Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)
1961-10-02 / nr. 5305
itr. 5305 Delegaţia guvernamentală a Republicii Ghana a părăsit Capitala Delegaţia guvernamentală a Republicii Ghana a plecat duminică după-amiază. Oaspeţii au fost conduşi la plecare pe tovarăşii Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, Grigore Marin, adjunct al ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Ionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, precum şi de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Comerţului, înainte de plecare, pe aeroportul Băneasa, conducătorul delegaţiei guvernamentale a Republicii Ghana, Kobo Edusei, a declarat unui redactor al Agenţiei române de presă următoarele : Suntem foarte fericiţi că am avut posibilitatea să încheiem diferite acorduri cu România, că vom primi sprijin din partea ţării dv. în realizarea proiectelor noastre. Numai datorită legăturilor economice cu ţările socialiste, aşa cum a arătat şi preşedintele nostru, ţările independente din Africa vor putea supravieţui, vor putea să se dezvolte. Iată de ce noi am venit aici, de ce vom merge în continuare şi în alte ţări socialiste. Mulţumim pentru ospitalitatea poporului român. (Agerpres) —p*o- Cuvîntarea ambasadorului R. P. Chineze la posturile noastre de radio şi televiziune Cu prilejul celei de-a Xll-a ani potenţial al R. P. Chineze la Bucuversări a proclamării Republicii reşii, a rostit duminică seara o Populare Chineze, Liu Gien-guo, cuvântare la posturile noastre de ambasadorul extraordinar şi pioni- radio şi televiziune. (Agerpres) -----------0*0——1—• INFORMAŢII • Duminici a părăsit ţara Horst Hermann, colaborator ştiinţific al Prezidiului Societăţii pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice din R. D. Germană, care la invitaţia S.R.S.C. a ţinut o serie de conferinţe în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară pe tema : „încheierea Tratatului de pace cu Germania şi rezolvarea pe această bază a problemei Berlinului occidental“. Expunerile au fost audiate cu viu interes • în sala Filarmonicii de stat „Moldova" a avut loc aseară un recital de muzică vocală şi instrumentală dat de laureaţii celui de-al 2-lea Concurs Internaţional „George Enescu“. Şi-au dat concursul mezzo-soprana Emma Sarkisian din U.R.S.S., soprana Elena Simionescu şi mezzo-soprana Dorothees Palade din R. P. Romină, pianiştii Dietrich Brauer — R.D.G. Maxim Iacob — S.U.A., violonistul Veselin Paraskevov — R. P. Bulgaria şi baritonul Iuri Mazurok — U.R.S.S. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. • Cooperativele „Progresul“, „Unirea“, „Higiena“, „înfrăţirea“ şi „Avîntul” din Galaţi au organizat o consfătuire cu populaţia oraşului. La consfătuirea care a avut loc în sala cinematografului „Al. Vlahuţă“ din localitate au participat 450 de persoane. Participanţii la consfătuire au făcut o serie de propuneri in legătură cu deschiderea de noi unităţi, precum şi cu îmbunătăţirea deservirii populaţiei. Asemenea consfătuiri au fost organizate şi de cooperativele meşteşugăreşti din oraşele Brăila, Tecuci şi Focşani. Cu această ocazie au fost organizate şi expoziţii cu lucrări executate de cooperative. (Agerpres) C.E.C. CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAŢIUNI Lista de cîștiguri la depunerile pe obligaţiuni cu cîștiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 30 SEPTEMBRIE 1961 ValoareaI ciştigurilor z! Inzii parțială totală 1 38486 23 75.000 75.000 1 54274 34 50.000 60.000 1 19894 29 25.000 1 52467 26 25 000 50.000 1 27041 28 10.000 I 34074 02 10.000 I 50108 18 10 000 I 51939 27 10 000 40.000 1 02579 34 5.000 1 14758 34 5.000 09377 24 5.000 1 11598 24 5.000 22569 28 5.000 1 24666 07 5.000 I 28907 24 5.000 1 52450 12 5 cop I 35448 45 5.000 1 39021 41 5.000 1 47374 06 coot 55.000 fulminația seriei „ 570 MM0 674 17 2.000 IU 904 09 5 000 830 000 550 03 26 800 550 23 40 800 550 27 48 800 1.320 000 ~î%34~ —■ T ~ TOTAL 1.920.000 Cîştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 200 lei —■ obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din ciştigurile de mai sus. Plata cîştigurilor se face prin unitățile C.E.C. proprii. Talon nr. 8 (1962) jumătate c j? . •_?