Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)

1961-10-02 / nr. 5305

itr. 5305 Delegaţia guvernamentală a Republicii Ghana a părăsit Capitala Delegaţia guvernamentală a Re­publicii Ghana a plecat duminică după-amiază. Oaspeţii au fost conduşi la ple­care pe tovarăşii Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, Grigore Ma­rin, adjunct al ministrului Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor, Ionisie Ionescu, şeful Ceremonia­lului de Stat, precum şi de funcţio­nari superiori din Ministerul Afa­cerilor Externe şi Ministerul Co­merţului, înainte de plecare, pe aeroportul Băneasa, conducătorul delegaţiei guvernamentale a Republicii Ghana, K­obo Edusei, a declarat unui re­dactor al Agenţiei române de presă următoarele : Suntem­ foarte fericiţi că am avut posibilitatea să în­cheiem diferite acorduri cu România, că vom primi sprijin din partea ţării dv. în realizarea proiectelor noastre. Numai datorită legăturilor economice cu ţările socialiste, aşa cum a arătat şi preşedintele nostru, ţările independente din Africa vor putea supravieţui, vor putea să se dezvolte. Iată de ce noi am venit aici, de ce vom merge în continuare şi în alte ţări socialiste. Mulţumim pentru ospitalitatea poporului român. (Agerpres) —p*o- Cuvîntarea ambasadorului R. P. Chineze la posturile noastre de radio şi televiziune Cu prilejul celei de-a Xll-a ani­ potenţial al R. P. Chineze la Bucu­­versări a proclamării Republicii reşii, a rostit duminică seara o Populare Chineze, Liu Gien-guo, cuvântare la posturile noastre de ambasadorul extraordinar şi pioni- radio şi televiziune. (Agerpres) -----------0*0——1—• INFORMAŢII • Duminici a părăsit ţara Horst Hermann, colaborator ştiinţific al Pre­zidiului Societăţii pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice din R. D. Ger­mană, care la invitaţia S.R.S.C. a ţinut o serie de conferinţe în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară pe tema : „în­cheierea Tratatului de pace cu Ger­mania şi rezolvarea pe această bază a problemei Berlinului occidental“. Ex­punerile au fost audiate cu viu interes • în sala Filarmonicii de stat „Mol­dova" a avut loc aseară un recital de muzică vocală şi instrumentală dat de laureaţii celui de-al 2-lea Concurs In­ternaţional „George Enescu“. Şi-au dat concursul mezzo-soprana Emma Sarkisian din U.R.S.S., soprana Elena Simionescu şi mezzo-soprana Doro­thees Palade din R. P. Romină, pia­niştii Dietrich Brauer — R.D.G.­ Ma­xim Iacob — S.U.A., violonistul Vese­­lin Paraskevov — R. P. Bulgaria şi baritonul Iuri Mazurok — U.R.S.S. Spectacolul s-a bucurat de un deo­sebit succes. • Cooperativele „Progresul“, „Uni­rea“, „Higiena“, „înfrăţirea“ şi „Avîn­­tul” din Galaţi au organizat o consfă­tuire cu populaţia oraşului. La con­sfătuirea care a avut loc în sala cine­matografului „Al. Vlahuţă“ din loca­litate au participat 450 de persoane. Participanţii la consfătuire au făcut o serie de propuneri in legătură cu des­chiderea de noi unităţi, precum şi cu îmbunătăţirea deservirii populaţiei. Asemenea consfătuiri au fost orga­nizate şi de cooperativele meşteşugă­reşti din oraşele Brăila, Tecuci şi Focşani. Cu această ocazie au fost or­ganizate şi expoziţii cu lucrări exe­cutate de cooperative. (Agerpres) C.E.C. CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAŢIUNI Lista de cîștiguri la depunerile pe obligaţiuni cu cîștiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 30 SEPTEM­BRIE 1961 Valoarea­I ciştigurilor z! In­­zii parțială totală 1 38486 23 75.000 75.000 1 54274 34 50.000 60.000 1 19894 29 25.000 1 52467 26 25 000 50.000 1 27041 28 10.000 I 34074 02 10.000 I 50108 18 10 000 I 51939 27 10 000 40.000 1 02579 34 5.000 1 1­4758 34 5.000 09377 24 5.000 1 11598 24 5.000 22569 28 5.000 1 24666 07 5.000 I 28907 24 5.000 1 52450 12 5 cop I 35448 45 5.000 1 39021 41 5.000 1 47374 06 coot­ 55.000 fulmi­nația seriei „ 570 M­­M0 674 17 2.000 IU 904 09 5 000 830 000 550 03 26 800 550 23 40 800 550 27 48 800 1.320 000 ~î%34~ —■ T ~ TOTAL 1.920.000 Cîştigurile revin Întregi obligaţiunilor de 200 lei —■ obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din ciştigurile de mai sus. Plata cîştigurilor se face prin unitățile C.E.C. proprii. Talon nr. 8 (1962) jumătate c j? . •_?