Scînteia, noiembrie 1961 (Anul 30, nr. 5335-5364)

1961-11-01 / nr. 5335

Pag 2 fFTOWTFr??! WMi iM SJâ fi ! Fm WMMM activitatea &rg£M%iz&ţiî£m* dB pavUd, PITEŞTI (coresp. „Scînteii“). — în ultima vreme, Comitetul raional de partid Slatina foloseşte o serie de forme interesante de muncă poli­tică şi culturală de masă pentru transformarea socialistă a agricul­turii şi consolidarea gospodăriilor colective existente. Pe lingă vizi­tele tot mai numeroase ale întovă­­răşiţilor şi ale ţăranilor cu gospodă­rii individuale la gospodăriile colec­tive fruntaşe din împrejurimi se mai organizează seri de întrebări şi răs­punsuri, întîlniri ale tinerilor colecti­vişti cu tinerii întovărăşiţi, tribuna vorbită a fruntaşilor la staţiile de radioficare, unde iau cuvîntul pre­şedinţi, brigadieri şi şefi de echipe din gospodăriile colective. De mult interes s-au bucurat unele conferinţe ca „Mecaniza­rea şi chimizarea agriculturii“ şi al­tele. Conferinţa „Cifre şi fapte în raionul Slatina", care s-a ţinut în 20 de comune, a fost ascultată de 3625 ţărani muncitori, iar la confe­rinţa „O comună cu care ne mîn­­drim — Oporelu" care s-a ţinut în 20 de comune, au luat parte 2.850 ţărani muncitori. Spre sfîrşitul acestei linii, vor fi organizate schimburi de experienţă între consiliile de conducere din gospodăriile colective fruntaşe şi gospodăriile colective mai slabe. VULCAN (coresp. „Scînteii''). — Sectorul I al exploatării miniere Vulcan va ajunge să aibă în cursul anului viitor cea mai mare pondere în producţia minei. Vor fi deschise aici noi abataje fron­tale în straturile 13, 15, 11 şi 18 din blocurile 1 şi 0. Lucrările de pre­gătire de care depinde exploatarea la timp şi în bune condiţii a boga­telor zăcăminte din blocurile 1 şi 0 au început de mult. Recent comi­tetul de partid şi conducerea mi­nei au analizat stadiul în care se află aceste lucrări. S-a constatat că pregătirea noilor fronturi de lucru se desfăşoară cu încetineală. S-au luat măsuri pentru intensificarea lucrărilor. Astfel, cîţiva din cei mai buni muncitori, tehnicieni, specia­lişti în lucrări de pregătire ca: Iosif Moraru, Virgil Ursu, Alexan­dru Todor au fost repartizaţi să lucreze în sectorul I. De asemenea, brigăzile de mineri conduse de membrii de partid Martin Vass, Florea Avram, Con­stantin Zaharia au fost trimise să ajute la executarea lucrărilor, în prezent graficul de urmărire arată că rămânerea în urmă a fost lichi­dată. Noile fronturi de lucru vor fi date în exploatare în timpul stabi­lit. MEDGIDIA. Recent,și biroul Comi­tetului raional de partid Medgidia a analizat munca desfășurată de co­mitetul raional U.T.M. pentru educa­rea comunistă a tineretului. A reieşit că în această direcţie sunt folosite o serie de forme interesante. Mii de tineri sunt cuprinşi în brigăzi U.T.M. de producţie şi de muncă patrio­tică. In timpul liber, numeroşi tineri desfăşoară o rodnică activitate cul­turală in cadrul unui număr de 134 echipe artistice. Comitetul raional U.T.M. organizează, de asemenea, cu mult succes „foi ale tineretului", „duminici sportive", concursul „prie­ten al cărţii", excursii la Doftana şi Muzeul de istorie a partidului. Numai la aceste excursii au parti­cipat In ultimele luni peste 2.000 tineri. In Încheierea dezbaterilor, biroul comitetului raional de partid a a­­doptat un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a muncii de educaţie comunistă a tineretului. Printre altele se prevede ca comi­tetul raional U.T.M. să organizeze mai multe conferinţe despre patrio­tismul socialist şi internaţionalismul proletar, seri literare, brigăzi de muncă patriotică, adunări U. T. M. care să dezbată probleme educa­tive etc. GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — Odată pe