Scînteia, noiembrie 1961 (Anul 30, nr. 5335-5364)
1961-11-01 / nr. 5335
Pag 2 fFTOWTFr??! WMi iM SJâ fi ! Fm WMMM activitatea &rg£M%iz&ţiî£m* dB pavUd, PITEŞTI (coresp. „Scînteii“). — în ultima vreme, Comitetul raional de partid Slatina foloseşte o serie de forme interesante de muncă politică şi culturală de masă pentru transformarea socialistă a agriculturii şi consolidarea gospodăriilor colective existente. Pe lingă vizitele tot mai numeroase ale întovărăşiţilor şi ale ţăranilor cu gospodării individuale la gospodăriile colective fruntaşe din împrejurimi se mai organizează seri de întrebări şi răspunsuri, întîlniri ale tinerilor colectivişti cu tinerii întovărăşiţi, tribuna vorbită a fruntaşilor la staţiile de radioficare, unde iau cuvîntul preşedinţi, brigadieri şi şefi de echipe din gospodăriile colective. De mult interes s-au bucurat unele conferinţe ca „Mecanizarea şi chimizarea agriculturii“ şi altele. Conferinţa „Cifre şi fapte în raionul Slatina", care s-a ţinut în 20 de comune, a fost ascultată de 3625 ţărani muncitori, iar la conferinţa „O comună cu care ne mîndrim — Oporelu" care s-a ţinut în 20 de comune, au luat parte 2.850 ţărani muncitori. Spre sfîrşitul acestei linii, vor fi organizate schimburi de experienţă între consiliile de conducere din gospodăriile colective fruntaşe şi gospodăriile colective mai slabe. VULCAN (coresp. „Scînteii''). — Sectorul I al exploatării miniere Vulcan va ajunge să aibă în cursul anului viitor cea mai mare pondere în producţia minei. Vor fi deschise aici noi abataje frontale în straturile 13, 15, 11 şi 18 din blocurile 1 şi 0. Lucrările de pregătire de care depinde exploatarea la timp şi în bune condiţii a bogatelor zăcăminte din blocurile 1 şi 0 au început de mult. Recent comitetul de partid şi conducerea minei au analizat stadiul în care se află aceste lucrări. S-a constatat că pregătirea noilor fronturi de lucru se desfăşoară cu încetineală. S-au luat măsuri pentru intensificarea lucrărilor. Astfel, cîţiva din cei mai buni muncitori, tehnicieni, specialişti în lucrări de pregătire ca: Iosif Moraru, Virgil Ursu, Alexandru Todor au fost repartizaţi să lucreze în sectorul I. De asemenea, brigăzile de mineri conduse de membrii de partid Martin Vass, Florea Avram, Constantin Zaharia au fost trimise să ajute la executarea lucrărilor, în prezent graficul de urmărire arată că rămânerea în urmă a fost lichidată. Noile fronturi de lucru vor fi date în exploatare în timpul stabilit. MEDGIDIA. Recent,și biroul Comitetului raional de partid Medgidia a analizat munca desfășurată de comitetul raional U.T.M. pentru educarea comunistă a tineretului. A reieşit că în această direcţie sunt folosite o serie de forme interesante. Mii de tineri sunt cuprinşi în brigăzi U.T.M. de producţie şi de muncă patriotică. In timpul liber, numeroşi tineri desfăşoară o rodnică activitate culturală in cadrul unui număr de 134 echipe artistice. Comitetul raional U.T.M. organizează, de asemenea, cu mult succes „foi ale tineretului", „duminici sportive", concursul „prieten al cărţii", excursii la Doftana şi Muzeul de istorie a partidului. Numai la aceste excursii au participat In ultimele luni peste 2.000 tineri. In Încheierea dezbaterilor, biroul comitetului raional de partid a adoptat un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a muncii de educaţie comunistă a tineretului. Printre altele se prevede ca comitetul raional U.T.M. să organizeze mai multe conferinţe despre patriotismul socialist şi internaţionalismul proletar, seri literare, brigăzi de muncă patriotică, adunări U. T. M. care să dezbată probleme educative etc. GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — Odată