Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)

1961-10-02 / nr. 5305

Pal 2 Adunările de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază PREOCUPARE PRIIPALA-SiMiiREA CALITĂŢII PRODUSELOR­ ­ Oricărui om îi place să poarte o haină frumoasă, un pantof bun, să aibă­ în casă o mobilă trainică şi lucrată cu gust. în această privinţă exigenţele oamenilor muncii sunt tot mai mari. Şi este firesc să fie aşa, dacă ne gîndim că cei ce pro­duc toate bunurile sunt acum, în ţara noastră, şi principalii lor con­sumatori, înaltul simţ de răspundere cu care membrii de partid privesc lupta pentru buna calitate a pro­duselor s-a vădit şi cu prilejul a­­dunării de dare de seamă şi ale­geri din organizaţia de bază de la secţia de croit a uzinelor „Ianoş Herbak“-Cluj. în cadrul acestei uzine, secţiei de croit îi revine un rol important în asigurarea unor produse de ca­litate. De croitori depinde mult dacă pantoful sau gheaţa va fi un produs reuşit, care să-l bucure pe cumpărător, sau dimpotrivă, va păta „marca fabricii“. în adunarea de alegeri s-a arătat că în acest an calitatea croielilor s-a îmbunătăţit simţitor; s-a redus apreciabil numărul defecţiunilor provenite din cauza croielii. S-a subliniat ca pozitiv faptul că ,la opta pentru ridicarea continuă a calităţii produselor au participat nu numai fruntaşii recunoscuţi ai sec­­tei, ci întregul colectiv. Pentru ma­­oritatea muncitorilor înfăptuirea ozincii „Să realizăm cele mai mici consumuri specifice şi cea mai mnă calitate pe ţară“ a constituit un punct de onoare. Tot ceea ce s-a realizat în această privinţă este nemijlocit legat de munca organi­­aţi­îi de partid. în primele rînduri au fost commi­­niştii, a spus tov. Kelemen Martin, Eroul organizaţiei noastre de bază dat fiecărui comunist sarc­i­ni concrete privind realizarea biectivului principal. Conducerea nor brigăzi de calitate a fost acredinţată unor membri de artid cu multă experienţă ca tova­­ăşii Benkö Samu, Rada Faustin i Delbzes Viorica. Alţii s-au ocu­­at de ridicarea calificării munci­torilor mai tineri. Să înveţi nu e niciodată prea tîrziu. Aşa că, ti­neri şi vîrstnici, comunişti şi mun­citori fără partid, ne-am apucat să învăţăm spre a ne perfecţiona me­todele de muncă. Secţia s-a trans­format intr-o adevărată şcoală. Rezultatul, aşa cum s-a arătat în darea de seamă, este că aproape Comuniştii din întreprinderile j producătoare de bunuri de con- j sum sunt chemaţi să analizeze în I mod deosebit în adunările de j dări de seamă şi alegeri cum se j îndeplineşte sarcina de îmbună-t lăţire continuă a calităţii pro- j duselor şi de lărgire a sortimen- j telor în raport cu cererea con-­­­sumatorilor,­­ toţi croitorii ştiu să mînuiască mai bine modelele, să folosească supra­faţa pieilor, astfel incit să dispară aproape complet deşeurile. Brigăzi altă dată codaşe obţin acum rezul­tate bune. După apariţia Directive­lor C.C. al P.M.R. cu privire la cri­teriile principale ale întrecerii, în­tre o serie de brigăzi întrecerea nu se mai desfăşoară pentru evitarea greşelilor şi a risipei, ci pentru ca toţi muncitorii să lucreze asemenea fruntaşilor. Tovarăşa Leontina Cimpean şi alţi participanţi au arătat că succe­sele cu care colectivul se mîndreşte se datoresc şi altor metode bune folosite de birou, în adunările ge­nerale, a spus vorbitoarea, am dis­cutat de mai multe ori ce trebuie să facem pentru a îmbunătăţi me­todele de croit Punerea în discu­ţia comuniştilor a problemelor prin­cipale ale producţiei a făcut să crească spiritul de răspundere şi participarea la înfăptuirea sarcini­lor. De fiecare dată aceste adunări s-au încheiat cu hotărîri bune care au fost aplicate. De pildă, s-a ho­­tărât ca membri ai biroului orga­nizaţiei de bază să participe la şe­dinţele de analiză în secţiile unde se execută operaţiunile următoare de fabricare a încălţămintei şi unde se vede dacă croiala a fost bună sau nu. Observaţiile făcute aci erau apoi analizate în consfătui­rile de producţie la noi în secţie. Alţi tovarăşi au insistat asupra folosului pe care l-au avut schimbu­rile de experienţă