Scînteia, decembrie 1961 (Anul 30, nr. 5365-5394)

1961-12-01 / nr. 5365

Pag­e PREGĂTIRE EXEMPLARĂ A PRODUCŢIEI PENTRU ANUL 1062 . Şedinţa de lucru a Comitetului regional P.M.R.*Ploieşti cu activul de partid Zilele acestea, în toate regiunile ţării au avut loc şedinţe de lucru ale comitetelor regionale P.M. R. cu activul de partid care au dezbătut mă­surile ce trebuie luate pentru realizarea în bune condiţii a planului de stat pe 1962. In cadrul acestor şedinţe s-au prezentat referate privitoare la realizarea prevederilor de plan pe 1961 şi la sarcinile economice ce revin întreprinderilor in­dustriale şi unităţilor socialiste din agricultură în anul viitor. Pe marginea acestor referate au luat cuvântul la discuţii un mare număr de tovarăşi , activişti de partid şi cadre din economie. La Ploieşti, referatul prezentat de către tov. Constantin Nicolae, secretar al comitetului regional de partid, precum şi discuţiile care au avut loc, s-au referit la experienţa bună dobîndită de colectivele a nu­meroase întreprinderi din regiune care, organizîndu-şi munca la un ni­vel superior, au reuşit să obţină succese de seamă în îndeplinirea prevederilor de plan pe anul în curs. In primele 10 luni ale acestui an sarcinile planificate atît la pro­ducţia globală cît şi la producţia­­marfă au fost îndeplinite şi depă­şite, realizîndu-se o producţie supli­mentară în valoare de peste 196.000.000 lei. Multe întreprinderi din regiune şi-au îndeplinit de pe a­­cum sarcinile anuale de plan, dînd produse în contul anului viitor. De asemenea, colectivele a numeroase fabrici şi uzine şi-au depăşit anga­jamentele luate in legătură cu reali­zarea de economii şi beneficii peste plan. Întreprinderi ca rafinăria „Ploieşti", uzinele „Victoria"-Flo­­reşti, fabrica de mase plastice Bu­zău, uzinele „„ C. Frîm­u"-Sinaia, „Dorobanţul“-Ploieşti ş.a. şi-au în­deplinit în mod ritmic planul la toţi indicii şi la toate sortimentele. Toţi cei care au luat cuvintul in cadrul şedinţei au subliniat rolul hotărîtor al organelor şi organiza­ţiilor de partid în obţinerea aces­tor realizări. Evidenţiind realizările şi expe­rienţa bună dobindite in acest an de majoritatea colectivelor de mun­că din regiune, referatul şi discu­ţiile au arătat totodată că sunt şi în­treprinderi din ramura industriei petroliere (foraj şi extracţie), din construcţii şi industria materialelor de construcţii, industria textilă etc care nu au realizat în întregime unii indici de plan. Schela petroli­feră Boldeşti are, de pildă, la ora actuală restanţe în ce priveşte pro­ducţia la zi; la uzinele mecanice nr. 2 n-au fost realizate toate sorti­mentele planificate, iar la uzinele de îngrăşăminte chimice „Petru Poni”-Valea Călugărească nu s-au realizat sarcinile de reducere a pre­ţului de cost. Comitetul regional de partid a cerut organelor şi orga­nizaţiilor de partid ca, acolo unde se constată asemenea situaţii, să se ia măsuri operative spre a se recupera in cit mai mare măsură rămînerile în urmă. Cunoaşterea sarcinilor de plan pe 1962 cu aproape 6 luni mai devreme a dat posibilitate întreprinderilor să ia din timp o serie de măsuri, să se pregătească în condiţii mai bune decit în alţi ani pentru pro­ducţia anului viitor. Acest lucru au ţinut să-l confirme toţi cei care au luat cuvîntul la şedinţă. Am avut la îndemînă — au arătat la şedin­ţă numeroşi conducători de între­prinderi — o perioadă mai mare pentru a ne pregăti şi analiza sar­cinile ce ne revin pe 1962. S-au pu­tut lua deci măsurile necesare în acest scop: încheierea contracte­lor economice în vederea asigurării bunei aprovizionări tehnico-materi­­ale, elaborarea planurilor de coope­rare şi a celor de măsuri tehnico-or­­ganizatorice etc. — condiţii de ba­ză pentru desfăşurarea ritmică a producţiei chiar din prima zi a no­ului an. Mulţi conducători de între­prinderi au ştiut să folosească bine aceste condiţii şi ei au putut rapor­ta — cu prilejul acestei şedinţe a activului — că au luat un şir de măsuri pentru buna pregătire a producţiei pe anul viitor, în alte ore--------- — locuri însă, aşa cum a reieşit din discuţiile purtate, acestor pregătiri nu li s-a dat încă atenţia cuvenită şi, ca atare, ele trebuie urgentate. In mod deosebit s-a insistat asu­pra bunei pregătiri a producţiei pe 1962 în întreprinderile petroliere din regiune; experienţa din anul în curs şi din anii anteriori arată că în acest important sector indus­trial