pe lună, la întreprinderea textilă din Galaţi comitetul de partid organizează ţinerea unor conferinţe pe diferite teme interne şi internaţionale. De curînd, în sala de festivităţi de la unitatea A, inginerul Constantin Mărgărit a expus, în faţa a peste 600 de ţesători şi filatori, conferinţa: „Spre cel mai înalt nivel de trai din lume“ în legătură cu Programul P.C.U.S. In aceeaşi zi, la unitatea tovarăşa Sofia Duca, a vorbit muncitorilor despre unele metode tehnologice noi, aplicate în filatură. Comitetul de partid a format un grup de 14 conferenţiari din rîndul celor mai pregătiţi ingineri, maiştri, muncitori fruntaşi, oameni cu experienţă, care ştiu să expună frumos. îndrumaţide comitetul de partid, conferenţiarii întreprinderii au stabilit un plan tematic cu conferinţele ce trebuie să fie întocmite şi ţinute în cursul anului acesta. Sînt pregătite conferinţe pe teme politice şi educative şi pe teme tehnice. In prezent se elaborează conferinţele : „Realizări şi metode noi în ţesătorii", „Sistemul mondial socialist — factor hotărîtor al dezvoltării societăţii” etc. NEGRU VODĂ. Comitetul raional de partid Negru Vodă se ocupă cu grijă de întărirea rîndurilor partidului la sate. Astfel, membrii biroului raional repartizaţi pe organizaţii de bază din G.A.S., S.M.T., G.A.C. îndrumă concret munca de primire în rîndurile partidului. Ei ţin cu regularitate în faţa activului fără partid conferinţe despre trecutul glorios al partidului nostru, despre înaltul titlu de membru de partid etc. Membrii şi activiştii comitetului raional de partid iau de asemenea, parte şi ajută la buna desfăşurare a adunărilor generale ale organizaţiilor de bază în care se discută cereri de primire în partid. Ca urmare numai din luna aprilie şi pînă acum au fost primiţi din rîndurile celor mai buni mecanizatori din G.A.S., S.M.T. şi colectivişti, 298 membri şi candidaţi de partid. TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). — Comitetul de partid din cadrul întreprinderii forestiere Reghin acordă o deosebită grijă îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale muncitorilor. Pe şantierele de exploatare au fost amenajate 5 cantine, la diferite locuri de muncă din inima pădurii fimcţionează 10 chioşcuri şi magazine alimentare, 2 brutării şi o măcelărie. Pentru buna desfăşurare a transporturilor mărfurilor, sunt puse la dispoziţie 8 vagoane forestiere speciale. Recent, comitetul de partid analizînd situaţia aprovizionării de iarnă a luat măsuri pentru întreţinerea magazinelor, repararea brutăriei de la Isticea, completarea parcului de vagoane pentru transport etc., în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cu fructe şi legume a muncitorilor. In urma măsurilor stabilite de comitetul de partid, chioşcurile şi magazinele alimentare din cadrul întreprinderii forestiere Reghin au fost aprovizionate cu 9 vagoane de cartofi, 12.800 kg. ceapă, rădăcinoase, zarzavaturi, fructe etc. ★ Ce este mai important? Nu de mult, ziarul „Drumul socialismului“-Hunedoara a publicat sub titlul : „Fiecare sediu al G.A.C. să devină un punct de atracţie, o mîndrie a satului", o scrisoare a colectiviştilor din Silvaşul Inferior, raionul Haţeg, în care aceştia cheamă la întrecere toate gospodăriile colective din regiune, pentru buna gospodărire a avutului obştesc, pentru înfrumuseţarea sediilor. Scrisoarea este însoţită de un articol redacţional, care, relevînd însemnătatea iniţiativei cere organizaţiilor de partid, precum şi sfaturilor populare din regiune, să îndrume și să sprijine gospodăriile colective pentru a răspunde chemării co- iillIHIIIHIHIIIIIIIIIIllllllllllIlllllllll lectiviștilor din Siivasul Inferior. IflSCmil&ri Desigur« a intre-Jine în bune condi- UIIllll SI (10 Jii sediul și celelal- DrUIIlIlI SOI te construcjii ridicate, a păstra curățe- HUIlC nie și ordine în gospodărie, o manifes-ril|||||||||!l!lllll||!ll||||||||||||||il!