* 20 c 5 g3 OBSERVAȚIUNI £ te" S « Mr-- -Ai^Ci • ...... 1 949 250% Cîștigurile se cu-2 711 200% vin libretelor de 3 535 100% economii cu cîști-4 278 50% guri care au la nu-5 046 25% mărul curent ter-6 055 25% minațiile ieșite la 7 ill 25% sorti menţionate în 8 171 25% această lista, cu 9 362 25% condiţia să aibă 10 461 25% un sold mediu 11 526 25% trimestrial de cel 12 672 25% puţin 20 lei pe 13 701 25% trimestrul III/1901 14 886 25% şi un sold de cel 15 891 25% puţin 5 lei la finele trimestrului. nopolurile transformă statul într-un comitet de administrare a afacerilor lor, îl folosesc pentru a se îmbogăţi şi mai mult, a înăbuşi mişcarea muncitorească şi lupta de eliberare naţională, a salva regimul capitalist şi a dezlănţui războaie r sive. Multimilionarul american T. Martin plictisit, se vede, de încercările de a pune surdină „diplomatică" atotputerniciei monopolurilor a declarat cu aroganţă: „Noi nu suntem ocrotitorii binelui obştesc. America ne aparţine. Suntem gata să punem in acţiune toate uriaşele noastre posibilităţi, influenţa noastră, banii noştri, relaţiile noastre politice, pe senatorii noştri vânduţi, pe flăminzii noştri congresmeni, pe demagogii noştri, împotriva oricăror acţiuni legislative, oricărei platforme politice, oricărei candidaturi la preşedinţie care ameninţă trăinicia statului nostru“. Orice ar face însă giganticele monopoluri şi statul subordonat lor, dialectica capitalismului monopolist de stat este de aşa natură, incit în loc să întărească sistemul capitalist, agravează la maximum contradicţiile acestuia,, scoate la iveală, pînă la capăt, caracterul parazitar al burgheziei monopoliste, face să crească ura popoarelor împotriva întregului sistem capitalist. Realitatea contemporană îndreptăţește concluzia formulată în proiectul de Program al P.C.U.S.: sistemul mondial capitalist, în ansamblul lui, este copt pentru revoluţia socială a proletariatului. Un proces mondial unic Sub influenţa adîncirii crizei generale a capitalismului, a creşterii impetuoase a socialismului, în sinul orînduirii capitaliste se formează, se înmulţesc şi se călesc forţele sociale menite să ducă la victoria socialismului. Clasa muncitoare duce mari bătălii de clasă. Conform datelor preliminare, în 1960 au fost în grevă în întreaga lume capitalistă 53,2 milioane de oameni, faţă de 22,4 milioane în 1958 şi 40,7 milioane în 1959. O importantă caracteristică a luptei clasei muncitoare în etapa actuală este împletirea tot mai strînsă a revendicărilor economice cu cele politice, mobilizarea la lupta pentru pace, democraţie şi progres social a păturilor principale ale poporului, vital interesate în lichidarea atotputerniciei monopolurilor şi unirea lor tot mai strînsă într-un singur şi puternic torent antimonopolist. Stegarii luptei pentru apărarea intereselor clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii împotriva reacţiunii imperialiste sunt partidele comuniste. Creşterea forţei lor şi a influenţei de care ele se bucură în mase se reflectă, între altele, în faptul cât numărul membrilor partidelor comuniste din ţările capitaliste este azi de 3 ori mai mare decât înainte de război. Proiectul de Program al P.C.U.S. relevă posibilităţile care se creează pentru revoluţia socialistă, revoluţie ce se