* 20 c 5 g3 OBSERV­AȚIUNI £ te" S « Mr-- -Ai^Ci • ...... 1 949 250% Cîștigurile se cu-2 711 200% vin libretelor de 3 535 100% economii cu cîști-4 278 50% guri care au la nu-5 046 25% mărul curent ter-6 055 25% minațiile ieșite la 7 ill 25% sorti menţionate în 8 171 25% această lista, cu 9 362 25% condiţia să aibă 10 461 25% un sold mediu 11 526 25% trimestrial de cel 12 672 25% puţin 20 lei pe 13 701 25% trimestrul III/1901 14 886 25% şi un sold de cel 15 891 25% puţin 5 lei la fi­nele trimestrului. nopolurile transformă statul într-un comitet de administrare a afaceri­lor lor, îl folosesc pentru a se îm­bogăţi şi mai mult, a înăbuşi miş­carea muncitorească şi lupta de eliberare naţională, a salva regimul capitalist şi a dezlănţui războaie r sive. Multimilionarul american T. Martin plictisit, se vede, de încercările de a pune surdină „diplomatică" atotputerniciei mo­nopolurilor a declarat cu aroganţă: „Noi nu suntem­ ocrotitorii binelui obştesc. America ne aparţine. Sun­tem­ gata să punem in acţiune toate uriaşele noastre posibilităţi, influ­enţa noastră, banii noştri, relaţiile noastre politice, pe senatorii noştri vânduţi, pe flăminzii noştri congres­meni,­ pe demagogii noştri, împo­triva oricăror acţiuni legislative, oricărei platforme politice, oricărei candidaturi la preşedinţie care a­­meninţă trăinicia statului nostru“. Orice ar face însă giganticele mo­nopoluri şi statul subordonat lor, dialectica capitalismului monopo­list de stat este de aşa natură, in­cit în loc să întărească sistemul ca­pitalist, agravează la maximum con­tradicţiile acestuia,, scoate la ivea­lă, pînă la capăt, caracterul para­zitar al burgheziei monopoliste, face să crească ura popoarelor îm­potriva întregului sistem capitalist. Realitatea contemporană îndrep­tăţește concluzia formulată în pro­iectul de Program al P.C.U.S.: sis­temul mondial capitalist, în an­samblul lui, este copt pentru revo­luţia socială a proletariatului. Un proces mondial unic Sub influenţa adîncirii crizei ge­nerale a capitalismului, a creşterii impetuoase a socialismului, în sinul orînduirii capitaliste se for­mează, se înmulţesc şi se călesc forţele sociale menite să ducă la victoria socialismului. Clasa mun­citoare duce mari bătălii de clasă. Conform datelor preliminare, în 1960 au fost în grevă în întreaga lume capitalistă 53,2 milioane de oameni, faţă de 22,4 milioane în 1958 şi 40,7 milioane în 1959. O importantă caracteristică a luptei clasei muncitoare în etapa actuală este împletirea tot mai strînsă a revendicărilor economice cu cele politice, mobilizarea la lupta pentru pace, democraţie şi progres social a păturilor princi­pale ale poporului, vital interesate în lichidarea atotputerniciei mono­polurilor şi unirea lor tot mai strînsă într-un singur şi puternic torent antimonopolist. Stegarii luptei pentru apărarea intereselor clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii împotri­va reacţiunii imperialiste sunt parti­dele comuniste. Creşterea forţei lor şi a influenţei de care ele se bucură în mase se reflectă, între altele, în faptul cât numărul membrilor par­tidelor comuniste din ţările capi­taliste este azi de 3 ori mai mare decât înainte de război. Proiectul de Program al P.C.U.S. relevă posibilităţile care se creează pentru revoluţia socialistă, revolu­ţie ce se