| la o grijă deosebită fată de avutul obștesc este o problemă importantă, o treabă necesară, de bun gospodar. Cînd te oprești într-o gospodărie colectivă şi vezi sediul bine întreţinut, cînd la grajduri şi în împrejurimile acestora domneşte ordinea şi curăţenia, cînd toate acareturile sînt cu grijă rînduite, într-un cuvînt, cînd la tot pasul se simte o mină de bun gospodar, atunci din capul locului, dar o bună apreciere priceperii şi hărniciei colectiviştilor. Din acest punct de vedere, acţiunea iniţiată de colectiviştii din Silvaşul Inferior şi popularizată de ziarul regional este folositoare, este bine venită. Dar se pune întrebarea : este oare momentul să se ceară gospodăriilor colective care nu au încă sedii proprii, „să-şi construiască cît mai repede sedii noi“, așa cum se spune foarte categoric în articolul amintit ? În regiunea Hunedoara, ca în toate regiunile ţării, datorită hărniciei colectiviștilor, sprijinului multilateral acordat de către stat, îndrumării permanente din partea organelor de partid şi de stat, multe gospodării colective au devenit unităţi agricole puternice, multilateral dezvoltate, care obţin an de an producţii ridicate şi venituri mari, ceea ce asigură membrilor lor cîştiguri sporite. Desigur, pentru asemenea gospodării puternice, bogate, se poate pune problema ridicării de sedii noi, a amenajării unor centre gospodărești frumoase. Dar nu toate gospodăriile colective au ajuns la un asemenea grad de dezvoltare. Sunt în regiunea Hunedoara gospodării tinere, care fac primii pași, precum și altele mai vechi, care mai au destule de înfăptuit pentru a deveni gospodării puternice, multilateral dezvoltate. Ar fi bine ca în aceste gospodării, eforturile, fondurile și resursele existente să fie îndreptate, în primul rînd, în direcția întăririi lor economice, a sporirii necontenite a producţiei şi veniturilor băneşti. „Organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare — se spune în Reportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al lll-lea Congres al P.M.R. — trebuie să pună in centrul activităţii lor sprijinirea gospodăriilor colective, mobilizînd consiliile de conducere, pe llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllh, toţi colectiviştii să folosească la maxlmic marginea mum mijloacele proprii si ajutorul dat de dl. Ziamul stat, pentru a asitalismului" - 9ur° , d*IV0l,area multilaterală a gosloara podăriei, sporirea producţiei la cereallllllllll!lll!!l!!lllllllll!!!il!llll!ll!!l la plante tehnice şi alimentare, mărirea producţiei de furaje, pe baza cărora creşterea animalelor din turma obştească să fie ridicată la nivelul unei ramuri principale de producţie“. Aşadar, gospodăriile colective trebuie îndrumate să investească banii în animale de producţie, în construcţii zootehnice, maşini şi unelte etc. Asemenea investiţii aduc venituri imediate, contribuie la întărirea economică a gospodăriilor colective, asigură sporirea veniturilor lor băneşti şi creşterea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor. De asemenea, socotim că e mai indicat, mai folositor, ca în fiecare gospodărie, în jurul grajdurilor să se cultive plante furajere — lucerna, trifoi, porumb, borceag etc. — pentru asigurarea hranei animalelor şi nu „să fie plantaji pomi şi arbuşti decorativi, să se facă zone verzi, ronduri cu flori etc.