organizate din iniţiativa biroului, demonstraţiile făcute de cei mai buni şefi de bri­gadă. Tov. Maria Neje a vorbit des­pre munca politică desfăşurată pentru mobilizarea întregului co­lectiv la lupta pentru calitate. Ga­zeta de perete, convorbirile orga­nizate de agitatori, a spus ea, au contribuit la crearea atmosferei de întrecere entuziastă în muncă. Din dezbateri a reieşit că lupta pentru calitate a mers mină în mînă cu strădania de a realiza eco­nomii. în­­scopul valorificării mai depline a pieilor, biroul organiza­ţiei de bază a cerut conducerii sec­ţiei să studieze posibilitatea intro­ducerii în fabricaţie a unor sorti­mente de încălţăminte la care să se folosească şi feţe din boxul de la gît; de asemenea, să se facă ti­pizarea şi modificarea tiparelor pentru croirea căptuşelilor la pan­tofii pentru copii. — Mulţi muncitori — a spus în adunare tov. Balazs Carol — au făcut numeroase propuneri de îm­bunătăţire a tehnicii croitului, de îmbinare mai corectă a modelelor, de folosire mai raţională a suprafeţe­lor pieilor Tov. Paraschiva Pastor, candidată de partid, a propus croi­rea şi ştanţarea vipuştilor în dubiu, ceea ce aduce secţiei anual econo­mii de peste 45.000 lei. Biroul a sti­mulat mişcarea pentru realizarea de economii. Au fost confecţionate grafice în care erau trecute zilnic economiile realizate şi situaţia ca­lităţii, ceea ce a stîrnit un interes deosebit. Treptat, pierderile de piele, căptuşeală şi greşelile de croit s-au împuţinat. De la începu­tul anului şi pînă în prezent croi­torii au economisit 5.400 m.p. de piele din care se pot confecţiona circa 30.000 perechi încălţăminte. Un loc central în dezbateri l-au ocupat problemele vieţii interne de partid. Mai mulţi tovarăşi au ară­tat că preocuparea biroului pentru respectarea normelor leniniste în viaţa de partid, pentru activizarea tuturor comuniştilor, a dus la des­făşurarea unei vieţi de partid bo­gate, în care iniţiativa membrilor de partid a gă­sit cîmp larg de des­făşurare, în care critica şi autocri­tica au avut ca urmare lichidarea operativă a multor deficienţe. Munca bună dusă cu activul fără partid a avut ca rezultat creşterea rolului de conducător politic al organizaţiei de bază, a capacităţii sale de mobilizare a unor mase mai largi de oameni ai muncii. S-a cri­ticat în adunare faptul că insufi­cient s-a exercitat controlul asupra desfăşurării învăţămîntului de partid. Adunarea generală a organizaţiei de bază a adoptat o hotărîre în care sînt stabilite măsuri impor­tante pentru îmbunătăţirea conti­nuă a calităţii produselor şi reali­zarea de economii, pentru ridicarea mai departe a nivelului politic-ideo­logic al membrilor şi candidaţilor de partid şi educarea lor comunistă. A fost ales noul birou; ca secre­tar a fost reales tov. Benkö Samu. AL. MUREŞAN coresp. „Scînteii” Pe scurt din întreprinderi HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“), ucilizînd în cadrul adunării de­­egali felul cum s-a desfăşurat­­.Dea in ultimul an şi realizările aţintite, comuniştii din sectorul I­­­lutrspziaderii miniere Teliuc au rt în special atenţie, problemelor date de calitatea minereului. In cadrul discuţiilor, tovarăşii Osma Culcea, Mihai Bara şi alţii a arătat, între altele, că în unele izonturi există prea piuit steril , cauza slabei organizări a eva­­lării şi transportului acestuia, cea ce influenţează asupra calită­­minereului. Au fost criticaţi to­­trăşi ca Gheorgha Blidaru, Ioan una şi alţii care nu dau impor­­iţă alegerii sterilului vizibil şi emulaţiei minereului. Adunarea generală a cerut bl- ului să se ocupe în viitor cu mai alta atenţie de problemele pro­­fcţiei, astfel ca sectorul I să ex­igă cantităţi sporite de minereu o calitate superioară. ★ REGHIN (coresp. „Scrnteii"). U­nitatea reparaţiilor utilajului a stat în centrul dezbaterilor în adu­narea de alegeri a organizaţiei de bază de la întreprinderea forestieră Reghin. Anul acesta, întreprinderea a fost dotată cu 27 fierăstraie me­canice, 4 tractoare, s-au construit 4 funiculare, s-au introdus numeroase mecanisme noi. De funcţionarea