lună, la întreprinderea textilă din Galaţi comitetul de partid organizează ţinerea unor conferinţe pe diferite tem­e inter­ne şi internaţionale. De curînd, în sala de festivităţi de la unita­tea A, inginerul Constantin Măr­gărit a expus, în faţa a peste 600 de ţesători şi filatori, conferinţa: „Spre cel mai înalt nivel de trai din lume“ în legătură cu Progra­mul P.C.U.S. In aceeaşi zi, la uni­tatea­­ tovarăşa Sofia Duca, a vorbit muncitorilor despre unele metode tehnologice noi, aplicate în filatură. Comitetul de partid a format un grup de 14 conferenţiari din rîn­­dul celor mai pregătiţi ingineri, maiştri, muncitori fruntaşi, oa­meni cu experienţă, care ştiu să expună frumos. îndrumaţi­­de co­mitetul de partid, conferenţiarii întreprinderii au stabilit un plan tematic cu conferinţele ce trebuie să fie întocmite şi ţinute în cursul anului acesta. Sî­nt pregătite con­ferinţe pe teme politice şi educa­tive şi pe teme tehnice. In pre­zent se elaborează conferinţele : „Realizări şi metode noi în ţesă­torii", „Sistemul mondial socia­list — factor hotărîtor al dezvol­tării societăţii” etc. NEGRU VODĂ. Comitetul raional de partid Negru Vodă se ocupă cu grijă de întărirea rîndurilor parti­dului la sate. Astfel, membrii bi­roului raional repartizaţi pe orga­nizaţii de bază din G.A.S., S.M.T., G.A.C. îndrumă concret munca de primire în rîndurile partidului. Ei ţin cu regularitate în faţa activului fără partid conferinţe despre trecu­tul glorios al partidului nostru, des­pre înaltul titlu de membru de partid etc. Membrii şi activiştii comitetului raional de partid iau de asemenea, parte şi ajută la buna desfăşurare a adunărilor generale ale organiza­ţiilor de bază în care se discută ce­reri de primire în partid. Ca ur­mare numai din luna aprilie şi pînă acum au fost primiţi din rîn­durile celor mai buni mecanizatori din G.A.S., S.M.T. şi colectivişti, 298 membri şi candidaţi de partid. TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). — Comitetul de partid din cadrul întreprinderii forestiere Reghin acordă o deosebită grijă îmbunătă­ţirii condiţiilor de trai ale munci­torilor. Pe şantierele de exploatare au fost amenajate 5 cantine, la di­ferite locuri de muncă din inima pădurii fimcţionează 10 chioşcuri şi magazine alimentare, 2 brutării şi o măcelărie. Pentru buna desfăşu­rare a transporturilor mărfurilor, sunt puse la dispoziţie 8 vagoane forestiere speciale. Recent, comitetul de partid ana­­lizînd situaţia aprovizionării de iarnă a luat măsuri pentru întreţi­nerea magazinelor, repararea brută­riei de la Isticea, completarea par­cului de vagoane pentru transport etc., în vederea îmbunătăţirii apro­vizionării cu fructe şi legume a mun­citorilor. In urma măsurilor stabilite de comitetul de partid, chioşcurile şi magazinele alimentare din cadrul întreprinderii forestiere Reghin au fost aprovizionate cu 9 vagoane de cartofi, 12.800 kg. ceapă, rădăcinoa­­se, zarzavaturi, fructe etc. ★ Ce este mai important? Nu de mult, ziarul „Drumul socialis­­mului“-Hunedoara a publicat sub tit­lul : „Fiecare sediu al G.A.C. să de­vină un punct de atracţie, o mîn­­drie a satului", o scrisoare a co­lectiviştilor din Silvaşul Inferior, ra­ionul Haţeg, în care aceştia chea­mă la întrecere toate gospodă­riile colective din regiune, pentru buna gospodărire a avutului obştesc, pen­tru înfrumuseţarea sediilor. Scrisoarea este însoţită de un articol redacţional, care, relevînd însemnătatea iniţiativei cere organizaţiilor de partid, precum şi sfaturilor populare din regiune, să în­drume și să sprijine gospodăriile co­lective pentru a răs­punde chemării co- iillIHIIIHIHIIIIIIIIIIllllllllllIlllllllll lectiviștilor din Sii­­vasul Inferior. IflSCmil&ri Desigur« a intre-Jine în bune condi- UIIllll SI (1­0 Jii sediul și celelal- DrUIIlIlI SOI te construcjii ridica­te, a păstra curățe- HUIlC nie și ordine în gos­podărie, o manifes-­­ril|||||||||!l!lllll||!ll||||||||||||||il!