“, aşa cum se pune problema în articolul amintit. In aceste zile trebuie grăbite însămînțările, să se ia măsuri pentru terminarea la timp a construcțiilor zootehnice, realizarea în toate gospodăriile colective a efectivelor de animale prevăzute pentru acest an, asigurarea condițiilor necesare pentru ca și în timpul iernii să se obțină de la animale producții ridicate. Pentru înfăptuirea unor asemenea sarcini, trebuie să militeze ziarul „Drumul socialismului", ca organ al Comitetului regional P.M.R. Hunedoara și al sfatului popular regional. RADU ATANASESCU însemnări pe mărginea unui articol din ziarul „Drumul socialismului" - Hunedoara -0 0- ; minit întreprinderea de Industrie locală Tg. Mureş. Trei fruntaşe din secţia covoare orientale, desenatoarea Olga Teban şi ţesătoarele Elisabeta Hegedus şi Maria Kristaf, examinind noile modele de covoare. (Foto R. Costin) Noi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti Reţeaua centrelor pentru deservirea populaţiei a cooperativei „Tehnica sticlei“ din Capitală s-a extins cu încă 3 unităţi amplasate pe şoseaua Pantelimon, Calea Rahovei şi strada Apolodor. În cadrul cooperativei „Munca colectivă" din Cîmpulung-Muscel au fost înfiinţate noi unităţi care deservesc populaţia cu lucrări de tinichigerie, lăcătuşerie şi reparaţii moto. De asemenea, cooperativa „Unirea“ din Balş a înfiinţat noi centre de deservire pentru reparaţii radio, pentru cojocărie şi tapiţerie. De curînd, cooperativa „Munca nouă“ din Capitală a deschis alte 5 unităţi de reparat ochelari înzestrate cu aparate perfecţionate pentru verificarea lentilelor, un atelier centralizat în care se execută cu precizie şlefuirea lentilelor pentru cele 20 unităţi ale cooperativei, precum și o unitate pentru prestarea diverselor munci gospodărești cum ar fi spălatul și călcatul lenjeriei, spălatul parchetului, scuturarea covoarelor etc. ★ ★ SCINTEIA Cu avionul pesta Bucegi CiliiBlICIHRtt!II ne sesizează FĂRĂ REZULTAT Chioşcul alimentar din docurela portului Brăila este aprovizionat de I.C.R.A. cu mezeluri şi preparate din carne. Pentru transportul acestor alimente, în condiţii igienice se folosesc lăzi cu copac căptuşite cu tablă. La chioşcul nostru, mezelurile sint aduse In coșuri de răchită. Pentru încălcarea regulilor de igienă, I.C.R.A. a fost de două ori sancfionată pînă acum de Sanepid. Dar fără rezultat. (De la A. Lobodă, docher). UNA ÎN CERERE, ALTA-N RĂSPUNS Constatlnd că In fiecare lună contorul de lumină electrică al apartamentului ce-l ocup înregistrează zeci de fdilowa/i ore In plus, am cerut in scris întreprinderii regionale de electricitate Bucureşti să-l verifice şi să ia măsurile corespunzătoare. După ce am achitat 10 lei taxa de verificare, au mai trecut cîteva luni şi I.R.E.R.-ul mă Inștiințează că dacă In termen de 60 de zile nu voi lua măsuri în vederea modificării instalației electrice a imobilului meu mi se va întrerupe aprovizionarea cu energie electrică. Sunt un simplu chiriaş, iar instalaţia electrică a apartamentului nu a suferit de 20 de ani nici o modificare. Nu cerusem decit verificarea contorului... (De la ieşit Barluch, str. Cavafii Vechi nr. 3). IN GARĂ LA CICEU Ciceul este o staţie de cale ferată unde se încrucişează multe trenuri. Aici ziua şi noaptea este animaţie. Pentru mamele cu copii există o încăpere specială. Dar ea nu poate fi folosită deoarece înăuntru e frig. Mamele preferă să stea cu copiii in sala de aşteptare, unde este mai cald. De ce nu s-ar încălzi şi sala specială? (De la Dumitru Dumitriu, funcţionar Oneşti). NECAZURILE ŞCOLARILOR Şcolarii noştri primesc cărţile gratuit de la şcoală. La unităţile „Librăria noastră“ din Cîmpulung-Muscel ei nu găsesc însă creioane colorate, echere, călimări de bachelită, tuş în diferite culori, compasuri şi alte rechizite. Responsabilii librăriilor din oraşul