Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)
1961-10-02 / nr. 5305
Pal 2 Adunările de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază PREOCUPARE PRIIPALA-SiMiiREA CALITĂŢII PRODUSELOR Oricărui om îi place să poarte o haină frumoasă, un pantof bun, să aibă în casă o mobilă trainică şi lucrată cu gust. în această privinţă exigenţele oamenilor muncii sunt tot mai mari. Şi este firesc să fie aşa, dacă ne gîndim că cei ce produc toate bunurile sunt acum, în ţara noastră, şi principalii lor consumatori, înaltul simţ de răspundere cu care membrii de partid privesc lupta pentru buna calitate a produselor s-a vădit şi cu prilejul adunării de dare de seamă şi alegeri din organizaţia de bază de la secţia de croit a uzinelor „Ianoş Herbak“-Cluj. în cadrul acestei uzine, secţiei de croit îi revine un rol important în asigurarea unor produse de calitate. De croitori depinde mult dacă pantoful sau gheaţa va fi un produs reuşit, care să-l bucure pe cumpărător, sau dimpotrivă, va păta „marca fabricii“. în adunarea de alegeri s-a arătat că în acest an calitatea croielilor s-a îmbunătăţit simţitor; s-a redus apreciabil numărul defecţiunilor provenite din cauza croielii. S-a subliniat ca pozitiv faptul că ,la opta pentru ridicarea continuă a calităţii produselor au participat nu numai fruntaşii recunoscuţi ai sectei, ci întregul colectiv. Pentru maoritatea muncitorilor înfăptuirea ozincii „Să realizăm cele mai mici consumuri specifice şi cea mai mnă calitate pe ţară“ a constituit un punct de onoare. Tot ceea ce s-a realizat în această privinţă este nemijlocit legat de munca organiaţiîi de partid. în primele rînduri au fost comminiştii, a spus tov. Kelemen Martin, Eroul organizaţiei noastre de bază dat fiecărui comunist sarcini concrete privind realizarea biectivului principal. Conducerea nor brigăzi de calitate a fost acredinţată unor membri de artid cu multă experienţă ca tovaăşii Benkö Samu, Rada Faustin i Delbzes Viorica. Alţii s-au ocuat de ridicarea calificării muncitorilor mai tineri. Să înveţi nu e niciodată prea tîrziu. Aşa că, tineri şi vîrstnici, comunişti şi muncitori fără partid, ne-am apucat să învăţăm spre a ne perfecţiona metodele de muncă. Secţia s-a transformat intr-o adevărată şcoală. Rezultatul, aşa cum s-a arătat în darea de seamă, este că aproape Comuniştii din întreprinderile j producătoare de bunuri de con- j sum sunt chemaţi să analizeze în I mod deosebit în adunările de j dări de seamă şi alegeri cum se j îndeplineşte sarcina de îmbună-t lăţire continuă a calităţii pro- j duselor şi de lărgire a sortimen- j telor în raport cu cererea con-sumatorilor, toţi croitorii ştiu să mînuiască mai bine modelele, să folosească suprafaţa pieilor, astfel incit să dispară aproape complet deşeurile. Brigăzi altă dată codaşe obţin acum rezultate bune. După apariţia Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii, între o serie de brigăzi întrecerea nu se mai desfăşoară pentru evitarea greşelilor şi a risipei, ci pentru ca toţi muncitorii să lucreze asemenea fruntaşilor. Tovarăşa Leontina Cimpean şi alţi participanţi au arătat că succesele cu care colectivul se mîndreşte se datoresc şi altor metode bune folosite de birou, în adunările generale, a spus vorbitoarea, am discutat de mai multe ori ce trebuie să facem pentru a îmbunătăţi metodele de croit Punerea în discuţia comuniştilor a problemelor principale ale producţiei a făcut să crească spiritul de răspundere şi participarea la înfăptuirea sarcinilor. De fiecare dată aceste adunări s-au încheiat cu hotărîri bune care au fost aplicate. De pildă, s-a hotărât ca membri ai biroului organizaţiei de bază să participe la şedinţele de analiză în secţiile unde se execută operaţiunile următoare de fabricare a încălţămintei şi unde se vede dacă croiala a fost bună sau nu. Observaţiile făcute aci erau apoi analizate în consfătuirile de producţie la noi în secţie. Alţi tovarăşi au insistat asupra folosului pe care l-au avut schimburile de experienţă organizate din