poate înfăptui în formă paşnică sau nepaşnică, potrivit condiţiilor istorice concrete din fiecare ţară. Succesul luptei pentru victoria revoluţiei va depinde însă de măsura în care clasa muncitoare şi partidul ei îşi vor însuşi toate formele de luptă şi vor fi gata să treacă în modul cel mai rapid de la o formă de luptă la alta. Parte integrantă a procesului re­voluţionar mondial este puternicul val al revoluţiilor de eliberare na­ţională, care mătură din calea sa sistemul colonial, subminează te­meliile imperialismului. Dacă capi­talismul s-a format ca sistem eco­nomic mondial prin înăbuşirea in­dependenţei naţionale a majorităţii popoarelor, prin ferecarea lor în lanţurile cumplitei robii coloniale, dezvoltarea socialismului a deschis era eliberării popoarelor asuprite. Analizînd perspectivele dezvoltă­rii viitoare a popoarelor fostelor colonii şi semicolonii, care s-au ri­dicat ca făuritori ai unei vieţi noi, ca o forţă revoluţionară de nimi­cire a imperialismului, proiectul de Program al P.C.U.S. arată că în faţa lor se deschid două căi: ca­pitalismul este calea suferinţelor poporului; socialismul, dimpotrivă, este calea popoarelor spre liberta­te şi fericire. El asigură avîntul ra­pid al economiei şi culturii, dă po­sibilitatea transformării unei ţări înapoiate într-o ţară industrială nu în decurs de veacuri, ci în decursul vieţii unei singure generaţii. Ce cale va alege — aceasta este o chestiune internă a fiecărui po­por. Dar este limpede că înfăptui­rea programului construcţiei co­muniste în U.R.S.S., succesele tu­turor ţărilor socialiste vor influen­ţa tot mai mult popoarele în această alegere. Analiza ştiinţifică a dezvoltării mondiale contemporane făcută în Proiectul noului Program al­­C.U.S. scoate cu putere în evi­denţă legitatea principală a epocii noastre: creşterea nestăvilită a puterii socialismului, a forţelor care luptă pentru progres social, în puternic contrast cu slăbirea, descompunerea şi prăbuşirea capi­talismului. „Revoluţiile socialiste, revoluţiile antiimperialiste de e­­liberare naţională, revoluţiile popu­lare democratice, mişcările ţă­răneşti largi, lupta maselor popu­lare pentru doborîrea regimurilor fasciste şi a altor regimuri tiranice, mişcările general democratice îm­potriva asupririi naţionale — toate acestea se contopesc într-un proces revoluţionar mondial unic, care subminează şi distruge capitalis­mul“. Pacea — aliatul socialismului Burghezia imperialistă nu se îm­pacă cu gîndul că sistemul capita­list este sortit unei inevitabile pră­buşiri şi încearcă să oprească în loc mersul istoriei, recurgînd la violenţă. Ea restrînge ultimele ră­măşiţe ale democraţiei burgheze, instaurează regimuri cu caracteris­tici fasciste, se sprijină pe armată, poliţie, jandarmerie pentru a înă­buşi lupta revoluţionară a maselor, în aceasta se exprimă odată mai mult esenţa reacţionară, antide­mocratică a capitalismului contem­poran, în profundă antiteză cu so­cialismul care evoluează în direcţia dezvoltării şi perfecţionării multi­laterale a democraţiei. Statele imperialiste intensifică totodată într-o măsură fără prece­dent militarismul, întreţin şi în timp de pace forţe armate uriaşe, pre­gătesc cea mai îngrozitoare crimă faţă de omenire — un război mon­dial termonuclear. „Noua creştere a cheltuielilor pentru apărare înseam­nă zile fericite pentru producătorii de avioane" — a scris organul cercu­rilor monopoliste americane „Maga­zine of Wall-street” referitor la re­centa intensificare a cursei înarmă­rilor de către ţările imperialiste în legătură cu hotărîrea statelor socia­liste de a încheia Tratatul de pace cu Germania. Dar orânduirea care în­cearcă să se menţină prin dez­voltarea mijloacelor de distru­gere, prin războaie prădalnice, îşi dezvăluie totala incapacitate de a răspunde