al regiunii există mari posibi­lităţi de îmbunătăţire a activităţii de producţie, în aşa fel incit pre­vederile stabilite în planul pe 1962 să fie riguros realizate. Organiza­ţiilor de partid, conducerilor tehni­­co-administrative din schele li s-a cerut ca asigurînd darea în produc­ţie la termenele planificate a son­delor noi prevăzute a fi săpate, să acţioneze mai hotărît pentru creş­terea producţiei la fondul de son­da vechi — unde există mari re­zerve — atît prin folosirea de me­tode moderne de extracţie, cit şi prin micşorarea timpului de inter­venţii. în şedinţă au fost aspru cri­ticate unele practici nesănătoase, care au existat o vreme în activita­tea trusturilor de extracţie Tîrgo­­vişte şi Ploieşti cu privire la urmă­rirea, evidenţa şi raportarea pro­ducţiei realizate. In ce priveşte forajul, s-a arătat că in regiune există posibilităţi să crească mult vitezele de lucru pe baza utilizării metodei de săpare a sondelor cu turbina, folosirii sape­lor cu role etc. Un mare accent trebuie să se pună pe creşterea e­­ficienţei forajului de explorare. Din dezbaterile care au avut loc în cadrul şedinţei a reieşit necesi­tatea ca în întreprinderile cons­tructoare de maşini — şi în spe­cial de utilaj petrolier — să se dea o atenţie sporită îndeplinirii riguroase a planurilor tehnice, mai ales în domeniul asimilării de noi produse, îmbunătăţirii ritmicităţii producţiei, reducerii consumului de metal. Un capitol important în cadrul dezbaterilor l-au constituit măsu­rile ce trebuie luate pentru înde­plinirea planului de investiţii pe anul 1962. S-a examinat situaţia asigurării şantierelor cu proiecte te­meinic fundamentate din punct de vedere economic, precum şi docu­mentaţia necesară, felul cum sunt respectate graficele de livrări de utilaje către şantiere. In încheierea dezbaterilor tov. D. Balalia, prim-secretar al Comi­tetului regional P.M.R.-Ploieşti, a subliniat rolul important ce revine organelor şi organizaţiilor de partid din regiune în conducerea ac­tivităţii pentru pregătirea şi desfă­şurarea exemplară a producţiei pe anul 1962. In concluzii s-a insistat asupra pregătirii temeinice a adună­rilor din întreprinderi pentru dez­baterea concretă, rodnică a sarcini­lor de plan pe 1962. Şedinţa de lucru a reliefat hotă­­rîrea comuniştilor şi a organizaţii­lor de partid din regiune de a asi­gura toate condiţiile necesare bu­nei desfăşurări a producţiei în a­­nul ce vine, de a antrena larg co­lectivele de oameni ai muncii la înfăptuirea sarcinilor de plan pe 1962 — cel de-al treilea an al se­­senatului. C. MITEA Muncitorul Petre Nedelcu de la uzinele „Griviţa Roşie“ din Capi­tală. Lucrând la găurirea plăcilor tubulare, dă lucrări de calitate şi işi depăşeşte simţitor sarcinile de producţie. (Foto : Agerpres) 8CENTRIA Instalația pentru producerea insecticidelor de la fabrica de produse chimice din Turda. — Scrisori despre studiul ideologic al cadrelor didactice Fiecare seminar — pregătit temeinic La cercul de filozofie de la Şcoala medie nr. 4 din Ploieşti, unde sunt pro­pagandistă, participă 30 de învăţători şi profesori. Pregătindu-se din timp pentru seminarii, majoritatea cursanţi­lor din cercul nostru acordă o atenţie deosebită studierii operelor clasicilor marxism-leninismului, documentelor Congresului al IIl-lea al P.M.R. şi ple­narelor C.C. al partidului, precum şi lecturii unor articole pe teme politice şi ideologice actuale publicate în re­vistele „Lupta de clasă“, „Probleme ale păcii şi socialismului", „Kommunist” şi alteia. Fiind de zece ani propagandistă, m-am convins din propria experienţă că organizarea de consultaţii înaintea seminariilor s-a dovedit o metodă e­­ficace pentru lămurirea unor probleme indicate în bibliografie. La una dintre consultaţiile organizate în cercul nos­tru, bunăoară, s-au lămurit cîteva pro­bleme privind învăţătura marxist-leni­­nistă despre bază şi suprastructură. Da­torită accentului pus pe studiu, partici­pării la consultaţii, numeroşi cursanţi, printre care tov. Mircea Negrea, Paula Comăniciu şi Margareta Moşneagă, şi-au ridicat nivelul pregătirii lor ideo­logice. Prof. IRINA VOICHIN propagandistă De la început — rezultate bune Anul acesta în raionul nostru s-a acordat o atenţie deosebită bunei organizări a studiului ideologic al ca­drelor didactice din şcolile medii, pro­fesionale şi elementare, în diferite forme de învăţămînt studiază aproape 1.000 profesori, învăţători