună pentru pace şi fericirea poporului nostru“ Programul electoral al P. C. din Germania BERLIN 30 (Agerpres). La 29 aprilie, ziarul „Neues Deutschland“ a publicat sub titlul „împreună pentru pace şi fericirea poporului nostru" programul electoral al Partidului Comunist din Germania adoptat la cea de-a 18-a plenară a C.C. al P.C. din Germania. în program se arată că forţele întunecate ale trecutului duc din nou în Germania occidentală vechea lor politică de înarmare şi de pregătire a unui război. Militarismul şi cursa înarmărilor, subliniază P.C. din Germania, au împins de două ori Germania în războaie mondiale. Germania are viitor numai ca stat al păcii şi democraţiei. Pentru acest ţel, pentru o Germanie a păcii luptă P.C. din Germania încă de la constituirea sa. Programul cere alegătorilor vestgermani să lupte pentru anularea imediată a interdicţiei Partidului Comunist din Germania. P.C. din Germania îndeamnă pe alegători să nu voteze pentru candidaţii partidelor burgheze care sprijină guvernul Adenauer. Voturile pentru candidaţii partidului socialdemocrat, se arată în program, nu vor fi nici ele împotriva politicii lui Adenauer şi Strauss, împotriva politicii războiului atomic. Programul cuprinde chemarea ca luptei electorale să i se imprime caracterul unei mişcări populare împotriva înarmării atomice a Germaniei occidentale, pentru pace şi fericirea poporului german. * I.o.o- La Congresul electoral al P. S. D. G. Pe poziţii învechite... BONN 30 (Agerpres). La 28 aprilie în clădirea „Beethovenhalle“ a avut loc Congresul electoral al P.S.D.G. Ollenhauer, preşedintele P.S.D.G., şi C. Schmid, lider al partidului, au declarat că P.S.D.G. rămâne pe poziţiile programului de la Godesberg, care, după cum se ştie, reprezintă renunţarea la toate principiile tradiţionale ale social-democraţiei. In cuvîntarea Sa, primarul Berlinului occidental, Willi Brandt, candidatul P.S.D.G. la postul de cancelar, a expus „programul guvernamental“ al P.S.D.G. în legătură cu alegerile în Bundestag din toamna aceasta. Cuvîntarea lui Brandt a arătat limpede că în domeniul politicii externe şi în problemele militare actuala conducere a P.S.D.G. se menţine pe aceleaşi poziţii ca şi guvernul vest-german şi partidul de guvernămînt U.C.D. Brandt şi-a reafirmat devotamentul faţă de N.A.T.O. şi a spus că legăturile militaro-politice ale R.F.G. cu Occidentul sunt „inalienabile“ şi că piatra unghiulară a politicii R.F.G. trebuie să, o, constituie alianţă cu S.U.A. Brandt, a sprijinit poziţia lui Strauss cu privire la „necesitatea" înarmării Bundeswehrului cu arma atomică, în numele P.S.D.G., Brandt a declarat că este gata să lase mai departe pe umerii poporului finanţarea continuării cursei înarmărilor. Brandt nu a prezentat nici un fel de propuneri concrete pentru rezolvarea unificării paşnice a Germaniei. El a respins în mod categoric singura cale posibilă pentru realizarea acestui scop — tratativele dintre reprezentanţii R.D.G. şi R.F.G. Prost campionile box De ieri, amatorii de box sunt în posesia listei celor 10 noi campioni ai ţării pe anul în curs. Actuala ediţie a competiţiei a constituit un prilej de afirmare a unor tineri şi talentaţi boxeri (I. Dinu, V. Badea, C. Anton, V. Mîrza, C. Dumitraşcu, P. Mentzel, Şt. Vitus, FI. Pătraşcu). Ieri dimineaţă, în pofida unei ploi reci, peste 10.000 