iniţiativa biroului, demonstraţiile făcute de cei mai buni şefi de brigadă. Tov. Maria Neje a vorbit despre munca politică desfăşurată pentru mobilizarea întregului colectiv la lupta pentru calitate. Gazeta de perete, convorbirile organizate de agitatori, a spus ea, au contribuit la crearea atmosferei de întrecere entuziastă în muncă. Din dezbateri a reieşit că lupta pentru calitate a mers mină în mînă cu strădania de a realiza economii. înscopul valorificării mai depline a pieilor, biroul organizaţiei de bază a cerut conducerii secţiei să studieze posibilitatea introducerii în fabricaţie a unor sortimente de încălţăminte la care să se folosească şi feţe din boxul de la gît; de asemenea, să se facă tipizarea şi modificarea tiparelor pentru croirea căptuşelilor la pantofii pentru copii. — Mulţi muncitori — a spus în adunare tov. Balazs Carol — au făcut numeroase propuneri de îmbunătăţire a tehnicii croitului, de îmbinare mai corectă a modelelor, de folosire mai raţională a suprafeţelor pieilor Tov. Paraschiva Pastor, candidată de partid, a propus croirea şi ştanţarea vipuştilor în dubiu, ceea ce aduce secţiei anual economii de peste 45.000 lei. Biroul a stimulat mişcarea pentru realizarea de economii. Au fost confecţionate grafice în care erau trecute zilnic economiile realizate şi situaţia calităţii, ceea ce a stîrnit un interes deosebit. Treptat, pierderile de piele, căptuşeală şi greşelile de croit s-au împuţinat. De la începutul anului şi pînă în prezent croitorii au economisit 5.400 m.p. de piele din care se pot confecţiona circa 30.000 perechi încălţăminte. Un loc central în dezbateri l-au ocupat problemele vieţii interne de partid. Mai mulţi tovarăşi au arătat că preocuparea biroului pentru respectarea normelor leniniste în viaţa de partid, pentru activizarea tuturor comuniştilor, a dus la desfăşurarea unei vieţi de partid bogate, în care iniţiativa membrilor de partid a găsit cîmp larg de desfăşurare, în care critica şi autocritica au avut ca urmare lichidarea operativă a multor deficienţe. Munca bună dusă cu activul fără partid a avut ca rezultat creşterea rolului de conducător politic al organizaţiei de bază, a capacităţii sale de mobilizare a unor mase mai largi de oameni ai muncii. S-a criticat în adunare faptul că insuficient s-a exercitat controlul asupra desfăşurării învăţămîntului de partid. Adunarea generală a organizaţiei de bază a adoptat o hotărîre în care sînt stabilite măsuri importante pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi realizarea de economii, pentru ridicarea mai departe a nivelului politic-ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid şi educarea lor comunistă. A fost ales noul birou; ca secretar a fost reales tov. Benkö Samu. AL. MUREŞAN coresp. „Scînteii” Pe scurt din întreprinderi HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“), ucilizînd în cadrul adunării deegali felul cum s-a desfăşurat.Dea in ultimul an şi realizările aţintite, comuniştii din sectorul Ilutrspziaderii miniere Teliuc au rt în special atenţie, problemelor date de calitatea minereului. In cadrul discuţiilor, tovarăşii Osma Culcea, Mihai Bara şi alţii a arătat, între altele, că în unele izonturi există prea piuit steril , cauza slabei organizări a evalării şi transportului acestuia, cea ce influenţează asupra calităminereului. Au fost criticaţi totrăşi ca Gheorgha Blidaru, Ioan una şi alţii care nu dau imporiţă alegerii sterilului vizibil şi emulaţiei minereului. Adunarea generală a cerut bl- ului să se ocupe în viitor cu mai alta atenţie de problemele profcţiei, astfel ca sectorul I să exigă cantităţi sporite de minereu o calitate superioară. ★ REGHIN (coresp. „Scrnteii"). Unitatea reparaţiilor utilajului a stat în centrul dezbaterilor în adunarea de alegeri a organizaţiei de bază de la întreprinderea forestieră Reghin. Anul acesta, întreprinderea a fost dotată cu 27 fierăstraie mecanice, 4 tractoare, s-au construit 4 funiculare, s-au introdus numeroase mecanisme noi. De funcţionarea