a­­cestora în bune condiţiuni depinde îndeplinirea sarcinilor de plan, creşterea productivităţii muncii. In adunare s-a arătat că, la pro­punerea biroului, au fost create 4 brigăzi pentru executarea repara­ţiilor curente şi generale, compuse din muncitori cu înaltă calificare, ca Emil Şerbănuţ, Szász Alexandru şi alţii. Cele 4 brigăzi au executat reparaţii de bună calitate reducînd, totodată, timpul afectat reparaţiilor în medie cu 10 zile. În decursul anu­lui biroul a analizat deseori situa­ţia calităţii reparaţiilor. Ca urmare a faptului că utilajele au funcţionat în bune condiţiuni productivitatea muncii a crescut cu 1­3,3 la sută faţă de plan. Mersul victorios Aflată în peri­oada unor uriaşe prefaceri istorice, omenirea este pro­fund interesata în cunoaşterea per­spectivelor dez­voltării sale vii­toare. încotro Ci ***$ ’ jurul acestei nW/'1“'probleme se des-4 * 7 s'Tk­făşoară o ascuţită \ JL. y bătălie ideologică. Uriaşul ecou in- Cilig ternaţional al ' s­raj«pjSSr$ proiectului nou* El­ sBM&IV' Iui Program al I­­ P.C.U.S. îşi are TM'linrT‘ izvorul tocmai în ■tul că acest manifest comunist timpurilor noastre, sintetizînd rerienţa istorică a luptei revolu­­tare pentru socialism şi bizuin­­se pe legile obiective ale dezvol­­ii sociale, dă un răspuns clar,­nţific, la întrebarea — care este a de mîine a omenirii, hiar şi revista americană „Life", noscută prin atitudinea sa vio­­t anticomunistă, comentînd pro­­ful de Program, a scris : „Comu­­nul are o strategie măreaţă, un n de lungă durată, el este stare să descrie tabloul propriu­­viitor atît de plastic, încît poate avinge milioanele de oameni că s trimis de însăși soarta". Iar al „New York Post“ a recunos­­că lumea capitalistă, ideela­­acesteia, n-are ce contra­re Programului P.C.U.S. „De­a­lul cîtorva ani — constată zia­­cu amărăciune — unii condu­­rri americani s-au ocupat insis­­t de elaborarea unui „ţel naţio­­n şi au ajuns doar la cîteva con­ţii goale..." Ziarul a spus adevă­­rat... nu pînă la capăt. Fapt­e aceste „concluzii“ sînt sterile apără o orînduire perimată, în p ce ideile comunismului, care nvind năzuinţelor popoarelor şi­­ generale a progresului istoric, erese mase tot mai largi. inevitabilitate istorică­­că pe vremea cînd capitalismul afla în perioada ascensiunii sale, x şi Engels au arătat contradic-­ ţiile de neîmpăcat care-l macină, inevitabilitatea lichidării lui şi tre­cerii la o orînduire superioară — socialismul. V. I. Lenin, cercetînd stadiul monopolist al capitalismului — imperialismul — a arătat că acesta este capitalismul în putre­facţie, muribund, ajunul revoluţiei proletare. Confirmînd aceste geniale previ­ziuni, Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a rupt frontul mondial al imperialismului, a transformat socialismul într-o realitate vie pe a şasea parte a globului. Lumea s-a scindat în două sisteme opuse, omenirea a păşit — aşa cum arăta Lenin — în perioada istorică a „prăbuşirii capitalismului în an­samblul lui şi a naşterii societăţii socialiste". Prin munca plină de abnegaţie a poporului sovietic, condus de par­tidul comunist, socialismul a învins pe deplin şi definitiv în Uniunea Sovietică. Biruinţa revoluţiilor so­cialiste într-un şir de ţări din Eu­­ropa şi Asia, după cel de-al doilea război mondial, a adus noi popoare pe drumul socialismului, care s-a transformat într-un sistem mondial, cuprinzînd peste o treime din populaţia globului. O grea lovitură a primit imperia­lismul prin destrămarea accelerată a sistemului colonial, al doilea fe­nomen, ca importanţă istorică, după formarea sistemului socialist mondial. Apologeţii capitalismului, în efor­turile lor de a fundamenta „vitali­tatea“ şi „veşnicia“ capitalismului, încearcă să acrediteze ideea că in­succesele acestuia s-ar datora u­­nor „greşeli“ în politica sta­telor capitaliste. Ar fi de ajuns, chipurile, să se îndrepte aceste gre­şeli, pentru ca lumea să se întoar­că din nou în făgaşul vechi. Astfel Henry Kissinger, consilier al gru­pului unit al şefilor de stat major din S.U.A., consideră, în cartea sa „Arma atomică şi