nostru au cerut în nenumărate rînduri la C.L.D.C. Pitesli să li se trimită urgent cantitafile necesare de rechizite. Pînă In prezent situația nu s-a schimbat. Este cazul să se pună capăt acestei neglijente. (De la Nicolae Simieana, muncitor). „OPERATIVITATE" POȘTALĂ In luna iulie a.c. am expediat din Tîrgovifte la Bucureşti o scrisoare simplă care a ajuns la destinaţie după... şase zile. Am crezut că este o simplă intimplare şi am trecut-o cu vederea. In luna septembrie, aflîndu-mi la Braşov am expediat o scrisoare, de astă dată Recomandată-Expres, spre Bucureşti, la data de 14 septembrie. Intr-adevăr a ajuns la destinaţie mai repede , numai după patru zile. Scrisoarea fusese expediată din Braşov la timp. La Bucureşti a sosit la data de 15, adică a doua zi. S-a oprit însă la oficiul poştei 32 din Bucureşti de unde nu a mai plecat la destinaţie nici „expres", nici normal. (De la M. Rădulescu, muncitor). Prin cîteva şcoli din Ploieşti Era ora de educaţie fazic. In vizita făcută prin cîteva şcoli din oraşul Ploieşti ne-ar fi oprit mai întîi la şcoala medie nr. 2, unde am asistat la 0 oră de educaţie fizică. Copiii, în echipament sportiv, aşteptau venirea profesorului. Timpul era frumos aşa că ora de educaţie fizică urma să aibă loc în curte. ...Cei din clasa a VÎI-a A încep programul condus de tînărul profesor Roşea. Deşi destul de mici, elevii sînt îndemînatici în mînuirea mingei de handbal. Profesorul opreşte din cînd în cînd jocul şi corectează greşelile „jucătorilor“, întrecerea continuă, timpul trece neobservat şi plăcut pentru toţi elevii. Activitatea de educaţie fizică şi sport, cu veche tradiţie în această şcoală — unde pînă de curînd au învăţat carte şi... sport o serie de atlete şi gimnaste talentate ca: Xenia Miliutin, Crizanta Neagu, Rodica Şincă, Ligia Filip şi altele — este bine organizată şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a unor profesori pricepuţi. Şcoala dispune de două săli de sport (una amenajată recent), dotate cu aparatura necesară. Şi la clasele mici, educaţia fizică se bucură de atenţia cadrelor didactice, învăţătorii solicită deseori sfatul profesorilor specialişti. De mai multe ori, profesoara Olimpia Nicolescu a colaborat, de pildă, la alcătuirea programelor de educaţie fizică pentru clasa a II-a B, Şcoala medie nr. 8. Trei profesori de specialitate predau educaţia fizică la clasele V-XI. Pregătirea fizică generală se face prin folosirea unui bogat şi variat număr de exerciţii fizice. Este de remarcat faptul că şi la ora de educaţie fizică profesorii urmăresc să formeze la copil calităţi morale şi deprinderi de comportare cetăţenească. Intre învăţători şi profesorii de educaţie fizică de la această şcoală au loc schimburi de păreri pe problemele legate de desfăşurarea orelor de sport. Apreciată şi cu bune rezultate este în general şi activitatea sportivă de la şcoala medie nr. 1. Colectivul catedrei de educaţie fizică este format din oameni pregătiţi, cu experienţă. La această şcoală, din iniţiativa comitetului de părinţi s-a amenajat o bază sportivă în aer liber. Din păcate însă, terenul de jocuri nu-i întotdeauna îngrijit. Poate şi profesorul Mircea Simion, al cărui elevi dintr-a X-a jucau baschet pe terenul plin de praf şi hîrtii, ar trebui să ştie că sportul necesită condiţii igienice de desfăşurare. Cu rezultate bune, reflectînd printre altele conştiinciozitatea cadrelor didactice, se desfăşoară orele de educaţie fizică la şcolile de 7 ani nr. 18 şi 20, la şcoala medie nr. 5 etc. Activitatea sportivă şcolară din Ploieşti poate cunoaşte o continuă dezvoltare, pentru că educaţia fizică, sportul sunt mult îndrăgite de elevii localnici, L O. INFORMAŢII • Marţi dimineaţa, colectivul Filarmonicii de Stat „George Enescu“ s-a înapoiat în Capitală din turneul de trei săptămîni pe care l-a întreprins în R. D. Germană, Austria şi Franţa. • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 octombrie 1981 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) I.B.Y. ; 2) X.W.J. ; 3) X.A.I. ; 4) M.K.X. ; 5) J.N.B. ; 6) F.S.G. ; 7) K.Z.E. ; 8) H.R.H. In cîteva rînduri FOTBAL. Azi sunt programate cele două meciuri restante din campionatul categoriei A. C.C.A.