acestora în bune condiţiuni depinde îndeplinirea sarcinilor de plan, creşterea productivităţii muncii. In adunare s-a arătat că, la propunerea biroului, au fost create 4 brigăzi pentru executarea reparaţiilor curente şi generale, compuse din muncitori cu înaltă calificare, ca Emil Şerbănuţ, Szász Alexandru şi alţii. Cele 4 brigăzi au executat reparaţii de bună calitate reducînd, totodată, timpul afectat reparaţiilor în medie cu 10 zile. În decursul anului biroul a analizat deseori situaţia calităţii reparaţiilor. Ca urmare a faptului că utilajele au funcţionat în bune condiţiuni productivitatea muncii a crescut cu 13,3 la sută faţă de plan. Mersul victorios Aflată în perioada unor uriaşe prefaceri istorice, omenirea este profund interesata în cunoaşterea perspectivelor dezvoltării sale viitoare. încotro Ci ***$ ’ jurul acestei nW/'1“'probleme se des-4 * 7 s'Tkfăşoară o ascuţită \ JL. y bătălie ideologică. Uriaşul ecou in- Cilig ternaţional al ' sraj«pjSSr$ proiectului nou* El sBM&IV' Iui Program al I P.C.U.S. îşi are TM'linrT‘ izvorul tocmai în ■tul că acest manifest comunist timpurilor noastre, sintetizînd rerienţa istorică a luptei revolutare pentru socialism şi bizuinse pe legile obiective ale dezvolii sociale, dă un răspuns clar,nţific, la întrebarea — care este a de mîine a omenirii, hiar şi revista americană „Life", noscută prin atitudinea sa viot anticomunistă, comentînd proful de Program, a scris : „Comunul are o strategie măreaţă, un n de lungă durată, el este stare să descrie tabloul propriuviitor atît de plastic, încît poate avinge milioanele de oameni că s trimis de însăși soarta". Iar al „New York Post“ a recunoscă lumea capitalistă, ideelaacesteia, n-are ce contrare Programului P.C.U.S. „Dealul cîtorva ani — constată ziacu amărăciune — unii condurri americani s-au ocupat insist de elaborarea unui „ţel naţion şi au ajuns doar la cîteva conţii goale..." Ziarul a spus adevărat... nu pînă la capăt. Fapte aceste „concluzii“ sînt sterile apără o orînduire perimată, în p ce ideile comunismului, care nvind năzuinţelor popoarelor şi generale a progresului istoric, erese mase tot mai largi. inevitabilitate istoricăcă pe vremea cînd capitalismul afla în perioada ascensiunii sale, x şi Engels au arătat contradic- ţiile de neîmpăcat care-l macină, inevitabilitatea lichidării lui şi trecerii la o orînduire superioară — socialismul. V. I. Lenin, cercetînd stadiul monopolist al capitalismului — imperialismul — a arătat că acesta este capitalismul în putrefacţie, muribund, ajunul revoluţiei proletare. Confirmînd aceste geniale previziuni, Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a rupt frontul mondial al imperialismului, a transformat socialismul într-o realitate vie pe a şasea parte a globului. Lumea s-a scindat în două sisteme opuse, omenirea a păşit — aşa cum arăta Lenin — în perioada istorică a „prăbuşirii capitalismului în ansamblul lui şi a naşterii societăţii socialiste". Prin munca plină de abnegaţie a poporului sovietic, condus de partidul comunist, socialismul a învins pe deplin şi definitiv în Uniunea Sovietică. Biruinţa revoluţiilor socialiste într-un şir de ţări din Europa şi Asia, după cel de-al doilea război mondial, a adus noi popoare pe drumul socialismului, care s-a transformat într-un sistem mondial, cuprinzînd peste o treime din populaţia globului. O grea lovitură a primit imperialismul prin destrămarea accelerată a sistemului colonial, al doilea fenomen, ca importanţă istorică, după formarea sistemului socialist mondial. Apologeţii capitalismului, în eforturile lor de a fundamenta „vitalitatea“ şi „veşnicia“ capitalismului, încearcă să acrediteze ideea că insuccesele acestuia s-ar datora unor „greşeli“ în politica statelor capitaliste. Ar fi de ajuns, chipurile, să se îndrepte aceste greşeli, pentru ca lumea să se întoarcă din nou în făgaşul vechi. Astfel Henry Kissinger, consilier al grupului unit al şefilor de stat major din S.U.A., consideră, în cartea sa „Arma atomică şi politica externă“, că