poate înfăptui în formă paşnică sau nepaşnică, potrivit condiţiilor istorice concrete din fiecare ţară. Succesul luptei pentru victoria revoluţiei va depinde însă de măsura în care clasa muncitoare şi partidul ei îşi vor însuşi toate formele de luptă şi vor fi gata să treacă în modul cel mai rapid de la o formă de luptă la alta. Parte integrantă a procesului revoluţionar mondial este puternicul val al revoluţiilor de eliberare naţională, care mătură din calea sa sistemul colonial, subminează temeliile imperialismului. Dacă capitalismul s-a format ca sistem economic mondial prin înăbuşirea independenţei naţionale a majorităţii popoarelor, prin ferecarea lor în lanţurile cumplitei robii coloniale, dezvoltarea socialismului a deschis era eliberării popoarelor asuprite. Analizînd perspectivele dezvoltării viitoare a popoarelor fostelor colonii şi semicolonii, care s-au ridicat ca făuritori ai unei vieţi noi, ca o forţă revoluţionară de nimicire a imperialismului, proiectul de Program al P.C.U.S. arată că în faţa lor se deschid două căi: capitalismul este calea suferinţelor poporului; socialismul, dimpotrivă, este calea popoarelor spre libertate şi fericire. El asigură avîntul rapid al economiei şi culturii, dă posibilitatea transformării unei ţări înapoiate într-o ţară industrială nu în decurs de veacuri, ci în decursul vieţii unei singure generaţii. Ce cale va alege — aceasta este o chestiune internă a fiecărui popor. Dar este limpede că înfăptuirea programului construcţiei comuniste în U.R.S.S., succesele tuturor ţărilor socialiste vor influenţa tot mai mult popoarele în această alegere. Analiza ştiinţifică a dezvoltării mondiale contemporane făcută în Proiectul noului Program alC.U.S. scoate cu putere în evidenţă legitatea principală a epocii noastre: creşterea nestăvilită a puterii socialismului, a forţelor care luptă pentru progres social, în puternic contrast cu slăbirea, descompunerea şi prăbuşirea capitalismului. „Revoluţiile socialiste, revoluţiile antiimperialiste de eliberare naţională, revoluţiile populare democratice, mişcările ţărăneşti largi, lupta maselor populare pentru doborîrea regimurilor fasciste şi a altor regimuri tiranice, mişcările general democratice împotriva asupririi naţionale — toate acestea se contopesc într-un proces revoluţionar mondial unic, care subminează şi distruge capitalismul“. Pacea — aliatul socialismului Burghezia imperialistă nu se împacă cu gîndul că sistemul capitalist este sortit unei inevitabile prăbuşiri şi încearcă să oprească în loc mersul istoriei, recurgînd la violenţă. Ea restrînge ultimele rămăşiţe ale democraţiei burgheze, instaurează regimuri cu caracteristici fasciste, se sprijină pe armată, poliţie, jandarmerie pentru a înăbuşi lupta revoluţionară a maselor, în aceasta se exprimă odată mai mult esenţa reacţionară, antidemocratică a capitalismului contemporan, în profundă antiteză cu socialismul care evoluează în direcţia dezvoltării şi perfecţionării multilaterale a democraţiei. Statele imperialiste intensifică totodată într-o măsură fără precedent militarismul, întreţin şi în timp de pace forţe armate uriaşe, pregătesc cea mai îngrozitoare crimă faţă de omenire — un război mondial termonuclear. „Noua creştere a cheltuielilor pentru apărare înseamnă zile fericite pentru producătorii de avioane" — a scris organul cercurilor monopoliste americane „Magazine of Wall-street” referitor la recenta intensificare a cursei înarmărilor de către ţările imperialiste în legătură cu hotărîrea statelor socialiste de a încheia Tratatul de pace cu Germania. Dar orânduirea care încearcă să se menţină prin dezvoltarea mijloacelor de distrugere, prin războaie prădalnice, îşi dezvăluie totala incapacitate de a răspunde