politica externă“, că Statele Unite n-au reuşit în pe­rioada în care deţineau monopolul armei atomice să împiedice extin­derea socialismului numai pentru că n-ar fi elaborat o strategie în stare să transforme acest monopol într-un mijloc eficient al politicii; cu alte cuvinte, se ridică la rang de teorie politica de pe poziţii de forţă. Se vede că aceşti domni n-au tras nici o concluzie din lecţiile istoriei. Oare n-au încercat şi alţii, Înaintea lor, să împiedice dezvolta­rea socialismului cu forţa, prin intervenţia armată, blocada econo­mică, comploturi şi diversiuni de tot felul împotriva tinerei Puteri Sovietice, iar mai tîrziu, prin asmu­ţirea împotriva ei a fiarei hitleriste? Rezultatele se cunosc. Orice fel de „strategii“ ar inventa cercurile di­riguitoare ale lumii capitaliste, ele nu vor putea să împiedice declinul capitalismului, trecerea omenirii de la capitalism la socialism, deoarece acesta este rezultatul logic al dez­voltării sociale. Realitatea contemporană eviden­ţiază nu numai caracterul inevita­bil al trecerii de la orînduirea veche, perimată istoriceşte la orîn­duirea nouă, plină de vitalitate, dar şi accelerarea acestui proces. Proiectul de Program al P.C.U.S., pe baza unei profunde analize a realităţilor epocii, dezvoltă în mod creator învăţătura marxist-leninistă cu privire la inevitabilitatea victo­riei noii orînduiri. El proiectează o puternică lumină asupra factori­lor care accelerează ritmul evolu­ţiei istorice în zilele noastre. Forţa determinantă a dezvoltării istorice Epoca trecerii de la o orîn­duire socială la alta cuprinde în mod inevitabil un moment istoric în care forţele noii orîn­duiri sociale devin precumpăni­toare asupra forţelor vechii socie­tăţi. Un asemenea moment istoric trăim în prezent. Aşa cum se arată în proiectul de Program al P. C. U. S„ imperialismul şi-a pierdut irevocabil puterea asupra majorităţii omenirii. Conţinutul principal, direcţia principală şi particularităţile principale ale dez­voltării istorice a omenirii sunt determinate de sistemul mondial socialist, de forţele care luptă îm­potriva imperialismului, pentru transformarea socialistă a societăţii. Ţăriie socialiste îşi exercită principala lor înrîurire asupra dez­voltării mondiale prin construcția economică. Proiectul de Program al P.C.U.S. conturează cu claritate perspectiva foarte apropiată cînd sistemul socialist mondial va ob­ţine victoria hotărîtoare în între­cerea economică cu capitalismul, îşi va asigura precumpănirea în ceea ce priveşte volumul global al producţiei industriale şi agricole. O uriaşă contribuţie la obţinerea acestei victorii aduce Uniunea So­vietică. Faţă de 1913, ea şi-a sporit producţia globală industrială de peste 40 de ori, producţia mijloace­lor de producţie de 93 de ori, ajungind să ocupe primul loc în Europa şi al doilea loc în lume în ce priveşte volumul producţiei in­dustriale. Aşa cum se prevede în proiectul de Program al P.C.U.S., pînă în 1970 Uniunea Sovietică, creînd baza tehnică-materială a co­munismului, va întrece în ceea ce priveşte producţia pe cap de lo­cuitor S.U.A., cea mai puternică şi bogată ţară a capitalismului, iar pînă în 1980, va lăsa cu mult în urmă actualul volum global al producţiei industriale a S.U.A. Cit de măreţe sunt sarcinile prevăzute de proiectul de Pro­gram se vede din faptul că în 1980 Uniunea Sovietică va produce o cantitate de oţel egală cu produc­ţia actuală a tuturor ţărilor la un loc, şi mai multă energie electrică decit producţia actuală a tuturor centralelor electrice din lume. Prevederile proiectului de Pro­gram în domeniul ridicării nivelu­lui de trai arată cu o mare forţă de convingere că în comunism to­tul se creează pentru popor, în nu­mele fericirii lui, „în timp ce tot ce poate oferi guvernul englez sunt re­duceri, restricţii şi prudenţă — recu­noaşte cu amărăciune ziarul englez „Daily Herald“ — el (proiectul de Program, n.n.) oferă îndrăzneală şi expansiune tot mai largă". Iar zia­rul reacţionar francez „Le Monde" nu şi-a putut reţine exclamarea: „Te cuprinde ameţeala cînd citeşti acest