Statele Unite n-au reuşit în perioada în care deţineau monopolul armei atomice să împiedice extinderea socialismului numai pentru că n-ar fi elaborat o strategie în stare să transforme acest monopol într-un mijloc eficient al politicii; cu alte cuvinte, se ridică la rang de teorie politica de pe poziţii de forţă. Se vede că aceşti domni n-au tras nici o concluzie din lecţiile istoriei. Oare n-au încercat şi alţii, Înaintea lor, să împiedice dezvoltarea socialismului cu forţa, prin intervenţia armată, blocada economică, comploturi şi diversiuni de tot felul împotriva tinerei Puteri Sovietice, iar mai tîrziu, prin asmuţirea împotriva ei a fiarei hitleriste? Rezultatele se cunosc. Orice fel de „strategii“ ar inventa cercurile diriguitoare ale lumii capitaliste, ele nu vor putea să împiedice declinul capitalismului, trecerea omenirii de la capitalism la socialism, deoarece acesta este rezultatul logic al dezvoltării sociale. Realitatea contemporană evidenţiază nu numai caracterul inevitabil al trecerii de la orînduirea veche, perimată istoriceşte la orînduirea nouă, plină de vitalitate, dar şi accelerarea acestui proces. Proiectul de Program al P.C.U.S., pe baza unei profunde analize a realităţilor epocii, dezvoltă în mod creator învăţătura marxist-leninistă cu privire la inevitabilitatea victoriei noii orînduiri. El proiectează o puternică lumină asupra factorilor care accelerează ritmul evoluţiei istorice în zilele noastre. Forţa determinantă a dezvoltării istorice Epoca trecerii de la o orînduire socială la alta cuprinde în mod inevitabil un moment istoric în care forţele noii orînduiri sociale devin precumpănitoare asupra forţelor vechii societăţi. Un asemenea moment istoric trăim în prezent. Aşa cum se arată în proiectul de Program al P. C. U. S„ imperialismul şi-a pierdut irevocabil puterea asupra majorităţii omenirii. Conţinutul principal, direcţia principală şi particularităţile principale ale dezvoltării istorice a omenirii sunt determinate de sistemul mondial socialist, de forţele care luptă împotriva imperialismului, pentru transformarea socialistă a societăţii. Ţăriie socialiste îşi exercită principala lor înrîurire asupra dezvoltării mondiale prin construcția economică. Proiectul de Program al P.C.U.S. conturează cu claritate perspectiva foarte apropiată cînd sistemul socialist mondial va obţine victoria hotărîtoare în întrecerea economică cu capitalismul, îşi va asigura precumpănirea în ceea ce priveşte volumul global al producţiei industriale şi agricole. O uriaşă contribuţie la obţinerea acestei victorii aduce Uniunea Sovietică. Faţă de 1913, ea şi-a sporit producţia globală industrială de peste 40 de ori, producţia mijloacelor de producţie de 93 de ori, ajungind să ocupe primul loc în Europa şi al doilea loc în lume în ce priveşte volumul producţiei industriale. Aşa cum se prevede în proiectul de Program al P.C.U.S., pînă în 1970 Uniunea Sovietică, creînd baza tehnică-materială a comunismului, va întrece în ceea ce priveşte producţia pe cap de locuitor S.U.A., cea mai puternică şi bogată ţară a capitalismului, iar pînă în 1980, va lăsa cu mult în urmă actualul volum global al producţiei industriale a S.U.A. Cit de măreţe sunt sarcinile prevăzute de proiectul de Program se vede din faptul că în 1980 Uniunea Sovietică va produce o cantitate de oţel egală cu producţia actuală a tuturor ţărilor la un loc, şi mai multă energie electrică decit producţia actuală a tuturor centralelor electrice din lume. Prevederile proiectului de Program în domeniul ridicării nivelului de trai arată cu o mare forţă de convingere că în comunism totul se creează pentru popor, în numele fericirii lui, „în timp ce tot ce poate oferi guvernul englez sunt reduceri, restricţii şi prudenţă — recunoaşte cu amărăciune ziarul englez „Daily Herald“ — el (proiectul de Program, n.n.) oferă îndrăzneală şi expansiune tot mai largă". Iar ziarul reacţionar francez „Le Monde" nu şi-a putut reţine exclamarea: „Te cuprinde ameţeala cînd citeşti