imperativelor pro­gresului social, iscălindu-şi sin­gură actul osândirii sale istorice. In epoca noastră, forţele unite ale invincibilului lagăr socialist, ale statelor nesocialiste, iubitoare de pace, ale clasei muncitoare interna­ţionale, ale mişcării mondiale a luptătorilor pentru pace pot preîn­tâmpina războiul mondial. Iar dacă imperialiştii demenţi vor dezlănţui războiul, popoarele vor mătura ca­pitalismul şi-l vor înmorm­înta. Socialismul nu are nevoie de războaie pentru a-şi propaga idea­­lu­rile. Superioritatea faţă de orân­duirea veche în ceea ce priveşte or­ganizarea societăţii, orânduirea de stat şi economică, avîntul nivelului de­ trai şi de cultură — iată care este arma socialismului. Superiori­tatea socialismului rodeşte din plin în condiţiile coexistenţei paşnice a celor două sisteme. Proclamarea in proiectul de Program a politicii de coexistenţă paşnică confirmă încă odată că principiul coexistenţei nu are un caracter de conjunctură, ci este principiul călăuzitor al politicii externe a Uniunii Sovietice, ca uni­cul principiu raţional al relaţiilor dintre state în condiţiile împărţirii lumii în două sisteme. O mărturie vie a hotărîrii poporului sovietic, a tuturor popoarelor lagărului socia­list de a-şi consacra toate forţele luptei nobile pentru apărarea păcii o constituie însuşi programul cons-­ truirii comunismului în U.R.S.S., planurile de construcţie paşnică ale celorlalte ţări socialiste. Comunismul îndeplineşte misiu­nea istorică a izbăvirii tuturor oa­menilor de toate formele asupririi şi exploatării, de ororile războiului şi instaurează pe pămînt Pacea, Mun­ca, Libertatea, Egalitatea şi Ferici­rea tuturor popoarelor, întreaga dezvoltare mondială demonstrează mersul victorios al omenirii spre comunism. GR. COMARTIN EM. DOBRESCU CEC CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI ista cu terminaţiile numerelor câştigătoare şi pro­centul de cîştiguri la libretele de economii C.E.C. cu cîştiguri, ieşite la sorţi la tra­gerea din 30 septembrie 1981 Calcularea şi înscrierea cîştigurilor în li­brete se fac de către casele raionale de economii, după normele stabilite prin in­strucțiunile nr. 16 şi nr. 25/1953 şi circu­lara nr. 164/1956. ­ @­t I­T­I ! A Fotbal. Pregătirile selecţionat­­iilor Pauza din campionatul categoriei A, necesară pentru pregătirea lotu­rilor pentru meciurile cu Turcia de la 8 octombrie, a reunit ieri la Bucu­reşti, pe stadionul „23 August“, a­­proximativ 30 de jucători, din rîndul cărora se vor alcătui cele două re­prezentative naţionale. N-a lipsit nici publicul , au fost prezenţi aproape 10.000 de spectatori. Meciul disputat între lotul A şi B a purtat vizibil amprenta unui an­trenament obişnuit, jucătorii nede­­punînd, din păcate, efortul pentru realizarea unor faze de joc specta­culoase. Putem spune, chitar, că unii dintre fotbalişti au jucat in nota lor obişnuită, nehotărâţi, blazaţi, ui­tând că in asemenea ocazii trebuie să facă apel la toate calităţile de care dispun pentru a merita pe de­plin locul într-una din cele două re­prezentative. Ne referim Îndeosebi la jucătorii din liniile de atac, care ieri au demonstrat o insucacitate supărătoare (In 90 de minute s-a marcat un singur gol și acela din 11 m., prin Constantin — pentru lo­tul A). în decursul acestei partide s-au mai putut vedea la unii jucă­tori o serie de lacune de ordin toh­im­nic, ca să nu mai vorbim de precizia şuturilor pe poarta. în răstimpul de care mai dispun pînă la meciurile cu Turcia, antre­norii trebuie sa dea dovadă de mai multă exigenţă, să ia măsuri de În­lăturare a lipsurilor tehnice remar­cate la unii jucători in meciul de ieri şi­ să treacă de îndată la omo­genizarea echipelor. Iată formaţiile : lotul A : Voinescu, Greavu, Nunweiller III, Ivan, Jenei, Nunweiller