-Dinamo Bucureşti şi Jiul Petrolul. Partida de la Bucureşti (C.C.A.-Dinamo) va avea loc pe stadionul „23 August“, cu începere de la ora 15. Celălalt meci se va disputa la Petroşeni. HANDBAL. Prima parte a campionatului feminin de handbal în 7 a luat sfirşit. In ultima etapă a turului acestui campionat s-au înregistrat, în general, rezultate scontate, dar şi o serie de surprize. Ştiinţa Bucureşti, de pildă, a terminat la egalitate (6—6) cu echipa clubului „Mureşul“ din Tg. Mureş. O victorie valoroasă au înregistrat handbalistele de la Tractorul-Braşov (10—5 cu I.T.B.). C.S.M. Sibiu, după o repriză egală, a cîştigat la limită (8—7) meciul cu Progresul-Bucureşti. După aceste meciuri, echipa Rapid- Bucureşti este campioană de toamnă, ocupînd primul loc în clasamentul turului campionatului republican, cu un avans de 3 puncte asupra Ştiinţei- Bucureşti. Pe locul trei se află Tractorul-Braşov. BOX. Ieri dimineaţă s-a întors din Italia echipa de box Dinamo-Bucureşti care, după cum se ştie, a susţinut trei întîlniri cu pugilişti italieni de frunte. La ultima lor gală, disputată în localitatea Pesaro de pe malul mării Adriatice, dinamoviştii au boxat în compania unei reprezentative Italiene. In trei meciuri boxerii noştri au cîştigatprin Ambrus, Mihalik şi Moneaju Două meciuri au fost egale, iar cinci au revenit gazdelor. Nr. 5335 „Filozofi romîni de seamă ai secolelor XVIII — XIX“ — O culegere tipărită le Moscova* MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASâ transmite: La Moscova a fost tipă-* rită culegerea „Filozofi romîni da seamă ai secolelor XVIII—XIX“» Aceasta este o publicaţie comună a institutelor de filozofie ale Aca*demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi Academiei R. P. Române. In culegere sunt publicate lucrări social-politice şi filozofice, fragmente din operele a 32 de gînditori progresişti români, printre care Teodor Diamant, Nicolae Bălcescu, Ştefan Michăilescu, Vasile Conta, Nicolae Zubcu-Codreanu şi alţii. Toate materialele sunt publicate pentru prima oară în limba rusă. Cuvîntul introductiv la culegere este scris de acad. C. I. Gulian care este și redactorul principal al culegerii. Strania geografie a diplomaţiei americane Adunarea Generală a O.N.U. tre- înainte de vot, iar în timpul seăin-* buie să aleagă în actuala Besirieţei de luni după masă oamenii de un număr de membri nepermanenţi legătură ai delegaţiei au trecut în ai Consiliului de Securitate. Con- chip de ştafetă pe la diferite puform articolului 23 al Cartei O.N.U., pure, dînd cit mai discret şi contralegerea trebuie să ţină seama de denţial „sfaturi", aportul adus de ţările membre la Cele 58 de voturi de la primul menţinerea păcii şi securităţii, cît scrutin în favoarea R. P. Rol şi de o echitabilă repartizare geo- mine au dovedit că e subi grafică. In legătură cu această dinstanţială majoritate a Adunării Gen urmă prevedere a Cariei, secunerale a înţeles să sprijine o carnoaşie acordul („gentlemen's agre-didatură conformă cu criteriul geoemeet“) din 1948, intervenit la Lon- grafic prevăzut în „gentlemen's dra între marile puteri cu privire la agreement“. Totodată, cercurile direpartizarea unui loc în Consiliul plomatice subliniază că acest nude Securitate nă măr de voturi, rilor Europei ră- care ar fi fost săritlne. Dacă *“ mult mai mare cestp acord ?