acest program. Locuinţe, transporturi, medicamente gratuite, zi de lucru de 6 ore — pe scurt, peste 20 de ani belşugul asigurat Alaturi de Uniunea Sovietică îşi aduc aportul la dezvoltarea şi întărirea forţei sistemului mondial socialist, la asigurarea victoriei lui în întrecerea paşnică cu capitalismul, şi celelalte ţări socialiste. Deşi au pornit aproape toate de la un nivel redus al dezvoltării industriei, ţările socialiste şi-au creat o industrie dezvoltată, au ajuns în decursul unui singur deceniu (1950—1959) să-şi sporească ponderea în producţia mondială — la cărbune de la 28,2 la 49,8 la sută, la petrol de la 8,4 la 15 la sută, la oţel de la 19,2 la 30,9 la sută. Astfel, se evidenţiază, şi în cadrul sistemului socialist, accelerarea ritmului evoluţiei istorice, în contrast cu situaţia din lumea capitalistă, unde puterile imperialiste frînează progresul ţărilor mai slabe pentru a le menţine în dependenţă economică şi politică, în cadrul marii comunităţi socialiste colaborarea frăţească dintre ţări, şi în primul rînd sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice — atît sub forma ajutorului material, îndreptat spre direcţiile cheie pentru făurirea noii orînduiri, cît şi sub forma experienţei fără egal acumulate în construirea socialismului şi comunismului , dă posibilitate fiecărei ţări să-şi grăbească ritmul de dezvoltare. Pe bună dreptate în proiectul de Program al P.C.U.S. se arată că „existenţa Uniunii Sovietice înlesneşte şi accelerează considerabil construirea socialismului în ţările de democraţie populară”. Este semnificativ că în timp ce Uniunii Sovietice i-au trebuit, în condiţiile încercuirii capitaliste, circa 20 de ani pentru a construi socialismul, celelalte ţări socialiste au obţinut succese hotărîtoare în construirea socialismului într-un timp mult mai scurt, unele din ele aflîndu-se acum în perioada construirii societăţii socialiste dezvoltate. Congresul al III-lea al P.M.R., consfinţind victoria socialismului în ţara noastră, a deschis poporului muncitor perspectiva luminoasă a desăvîrşirii construcţiei socialiste pînă în 1965, şi a trecerii treptate la comunism. Dezvoltarea ţărilor socialiste în cadrul sistemului mondial al socialismului, folosirea legităţilor şi avantajelor acestuia, deschid perspectiva trecerii lor la comunism în imitele aceleiaşi epoci istorice, înaintarea ţărilor socialiste spre culmile strălucitoare ale comunismului grăbeşte progresul social în lumea întreagă, influenţează în tot mai mare măsură clasa muncitoare, promotoarea progresului social, revoluţionează minţile oamenilor muncii din ţările capitaliste. Este uşor de închipuit ce uriaşă rezonanţă va avea nu numai în ţările slab dezvoltate ale Africii, Asiei, Americii Latine, dar şi în ţări capitaliste dezvoltate, unde zeci de milioane de oameni suferă de pe urma şomajului cronic, a crizelor economice, înfăptuirea în U.R.S.S. a unor asemenea măsuri ca trecerea la cea mai scurtă zi şi săptămină de lucru din lume, desfiinţarea impozitelor, creşterea considerabilă a veniturilor populaţiei şi a consumului popular, gratuitatea învăţămîntului de toate gradele, a asistenţei medicale, folosirea gratuită a locuinţelor şi serviciilor comunale şi transporturilor etc. Aşa cum se arată în proiectul de Program al P.C.U.S., cînd poporul sovietic se va bucura de binefacerile comunismului, noi sute de milioane de oameni de pe pămînt vor spune: „Noi sîntem pentru comunism !“. Capitalismul — cel mai mare obstacol în calea progresului Transformarea socialismului în forţa conducătoare a dezvoltării mondiale are loc pe fondul agravării continue a crizei generale a capitalismului. Esenţa capitalismului, ca orînduire în contradicţie cu interesele vitale ale omenirii, se manifestă deosebit de evident în incapacitatea sa de a folosi pe deplin forţele de producţie pe care le-a creat. „Dacă secolul al XX-lea...