imperativelor progresului social, iscălindu-şi singură actul osândirii sale istorice. In epoca noastră, forţele unite ale invincibilului lagăr socialist, ale statelor nesocialiste, iubitoare de pace, ale clasei muncitoare internaţionale, ale mişcării mondiale a luptătorilor pentru pace pot preîntâmpina războiul mondial. Iar dacă imperialiştii demenţi vor dezlănţui războiul, popoarele vor mătura capitalismul şi-l vor înmormînta. Socialismul nu are nevoie de războaie pentru a-şi propaga idealurile. Superioritatea faţă de orânduirea veche în ceea ce priveşte organizarea societăţii, orânduirea de stat şi economică, avîntul nivelului de trai şi de cultură — iată care este arma socialismului. Superioritatea socialismului rodeşte din plin în condiţiile coexistenţei paşnice a celor două sisteme. Proclamarea in proiectul de Program a politicii de coexistenţă paşnică confirmă încă odată că principiul coexistenţei nu are un caracter de conjunctură, ci este principiul călăuzitor al politicii externe a Uniunii Sovietice, ca unicul principiu raţional al relaţiilor dintre state în condiţiile împărţirii lumii în două sisteme. O mărturie vie a hotărîrii poporului sovietic, a tuturor popoarelor lagărului socialist de a-şi consacra toate forţele luptei nobile pentru apărarea păcii o constituie însuşi programul cons- truirii comunismului în U.R.S.S., planurile de construcţie paşnică ale celorlalte ţări socialiste. Comunismul îndeplineşte misiunea istorică a izbăvirii tuturor oamenilor de toate formele asupririi şi exploatării, de ororile războiului şi instaurează pe pămînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea şi Fericirea tuturor popoarelor, întreaga dezvoltare mondială demonstrează mersul victorios al omenirii spre comunism. GR. COMARTIN EM. DOBRESCU CEC CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI ista cu terminaţiile numerelor câştigătoare şi procentul de cîştiguri la libretele de economii C.E.C. cu cîştiguri, ieşite la sorţi la tragerea din 30 septembrie 1981 Calcularea şi înscrierea cîştigurilor în librete se fac de către casele raionale de economii, după normele stabilite prin instrucțiunile nr. 16 şi nr. 25/1953 şi circulara nr. 164/1956. @t ITI ! A Fotbal. Pregătirile selecţionatiilor Pauza din campionatul categoriei A, necesară pentru pregătirea loturilor pentru meciurile cu Turcia de la 8 octombrie, a reunit ieri la Bucureşti, pe stadionul „23 August“, aproximativ 30 de jucători, din rîndul cărora se vor alcătui cele două reprezentative naţionale. N-a lipsit nici publicul , au fost prezenţi aproape 10.000 de spectatori. Meciul disputat între lotul A şi B a purtat vizibil amprenta unui antrenament obişnuit, jucătorii nedepunînd, din păcate, efortul pentru realizarea unor faze de joc spectaculoase. Putem spune, chitar, că unii dintre fotbalişti au jucat in nota lor obişnuită, nehotărâţi, blazaţi, uitând că in asemenea ocazii trebuie să facă apel la toate calităţile de care dispun pentru a merita pe deplin locul într-una din cele două reprezentative. Ne referim Îndeosebi la jucătorii din liniile de atac, care ieri au demonstrat o insucacitate supărătoare (In 90 de minute s-a marcat un singur gol și acela din 11 m., prin Constantin — pentru lotul A). în decursul acestei partide s-au mai putut vedea la unii jucători o serie de lacune de ordin tohimnic, ca să nu mai vorbim de precizia şuturilor pe poarta. în răstimpul de care mai dispun pînă la meciurile cu Turcia, antrenorii trebuie sa dea dovadă de mai multă exigenţă, să ia măsuri de Înlăturare a lipsurilor tehnice remarcate la unii jucători in meciul de ieri şi să treacă de îndată la omogenizarea echipelor. Iată formaţiile : lotul A : Voinescu, Greavu, Nunweiller III, Ivan, Jenei, Nunweiller