\p7 Corespo fluență din New York respectat, înce- mericană, se dapînd din 1951 atoreste și faptului cordul a fost încă R. P. Romînă călcat în mod sistematic de pu- reprezintă cu adevărat un grup de terile occidentale impunîndu-se în state din răsăritul Europei, ceea ce locul cuvenit Europei răsăritene nu este cazul cu Filipinele, ţări ca Japonia, Turcia, Filipine şi Ţările Asiei, din modul cărora altele fac parte Filipinele, nu numai că Anul acesta ţările Europei răsărit nu i-au propus candidatura, ci maltene au prezentat în comun candi- mult, s-au pronunțat în majoritate datura R. P. Romíne pentru locul ce împotriva acesteia. In acest caz se li se cuvine conform Cartei în pune întrebarea : în numele cui se Consiliul de Securitate. S.U.A. prezintă acest pretendent, introdus au prezentat Filipinele drept con- prin contrabandă şi prin încălcarea tracandidat al ţării noastre pen- unei vechi înţelegeri ? Este clar că tra... Europa de răsărit. Ma- Filipinele sunt candidatul exclusiv, nevra nu este nouă. Pentru al N.A.T.O., C.E.N.T.O., S.E.A.T.O. a doua oară, Filipinele sînt folosite blocuri militare de sub egida S.U.A., în acest joc (printr-o manevră ideii ai căror membri şi-au dat în mod tică, Filipinele au ocupat cu cîţiva maşinal voturile, ani în urmă scaunul de membru întrucît, în cele trei tururi de scru-* nepermanent care se cuvenea retin nici una din cele două ţări nu giunii din răsăritul Europei). Luni a întrunit majoritatea de două seara, în cercurile ziaristice de la treimi necesară (69 de voturi din O.N.U. se vorbează de fapt cele 103 ţări), urmează ca în cadrul algaţia filipineză n-ar fi avut intenţia tor şedinţe plenare să se reia vosă candideze, dar că a acceptat în tai în ceea ce priveşte celelalte f urma „insistenţelor" americane. Ajong locuri vacante, prin expira- După cum se vede, principiul apli- mandatelor Ceylonului şi Ecuacat de S.U.A. în asemenea cazuri , . . . . . ' ■ v_ este că „voturile stabilesc în ultima au fost d&s® ,Gha“a * Vs. instanţă aşezarea geografică a unei nezuela care au întrunit 88 şi ţări". Stranie geografie este aceea respectiv 96 de voturi De asemecare aşează Filipinele din Pacific la nea, în locul Liberiei, în anul 1962 gurile Dunării şi face din Manilla va funcţiona ca membru nepermaport la Marea Neagră. nent _ irlanda. Este bine cunoscut faptul că delegaţia americană „a lucrat" intens L. RODESCU ----------00 ......... L. RODESCU Tîrflul alimentar internaţional de la Dijon „Prezenţa Romîniei contribuie — la succesul acestui tîrg“. Tîrgul alimentar internaţio- nal, cunoscut pentru renumitea•te sale vinuri şi pentru bucă-t tăria sa, şi-a deschis azi dimi- neaţă la Dijon a 32-a ediţie. In marea hală a expoziţiei din Dijon, aproximativ o sută de firme franceze şi străine, specializate în industria aii■imentară, prezintă principalele lor produse. La standul romînesc, organizat de întreprinderile de comerţ exterior , „Prodexport" şi „Fructexport“, sunt frumos prezentate consere de peşte, de carne, de legu-ime, de vînat, precum şi brînzeturi, vinuri, produse de patiserie şi multe altele. Inaugurarea tîrgului a fost făcută de ministrul Agriculturii al Franţei, Pisani. El s-a oprit multă vreme în faţa standului romînesc şi, după ce s-a întreţinut cu organizatorii, i-a felicitat pentru înaltul nivel al prezentării standului. „Standul dvs. — a spus ministrul francez — este frumos aranjat. Pe noi, în Franţa, ne interesează că Romînia exportă atîtea lucruri frumoase şi atît de bine prezentate". Printre personalităţile din localitate şi din