— se arată In proiectul de Program al P.C.U.S. — n-a pus pînă acum capăt mizeriei a sute de milioane de oameni şi n-a adus belşug de bunuri materiale şi spirituale tuturor oamenilor de pe Pămînt, de vină este numai capitalismul". într-o ţară ca S.U.A. — mult lăudata societate a „prosperităţii generale" — economia este zguduită periodic de crize, care apar tot mai des, în timp ce înainte de război se repetau la fiecare 7—10 ani, în perioada postbelică revin la 3 sau 4 ani. Aproape 6 milioane de oameni nu pot găsi de lucru, în timp ce o parte considerabilă a capacităţilor de producţie rămîn nefolosite. „In 1954 — arăta economistul american A. Hansen — erau nefolosite 10 la sută din capacităţile de producţie, iar in 1958 — 20 la sută. In prezent, diferenţa dintre capacităţi şi gradul de folosire a lor a ajuns la 23 la sută". Este semnificativ faptul că în ultimele două decenii producţia industrială a crescut în S.UA. de numai 2,5 ori, faţă de o creştere de 5,2 ori în U.R.S.S. In timp ce conducătorii citadelei capitalismului se gîndesc la un spor anual de 5 la sută pentru economia americană ca la unul din visurile cele mai frumoase, proiectul de Program al P.C.U.S. prevede pentru următorii 10 ani sporirea volumului producţiei industriale de circa doua ori şi jumătate, iar în decurs de 20 de ani, de cel puţin 6 ori. „Dinamismul dezvoltării industriei sovietice este pentru capitalism asemenea unui marş funebru" — a scris economistul american D. Granik. Omenirea intră în prezent în perioada unei măreţe revoluţii tehnico-ştiinţifice, dar în timp ce capitalismul pune stavile în calea ei, transformă progresul tehnic într-o năpastă pentru oamenii muncii, socialismul dimpotrivă, creează condiţii pentru progresul nelimitat al ştiinţei şi tehnicii. Tocmai aceste condiţii vor permite să se înfăptuiască în U.R.S.S. — în decursul următorilor 20 de ani — deplina electrificare a ţării, mecanizarea complexă şi automatizarea tot mai deplină a producţiei, chimizarea celor mai importante ramuri ale economiei, dezvoltarea unor noi tipuri de energie şi de materiale, să se elaboreze metode de influenţare a condiţiilor climatice, să se obţină tot mai mari progrese în cucerirea spaţiului cosmic. Contrastul izbitor dintre avîntul ştiinţei şi tehnicii în condiţiile socialismului şi comunismului şi încătuşarea lor în ţările capitaliste pune şi mai puternic în lumină caracterul perimat al capitalismului, devenit cel mai mare obstacol în calea progresului omenirii. Burghezia monopolistă caută o ieşire din dificultăţile generate de contradicţiile capitalismului prin dezvoltarea capitalismului monopolist de stat, în fenomenele noi, legate de aceasta — ca, de pildă, amestecul statului în procesul reproducţiei capitaliste — ideologii burgheziei, socialiştii de dreapta şi revizioniştii îşi caută „noi argumente" pentru afirmaţiile lor că statul capitalist ar obţine o armonie socială şi o prosperitate generală, ar asigura transformarea capitalismului... în socialism. Faptele arată insă că în condiţiile capitalismului monopolist de stat natura capitalismului nu se schimbă, caracterul lui reacţionar se accentuează, deoarece mo- H SHUTEK Pă muntele Meztecăniş (Vatra Dornei), la cea mai înaltă cota (1.223 m.), a fost dată in folosinţă zilele acestea o cabană turistică. Cabana are un restaurant şi patru camere pentru odihna turiştilor care poposesc aci. In fotografie , noua cabană turistică „Mastecăniş“. (Foto N. Turcu) Scrisorile corespondenţilor voluntari din această săptămînă ne-au adus veşti despre munca însufleţită a colectivelor de muncitori din întreprinderi pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea de economii. La depou de locomotive C.F.R. Simeria — ne scrie corespondentul voluntar Emil Breju — prin transportarea de trenuri cu tonaj sporit, s-au remorcat, în 18 zile, 8.800 tone in plus, ceea ce echivalează cu şase garnituri de trenuri. Aceasta a adus economii de combustibil convenţional în valoare de 49.000 lei. Şi mecanicii de locomotivă din cadrul Direcţiei regionale C.F.R. Craiova, au remorcat un mare număr de trenuri cu un tonaj sporit. Din scrisoarea tovarăşului