IV, Pârcălab, Constantin, Ene 11/ Seredai, Tătaru, Dridea, Maori, Motroc. Lotul B : Mândru, Popa, Carkaş, Soare, Tabarcea, Kozeka,Oaidă, Meszaroş, Marcu, A. Munteanu, • Czako, Mateianu, Zavoda, Petru Emil, Raksi, CAMPIONATUL CATEGORIEI B. Seri» 1-» : Rapid Focşani—Poiana Cîmpina'1—2 ; C.F.R. Paşcani — Carpaţi Sinaia 4—0 ; Ştiinţa Galaţi~--Di* nanto Galaţi 2—3 ; Ceahlău Piatra Neamț—Foresta Fălticeni1—1 ; Flacă* ra Moreni—Dinamo Suceava 0—0 ; C.S.M.S. Iaşi—C.S.M. Brăila 0—0; Steaua roşie Bacău—Prahova Ploieşti 1—1. Seria a II-a : • C.S.O. Craiova—Dinamo Obor 4—0 ; Flacăra Roşie—Farul Constanţa 2—3 ; Chimia Govora—Tractorul Braşov 2—0 ; Metalul Bucureşti— C.S.M. Mediaş 3—0 ; C.F.R. Roşiori— Chimia Făgăraş 3—0 ; S.N.M. Constanţa—Ştiinţa Bucureşti 1—2 ; C.S.M. Sibiu-C.S.M. Reşiţa 2—1. Seria a IlI-a : C.F.R. Timişoara— I.R.A. Tg. Mureş 2—1 ; Arieşul Turda —A.S. Crişul Oradea 8—1 ; Recolta Carei—C.F.R. Arad 5—0 ; C.S.M. Crişana —Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 0—0; Vagonul Arad—C.S.M. Cluj 0—0 ; Mureşul Tg.. Mureş—A.S.M.D. Satu Mare 2—1 ; C.S.M.D. Baia Mare—Corvinul Hunedoara 5—0 Pronosport Rezultatele concursului nr. 41 Spartak Moscova-Torpedo Moscova 1 S.K.A. Rostov-Dinamo Kiev 2 Dinamo Tbilisi-Spartak Erevan 2 Ştiinţa Gelaţi-Dinamo Galaţi 2 Steaua Roşie Bacău-Prahova Ploieşti 1 C.S.O. Craiova-Dinamo Obor 1 C.S.M. Sibiu-C.S.M. Reşiţa 1 C.S.M Crişana-Ind. Sîrmei C. Turzii x Chimia Govora-Tractorul Braşov 1 Internazionale-Milan 2 Torino-Juventus 1 Lanerossi-Roma 2 in campionatul de polo Nu mai puţin de trei meciuri a cuprins etapă de ieri a campionatului republican de polo desfăşurată la ştrandul Tineretului. Ştiinţa Cluj a cîştigat cu 5—3 în faţa echipei bucureştene Progresul. Meciul Ştiinţa Bucureşti—Rapid Bucureşti s-a încheiat cu 3—2 pentru echipa studenţilor. Derbiul etapei Dinamo—C.C.A. (scor final 7—3 in favoarea primilor) este apreciat astfel de cei doi antrenori ai echipelor respective: C. Korcek (Dinamo). „Ne-am prezentat cu o echipă lipsită de aportul lui Zahan, Bădiţă, şi Grinţescu care sunt suspendaţi. Avînd în vedere că jucătorii care i-au înlocuit s-au comportat bine, dînd dovadă de un accentuat spirit de echipă, rezultatulfavorabil ne apare şi mai semnificativ". A. Balint (C.C.A.): — „în fine, după multă vreme am asistat la un joc de nivel superior care, sîntem convinşi, a plăcut spectatorilor. Scorul final mi se pare exagerat. La 4—3, C.C.A. a ratat o mare ocazie de a egala, ceea ce ar fi schimbat poate rezultatul”. Persecutarea patrioţilor în Grecia ATENA 30 (Agerpres). — într-un articol publicat la 30 septembrie, ziarul „Arghi“ scrie că guvernul generalului Dovas, care se ocupă cu rezolvarea treburilor curente şi care a fost creat pentru efectuarea alegerilor, ignorează voinţa poporului grec şi nu ia nici un fel de măsuri pentru a pune capăt valului de teroare electorală deşănţată a reacţiunii din Grecia. Continuă procesele înscenate democraţilor. Acum cîteva zile tribunalul militar din Ianina a condamnat mai mulţi locuitori ai acestui oraş numai pentru că asupra lor s-a găsit programul Uniunii Democrate de stingă (E.D.A.). finai ieri pe terenurile de o zi „plină” pentru rugbişti. La Iaşi s-a disputat derbiul etapei. Fruntaşa clasamentului — echipa uzinelor „Griviţa Roşie” din Capitală — a primit replica formaţiei ieşene C.S.M.S., despre a cărei ascendenţă s-au ocupat în tot mai mare măsură cronicile de specialitate. Ieșenii au reuşit un valoros rezultat de egalitate (0—0). Amatorii de rugbi clujeni şi-au văzut echipa favorită întrecindu-se cu Rapid-Bucureşti. In Capitală — încă trei partide (ca să le numărăm doar pe cele din campionatul categoriei A). Dintre acestea, mai echilibrată se anunţa partida I.T.B.