| la o grijă deosebită fată de avutul obștesc este o proble­mă importantă, o treabă necesară, de bun gospodar. Cînd te oprești într-o gospodărie colectivă şi vezi sediul bine întreţinut, cînd la grajduri şi în împrejurimile acestora domneşte or­­dinea şi curăţenia, cînd toate acaretu­rile sînt cu grijă rînduite, într-un cuvînt, cînd la tot pasul se simte o mină de bun gospodar, atunci din capul locului, dar o bună apreciere priceperii şi hăr­niciei colectiviştilor. Din acest punct de vedere, acţiunea iniţiată de colectiviştii din Silvaşul Inferior şi popularizată de ziarul regional este folositoare, este bine venită. Dar se pune întrebarea : este oare momentul să se ceară gospodăriilor co­lective care nu au încă sedii proprii, „să-şi construiască cît mai repede sedii noi“, așa cum se spune foarte cate­goric în articolul amintit ? În regiunea Hunedoara, ca în toate regiunile ţării, datorită hărniciei colec­tiviștilor, sprijinului multilateral acor­dat de către stat, îndrumării perma­nente din partea organelor de partid şi de stat, multe gospodării colective au devenit unităţi agricole puternice, multilateral dezvoltate, care obţin an de an producţii ridicate şi venituri mari, ceea ce asigură membrilor lor cîştiguri sporite. Desigur, pentru ase­menea­ gospodării puternice, bogate, se poate pune problema ridicării de sedii noi, a amenajării unor centre gospodărești frumoase. Dar nu toate gospodăriile colective au ajuns la un asemenea grad de dez­voltare. Sunt în regiunea Hunedoara gospodării tinere, care fac primii pași, precum și altele mai vechi, care mai au destule de înfăptuit pentru a de­veni gospodării puternice, multilateral dezvoltate. Ar fi bine ca în aceste gospodării, eforturile, fondurile și re­sursele existente să fie îndreptate, în primul rînd, în direcția întăririi lor economice, a sporirii necontenite a producţiei şi veniturilor băneşti. „Organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare — se spune în Re­portul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al lll-lea Con­gres al P.M.R. — trebuie să pună in centrul activităţii lor sprijinirea gospo­dăriilor colective, mobilizînd consiliile de conducere, pe llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllh, toţi colectiviştii să folosească la maxlm­ic marginea mum mijloacele pro­­­prii si ajutorul dat de dl. Ziamul stat, pentru a asi­talismului" - 9ur° , d*IV0l,area multilaterală a gos­­loara podăriei, sporirea producţiei la cerea­llllllllll!lll!!l!!lllllllll!!!il!llll!ll!!l­ la plante tehnice şi alimentare, mărirea producţiei de furaje, pe baza cărora creşterea animalelor din turma obştea­scă să fie ridicată la nivelul unei ramuri principale de producţie“. Aşadar, gospodăriile colective tre­buie îndrumate să investească banii în animale de producţie, în construcţii zootehnice, maşini şi unelte etc. Ase­menea investiţii aduc venituri imediate, contribuie la întărirea economică a gospodăriilor colective, asigură spo­rirea veniturilor lor băneşti şi creşterea continuă a nivelului de trai al colecti­viştilor. De asemenea, socotim că e mai in­dicat, mai folositor, ca în fiecare gos­podărie, în jurul grajdurilor să se cul­tive plante furajere — lucerna, trifoi, porumb, borceag etc. — pentru asi­gurarea hranei animalelor şi nu „să fie plantaji pomi şi arbuşti decorativi, să se facă zone verzi, ronduri cu flori etc.