Dimitrie Golocenţa aflăm că fruntaşii acestor realizări sunt meccipicii Ion Mogoşan, Nicolae Nicolae , Ion Chiriţoiu, Nicolae Pănesiu, Constantin Megan, Eugen Opran şi alţii. Brigada de producţie nr. 24 de la fabrica de postav din oraşul Buhuşi — ne informează corespondenta voluntară Virginica Pintilia — s-a situat în fruntea întrecerii pentru sporirea volumului de produse şi îmbunătăţirea calităţii. Această brigadă (condusă de Cornelia Vrînceanu — una din cele mai harnice muncitoare din sector) îşi depăşeşte în medie sarcinile lunare de plan cu 10—15 la sută. Colectarea fierului vechi pentru oţelării constituie preocuparea multor brigăzi de muncă patriotică din ţară. De la secţia LI a staţiei C.F.R. Caransebeş au plecat spre oţelării in acel an 770 tone fier vechi. De asemenea organizaţiile UTM nr. 1 şi 3 de la Atelierele de reparat material rulant din oraşul Ploieşti au colectat într-o singură săptămînă 20 de tone de fier vechi, iar muncitorii de la sectorul de foraj Lilieşti, au predat I.C.M.-ului în cursul trimestrului al treilea 137.187 kg. fier vechi şi 24.640 kg. fontă. Despre asemenea acţiuni ne informează corespondenţii voluntari Gh. Nichita, Ionel Mirea, Mică Bratesin. Corespondenţii voluntari de la sate ne-au scris că recoltatul culturilor de toamnă, în multe localităţi este pe terminate. Din scrisorile trimise de colectivistul Constantin Slemin din comuna Bechet aflăm că în gospodăriile colective din Gîngiova şi Măceşu de Jos, raionul Segarcea, se recoltează ultimele suprafeţe cu porumb. Membrii celor 12 gospodării colective deservite de S.M.T. Cenei, raionul Timişoara — ne scrie tovarăşul Nicolae Plopeanu — au pregătit pentru insăminţări peste 2.000 ha. din cele 7.700 prevăzute. Gospodăriile din Checea, Cărpiniş şi altele au terminat semănatul orzului. Despre mersul lucrărilor agricole de toamnă ne-au mai scris şi colectivistul Dumitru Dumitru din Seimenii Mici, raionul Medgidia, Marin Lefter de la G.A.S. Borduşani, raionul Feteşti ş.a. In vederea sezonului rece unităţile comerţului de stat şi cooperatist au luat măsuri să pună la dispoziţia consumatorilor un volum sporit de mărfuri — ne informează corespondenţii voluntari Cheorghe Negricioiu din comuna Sînpetru Mare, raionul Sinnicolau Mare, Mihai Diaconescu din oraşul Rupea, Lupu Burcoux din Bârlad, Alexandru Soaţă din oraşul Tr. Severin, Blau Sigismund din Oradea. Din alte scrisori, aflăm că, în aceste zile, la căminele culturale din raionul Roşiori de Vede, comuna Negreşti, raionul Piatra Neamţ, comuna Deleni, raionul Vaslui, s-au făcut pregătiri pentru activitatea culturală din timpul iernii. Autorii scrisorilor Ovidiu Gherman, Mihai Ailincăi, Victor Vasiliu ne vestesc că la aceste cămine s-a făcut curăţenia şi amenajările necesare, aprovizionarea cu combustibil, creindu-se condiţii pentru desfăşurarea unei bogate activităţi culturale pe timpul iernii. Zilele trecute, la căminul cultural din comuna Tiream, raionul Cărei — scrie corespondentul voluntar Vasile Pop — Ansamblul Secuiesc de Stat din Tg. Mureş a prezentat un spectacol în faţa a peste 350 de colectivişti. Nr. 6305 Sortimente noi Cooperativa „Arta lemnului" din Capitală are 6 unităţi. Cu ocazia adunării de dare de seamă şi alegeri a fost subliniat faptul că cerinţele populaţiei pentru produsele cooperativei au crescut. De curâd, s-a creat un nou centru de comandă pentru mobilă şi rulouri de ferestre în strada Lizeanu 35, precum şi două centre noi de reparat mobilă şi tapiţerie in strada Lizeanu şi Şerban Vodă. Preocupindu-se de imbogăţirea gamei de sortimente, cooperativa a produs în acest an 150 de articole noi de jucării, artizanat şi bibelouri. Produsele cooperativei sunt tot mai mult solicitate datorită calităţii lor şi felului de prezentare. Unităţile cooperativei au fost dotate cu noi utilaje, efectuîndu-se totodată lucrări de reparaţii şi amenajări într-o serie de ateliere. Membrii cooperatori, în frunte cu comuniştii, au realizat anul acesta importante economii (peste 240.000 