— Progresul. De o parte, tinereţea, dîrzenia — de cealaltă: omogenitatea, experienţa. După o repriză „albă", itebiştii şi-au asigurat victoria. Scor final 6-3. Iniţial poate, rugbiştii de la C.C.A. nu şi-au făcut prea mari probleme în ce priveşte meciul lor cu Ştiinţa Petroşeni, între aceste echipe exista o diferenţă de valoare ce-i avantajează pe militari. Numai că pe teren, victoria şi mai ales maniera de joc n-au arătat acelaşi lucru. Echipa C.C.A. a fost ţinută în ,,şah“ tot timpul. In prima repriză, Penciu deschide scorul transformând o lovitură de pedeapsă. 3-0 pentru C.C.A. Egalarea se produce în ultimele secunde ale reprizei. N. Ureche execută impecabil un drop gol. La reluare, echilibrul de forţe persista, cu toate că militarii folosesc mult jocul la mină. O singură dată a reuşit însă C.C.A.-ul să străpungă dispozitivul de apărare, al oaspeţilor. Şi numai cu concursul final al lui Penciu. Acesta, culcînd balonul la colţul terenului de ţintă advers, a majorat CLASAMENTUL scorul la 6-3 (transformarea, dat fiind unghiul dificil, nu i-a reuşit). — De ce aşa de greu a cîştigat C.C.A.-ul ? — ne-am adresat maestrului emerit al sportului Gh. Pîrcălăbescu, unul din antrenorii lotului reprezentativ. — Ştiinţa s-a apărat bine. Treisferturile petroşănenilor sînt formate din jucători buni placheri, cărora şi de această dată nici prea le-a scăpat nimic. Nu-i vorbă că echipa colegului meu Cosmănescu a greşit nefolosind aripile. De altfel, nici înaintarea — a cărei forţă şi experienţă o avantaja — n-a căutat să se impună. Mi-a plăcut jocul tînărului mijlocaş la grămadă Ghiţă, care l-a înlocuit în repriza a II-a pe Merghişescu. Cu excepţia lui Penciu, selecţionabilii — mă refer la Ciobănel, Preda, Ionescu, Maisescu — n-au arătat o formă prea bună. Scorul etapei şi, se pare, al campionatului s-a înregistrat în meciul Dinamo Bucureşti — Olimpia Braşov. Prezentând o echipă complet lipsită de pregătire, alcătuită din... 13 jucători, Olimpia Braşov a fost întrecută cu 96—3 de dinamoviştii bucureşteni. (în primele secunde, scorul era 5—0, la jumătatea reprizei: 34-1-6, la pauză: 47—0). Pentru învingători, meciul a constituit mai degrabă un antrenament public, în compania unui sparing-partener obişnuit cu... înfrîngerile la scoruri astronomice. Consemnînd comportarea penibilă a rugbiştilor braşoveni, vrem să atragem atenţia conducerii clubului respectiv, cit şi biroului federaţiei de rugbi asupra necesităţii ca activitatea rugbistică din Braşov să fie sprijinită mai îndeaproape. I. DUMITRIU Alte rezultate: Metalul „23 August” — Ştiinţa Bucureşti 8—6 (3—6); Ştiinţa Cluj — Rapid Bucureşti 6—6 (3—3); C.F.R. Griviţa Roşie 18 16 2 0 268 : 67 52 C.C.A. 18 16 1 1 278: 38 51 Dinamo 18 11 3 4 239: 77 43 C.S.M.S. Iaşi 18 7 5 6 103: 74 37 Ştiinţa Cluj 18 7 3 8 108: 83 35 Ştiinţa Petroşeni 18 8 1 9 94:108 35 I.T.B. 18 7 3 8 89:109 35 Progresul 18 6 4 8 78: 02 34 Metalul 23 August 18 5 5 8 77:101 33 Ştiinţa Bucureşti 18 7 2 9 69:113 33 Rapid 18 3 1 14 93:145 25 Olimpia Braşov 18 0 0 18 33:542 18 Handbal. Uit derbi spectaculos Aşteptată cu viu interes, Intilnirea derbi Ştiința-Rapid, din cadrul campionatului republican feminin de handbal în 7, a corespuns intrutotul aşteptărilor. Protagonistele, participante în actuala ediţie a „Cupei campionilor europeni“, prima în calitate de cîştigătoare a Cupei ediţia 1960—1961, cea de a doua, în calitate de campioană republicană în aceeaşi ediţie, au furnizat o partidă dîrză, spectaculoasă, de înaltă factură tehnică, pasionantă. Meciul a început în nota de dominare a Ştiinţei, care a condus la un moment dat cu 3—1. La acest scor, rapidistele au o revenire admirabilă şi, prin atacuri spectaculoase, reuşesc să egaleze şi să Încheie apoi repriza la un scor