IV, Pârcălab, Constantin, Ene 11/ Seredai, Tătaru, Dridea, Maori, Motroc. Lotul B : Mândru, Popa, Cark­aş, Soare, Tabarcea, Kozeka,­Oaidă, Meszaroş, Marcu, A. Munteanu, • Czako, Mateianu, Zavo­­da, Petru Emil, Raksi, CAMPIONATUL CATEGORIEI B. Seri» 1-» : Rapid Focşani—Poiana Cîmpina'1—2 ; C.F.R. Paşcani — Car­­paţi Sinaia 4—0 ; Ştiinţa Galaţi~--Di* nanto Galaţi 2—3 ;­ Ceahlău Piatra Neamț­—Forest­a Fălticeni­­1—1 ; Flacă* ra M­­oreni—Dinamo Suceava 0—0 ; C.S.M.S. Iaşi—C.S.M. Brăila 0—0; Steaua roşie Bacău—Prahova Ploieşti 1—1. Seria a II-a : • C.S.O. Craiova—Dina­mo Obor 4—0 ; Flacăra Roşie—Farul Constanţa 2—3 ; Chimia Govora—Trac­torul Braşov 2—0 ; Metalul Bucureşti— C.S.M. Mediaş 3—0 ; C.F.R. Roşiori— Chimia Făgăraş 3—0 ; S.N.M. Con­stanţa—Ştiinţa Bucureşti 1—2 ; C.S.M. Sibiu-C.S.M. Reşiţa 2—1. Seria a IlI-a : C.F.R. Timişoara— I.R.A. Tg. Mureş 2—1 ; Arieşul Turda —A.S. Crişul Oradea 8—1 ; Recolta Ca­­rei—C.F.R. Arad 5—0 ; C.S.M. Crişana —Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 0—0; Vagonul Arad—C.S.M. Cluj 0—0 ; Mu­reşul Tg.. Mureş—A.S.M.D. Satu Mare 2—1 ; C.S.M.D. Baia Mare—Corvinul Hunedoara 5—0 P­ronosport Rezultatele concursului nr. 41 Spartak Moscova-Torpedo Moscova 1 S.K.A. Rostov-Dinamo Kiev 2 Dinamo Tbilisi-Spartak Erevan 2 Ştiinţa Gelaţi-Dinamo Galaţi 2 Steaua Roşie Bacău-Prahova Ploieşti 1 C.S.O. Craiova-Dinamo Obor 1 C.S.M. Sibiu-C.S.M. Reşiţa 1 C.S.M Crişana-Ind. Sîrmei C. Turzii x Chimia Govora-Tractorul Braşov 1 Internazionale-Milan 2 Torino-Juventus 1 Lanerossi-Roma 2 in campionatul de polo Nu mai puţin de trei meciuri a cuprins etapă de ieri a campionatu­lui republican de polo desfăşurată la ştrandul Tineretului. Ştiinţa Cluj a cîştigat cu 5—3 în faţa echipei bucureştene Progresul. Meciul Şti­inţa Bucureşti—Rapid Bucureşti s-a încheiat cu 3—2 pentru echipa stu­denţilor. Derbiul etapei Dinamo—C.C.A. (scor final 7—3 in favoarea primi­lor) este apreciat astfel de cei doi antrenori ai echipelor respective: C. Korcek (Dinamo). „Ne-am pre­zentat cu o echipă lipsită de apor­tul lui Zahan, Bădiţă, şi Grinţescu care sunt suspendaţi. Avînd în vede­re că jucătorii care i-au înlocuit s-au comportat bine, dînd dovadă de un accentuat spirit de echipă, rezulta­tul­­favorabil ne apare şi mai sem­nificativ". A. Balint (C.C.A.): — „în fine, după multă vreme am asistat la un joc de nivel superior care, sîntem convinşi, a­ plăcut spectatorilor. Scorul final mi se pare exagerat. La 4—3, C.C.A. a ratat o mare oca­zie de a egala, ceea ce ar fi schim­bat poate rezultatul”. Persecutarea patrioţilor în Grecia ATENA 30 (Agerpres). — într-un articol publicat la 30 septembrie, ziarul „Arghi“ scrie că guvernul generalului Dovas, care se ocupă cu rezolvarea treburilor curente şi care a fost creat pentru efectuarea alegerilor, ignorează voinţa po­porului grec şi nu ia nici un fel de măsuri pentru a pune capăt va­lului de teroare electorală deşăn­ţată a reacţiunii din Grecia. Continuă procesele înscenate de­mocraţilor. Acum cîteva zile tribu­nalul militar din Ianina a condam­nat mai mulţi locuitori ai acestui oraş numai pentru că asupra lor s-a găsit­ programul Uniunii Demo­crate de stingă (E.D.A.). finai ieri pe terenurile de o zi „plină” pen­tru rugbişti. La Iaşi s-a disputat derbiul etapei. Fruntaşa clasa­mentului — echi­pa uzinelor „Grivi­­ţa Roşie” din Ca­pitală — a primit replica formaţiei ieşene C.S.M.S., despre a cărei as­cendenţă s-au ocupat în tot mai mare măsură cronicile de speciali­tate. Ieșenii au reuşit un valoros rezultat de egalitate (0—0). Ama­torii de rugbi clujeni şi-au vă­zut echipa favorită întrecindu-se cu Rapid-Bucureşti. In Capitală — încă trei partide (ca să le numă­răm doar pe cele din campionatul categoriei A). Dintre acestea, mai echilibrată se anunţa partida I.T.B.