program. Locuinţe, transporturi, medicamente gratuite, zi de lucru de 6 ore — pe scurt, peste 20 de ani belşugul asigurat Alaturi de Uniunea Sovietică îşi aduc aportul la dezvoltarea şi în­tărirea forţei sistemului mondial socialist, la asigurarea victoriei lui în întrecerea paşnică cu capitalis­mul, şi celelalte ţări socialiste. Deşi au pornit aproape toate de la un nivel redus al dezvoltării indus­triei, ţările socialiste şi-au creat o industrie dezvoltată, au a­­juns în decursul unui singur deceniu (1950—1959) să-şi spo­rească ponderea în producţia mondială — la cărbune de la 28,2 la 49,8 la sută, la petrol de la 8,4 la 15 la sută, la oţel de la 19,2 la 30,9 la sută. Astfel, se evidenţiază, şi în cadrul sistemului socialist, accelerarea ritmului evoluţiei isto­rice, în contrast cu situaţia din lumea capitalistă, unde puterile imperia­liste frînează progresul ţărilor mai slabe pentru a le menţine în de­pendenţă economică şi politică, în cadrul marii comunităţi socialiste colaborarea frăţească dintre ţări, şi în primul rînd sprijinul multilate­ral al Uniunii Sovietice — atît sub forma ajutorului material, îndrep­tat spre direcţiile cheie pentru fău­rirea noii orînduiri, cît şi sub forma experienţei fără egal acumulate în construirea socialismului şi comu­nismului , dă posibilitate fiecărei ţări să-şi grăbească ritmul de dez­voltare. Pe bună dreptate în proiec­tul de Program al P.C.U.S. se arată că „existenţa Uniunii Sovietice în­lesneşte şi accelerează considerabil construirea socialismului în ţările de democraţie populară”. Este semnificativ că în timp ce Uniunii Sovietice i-au trebuit, în condiţiile încercuirii capitaliste, circa 20 de ani pentru a construi socialismul, celelalte ţări socialiste au obţinut succese hotărîtoare în construirea socialismului într-un timp mult mai scurt, unele din ele aflîndu-se acum în perioada con­struirii societăţii socialiste dezvol­tate. Congresul al III-lea al P.M.R., consfinţind victoria socialismului în ţara noastră, a deschis poporu­lui muncitor perspectiva luminoasă a desăvîrşirii construcţiei socialis­te pînă în 1965, şi a trecerii trep­tate la comunism. Dezvoltarea ţărilor socialiste în cadrul sistemului mondial al socia­lismului, folosirea legităţilor şi a­­vantajelor acestuia, deschid pers­p­ectiva trecerii lor la comunism în imitele aceleiaşi epoci istorice, înaintarea ţărilor socialiste spre culmile strălucitoare ale comunis­mului grăbeşte progresul social în lumea întreagă, influenţează în tot mai mare măsură clasa muncitoare, promotoarea progresului social, re­voluţionează minţile oamenilor muncii din ţările capitaliste. Este uşor de închipuit ce uriaşă rezo­nanţă va avea nu numai în ţările slab dezvoltate ale Africii, Asiei, Americii Latine, dar şi în ţări ca­pitaliste dezvoltate, unde zeci de milioane de oameni suferă de pe urma şomajului cronic, a crizelor economice, înfăptuirea în U.R.S.S. a unor asemenea măsuri ca tre­cerea la cea mai scurtă zi şi săp­­tămină de lucru­ din lume, des­fiinţarea impozitelor, creşterea considerabilă a veniturilor popu­laţiei şi a consumului popular, gratuitatea învăţămîntului de toa­te gradele, a asistenţei medi­cale, folosirea gratuită a locuinţelor şi serviciilor comunale şi transpor­turilor etc. Aşa cum se arată în proiectul de Program al P.C.U.S., cînd poporul sovietic se va bucura de binefacerile comunismului, noi sute de milioane de oameni de pe pămînt vor spune: „Noi sîntem pentru comunism !“. Capitalismul — cel mai mare obstacol în calea progresului Transformarea socialismului în forţa conducătoare a dezvoltării mondiale are loc pe fondul agra­vării continue a crizei generale a capitalismului. Esenţa capitalismului, ca orîn­duire în contradicţie cu interesele vitale ale omenirii, se manifestă deosebit de evident în incapacitatea sa de a folosi pe deplin forţele de producţie pe care le-a creat. „Dacă secolul al XX-lea...