de spectatori au venit pe stadionul Republicii pentru a urmări cele 10 partide ale finalelor de box. Revelaţia acestor campionate a fost tînărul Virgil Badea, în vîrstă de 19 ani, ajustor-montor la uzinele „23 August“ din Capitală. După ce în reuniunile precedente a dispus de D. Rizea şi M. Balaş, metalurgistul a cîştigat titlul de campion la categoria mijlocie-mică, învingînd net în finală pe Gh. Neagu. O comportare remarcabilă a avut şi tînărul tîmplar din Constanţa, Ion Dinu, noul campion al ţării la categoria semiuşoară. Dintre boxerii experimentaţi, cei mai în formă s-au dovedit C. Gheorghiu şi M. Stoian. In întîlnirea cu I. Monea, gălăţeanul Ştefan Cojan a dovedit din nou că se află în real progres, decizia pronunţată în defavoarea lui fiind discutabilă. Iată rezultatele înregistrate în finale în ordinea celor 10 categorii : M. Dobrescu (C.C.A.) b.p. L. Ambrus (Dinamo) ; A. Olteanu (Metalul) b.p. N. Puiu (Progresul) ; C. Gheorghiu (Dinamo) b.p. I. Turcu (C.C.A.) ; I. Dinu (Farul) b.p. V. Czekeli (C.C.A.) ; I. Mihalik (Dinamo) b.p. I. Marin (Progresul) ; M. Stoian (Progresul) b.p. V. Mîrza (C.S.M. Cluj) ; V. Badea (Metalul) b.ab. Gh. Neagu (Farul) ; I. Monea (Dinamo) b.p. Şt. Cojan (C.S.M. Galaţi) ; Gh. Negrea (C.C.A.) b.ab. M. Nicolau (Energia) ; V. Mariuţan (Dinamo) b. ab. N. Motoc (Rapid); O. A. usine, start în „Cursa Păcii" VARŞOVIA (prin telefon). Varşovia găzduieşte de cîteva zile pe cei mai valoroşi ciclişti amatori din Europa. Ei vor pleca mîine în cea de-a 14-a ediţie a „Cursei Păcii“. în această ediţie vor lua startul 15 echipe reprezentative : R. P. Bulgaria, R. D. Germană, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Elveţia, R. P. Romînă, R. P. Ungară, R. S. Cehoslovacă, Uniunea Sovietică, Franţa, Olanda, Anglia, Iugoslavia şi R. P. Polonă. Interesul pentru această tradiţională competiţie ciclistă este deosebit de mare. In faţa hotelului „Warszawa“ sunt prezenţi de dimineaţă pînă seara numeroşi iubitori ai ciclismului, care comentează şansele concurenţilor. Ieri dimineaţă echipa Uniunii Sovietice a fost nevoită să-şi amîne cu cîteva minute plecarea la antrenament. Cicliştii sovietici au fost înconjuraţi de numeroşi fotografi, operatori ai televiziunii şi cinematografiei şi... o mulţime de simpatizanţi. Kapitonov dădea în dreapta şi stînga... autografe. Ziarele poloneze apărute în ultimele zile acordă un spaţiu larg comentariilor referitoare la noua ediţie a „Cursei Păcii“. Ieri „Trybuna Ludu“ a publicat o pagină întreagă despre această întrecere sportivivă. Specialiştii fac aprecieri despre Gustav Adolf Schur, considerat ru- J flerul nr. 1 al echipei R. D. Germane. Ziarul de specialitate „Prezeglad Sportowy“ consideră că formaţiile Uniunii Sovietice şi R. D. Germane sunt foarte omogene, fapt pentru care victoria pe echipe ar putea să revină uneia dintre ele. Cicliştii români au făcut cîteva antrenamente. Sîmbătă după-amiază au parcurs 60 km. pe şoselele din împrejurimile Varşoviei, iar duminică dimineaţa încă aproape 100 km. pe traseul primei etape. Prima etapă, a cărei lungime fusese iniţial stabilită la 111 km., a fost mărită cu încă 25 km, aşa că mîine marţi 2 mai, cicliştii vor avea de parcurs un traseu lung de 136 km. I. DUMITRIU Funeraliile prof. ing. Dimitrie Praporgescu Duminică dimineaţa au avut loc funeraliile prof. ing. Dimitrie