“, aşa cum se pune problema în articolul amintit. In aceste zile trebuie grăbite în­­sămînțările, să se ia măsuri pentru terminarea la timp a construcțiilor zoo­tehnice, realizarea în toate gospodă­riile colective a efectivelor de animale prevăzute pentru acest an, asigurarea condițiilor necesare pentru ca și în timpul iernii să se obțină de la ani­male producții ridicate. Pentru înfăp­tuirea unor asemenea sarcini, trebuie să militeze ziarul „Drumul socialismu­lui", ca organ al Comitetului regional P.M.R. Hunedoara și al sfatului popu­lar regional. RADU ATANASESCU însemnări pe mărginea unui articol din ziarul „Drumul socialismului" - Hunedoara -0­ 0- ; minit întreprinderea de Industrie locală Tg. Mureş. Trei fruntaşe din sec­ţia covoare orientale, desenatoarea Olga Teban şi ţesătoarele Elisa­­beta Hegedus şi Maria Kristaf, examinind noile modele de covoare. (Foto R. Costin) Noi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti Reţeaua centrelor pentru deservirea populaţiei a cooperativei „Tehnica sti­clei“ din Capitală s-a extins cu încă 3 unităţi amplasate pe şoseaua Panteli­­mon, Calea Rahovei şi strada Apolo­­dor. În cadrul cooperativei „Munca co­lectivă" din Cîmpulung-Muscel au fost înfiinţate noi unităţi care deservesc populaţia cu lucrări de tinichigerie, lăcătuşerie şi reparaţii moto. De ase­menea, cooperativa „Unirea“ din Balş a înfiinţat noi centre de deservire pen­tru reparaţii radio, pentru cojocărie şi tapiţerie. De curînd, cooperativa „Munca nouă“ din Capitală a deschis alte 5 unităţi de reparat ochelari înzestrate cu aparate perfecţionate pentru verifi­carea lentilelor, un atelier centralizat în care se execută cu precizie şlefuirea lentilelor pentru cele 20 unităţi ale cooperativei, precum și o unitate pen­tru prestarea diverselor munci gospo­dărești cum ar fi spălatul și călcatul lenjeriei, spălatul parchetului, scutu­rarea covoarelor etc. ★ ★ S­C­I­N­T­E­I­A Cu avionul pesta Bucegi CiliiBlICIHRtt!II ne sesizează FĂRĂ REZULTAT Chioşcul alimentar din docurela por­tului Brăila este aprovizionat de I.C.R.A. cu mezeluri şi preparate din carne. Pentru transportul acestor ali­mente, în condiţii igienice se folosesc lăzi cu copac căptuşite cu tablă. La chioşcul nostru, mezelurile sint aduse In coșuri de răchită. Pentru încălcarea regulilor de igienă, I.C.R.A. a fost de două ori sancfionată pînă acum de Sa­nepid. Dar fără rezultat. (De la A. Lobodă, docher). UNA ÎN CERERE, ALTA-N RĂSPUNS Constatlnd că In fiecare lună con­torul de lumină electrică al aparta­mentului ce-l ocup înregistrează zeci de fdi­lowa/i­ ore In plus, am cerut in scris întreprinderii regionale de elec­tricitate Bucureşti să-l verifice şi să ia măsurile corespunzătoare. După ce am achitat 10 lei taxa de verificare, au mai trecut cîteva luni şi I.R.E.R.-ul mă Inștiințează că dacă In termen de 60 de zile nu voi lua mă­suri în vederea modificării instalației electrice a imobilului meu mi se va întrerupe aprovizionarea cu energie electrică. Sunt un simplu chiriaş, iar instalaţia electrică a apartamentului nu a suferit de 20 de ani nici o mo­dificare. Nu cerusem decit verificarea contorului... (De la ieşit Barluch, str. Cavafii Vechi nr. 3). IN GARĂ LA CICEU Ciceul este o staţie de cale ferată unde se încrucişează multe trenuri. Aici ziua şi noaptea este animaţie. Pentru mamele cu copii există o în­căpere specială. Dar ea nu poate fi folosită deoarece înăuntru e frig. Ma­mele preferă să stea cu copiii in sala de aşteptare, unde este mai cald. De ce nu s-ar încălzi şi sala specială? (De la Dumitru Dumitriu, funcţionar Oneşti). NECAZURILE ŞCOLARILOR Şcolarii noştri primesc cărţile gra­tuit de la şcoală. La unităţile „Libră­ria noastră“ din Cîmpulung-Muscel ei nu găsesc însă creioane colorate, e­­chere, călimări de bachelită, tuş în diferite culori, compasuri şi alte rechi­zite. Responsabilii librăriilor din ora­şul nostru au cerut în