— Progresul. De o parte, tinereţea, dîrzenia — de cealaltă: omogeni­tatea, experienţa. După o repriză „albă", itebiştii şi-au asigurat vic­toria. Scor final 6-3. Iniţial poate, rugbiştii de la C.C.A. nu şi-au făcut prea mari pro­bleme în ce priveşte meciul lor cu Ştiinţa­ Petroşeni, între aceste echipe exista o diferenţă de va­loare ce-i avantajează pe militari. Numai că pe teren, victoria şi mai ales maniera de joc n-au arătat acelaşi lucru. Echipa C.C.A. a fost ţinută în ,,şah“ tot timpul. In prima repriză, Penciu deschide scorul transformând o lovitură de pe­deapsă. 3-0 pentru C.C.A. Egalarea se produce în ultimele secunde ale reprizei. N. Ureche execută impe­cabil un drop­ gol. La reluare, echi­librul de forţe persista, cu toate că militarii folosesc mult jocul la mină. O singură dată a reuşit însă C.C.A.-ul să străpungă dispozitivul de apărare, al oaspeţilor. Şi numai cu concursul final al lui Penciu. Acesta, culcînd balonul la colţul te­renului de ţintă­ advers, a majorat CLASAMENTUL scorul la 6-3 (transformarea, dat fiind unghiul dificil, nu i-a reuşit). — De ce aşa de greu a cîştigat C.C.A.-ul ? — ne-am adresat maes­trului emerit al sportului Gh. Pîr­­călăbescu, unul din antrenorii lotu­lui reprezentativ. — Ştiinţa s-a apărat bine. Trei­­sferturile petroşănenilor sînt forma­te din jucători buni placheri, cărora şi de această dată nici prea le-a scă­pat nimic. Nu-i vorbă că echipa co­legului meu Cosmănescu a greşit nefolosind aripile. De altfel, nici înaintarea — a cărei forţă şi expe­rienţă o avantaja — n-a căutat să se impună. Mi-a plăcut jocul tînă­­rului mijlocaş la grămadă Ghiţă, care l-a înlocuit în repriza a II-a pe Merghişescu­. Cu excepţia lui Penciu, selecţionabilii — mă refer la Ciobănel, Preda, Ionescu, Ma­ise­sc­u —­ n-au arătat o formă prea bună. Scorul etapei şi, se pare, al cam­pionatului s-a înregistrat în meciul Dinamo Bucureşti — Olimpia Bra­şov. Prezentând o echipă complet lipsită de pregătire, alcătuită din... 13 jucători, Olimpia Braşov a fost întrecută cu 96—3 de dinamoviştii bucureşteni. (în primele secunde, scorul era 5—0, la jumătatea repri­zei: 34-1-6, la pauză: 47—0). Pentru învingători, meciul a constituit mai degrabă un antrenament public, în compania unui sparing-partener obişnuit cu... înfrîngerile la scoruri astronomice. Consemnînd compor­tarea penibilă a rugbiştilor braşo­veni, vrem să atragem atenţia con­ducerii clubului respectiv, cit şi bi­roului federaţiei de rugbi asupra necesităţii ca activitatea rugbistică din Braşov să fie­ sprijinită mai îndeaproape. I. DUMITRIU Alte rezultate: Metalul „23 Au­gust” — Ştiinţa Bucureşti 8—6 (3—6); Ştiinţa Cluj — Rapid Bucu­reşti 6—6 (3—3); C.F.R. Griviţa Roşie 18 16 2 0 268 : 67 52 C.C.A. 18 16 1 1 278: 38 51 Dinamo 18 11 3 4 239: 77 43­ C.S.M.S. Iaşi 18 7 5 6 103: 74 37 Ştiinţa Cluj 18 7 3 8 108: 83 35 Ştiinţa Petroşeni 18 8 1 9 94:108 35 I.T.B. 18 7 3 8 89:109 35 Progresul 18 6 4 8 78: 02 34 Metalul 23 August 18 5 5 8 77:101 33 Ştiinţa Bucureşti 18 7 2 9 69:113 33 Rapid 18 3 1 14 93:145 25 Olimpia Braşov 18 0 0 18 33:542 18 Handbal. Uit derbi spectaculos Aşteptată cu viu interes, Intilnirea derbi Ştiința-Rapid, din cadrul cam­pionatului republican feminin de handbal în 7, a corespuns intrutotul aşteptărilor. Protagonistele, parti­cipante în actuala ediţie a „Cupei campionilor europeni“, prima în cali­tate de cîştigătoare a Cupei ediţia 1960—1961, cea de a doua, în cali­tate de campioană republicană în a­­ceeaşi ediţie, au furnizat o partidă dîrză, spectaculoasă, de în­altă factu­ră tehnică, pasionantă. Meciul a început în nota de domi­nare a Ştiinţei, care a condus la un moment dat cu 3—1. La acest scor, rapidistele au o revenire admirabilă şi, prin atacuri spectaculoase, reuşesc să egaleze şi să Încheie apoi repriza la un