— se arată In proiectul de Program al P.C.U.S. — n-a pus pînă acum capăt mize­riei a sute de milioane de oameni şi n-a adus belşug de bunuri ma­teriale şi spirituale tuturor oame­nilor de pe Pămînt, de vină este numai capitalismul". într-o ţară ca S.U.A. — mult lăudata so­cietate a „prosperităţii generale" — economia este zguduită periodic de crize, care apar tot mai des, în timp ce înainte de război se re­petau la fiecare 7—10 ani, în pe­rioada postbelică revin la 3 sau 4 ani. Aproape 6 milioane de oameni nu pot găsi de lucru, în timp ce o parte considerabilă a capacităţilor de producţie rămîn nefolosite. „In 1954 — arăta economistul ameri­can A. Hansen — erau nefolosite 10 la sută din capacităţile de pro­ducţie, iar in 1958 — 20 la sută. In prezent, diferenţa dintre capacităţi şi gradul de folosire a lor a ajuns la 23 la sută". Este semnificativ faptul că în ul­timele două decenii producţia in­dustrială a crescut în S.UA. de nu­mai 2,5 ori, faţă de o creştere de 5,2 ori în U.R.S.S. In timp ce con­ducătorii citadelei capitalismului se gîndesc la un spor anual de 5 la sută pentru economia americană ca la unul din visurile cele mai fru­moase, proiectul de Program al P.C.U.S. prevede pentru următorii 10 ani sporirea volumului produc­ţiei industriale de circa doua ori şi jumătate, iar în decurs de 20 de ani, de cel puţin 6 ori. „Dinamismul dezvoltării industriei sovietice este pentru capitalism asemenea unui marş funebru" — a scris econo­mistul american D. Granik. Omenirea intră în prezent în pe­rioada unei măreţe revoluţii teh­­nico-ştiinţifice, dar în timp ce capitalismul pune stavile în ca­lea ei, transformă progresul tehnic într-o năpastă pentru oamenii mun­cii, socialismul dimpotrivă, creează condiţii pentru progresul nelimitat al ştiinţei şi tehnicii. Tocmai aceste condiţii vor permite să se înfăptuia­scă în U.R.S.S. — în decursul următo­rilor 20 de ani — deplina electrifica­re a ţării, mecanizarea complexă şi automatizarea tot mai deplină a pro­ducţiei, chimizarea celor mai im­portante ramuri ale economiei, dez­voltarea unor noi tipuri de energie şi de materiale, să se elaboreze me­tode de influenţare a condiţiilor climatice, să se obţină tot mai mari progrese în cucerirea spaţiului cos­mic. Contrastul izbitor dintre avîn­­tul ştiinţei şi tehnicii în condiţiile socialismului şi comunismului şi încătuşarea lor în ţările capitaliste pune şi mai puternic în lumină ca­racterul perimat al capitalismului, devenit cel mai mare obstacol în calea progresului omenirii. Burghezia monopolistă caută o ieşire din dificultăţile generate de contradicţiile capitalismului prin dezvoltarea capitalismului monopo­list de stat, în fenomenele noi, le­gate de aceasta — ca, de pildă, a­­mestecul statului în procesul re­producţiei capitaliste — ideologii burgheziei, socialiştii de dreapta şi revizioniştii îşi caută „noi argu­mente" pentru afirmaţiile lor că statul capitalist ar obţine o armonie socială şi o prospe­ritate generală, ar asigura trans­formarea capitalismului... în socia­lism. Faptele arată insă că în con­diţiile capitalismului monopolist de stat natura capitalismului nu se schimbă, caracterul lui reacţio­nar se accentuează, deoarece mo- H SHUTEK­ Pă muntele Meztecăniş (Vatra Dornei), la cea mai înaltă cota (1.223 m.), a fost dată in folosinţă zilele acestea o cabană turistică. Cabana are un restaurant şi pa­tru camere pentru odihna turişti­lor care poposesc aci. In foto­grafie , noua cabană turistică „Mastecăniş“. (Foto N. Turcu) Scrisorile corespon­denţilor voluntari din această săptămînă ne-au adus veşti des­pre munca însufleţită a colectivelor de mun­citori din întreprinderi pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan, îmbu­nătăţirea calităţii pro­duselor şi realizarea de economii. La depou­ de loco­motive C.F.R. Simeria — ne scrie corespon­dentul voluntar Emil Breju — prin transpor­tarea de trenuri cu to­naj sporit, s-au remor­cat, în 18 zile, 8.800 tone in plus, ceea ce echivalează cu şase garnituri de trenuri. Aceasta a adus econo­mii de combustibil convenţional în va­loare de 49.000 lei. Şi mecanicii de loco­motivă din cadrul Di­recţiei regionale C.F.R. Craiova, au remorcat un mare număr de tre­nuri cu un tonaj sporit. Din scrisoarea tovarăşului