Praporgescu, ambasadorul R. P. Române în R. P. PolonăSicriul cu corpul neînsufleţit a fost depus în sala Casei de cultură a sindicatelor din Capitală. La catafalc au fost depuse coroane de flori din partea Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, din partea unor instituţii şi organizaţii ale oamenilor muncii. Au fost, de asemenea, depuse coroane din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Polone, Ministerului Afacerilor Externe al R. P. Polone, corpului diplomatic din Varşovia, Ambasadei R. P. Polone la Bucureşti. In cursul dimineţii numeroşi oameni ai muncii au venit să aducă defunctului un ultim salut. La catafalc au făcut de gardă tovarăşii Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Ştefan Bălan, adjunct al ministrului învăţămîntului şi Culturii, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, precum şi ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz, şi membri ai ambasadei. La ora 11 a avut loc adunarea de doliu. Luînd cuvîntul în numele Ministerului Invăţămîntului şi Culturii şi Consiliului Central A.S.I.T., tov. Ştefan Bălan a arătat că prin încetarea din viaţă a profesorului Dimitrie Praporgescu, invăţămîntul şi ştiinţele tehnice din ţara noastră pierd un apreciat profesor, un distins cercetător şi un neobosit militant pe tărîmul activităţii obşteşti. Prof. ing. Dimitrie Praporgescu, a spus vorbitorul, rămîne pentru noi o pildă vie de pasiune în muncă şi de devotament faţă de partid şi de poporulmuncitor. Au mai luat cuvîntul tov. I. Vlasiu, în numele lucrătorilor Ministerului Afacerilor Externe, şi tov. V. Nicolau, rectorul Institutului de construcţii, din partea profesorilor şi studenţilor acestui institut, care au adus un ultim omagiu tovarăşului Dimitrie Praporgescu. In numele C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, al Consiliului de Stat şi guvernului R.P. Polone, ambasadorul Janusz Zăm browicz a relevat activitatea neobosită dusă de tov. Dimitrie Praporgescu pentru întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare polono- române. Ambasadorul R.P. Polone a depus la catafalc ordinul „Polonia Restituta“ cu stea, pe care Consiliul de Stat al R.P. Polone l-a conferit post-mortem tov. Dimitrie Praporgescu. Tov. Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, a dat citire Decretului Consiliului de Stat al R.P. Romíne pentru conferirea post-mortem a Ordinului „Steaua Republicii Populare Romíne“ clasa I, profesorului inginer Dimitrie Praporgescu, pentru contribuția deosebită adusă in opera de construire a socialismului. Cortegiul funerar s-a îndreptat apoi spre cimitirul Ghencea. înainte de înhumare a luat cuvîntul tov. Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe. Evocînd personalitatea şi activitatea rodnică depusă de tov. Dimitrie Praporgescu, vorbitorul a arătat că defunctul lasă amintirea unui tovarăş devotat care, pînă în ultima clipă a vieţii, s-a dovedit a fi un fiu credincios al partidului şi poporului nostru, un demn reprezentant al ţării noastre peste hotare. Ca ambasador la Varşovia el a contribuit la dezvoltarea colaborării dintre ţările noastre socialiste, la adîncirea cunoaşterii reciproce şi prieteniei între popoarele român şi polonez, unite în lupta comună pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. A avut loc apoi ceremonia înhuman. (Agerpres) -pro- 000- INFORMAŢII • Duminică a sosit în Capitală, la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, scriitorul islandez Halldor Laxness, laureat al Premiului Lenin ,,Pentru întărirea păcii între popoare“, laureat al Premiului „Nobel“ pentru literatură. • In sala Palatului R.P. Romíno a avut loc, duminică cel de-al treilea concert din ciclul simfoniilor lui Beethoven. Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu", dirijată de artistul poporului George Georgescu, a interpretat simfoniile a IV-a si a Vil-a. (Agerpres) Guvernul grec interpelat în parlament ATENA. 30 (Agerpres). — TASS. La 28 aprilie, deputaţii I._ Psesalidis, I. Iliu, A. Brilakis şi N. Σi*tikis — lideri ai partidului Uniunea democrată de stingă (E.D.A.), au interpelat guvernul în parlament protestînd cu hotărîre împotriva declaraţiei pe care primul ministru grec, Karamanlis, a făcut-o în cursul recentei sale vizite în S.U.A., declaraţie prin care acesta sprijinea politica S.U.A faţă de Cuba Si Imos. Deputaţii subliniază că agresiunea piraterească a mercenarilor americani împotriva Cubei şi politica de provocări a S.U.A. faţă de Cuba şi Laos sunt condamnate cu indignare de poporul grec ca şi de celelalte popoare ale lumii. Opinia publică din Grecia, se arată în interpelare, este profund îngrijorată de ştirile apărute recent în presa engleză cu privire la faptul că în Grecia există depozite care cresc rapid de arme reveleare şi de tăcerea pe care o păstrează guvernul in această problemă. Deputaţii au cerut să fie discutată politica guvernului şi parlamentul să fie informat despre obligaţiile pe care guvernul grec şi le-a asumat faţă de S.U.A., în cursul recentei vizite a lui Karamanlis în această ţară, faţă de Germania occidentală , potrivit recentelor acorduri economice încheiate cu această ţară, şi faţă de ţările participante la „piaţa comună“, potrivit acordului cu privire la aderarea Greciei la această piaţă. -or FOTBALCampionatul categoriei A Peste 40.000 de spectatori au urmărit ieri cuplajul de fotbal dintre cele patru echipe bucureştene disputat pe stadionul „23 August“. Jucînd cu multă ambiţie, Progresul a obţinut o victorie meritată, dispunînd de C.C.A. cu scorul de 2—0 (1—0). Ambele goluri au fost înscrise de Oaidă. Jucătorii de la Progresul s-au prezentat ieri mult mai bine pregătiţi, au luptat pentru fiecare minge, au tras mai mult la poartă şi s-au apărat calm şi organizat în faţa atacurilor echipei militare. Spre deosebire de ultimele evoluţii în faţa publicului bucureştean, ieri echipa C.C.A. a făcut un joc sub posibilităţi. Rapid a învins Dinamo cu 2—1 (1—1). In prima repriză cele două formaţii au practicat un joc în viteză, spectaculos. Tot în această repriză s-au marcat două goluri de o rară frumuseţe : Varga pentru Dinamo, dintr-o lovitură liberă de la 25 de metri şi Motroc la un atac rapidist, printr-o foarfecă peste cap realizată în mijlocul unui buchet de jucători. In partea a doua a meciului aspectul s-a schimbat total. S-a practicat un joc în forţă, recurgîndu-se şi de-o parte şi de cealaltă, la durităţi. Arbitrul a fost nevoit să oprească jocul foarte des pentru a dicta penalizări. Cu cîteva minute înainte de sfîrşitul partidei s-a executat o lovitură liberă spre poarta echipei Dinamo şi Georgescu înscrie cu capul cel de-al doilea gol al echipei Rapid, care a cîştigat astfel partida. Iată celelalte rezultate din ţară : C.S.M.S.