scor concludent: 8—4. Dar meciul nu era jucat. In repriza a II-a handbalistele de la Ştiinţa au Înscris patru puncte, fără să mai pri­mească nici unul. Aşa­dar 8—8. In celelalte intîlniri ale etapei s-au Înregistrat următoarele rezultate: Progresul—I.T.B. 5—5­, Ştiinţa Timi­şoara—Banatul 9—8; C.S.M. Sibiu— Mureşul 12—5; S.S.E. Petroşeni— Tractorul 7—3. Pag. 3 Velodromul Dinamo : Viteziștii Dan Popovici și Al. Horju în timpul con­cursului de duminica dimineață. între „Garofiţa" şi regulament de stadion Intre două reprize de fotbal spectatorul nostru este distrat cu cintece înregistrate pe benzi de magnetofon sau cu plăcile Pronospor­tului. Auzind de două ori la rînd re­clama Lozului în plic, nu suferi prea mult, cu condiţia , şi speri că a treia oară vei asculta altceva. Cind e cu­plat şi pauzele se înmulţesc, înaintea marşului sportiv se mai cântă şi Ga­­rofița. Fiind sărbătoare, fiind repaus, un cintec fine de cald, mai ales după a­ltce şuturi în bară şi atentate la glesne. Dar... Anul are 52 de duminici, ce-i drept nu toate ocupate de fotbal (ca cea de ieri, de pildă). Ce-ar fi deci ca In afara anunţării rezultatelor din pro­vincie, iniţiativă foarte bună, (dacă ştirile n-ar sosi cu intirziere), in afara brîului pe şapte cuprinzind aluzii­le buletinele Pronosport necompletate, I.E.B.S.-ul să consacre şi unele scurte emisiuni explicării regulamentului de joc, In jurul căruia s-a iscat, In ulti­ma vreme, o adevărată bătălie In ceea ce priveşte interpretarea ! Ar fi interesant de observat re­acţia publicului la comentariile fă­cute de arbitri, jucători, antrenori In aceste pauze scurte dintre meciuri sau reprize. Aplauzele sau dezapro­bările imediate ale celor aflaţi in tri­bune ar solutiona unele nedume­riri... Cu aceste scurte rinduri, dorim şi pe mai departe clştigătorilor la Pro­­noexpress: inspiraţie bună şi maşini Moskvici, dar şi mai multă instruifie pentru cunoașterea regulamentului cu a­utorul microfonului este necesară.­­ Pentru că a insista în a pune la in­finit melodii arhicunoscute la magne­tofon este mult mai puțin interesant decit să aflăm unele lucruri noi în ceea ce privește fotbalul. EUGEN BARBU Va trăi noua competiţie atletică? Atletismul, care în ultimii ani a preocupat oficialitatea noastră sportivă, are o nouă competiţie : campionatul pe echipe. La Bucureşti acesta a fost inaugurat sâmbătă şi a continuat ieri dimineață, pe stadionul Tineretului. în aceste două zile de întreceri au fost chemaţi la start începătorii şi at­leţii de categoria a lll-a, a căror com­portare consemnată în foile de concurs se va reflecta în punctajele clasa­mentului campionatului, atunci când va intra în competiţie sportivii fruntaşi Sistemul de punctaj este stimulatoriu la fiecare probă vor conta primii 12 Dar să nu uităm : campionatul se află abia la început. Succesul lui de­pinde de seriozitatea cu care este pri­vit. Nu aşa cum s-a întâmplat la prima etapă, cînd unii antrenori au înscri la probe ştiaţi complet nefamiliarizat cu tehnica specifică, doar din dorirța de a obține puncte. Pe de altă parte ei au dovedit multă neseriozitate în scriind mai mulţi oameni decât puteai prezenta, ceea ce a îngreunat nume arbitrilor. Aşa, de exemplu, sâmbătă din cei 313 înscrişi pe foile de con­curs, au participat doar... 150. La rândul lor, organizatorii au avu serioase lipsuri, dintre care unele au împiedicat desfășurarea probelor (a­runcarea ciocanului a fost amânată, de­oarece la stadion nu a existat cerce de aruncare regulamentar), ținind seama de importanta aceste întreceri, de popularitatea pe care tre­buie să şi-o câştige în rîndul sportivi­lor şi publicului, este absolut necese ca forurile de organizare şi cadrel tehnice din cluburi şi asociaţii să pre­gătească cu o atenţie deosebită eta­pale viitoare. EM. VALERIU La turnantă (Foto : R. Costin) 1*4«! ST//?