Dimitrie Golocenţa aflăm că fruntaşii acestor reali­zări sunt meccipicii Ion Mogoşan, Nicolae Ni­colae , Ion Chiriţoiu, Nicolae Pănesiu, Con­stantin Megan, Eugen Opran şi alţii. Brigada de produc­ţie nr. 24 de la fabrica de postav din oraşul Buhuşi — ne informea­ză corespondenta vo­luntară Virginica Pinti­­lia — s-a situat în fruntea întrecerii pen­tru sporirea volumului de produse şi îmbună­tăţirea calităţii. Aceas­tă brigadă (condusă de Cornelia Vrînceanu — una din cele mai harnice muncitoare din sector) îşi depă­şeşte în medie sarci­nile lunare de plan cu 10—15 la sută. Colectarea fierului vechi pentru oţelării constituie preocuparea multor brigăzi de mun­că patriotică din ţară. De la secţia LI a sta­ţiei C.F.R. Caransebeş au plecat spre oţelării in ace­l an 770 tone fier vechi. De aseme­nea organizaţiile UTM nr. 1 şi­ 3 de la Ate­lierele de reparat ma­terial rulant din oraşul Ploieşti au colectat într-o singură săptămî­­nă 20 de tone de fier vechi, iar muncitorii de la sectorul de foraj Lilieşti, au predat I.C.M.-ului în cursul trimestrului al treilea 137.187 kg. fier vechi şi 24.640 kg. fontă. Despre asemenea ac­ţiuni ne informează corespondenţii volun­tari Gh. Nichita, Ionel Mirea, Mică Bratesin. Corespondenţii vo­luntari de la sate ne-au scris că recolta­tul culturilor de toam­nă, în multe localităţi este pe terminate. Din scrisorile tri­mise de colectivistul Constantin Slemin din comuna Bechet­­ aflăm că în gospodăriile co­lective din Gîngiova şi Măceşu de Jos, raio­nul Segarcea, se re­coltează ultimele su­prafeţe cu porumb. Membrii celor 12 gospodării colective deservite de S.M.T. Cenei, raionul Timi­şoara — ne scrie tova­răşul Nicolae Plopea­­nu — au pregătit pen­tru insăminţări peste 2.000 ha. din cele 7.700 prevăzute. Gospodă­riile din Checea, Căr­­piniş şi altele au ter­minat semănatul or­zului. Despre mersul lucrărilor agricole de toamnă ne-au mai scris şi colectivistul Dumi­tru Dumitru din Sei­menii Mici, raionul Medgidia, Marin Lefter de la G.A.S. Borduşani, raionul Feteşti ş.a. In vederea sezo­nului rece unităţile comerţului de stat şi cooperatist au luat mă­suri să pună la dispo­ziţia consumatorilor un volum sporit de mărfuri — ne informea­ză corespondenţii vo­luntari Cheorghe Negri­­cioiu din comuna Sîn­­petru Mare, raionul Sinnicolau Mare, Mihai Diaconescu din oraşul Rupea, Lupu Burcou­x din Bârlad, Alexandru Soa­ţă din oraşul Tr. Seve­rin, Blau Sigismund din Oradea. Din alte scrisori, aflăm că, în aceste zile, la căminele cul­turale din raionul Ro­şiori de Vede, comu­na Negreşti, raionul Piatra Neamţ, comuna Deleni, raionul Vaslui, s-au făcut pregătiri pentru activitatea cult­­urală din timpul ier­nii. Autorii scrisorilor Ovidiu Gherman, Mihai Ailincăi, Victor Vasiliu ne vestesc că la aceste cămine s-a făcut cu­răţenia şi amenajările necesare, aprovizio­narea cu combustibil, creindu-se condiţii pen­­tru desfăşurarea unei bogate activităţi cul­turale pe timpul iernii. Zilele trecute, la că­minul cultural din co­muna Tiream, raionul Cărei — scrie cores­pondentul voluntar Vasile Pop — Ansam­blul Secuiesc de Stat din Tg. Mureş a pre­zentat un spectacol în faţa a peste 350 de colectivişti. Nr. 6305 Sortimente noi Cooperativa „Arta lemnului" din Capitală are 6 unităţi. Cu ocazia a­­dunării de dare de seamă şi ale­geri a fost subliniat faptul că cerin­ţele populaţiei pentru produsele cooperativei au crescut. De curâd, s-a creat un nou centru de coman­dă pentru mobilă şi rulouri de fe­restre în strada Lizeanu 35, precum şi două centre noi de reparat mo­bilă şi tapiţerie in strada Lizeanu şi Şerban Vodă. Preocupindu-se de imbogăţirea gamei de sortimente, cooperativa a produs în acest an 150 de articole noi de jucării, artizanat şi bibelouri. Produsele cooperativei sunt tot mai mult solicitate datorită calităţii lor şi felului de prezentare. Unităţile cooperativei au fost dotate cu noi utilaje, efectuîndu-se totodată lu­crări de reparaţii şi amenajări în­­tr-o serie de ateliere. Membrii coo­peratori, în frunte cu comuniştii, au realizat anul acesta importante eco­nomii (peste 240.000 lei), reducând simţitor preţul de cost al produselor. Premiere cinematografice Prezentăm, pe scurt, cîteva Ri­me care intră suprahuna aceasta, în premieră, pe ecranele cinematogra­felor din Capitală. „Ziua unei artiste" — este un film de metraj mijlociu închinat vieţii şi activităţii multilaterale a neuitatei artiste a poporului, Lucia Sturdza Bulandra. Acest medalion cinemato­grafic înfăţişează cîteva din creaţii­le din ultimii ani ale marei noastre actriţe (scene din „Citadela sfărî­­mată", „Profesiunea d-nei Warren“, „Nu se ştie niciodată“, „Vassa Je­­leznova", „Mamourette“), reconsti­tuie, pe baza unui album de fotogra­­fii, momente din biografia Luciei Sturdza Bulandra, evocă bogata sa activitate socială, pedagogică.­­ „Din toamnă pinâ-n primăvară", o realizare a studioului „Lenfilm" (re­gia Viktor Sokolov). Filmul — a că­rui acţiune se petrece în zilele noas­tre — înfăţişează un episod din viaţa unei tinere învăţătoare sovietice, pledînd pentru încredere în oameni. „Cinci cartuşe", un film realizat de studiourile „Defa“-Berlin. Acţiu­nea se petrece în timpul războiului civil din Spania, evocînd emoţio­nant lupta eroică a trupelor republi­cane democrate spaniole şi a bri­găzilor internaţionale de voluntari împotriva fasciştilor franchişti. Re­gia filmului este semnată de Frank Beyer. „O familie de revoluţionari" — producţie a studioului din Pekin — evocă eroismul patrioţilor chinezi care şi-au jertfit viaţa pentru cauza revoluţiei, pentru eliberarea naţio­nală şi socială a Chinei. Marea lup­tă a poporului este oglindită în a­­cest film în viaţa unei familii obiş­nuite, în existenţa unei femei chi­neze. în rolul eroinei principale a filmului apare actriţa lui Lan, pre­miată la Festivalul internaţional al filmului de la Moscova-1961. „Marele război" — o producţie a studiourilor italiene. Este o evocare, cu mijloace de comedie adesea a­­mară, a anilor primului război mon­dial. Eroii filmului sunt doi ostaşi, a­­ căror soartă prilejuieşte cineaştilor demascarea, într-o măsură, a fan­faronadei patriotarde a burgheziei italiene, a caracterului impopular al războiului imperialist. (Regia — Mario Monicelli). -090­­ Din programul spectacolelor teatrale din ţara de la 3 octombrie pînă la 11 octombrie IAŞI OPERA DE STAT: Fau­l — miercuri 4; Capra cu trai iezi — sîmbătă 7; Aida — duminică 8; TEATRUL NAŢIO­NAL „VASILE ALECSANDRI“: Prietena mea Pix — marţi 3, joi 5, duminică 8 ; Passaca­glia (premieră) — vineri 6, sîmbătă 7. TEA­TRUL EVREIESC DE STAT : Timpul nou are cuvîntul (spectacol de estradă) — miercuri 4, joi 5 ; Oameni care tac — sîm­bătă 7 ; Bravo mie, sunt ieşean (spectacol de estradă) — duminică 8 ! Secunda 58 — du­minică 8. CLUJ TEATRUL NAŢIONAL : Oameni care tac — marţi 3, Joi 5 ; In căutarea bucu­riei — vineri 6 ; Take, lanke şi Cadir — duminică 8 ; Căsătoria — duminică 8. TEA­TRUL MAGHIAR DE STAT : Chef boie­resc (premieră) — miercuri 4, vineri 6, luni 9 ; Oameni care tac — sîmbătă 7 ; Povestea unei iubiri — duminică 8. CRAIOVA TEATRUL NAŢIONAL : Inşir-tet mărgărite — marţi 8, vineri 6 ; Pădurea — miercuri , 4, duminică 8 ; Passacaglia — joi 5­­ Milionarii — sîmbătă 7, duminică 8. BACAU TEATRUL DE STAT : Moartea unui comis-voiajor (în turneu) — luni 1 (Cluj), marţi 3 (Vatra Dornei), miercuri 4 (Suceava), joi 5 (Botoşani), vineri 6 (Fălti­­ceni), sîmbătă 7 (Paşcani), duminică 8 (Iaşi), luni 9 (Bîrlad). ORADEA TEATRUL DE STAT Secţia ro­mînă : Ultima oră — miercuri 4, viitori 8, sîmbătă 7, duminică 8. Secţia maghiară: Celebrul 702 — joi 5, Prinţesa circului (ope­retă) duminică 8. TIMIŞOARA TEATRUL DE STAT : Cele­brul 702 — marţi 3, sîmbătă 7 ; Milionarii — joi 5 ; Poveste din Irkutsk — duminică 8­­ „ Vulpea şi strugurii — duminică 8. TEA­TRUL GERMAN DE STAT : Ogoare scu­fundate (premieră) — miercuri 4 ; Vinovaţi fără vină — vineri 8; Carmeni care tec — sîmbătă 7 ; Motanul încălţat — duminică 8 (orele 10); Titanic vals — duminică 8 (orele 15). TEATRUL MAGHIAR DE STAT : Ce­lebrul 702 — luni 2 ; Student in medicină — marţi 8 ; Secunda 58 — joi 5, duminică 8.

Next