concludent: 8—4. Dar meciul nu era jucat. In repriza a II-a handbalistele de la Ştiinţa au Înscris patru puncte, fără să mai primească nici unul. Aşadar 8—8. In celelalte intîlniri ale etapei s-au Înregistrat următoarele rezultate: Progresul—I.T.B. 5—5, Ştiinţa Timişoara—Banatul 9—8; C.S.M. Sibiu— Mureşul 12—5; S.S.E. Petroşeni— Tractorul 7—3. Pag. 3 Velodromul Dinamo : Viteziștii Dan Popovici și Al. Horju în timpul concursului de duminica dimineață. între „Garofiţa" şi regulament de stadion Intre două reprize de fotbal spectatorul nostru este distrat cu cintece înregistrate pe benzi de magnetofon sau cu plăcile Pronosportului. Auzind de două ori la rînd reclama Lozului în plic, nu suferi prea mult, cu condiţia , şi speri că a treia oară vei asculta altceva. Cind e cuplat şi pauzele se înmulţesc, înaintea marşului sportiv se mai cântă şi Garofița. Fiind sărbătoare, fiind repaus, un cintec fine de cald, mai ales după altce şuturi în bară şi atentate la glesne. Dar... Anul are 52 de duminici, ce-i drept nu toate ocupate de fotbal (ca cea de ieri, de pildă). Ce-ar fi deci ca In afara anunţării rezultatelor din provincie, iniţiativă foarte bună, (dacă ştirile n-ar sosi cu intirziere), in afara brîului pe şapte cuprinzind aluziile buletinele Pronosport necompletate, I.E.B.S.-ul să consacre şi unele scurte emisiuni explicării regulamentului de joc, In jurul căruia s-a iscat, In ultima vreme, o adevărată bătălie In ceea ce priveşte interpretarea ! Ar fi interesant de observat reacţia publicului la comentariile făcute de arbitri, jucători, antrenori In aceste pauze scurte dintre meciuri sau reprize. Aplauzele sau dezaprobările imediate ale celor aflaţi in tribune ar solutiona unele nedumeriri... Cu aceste scurte rinduri, dorim şi pe mai departe clştigătorilor la Pronoexpress: inspiraţie bună şi maşini Moskvici, dar şi mai multă instruifie pentru cunoașterea regulamentului cu autorul microfonului este necesară. Pentru că a insista în a pune la infinit melodii arhicunoscute la magnetofon este mult mai puțin interesant decit să aflăm unele lucruri noi în ceea ce privește fotbalul. EUGEN BARBU Va trăi noua competiţie atletică? Atletismul, care în ultimii ani a preocupat oficialitatea noastră sportivă, are o nouă competiţie : campionatul pe echipe. La Bucureşti acesta a fost inaugurat sâmbătă şi a continuat ieri dimineață, pe stadionul Tineretului. în aceste două zile de întreceri au fost chemaţi la start începătorii şi atleţii de categoria a lll-a, a căror comportare consemnată în foile de concurs se va reflecta în punctajele clasamentului campionatului, atunci când va intra în competiţie sportivii fruntaşi Sistemul de punctaj este stimulatoriu la fiecare probă vor conta primii 12 Dar să nu uităm : campionatul se află abia la început. Succesul lui depinde de seriozitatea cu care este privit. Nu aşa cum s-a întâmplat la prima etapă, cînd unii antrenori au înscri la probe ştiaţi complet nefamiliarizat cu tehnica specifică, doar din dorirța de a obține puncte. Pe de altă parte ei au dovedit multă neseriozitate în scriind mai mulţi oameni decât puteai prezenta, ceea ce a îngreunat nume arbitrilor. Aşa, de exemplu, sâmbătă din cei 313 înscrişi pe foile de concurs, au participat doar... 150. La rândul lor, organizatorii au avu serioase lipsuri, dintre care unele au împiedicat desfășurarea probelor (aruncarea ciocanului a fost amânată, deoarece la stadion nu a existat cerce de aruncare regulamentar), ținind seama de importanta aceste întreceri, de popularitatea pe care trebuie să şi-o câştige în rîndul sportivilor şi publicului, este absolut necese ca forurile de organizare şi cadrel tehnice din cluburi şi asociaţii să pregătească cu o atenţie deosebită etapale viitoare. EM. VALERIU La turnantă (Foto : R. Costin) 1*4«! ST//?