nenumărate rîn­­duri la C.L.D.C. Pitesli să li se trimită urgent cantitafile necesare de rechi­zite. Pînă In prezent situația nu s-a schimbat. Este cazul să se pună capăt acestei neglijente. (De la Nicolae Simieana, muncitor). „OPERATIVITATE" POȘTALĂ In luna iulie a.c. am expediat din Tîrgovifte la Bucureşti o scrisoare sim­plă care a ajuns la destinaţie după... şase zile. Am crezut că este o simplă intimplare şi am trecut-o cu vederea. In luna septembrie, aflîndu-mi la Braşov am expediat o scrisoare, de astă dată Recomandată-Expres, spre Bucureşti, la data de 14 septembrie. Intr-adevăr a ajuns la destinaţie mai repede , numai după patru zile. Scri­soarea fusese expediată din Braşov la timp. La Bucureşti a sosit la data de 15, adică a doua zi. S-a oprit însă la oficiul poştei 32 din Bucureşti de unde nu a mai plecat la destinaţie nici „expres", nici normal. (De la M. Ră­­dulescu, muncitor). Prin cîteva şcoli din Ploieşti Era ora de educaţie fazic. In vizita făcută prin cîteva şcoli din oraşul Ploieşti ne-ar fi oprit mai întîi la şcoala medie nr. 2, unde am asistat la 0 oră de educaţie fizică. Copiii, în echipament sportiv, aş­teptau venirea profesorului. Timpul era frumos aşa că ora de educaţie fizică urma să aibă loc în curte. ...Cei din clasa a VÎI-a A încep programul condus de tînărul profe­sor Roşea. Deşi destul de mici, elevii sînt îndemînatici în mînuirea min­­gei de handbal. Profesorul opreşte din cînd în cînd jocul şi corectea­ză greşelile „jucătorilor“, întrece­rea continuă, timpul trece neobser­vat şi plăcut pentru toţi elevii. Activitatea de educaţie fizică şi sport, cu veche tradiţie în această şcoală — unde pînă de curînd au învăţat carte şi... sport o serie de atlete şi gimnaste talentate ca: Xenia Miliutin, Crizanta Neagu, Ro­­dica Şincă, Ligia Filip şi altele — este bine organizată şi se desfă­şoară sub îndrumarea atentă a unor profesori pricepuţi. Şcoala dis­pune de două săli de sport (una amenajată recent), dotate cu apa­ratura necesară. Şi la clasele mici, educaţia fizică se bucură de aten­ţia cadrelor didactice, învăţătorii solicită deseori sfatul profesorilor specialişti. De mai multe ori, pro­fesoara Olimpia Nicolescu a cola­borat, de pildă, la alcătuirea pro­gramelor de educaţie fizică pentru clasa a II-a B, Şcoala medie nr. 8. Trei pro­fesori de specialitate predau edu­caţia fizică la clasele V-XI. Pregă­tirea fizică generală se face prin folosirea unui bogat şi variat număr de exerciţii fizice. Este de remarcat faptul că şi la ora de educaţie fizică profesorii urmăresc să formeze la copil calităţi morale şi deprinderi de comportare cetăţenească. Intre învăţători şi profesorii de educaţie fizică de la această şcoală au loc schimburi de păreri pe problemele legate de desfăşurarea orelor de sport. Apreciată şi cu bune rezultate este în general şi activitatea spor­tivă de la şcoala medie nr. 1. Co­lectivul catedrei de educaţie fizică este format din oameni pregătiţi, cu experienţă. La această şcoală, din iniţiativa comitetului de părinţi s-a amenajat o bază sportivă în aer li­ber. Din păcate însă, terenul de jocuri nu-i întotdeauna îngrijit. Poate şi profesorul Mircea Simion, al cărui elevi dintr-a X-a jucau bas­chet pe terenul plin de praf şi hîr­­tii, ar trebui să ştie că sportul ne­cesită condiţii igienice de desfăşu­rare. Cu rezultate bune, reflectînd prin­tre altele conştiinciozitatea cadrelor didactice, se desfăşoară orele de educaţie fizică la şcolile de 7 ani nr. 18 şi 20, la şcoala medie nr. 5 etc. Activitatea sportivă şcolară din Ploieşti poate cunoaşte o continuă dezvoltare, pentru că educaţia fi­zică, sportul sunt mult îndrăgite de elevii localnici, L O. INFORMAŢII • Marţi dimineaţa, colectivul Filar­monicii de Stat „George Enescu“ s-a înapoiat în Capitală din turneul de trei săptămîni pe care l-a întreprins în R. D. Germană, Austria şi Franţa. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 octombrie 1981 au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere : 1) I.B.Y. ; 2) X.W.J. ; 3) X.A.I. ; 4) M.K.X. ; 5) J.N.B. ; 6) F.S.G. ; 7) K.Z.E. ; 8) H.R.H. In cîteva rînduri FOTBAL. Azi sunt programate cele două meciuri restante din campiona­tul categoriei A. C.C.A.-Dinamo Bucureşti şi Jiul­ Petrolul. Partida de la Bucureşti (C.C.A.-Dinamo) va avea loc pe stadionul „23 August“, cu în­cepere de la ora 15. Celălalt meci se va disputa la Petroşeni. HANDBAL. Prima parte a campio­natului feminin de handbal în 7 a luat sfirşit. In ultima etapă a turului acestui campionat s-au înregistrat, în general, rezultate scontate, dar şi o serie de surprize. Ştiinţa Bucureşti, de pildă, a terminat la egalitate (6—6) cu echipa clubului „Mureşul“ din Tg. Mureş. O victorie valoroasă au înregistrat handbalistele de la Tractorul-Braşov (10—5 cu I.T.B.). C.S.M. Sibiu, după o repriză egală, a cîştigat la limită (8—7) meciul cu Pro­gresul-Bucureşti. După aceste meciuri, echipa Rapid- Bucureşti este campioană de toamnă, ocupînd primul loc în clasamentul turului campionatului republican, cu un avans de 3 puncte asupra Ştiinţei- Bucureşti. Pe locul trei se află Trac­­torul-Braşov. BOX. Ieri dimineaţă s-a întors din Italia echipa de box Dinamo-Bucu­­reşti care, după cum se ştie, a susţi­nut trei întîlniri cu pugilişti italieni de frunte. La ultima lor gală, dispu­tată în localitatea Pesaro de pe ma­lul mării Adriatice, dinamoviştii au boxat în compania unei reprezenta­tive Italiene. In trei meciuri boxerii noştri au cîştigat­­prin Ambrus, Mi­­halik şi Moneaju Două meciuri au fost egale, iar cinci au revenit gazdelor. Nr. 5335 „Filozofi romîni de seamă ai secolelor XVIII — XIX“ — O culegere tipărită le Moscova­­* MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASâ transmite: La Moscova a fost tipă-* rită culegerea „Filozofi romîni da seamă ai secolelor XVIII—XIX“» Aceasta este o publicaţie comună a institutelor de filozofie ale Aca*­demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi Academiei R. P. Române. In culegere sunt publicate lucrări social-politice şi filozofice, frag­mente din operele a 32 de gînditori progresişti români, printre care Teo­dor Diamant, Nicolae Bălcescu, Şte­fan Michăilescu, Vasile Conta, Ni­colae Zubcu-Codreanu şi alţii. Toate materialele sunt publicate pentru prima oară în limba rusă. Cuvîntul introductiv la culegere este scris de acad. C. I. Gulian care este și redactorul principal al cu­legerii. Strania geografie a diplomaţiei americane Adunarea Generală a O.N.U. tre- înainte de vot, iar în timpul seăin-* buie să aleagă în actuala Besirie­ţei de luni după masă oamenii de un număr de membri ne­permanenţi legătură ai delegaţiei au trecut în ai Consiliului de Securitate. Con- chip de ştafetă pe la diferite pu­­form articolului 23 al Cartei O.N.U., pu­re, dînd cit mai discret şi contr­­alegerea trebuie să ţină seama de denţial „sfaturi", aportul adus de ţările membre la Cele 58 de voturi de la primul menţinerea păcii şi securităţii, cît scrutin în favoarea R. P. Rol şi de o echitabilă repartizare geo- mine au dovedit că e subi grafică. In legătură cu această din­stanţială majoritate a Adunării Gen urmă prevedere a Cariei, se­cu­­nerale a înţeles să sprijine o car­­noaşie acordul („gentlemen's agre-­didatură conformă cu criteriul geo­­emeet“) din 1948, intervenit la Lon- grafic prevăzut în­ „gentlemen's dra între marile puteri cu privire la agreement“. Totodată, cercurile di­­repartizarea unui loc în Consiliul plomatice subliniază că acest nu­de Securitate nă­ măr de voturi, rilor Europei ră- care ar fi fost săritlne. Dacă *“ mult mai mare cestp acord ?