/ £ X r £ /? JV 0 nouă reducere de impozite pe salariile muncitorilor şi funcţionarilor sovietici MOSCOVA 1 (Agerpres).—1 TASS. începînd de la 1 octombrie a.c. se efectuează o a doua reducere de im­pozite pe salariile muncitorilor şi funcţionarilor îh conformitate cu legea adoptată de Sovietul Suprem al U.R.SIS. în mai anul trecut. Sunt scutiţi de plata impozitelor oame­nii muncii ale căror salarii lunare nu depăşesc 60 ruble. în acelaşi timp se reduce cuan­tumul impozitului pe venit, precum şi al impozitului asupra celibatari­lor, cetăţenilor nefamilişti sau cu familii mai puţin numeroase, cu salarii între 61 ruble pînă la 70 ruble lunar. Această reducere re­prezintă în medie 40 la sută. în octombrie anul­ trecut au fost scutiţi de impozite oamenii muncii cu salarii care nu depăşesc 500 ru­ble (în bani vechi) pe lună. Tot atunci a fost redus considerabil cuantumul impozitului asupra sala­riilor care nu depăşeau 600 ruble. N. Lisiţîn, membru al colegiului Ministerului de Finanţe al R.S.F.S.R., a făcut cunoscut unui corespondent al ziarului „Sovets­­kaia Rossia” că scutirea de impo­zite şi reducerea impozitelor vor aduce numai oamenilor muncii din această republică un venit de peste 300 milioane ruble în anul 1961. forţele patriotice su­d-vietnamez provoacă pierderi trupelor dictatorului Ngo Dinit Diem HANOI­­ (Agerpres). — Popu­laţia Vietnamului de sud răspund terorii şi represiunilor ngodinhdit miste prin luptă armată. După cum relatează agenţi „ELIBERAREA“, în cursul exped­ţiilor de pedepsire din august for­ţele lui Ngo Dinh Diem au suferi în provincia Fu len pierderi se­rioase în oameni. Numărul morţi­lor se ridică la 35, în rîndurile trupelor sud-vietna­meze se înregistrează tot mai de cazuri de dezertare. -0*0— APROAPE DE SOARE: Patria, Bucureşti, Volga. PESCUITORII DE BUREŢI : Fii Libertăţii. VALS PENTRU UN MILION : teasca. DIN NOU DIMINEAŢA: N. Bălces­oi Republica, Alex. Sahia. LEON GARROS IŞI STRADA PRERIILOR: G. Coşbuc. TRACU CAUTĂ PRIETENUL : Magheru, Gh. Doja, UNUI ACTOR: rulează la cinematografe! Flacăra. FAMILIA MIAM­ARD: V. Alecsan- G. Bacovia $i Olga Bancic. CIELITO LINDO din, I. C. Frimu. O ZI ZGOMOTOASĂ : Drumul Serii. RAIDUL VĂRGAT: B. Deli Elena Pavel, înfrăţirea între popoare, 30 De­ vrancea.­cembrie. O FAMILIE DE REVOLUŢIO­WLkontraVNDIARIBALIGEVic?ori; “ “ ZIUA UNEI ARTISTE si DIN TOAMNA SLni‘s 02-îl S* SL»­PINA IN PRIMĂVARĂ: M. Gorki. PALA- l ^ SS TUL DE CLEȘTAR - POSTA AERIANA : r«,TM Timpuri Noi PROGRAM SPECIAL PENTRU 1°-- tnC°S • Fmm A AUL SE­?M­DrtMuoDăRA; ‘ian (U.R S3 )'; baST luU Marum if nîJfJurb s A KnRATP II­ (U.R.S.S.): soprana Elena Simionescu; via­TRA\lvAL tSÂ A Vl.îin nmt lonis,a Nin» (U.R.S.S.) ; pianist COSTE DE SEPTEMBRIE: Cultural', T. Via- ]erzy : ^Di­ tbich^Braner rJ dimirescu. EL HAKIM: S Martie. PORTRE­ L ,, KUm.fî irtfsHeH ^ ARTTIIr'a'S' TUL UNUI NECUNOSCUT: Grivița. PRI- zom-1 V CHINDELUL: rulează la cinematograful C. Ain Vo,TMTM’ ^ 05 T?m­mr .t'î David. LILI: Al. Poncv. MUNTElI: Vasile mn“hMe« UlMmele itw' “ TelesPorl- 1 Roaită. SĂRITURA IN ZORI: Unirea. GE- Incl­ eiere ■ ummele NEVIEVE: Arte, Mioriţa. SECTIUNEA A 5-A : Munca. O INTÎMPLARE EXTRAORDI- CUM VA FI VREMEA NARA (seria I şi II): Popular. VIKINGII: Moşilor. MARELE RĂZBOI (cinemascop): Timpul probabil pentru zilele de 8, 4 şi 23 August. RĂZBOI ŞI PACE (seria I şi II): octombrie , vreme în general călduroasă, e Donca Simo. BUFONUL REGELUI: 16 Fe­­cer variabil. Ploi slabe, cu totul locale. Ver­bruarie. VIRAT ÎN NOAPTE: M. Eminescu, moderat. Temperatura staţionară : minimer ULISE, rulează la cinematograful Ilie Pin- vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar maxi­milie. FENIX: 8 Mai. FATA CU ULCIORUL: unele intre 20 si 30 de grade.

Next