lei), reducând simţitor preţul de cost al produselor. Premiere cinematografice Prezentăm, pe scurt, cîteva Rime care intră suprahuna aceasta, în premieră, pe ecranele cinematografelor din Capitală. „Ziua unei artiste" — este un film de metraj mijlociu închinat vieţii şi activităţii multilaterale a neuitatei artiste a poporului, Lucia Sturdza Bulandra. Acest medalion cinematografic înfăţişează cîteva din creaţiile din ultimii ani ale marei noastre actriţe (scene din „Citadela sfărîmată", „Profesiunea d-nei Warren“, „Nu se ştie niciodată“, „Vassa Jeleznova", „Mamourette“), reconstituie, pe baza unui album de fotografii, momente din biografia Luciei Sturdza Bulandra, evocă bogata sa activitate socială, pedagogică. „Din toamnă pinâ-n primăvară", o realizare a studioului „Lenfilm" (regia Viktor Sokolov). Filmul — a cărui acţiune se petrece în zilele noastre — înfăţişează un episod din viaţa unei tinere învăţătoare sovietice, pledînd pentru încredere în oameni. „Cinci cartuşe", un film realizat de studiourile „Defa“-Berlin. Acţiunea se petrece în timpul războiului civil din Spania, evocînd emoţionant lupta eroică a trupelor republicane democrate spaniole şi a brigăzilor internaţionale de voluntari împotriva fasciştilor franchişti. Regia filmului este semnată de Frank Beyer. „O familie de revoluţionari" — producţie a studioului din Pekin — evocă eroismul patrioţilor chinezi care şi-au jertfit viaţa pentru cauza revoluţiei, pentru eliberarea naţională şi socială a Chinei. Marea luptă a poporului este oglindită în acest film în viaţa unei familii obişnuite, în existenţa unei femei chineze. în rolul eroinei principale a filmului apare actriţa lui Lan, premiată la Festivalul internaţional al filmului de la Moscova-1961. „Marele război" — o producţie a studiourilor italiene. Este o evocare, cu mijloace de comedie adesea amară, a anilor primului război mondial. Eroii filmului sunt doi ostaşi, a căror soartă prilejuieşte cineaştilor demascarea, într-o măsură, a fanfaronadei patriotarde a burgheziei italiene, a caracterului impopular al războiului imperialist. (Regia — Mario Monicelli). -090 Din programul spectacolelor teatrale din ţara de la 3 octombrie pînă la 11 octombrie IAŞI OPERA DE STAT: Faul — miercuri 4; Capra cu trai iezi — sîmbătă 7; Aida — duminică 8; TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI“: Prietena mea Pix — marţi 3, joi 5, duminică 8 ; Passacaglia (premieră) — vineri 6, sîmbătă 7. TEATRUL EVREIESC DE STAT : Timpul nou are cuvîntul (spectacol de estradă) — miercuri 4, joi 5 ; Oameni care tac — sîmbătă 7 ; Bravo mie, sunt ieşean (spectacol de estradă) — duminică 8 ! Secunda 58 — duminică 8. CLUJ TEATRUL NAŢIONAL : Oameni care tac — marţi 3, Joi 5 ; In căutarea bucuriei — vineri 6 ; Take, lanke şi Cadir — duminică 8 ; Căsătoria — duminică 8. TEATRUL MAGHIAR DE STAT : Chef boieresc (premieră) — miercuri 4, vineri 6, luni 9 ; Oameni care tac — sîmbătă 7 ; Povestea unei iubiri — duminică 8. CRAIOVA TEATRUL NAŢIONAL : Inşir-tet mărgărite — marţi 8, vineri 6 ; Pădurea — miercuri , 4, duminică 8 ; Passacaglia — joi 5 Milionarii — sîmbătă 7, duminică 8. BACAU TEATRUL DE STAT : Moartea unui comis-voiajor (în turneu) — luni 1 (Cluj), marţi 3 (Vatra Dornei), miercuri 4 (Suceava), joi 5 (Botoşani), vineri 6 (Fălticeni), sîmbătă 7 (Paşcani), duminică 8 (Iaşi), luni 9 (Bîrlad). ORADEA TEATRUL DE STAT Secţia romînă : Ultima oră — miercuri 4, viitori 8, sîmbătă 7, duminică 8. Secţia maghiară: Celebrul 702 — joi 5, Prinţesa circului (operetă) duminică 8. TIMIŞOARA TEATRUL DE STAT : Celebrul 702 — marţi 3, sîmbătă 7 ; Milionarii — joi 5 ; Poveste din Irkutsk — duminică 8 „ Vulpea şi strugurii — duminică 8. TEATRUL GERMAN DE STAT : Ogoare scufundate (premieră) — miercuri 4 ; Vinovaţi fără vină — vineri 8; Carmeni care tec — sîmbătă 7 ; Motanul încălţat — duminică 8 (orele 10); Titanic vals — duminică 8 (orele 15). TEATRUL MAGHIAR DE STAT : Celebrul 702 — luni 2 ; Student in medicină — marţi 8 ; Secunda 58 — joi 5, duminică 8.