ţară prezente la această inaugurare se remarcă canonicul Kirr, deputat-primar al Dijonului, care ne-a încredinţat pentru cititorii noştri impresiile sale cu privire la participarea Romîniei la acest al 32-lea tîrg alimentar: „Mă bucur să văd un stand atît de frumos, cu o atît de mare varietate şi bogăţie de produse. Prezenţa Romîniei ridică valoarea acestui tîrg şi contribuie anul acesta la succesul său“. T. VORNICU Dijon, 31 octombrie (prin telefon). vT,V55=3ry7 DOUA VIETI : Patria (seria I-a - IO; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21), I. C. Frimu (seria I-a — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Gh. Doja (ambele serii — 9,30; 13; 16,30; 20), Al. Sahia (ambele serii — 9,30; 13; 16,30; 20). ÎNVIEREA : Republica (9,30; 11,45; 14,30; 16,45; 19; 21,15), S Martie (15; 17; 19, 21), 23 August (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Volga (10; 12; 14,20; 16,30; 18,45; 21), Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30). RAPSODIA UCRAINEANA : Magheru (10; 12,30; 16; 18,20; 21), Bucureşti (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), V. Roaită (10; 12; 15,30; 18; 20,30) . SĂRITURĂ IN ZORI : M. Gorki (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). BALADA SOLDATULUI : Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). CINCI CARTUȘE : Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21), O. Coşbuc (15; 17; 19, 21). CER SENIN : Moşilor (16; 18; 20,30), N. Bălcescu (10; 14; 16; 18,15; 20,30), VISUL SPULBERAT : A. Vlaicu (10; 18,15; 20,30) , UMBRE ALBE : V. Alecsandri (10; 12,10; 14,20; 16,30; 18,45; 21), Elena Pavel (cinemascop — 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15), înfrăţirea între popoare (10,30; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Mioriţa (9,45; 12; 15,39; 17,45; 20), Drumul serii (15,30; 18; 20,30). LUMEA APLAUDA ; Lumina (10 în continuare pînă la 14, după-amiază 16; 18,15; 20,30). LEUL SI CÎNTECUL — UN MAESTRU AL SATIREI POLITICE - CAMPIONATELE DE ATLETISM — LUMINA IN TELEVIZIUNE , rulează în continuare la cinematograful Timpuri noi de la orele 10 pînă la orele 21. PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 13). TRACUL UNUI ACTOR 13 Septembrie (15; 17; 19; 21), T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21) FAMILIA MIAMARD , Tineretului (16; 18;15; 20;30) . SPECTATORI IN OFSAID : Cultural (15,30; 18,45; 19; 20,45), Unirea (16- 18,15; 20,30) , 16 Februarie (16; 18; 20), Floreasca (19). RAIDUL VĂRGAT : Munca (15; 17; 19, 21). CICLU DE FILME PENTRU COPII : Al. Popov (10). RĂZBOI ȘI PACE (ambele serii) : Al. Popov (rulează în continuare de la orele 12,80 pînă la orele 20). PISICA ISI SCOATE GHEARELE : Grivita (11; 13; 15; 17; 19; 21). PATRU ÎN POTOP : C-tin David (15;30; 18; 20,30), Popular (15; 17; 19; 21). EVDOCHIA : Flacăra (15,30; 18; 20,SODEL HAKIM : Arta (18; 18;15; 20,30). CERUL BALTICEI (ambele serii) : Donca Simo (15; 18; 21). ENRICO CARUSO : M. Eminescu (15; 17; 19; 21). GENEVIEVE : Hie Pintino (15; 17; 19; 21). TELEVIZIUNE. în jurul orei 15 transmisie de la stadionul „23 August“ a meciului de fotbal dintre echipele C.C.A. — Dinamo București, în continuare „Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi“ Din cuprins : Telejurnalul săptămînii. Oameni obişnuiţii „Mesajul prieteniei“ — montaj din versurile poeţilor sovietici şi romîni. Muzică populară românească. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie . Vremea va menţine relativ călduroasă, cu cerul schimbător, temporal noros. Pe alocuri va ploua. Vînt slab. Tem-peratura în general staţionară. Minimele vor cuprinse între 0 şi 10 grade, iar maximele între 12 şi 20 de grade. Dimineaţa local wSsamm(B\