/ £ X r £ /? JV 0 nouă reducere de impozite pe salariile muncitorilor şi funcţionarilor sovietici MOSCOVA 1 (Agerpres).—1 TASS. începînd de la 1 octombrie a.c. se efectuează o a doua reducere de impozite pe salariile muncitorilor şi funcţionarilor îh conformitate cu legea adoptată de Sovietul Suprem al U.R.SIS. în mai anul trecut. Sunt scutiţi de plata impozitelor oamenii muncii ale căror salarii lunare nu depăşesc 60 ruble. în acelaşi timp se reduce cuantumul impozitului pe venit, precum şi al impozitului asupra celibatarilor, cetăţenilor nefamilişti sau cu familii mai puţin numeroase, cu salarii între 61 ruble pînă la 70 ruble lunar. Această reducere reprezintă în medie 40 la sută. în octombrie anul trecut au fost scutiţi de impozite oamenii muncii cu salarii care nu depăşesc 500 ruble (în bani vechi) pe lună. Tot atunci a fost redus considerabil cuantumul impozitului asupra salariilor care nu depăşeau 600 ruble. N. Lisiţîn, membru al colegiului Ministerului de Finanţe al R.S.F.S.R., a făcut cunoscut unui corespondent al ziarului „Sovetskaia Rossia” că scutirea de impozite şi reducerea impozitelor vor aduce numai oamenilor muncii din această republică un venit de peste 300 milioane ruble în anul 1961. forţele patriotice sud-vietnamez provoacă pierderi trupelor dictatorului Ngo Dinit Diem HANOI (Agerpres). — Populaţia Vietnamului de sud răspund terorii şi represiunilor ngodinhdit miste prin luptă armată. După cum relatează agenţi „ELIBERAREA“, în cursul expedţiilor de pedepsire din august forţele lui Ngo Dinh Diem au suferi în provincia Fu len pierderi serioase în oameni. Numărul morţilor se ridică la 35, în rîndurile trupelor sud-vietnameze se înregistrează tot mai de cazuri de dezertare. -0*0— APROAPE DE SOARE: Patria, Bucureşti, Volga. PESCUITORII DE BUREŢI : Fii Libertăţii. VALS PENTRU UN MILION : teasca. DIN NOU DIMINEAŢA: N. Bălcesoi Republica, Alex. Sahia. LEON GARROS IŞI STRADA PRERIILOR: G. Coşbuc. TRACU CAUTĂ PRIETENUL : Magheru, Gh. Doja, UNUI ACTOR: rulează la cinematografe! Flacăra. FAMILIA MIAMARD: V. Alecsan- G. Bacovia $i Olga Bancic. CIELITO LINDO din, I. C. Frimu. O ZI ZGOMOTOASĂ : Drumul Serii. RAIDUL VĂRGAT: B. Deli Elena Pavel, înfrăţirea între popoare, 30 De vrancea.cembrie. O FAMILIE DE REVOLUŢIOWLkontraVNDIARIBALIGEVic?ori; “ “ ZIUA UNEI ARTISTE si DIN TOAMNA SLni‘s 02-îl S* SL»PINA IN PRIMĂVARĂ: M. Gorki. PALA- l ^ SS TUL DE CLEȘTAR - POSTA AERIANA : r«,TM Timpuri Noi PROGRAM SPECIAL PENTRU 1°-- tnC°S • Fmm A AUL SE?MDrtMuoDăRA; ‘ian (U.R S3 )'; baST luU Marum if nîJfJurb s A KnRATP II (U.R.S.S.): soprana Elena Simionescu; viaTRA\lvAL tSÂ A Vl.îin nmt lonis,a Nin» (U.R.S.S.) ; pianist COSTE DE SEPTEMBRIE: Cultural', T. Via- ]erzy : ^Di tbich^Braner rJ dimirescu. EL HAKIM: S Martie. PORTRE L ,, KUm.fî irtfsHeH ^ ARTTIIr'a'S' TUL UNUI NECUNOSCUT: Grivița. PRI- zom-1 V CHINDELUL: rulează la cinematograful C. Ain Vo,TMTM’ ^ 05 T?mmr .t'î David. LILI: Al. Poncv. MUNTElI: Vasile mn“hMe« UlMmele itw' “ TelesPorl- 1 Roaită. SĂRITURA IN ZORI: Unirea. GE- Incl eiere ■ ummele NEVIEVE: Arte, Mioriţa. SECTIUNEA A 5-A : Munca. O INTÎMPLARE EXTRAORDI- CUM VA FI VREMEA NARA (seria I şi II): Popular. VIKINGII: Moşilor. MARELE RĂZBOI (cinemascop): Timpul probabil pentru zilele de 8, 4 şi 23 August. RĂZBOI ŞI PACE (seria I şi II): octombrie , vreme în general călduroasă, e Donca Simo. BUFONUL REGELUI: 16 Fecer variabil. Ploi slabe, cu totul locale. Verbruarie. VIRAT ÎN NOAPTE: M. Eminescu, moderat. Temperatura staţionară : minimer ULISE, rulează la cinematograful Ilie Pin- vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar maximilie. FENIX: 8 Mai. FATA CU ULCIORUL: unele intre 20 si 30 de grade.