\p7 Corespo flue­n­ță din New York respectat, înce- mericană, se da­pînd din 1951 a­­toreste și faptului cordul a fost în­­că R. P. Romînă călcat în mod sistematic de pu- reprezintă cu adevărat un grup de terile occidentale impunîndu-se în state din răsăritul Europei, ceea ce locul cuvenit Europei răsăritene nu este cazul cu Filipinele, ţări ca Japonia, Turcia, Filipine şi Ţările Asiei, din m­odul cărora altele­ fac parte Filipinele, nu numai că Anul acesta ţările Europei răsărit nu i-au propus candidatura, ci mal­tene au prezentat în comun candi- mult, s-au pronunțat în majoritate datura R. P. Romíne pentru locul ce împotriva acesteia. In acest caz se li se cuvine conform Cartei în pune întrebarea : în numele cui se Consiliul de Securitate. S.U.A. prezintă acest pretendent, introdus au prezentat Filipinele drept con- prin contrabandă şi prin încălcarea tracandidat al ţării noastre pen- unei vechi înţelegeri ? Este clar că tra... Europa de răsărit. Ma- Filipinele sunt candidatul exclusiv, nevra nu este nouă. Pentru al N.A.T.O., C.E.N.T.O., S.E.A.T.O. a doua oară, Filipinele sînt folosite blocuri militare de sub egida S.U.A., în acest joc (printr-o manevră ideii­ ai căror membri şi-au dat în mod tică, Filipinele au ocupat cu cîţiva maşinal voturile, ani în urmă scaunul de membru întrucît, în cele trei tururi de scru-* nepermanent care se cuvenea re­­tin nici una din cele două ţări nu giunii din răsăritul Europei). Luni a întrunit majoritatea de două seara, în cercurile ziaristice de la treimi necesară (69 de voturi din­ O.N.U. se vorbea­ză de fapt cele­ 103 ţări), urmează ca în cadrul al­­gaţia filipineză n-ar fi avut intenţia tor şedinţe plenare să se reia vo­­să candideze, dar că a acceptat în tai în ceea ce priveşte celelalte f urma „insistenţelor" americane. Ajong locuri vacante, prin expira- După cum se vede, principiul apli- mandatelor Ceylonului şi Ecua­cat de S.U.A. în asemenea cazuri , . . . . . ' ■ v_ este că „voturile stabilesc în ultima au fost d­&s® ,Gha“a * Vs. instanţă aşezarea geografică a unei nezuela care au întrunit 88 şi ţări". Stranie geografie este aceea respectiv 96 de voturi De aseme­­care aşează Filipinele din Pacific la nea, în locul Liberiei, în anul 1962 gurile Dunării şi face din Manilla va funcţiona ca membru neperma­­port la Marea Neagră. nent _ irlanda. Este bine cunoscut faptul că dele­gaţia americană „a lucrat" intens L. RODESCU­­ ----------0­0 .........­ L. RODESCU Tîrflul alimentar internaţional de la Dijon „Prezenţa Romîniei contribuie — la succesul acestui tîrg“­­.­ Tîrgul alimentar internaţio-­­ nal, cunoscut pentru renumite­a•­te sale vinuri şi pentru bucă-t tăria sa, şi-a deschis azi dimi-­ neaţă la Dijon a 32-a ediţie. In marea hală a expoziţiei­­ din Dijon, aproximativ o sută­­ de firme franceze şi străine,­­ specializate în industria aii■­i­mentară, prezintă principalele­­ lor produse. La standul romî­­­nesc, organizat de întreprin­­­derile de comerţ exterior , „Prodexport" şi „Fructexport“,­­ sunt frumos prezentate conser­­­­e de peşte, de carne, de legu-i­me, de vînat, precum şi brîn­­­zeturi, vinuri, produse de pati­­­serie şi multe altele.