-Iaşi — Ştiinţa Cluj 2—0 ; Farul — Steagul Roşu 2—3 ; Ştiinţa Timişoara — Corvinul 5—0; Minerul — Petrolul 2—1 (!). Din toate sporturile Echipa selecţionată de baschet a R.P. Romíno a repurtat două victorii în primele întîlniri ale preliminariilor campionatului european care se desfăşoară în prezent la Belgrad. Sîmbătă seara baschetbaliştii români au reuşit să învingă cu scorul de 68—66 (37—30) redutabila echipă a Franței. Duminică, în cea de-a doua zi a campionatelor, echipa română a întrecut cu 84—66 (46—32) echipa Olandei. In cadrul preliminariilor campionatului mondial de fotbal duminică s-a desfăşurat la Rotterdam întilnirea dintre echipele Olandei şi R. P. Ungare. Fotbaliştii maghiari au desfăşurat un joc excelent obţinînd victoria cu scorul de 3—0 (3—0). Intr-un meci contînd pentru sferturile de finală ale „Cupei campionilor europeni“ la baschet, echipa feminină Slovan Orbis Praga a învins cu scorul de 80—42 echipa C.S.C. Casablanca. Pag. iJ.rÎA4.1. ti A J.* * * «X f CINCMft temnMune INTILNIRE IN ÎNTUNERIC : Patria, București, Flacăra, 1 Mai. PRIMAVARA FETELOR (cinemascop) : Republica: Elena Pavel. ACOPERISUL : Magheru, Gh. Doja, Al. Sahia. RĂZBOIUL VESEL : V. Alecsandri, B. Delavrancea. IN PRAGUL FURTUNII : I. C. Frimu, 8 Martie, Mioriţa, Libertăţii. VOLGA-VOLGA : Lumina, 23 August. DOUA ETAJE DE FERICIRE : Central. SINHA MOCA : Victoria. NU VREAU SA MA ÎNSOR : Maxim Gorki. PUF-PUF — PICTORUL CETĂŢEAN — INSULA MANGUSTELOR — MATERIALE NOI - CUVIN- TUL DESPRE MAŞINI : Timpuri Noi. PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII (dimineaţa) : 13 Septembrie. VACA ŞI PRIZONIERUL : (de la 2 mai după-amiază): 13 Septembrie. TOATA LUMEA RIDE, CÂNTA ŞI DANSEAZA : Tineretului, înfrăţirea între popoare, N. Bălcescu, CIOCIOSAN , Al. Popov. OAMENI ŞI STINCI : Griviţa. TAINA CETĂŢII : Cultural. POVESTE NORDICA : C-tin David. DOAMNA CU CĂŢELUL : Unirea. DRUMUL SPRE ÎNALTA SOCIETATE : Arta, M. Eminescu. SOCOTELI GREŞITE : Munca. PAS CU PAS în completare „MÎNDRU FIU AL AFRICII“: T. Vladimirescu, 16 Februarie INSULA FARA NUME, în completare „SĂRBĂTOAREA CUBEI REVOLUŢIONARE“ : Moşilor. SFIOASA : Popular. BRAVUL SOLDAT SVEJX : nie Pintilie. CINTECUL MARII : 8 Mai. GARIBALDI : Volga, G. Cosbuc, Olga Bancie. CASA DE PE DOUA STRĂZI : Floreasca. MINDRIE : G. Bacovia. TRILOGIA CALVARUL (cinemascop) : Drumul Serii. RĂZBOI ŞI PAGE (ambele serii) : 30 Decembrie. MEDICUL ŞI VRACIUL : Aurel Vlaicu. TELEVIZIUNE : Ora 10. _ Cuvîntarea tovarășului Chivu Stoica cu prilejul zilei de 1 Mai. In continuare programul va cuprinde : muzică populară romînească, filmul artistic „Mîndrie“, muzică distractivă. 19:00 — Program festiv de 1 Mai care va cuprinde : „De 1 Mai“ — montaj literar. Muzică populară romînească in interpretarea orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii. Din muzica popoarelor. „La iarbă verde" -- emisiune muzical-distractivă. TIMPUL PROBABIL PENTRU ZILELE DE 2, 8 si 4 MAI. Vreme răcoroasă la început, apoi ire încălzire uşoară. Cerul va fi schimbător, temporar noros, mai ales dupăamiaza cînd vor cădea ploi sub formă de averse. Vînt potrivit. Temperatura, la început în scădere, apoi în creştere , noaptea va fi cuprinsă intre 1 și 0 grade, iar ziua între 10 și 20 grade. .gtCum va fin vremea(