­­ Inaugurarea tîrgului a fost­­ făcută de ministrul Agriculturii­­ al Franţei, Pisani. El s-a­­ oprit multă vreme în faţa stan­­­dului romînesc şi, după ce s-a­­ întreţinut cu organizatorii, i-a­­ felicitat pentru înaltul nivel al prezentării standului. „Standul dvs. — a spus ministrul fran­cez — este frumos aranjat. Pe noi, în Franţa, ne interesează că Romînia exportă atîtea lucruri frumoase şi atît de bine prezentate". Printre personalităţile din lo­calitate şi din ţară prezente la această inaugurare se remarcă canonicul Kirr, deputat-primar al Dijonului, care ne-a încre­dinţat pentru cititorii noştri impresiile sale cu privire la participarea Romîniei la acest al 32-lea tîrg alimentar: „Mă bucur să văd un stand atît de frumos, cu o atît de mare varietate şi bogăţie de produse. Prezenţa Romîniei ri­dică valoarea acestui tîrg şi contribuie anul acesta la suc­cesul său“. T. VORNICU Dijon, 31 octombrie (prin tele­fon). vT,V­55=3ry7 DOUA VIETI : Patria­ (seria I-a - IO; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21), I. C. Frimu (seria I-a — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Gh. Doja (ambele serii — 9,30; 13; 16,30; 20), Al. Sa­­hia (ambele serii — 9,30; 13; 16,30; 20). ÎNVIEREA : Republica (9,30; 11,45; 14,30; 16,45; 19; 21,15), S Martie (15; 17; 19, 21), 23 August (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Volga (10; 12; 14,20; 16,30; 18,45; 21), Liber­tăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30). RAPSO­DIA UCRAINEANA : Magheru (10; 12,30; 16; 18,20; 21), Bucureşti (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), V. Roaită (10; 12; 15,30; 18; 20,30) . SĂRITURĂ IN ZORI : M. Gorki (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). BALADA SOLDATULUI : Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). CINCI CARTUȘE : Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21), O. Coşbuc (15; 17; 19, 21). CER SENIN : Moşilor (16; 18; 20,30), N. Bălcescu (10; 14; 16; 18,15; 20,30), VISUL SPULBERAT : A. Vlaicu (10; 18,15; 20,30) , UMBRE ALBE : V. Alecsandri (10; 12,10; 14,20; 16,30; 18,45; 21), Elena Pavel (cinemascop — 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15), înfrăţirea între popoare (10,30; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Mioriţa (9,45; 12; 15,39; 17,45; 20), Drumul serii (15,30; 18; 20,30). LUMEA APLAUDA ; Lumina (10 în conti­nuare pînă la 14, după-amiază 16; 18,15; 20,30). LEUL SI CÎNTECUL — UN MAESTRU AL SATIREI POLITICE - CAMPIONA­TELE DE ATLETISM — LUMINA IN TE­LEVIZIUNE , rulează în continuare la cine­matograful Timpuri noi de la orele 10 pînă la orele 21. PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 13). TRACUL UNUI ACTOR­­ 13 Septembrie (15; 17; 19; 21), T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21) FA­MILIA MIAM­ARD , Tineretului (16; 18;15; 20;30) . SPECTATORI IN OFSAID : Cultural (15,30; 18,45; 19; 20,45), Unirea (16- 18,15; 20,30) , 16 Februarie (16; 18; 20), Floreasca (19). RAIDUL VĂRGAT : Munca (15; 17; 19, 21). CICLU DE FILME PENTRU COPII : Al. Popov (10). RĂZBOI ȘI PACE (ambele serii) : Al. Popov (rulează în continuare de la orele 12,80 pînă la orele 20). PISICA ISI SCOATE GHEARELE : Grivita (11; 13; 15; 17; 19; 21). PATRU ÎN POTOP : C-tin David (15;30; 18; 20,30), Popular (15; 17; 19; 21). EVDOCHIA : Flacăra (15,30; 18; 20,SOD­EL HAKIM : Arta (18; 18;15; 20,30). CERUL BALTICEI (ambele serii) : Donca Simo (15; 18; 21). ENRICO CARUSO : M. Eminescu (15; 17; 19; 21). GENEVIEVE : Hie Pintin­o (15; 17; 19; 21). TELEVIZIUNE. în jurul orei 15 transmi­sie de la stadionul „23 August“ a meciului de fotbal dintre echipele C.C.A. — Dinamo București, în continuare „Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi“ Din cuprins : Telejurnalul săptămînii. Oameni obişnuiţii „Mesajul prieteniei“ — montaj din versurile poeţilor sovietici şi romîni. Muzică populară românească. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie . Vremea va menţine relativ călduroasă, cu cerul schimbător, temporal noros. Pe alocuri va ploua. Vînt slab. Tem-peratura în general staţionară. Minimele vor cuprinse între 0 şi 10 grade, iar maximele între 12 şi 20 de grade. Dimineaţa local wSsamm(B\

Next