şi educa­toare din raionul Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală. încă de la primele se­minarii s-a relevat preocuparea multor cadre didactice pentru un studiu apro­fundat, pentru ridicarea nivelului lor politic-ideologic. De pildă, cursanții cercului de istorie a P.M.R., din Școala elementară nr. 164, unde s-a discutat tema „P.C.R. — organizatorul şi condu­cătorul luptei pentru răsturnarea dic­taturii militaro-fasciste şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitlerista , insurecţia armată din August 1944", au dovedit că şi-au însuşit temeinic numeroase cunoştinţe. Bine pregătiţi s-au prezentat şi cursanţii de la multe seminarii ale cercurilor de studiere a bazelor marxism-leninismului şi de filo­zofie, între care se numără profesorii de la Şcoala medie nr. 1 „N. Bălcescu1’. ANDREI MOGHIŞ consultant la cabinetul raional de partid Mai mult sprijin cursanţilor 59 de cadre didactice din satele ra­ionului­­Timişoara s-au înscris anul a­­cesta în două cercuri de studiere a ba­zelor marxism-leninismului, care func­ţionează pe lîngă cabinetul regional de partid. Primele seminarii au arătat că majoritatea participanţilor la discuţii au studiat temeinic lucrările prevăzute în bibliografie. îndeobşte, se ştie că seminariile a­­jută cursanţilor să aprofundeze cu­noştinţele însuşite în timpul stu­diului individual, să clarifice diferite probleme. Cu toate acestea, la semina­rul pe care l-am condus recent au ab­sentat şase tovarăşi. Desigur, aceasta îngreunează nu numai pregătirea cursanţilor respectivi, ci şi desfăşurarea seminarului. De asemenea, unii tova­răşi — e drept, pufini la număr — nu au studiat suficient problemele din bi­bliografia indicată. Cauza ? La unii — tendința de a se bizui numai pe cunoş­tinţele însuşite mai de mult, iar la alţii — studierea temelor abia în ajunul se­minarului. Ar trebui ca organizaţiile de bază şi grupele de partid din şcolile respective să se îngrijească pentru ca fiecărui învăţător şi profesor să i se creeze condiţii pentru a participa cu regularitate la seminarii, să-i îndrume pe aceştia, încă de la începutul anului de învăţămînt, spre un studiu sistema­tic şi exigent. DUMITRU CATALINA propagandist şti din sprijinul unei acţiuni importante Îndrumat de către Comitetul re­gional de partid, ziarul „Drapelul Roşu"-Banat sprijini o acţiune impor­tantă, actuali din agriculturi, ocupin­­du-se în paginile sale de experienţa gospodăriilor de stat şi colective, me­todele agrotehnice folosite în pregăti­rea terenurilor etc., pentru ca în anul viitor în regiune să se obţină pe supra­feţe însemnate o recoltă de 5.000 kg. porumb boabe la hectar in cultură ne- Irigată. Redăm mai jos spicuiri din unele arti­cole apărute. Start: „Pentru 5.000 kg. porumb boabe la hectar în cultură neirigată“ Într-un articol de fond cu titlul de mai sus, se spune : Regiunea Banat — regiune cu o mare pondere în pro­ducţia de cereale, cu terenuri fertile şi oameni pricepuţi în lucrarea pă­­mîntului — este chemată să dea ţării cantităţi însemnate de grîu şi porumb.­­ Experienţa de pînă acum a dovedit că, în anii cu condiţii normale, se pot obţine producţii de porumb care în­trec chiar 5.000 kg. boabe la hectar în cultură neirigată. Anul trecut, gos­podăria colectivă din Lenauheim a obţinut, de pe o suprafaţă de 300 ha., cîte 6.130 kg. la fiecare hectar. Ţinînd seama de experienţa înain­tată a unităţilor fruntaşe în cultura porumbului, gospodăriile de stat şi colective din regiunea Banat — se arată în articol — sunt chemate ca în anul 1962 să obţină de pe o supra­faţă de 124.000 ha. o producţie medie de cel puţin 5.000 kg. boabe la hec­tar. Pentru atingerea acestui obiectiv, in multe gospodării de stat şi colec­tive au şi început lucrările de pregă­tire. S-a trecut la identificarea tere­nurilor care se pretează cel mai bine a fi cultivate cu porumb, loturile au fost repartizate celor mai bune bri­găzi şi echipe, celor mai pricepuţi in­gineri şi tehnicieni agronomi. Condu­cerile S.M.T.­ din regiune au trecut la stabilirea brigăzilor de tractoare care vor lucra pe aceste loturi. 5.000 kg. porumb boabe la ha, pe suprafeţe cît mai mari! Articolul cu titlul de mai sus, semnat de Constantin Anderca, secretar al Co­mitetului regional de partid Banat, a­­rată că anul acesta, cu tot timpul nefa­vorabil, multe gos­podării de stat şi co­lective au obţinut re­colte mari de po­rumb la hectar. Ast­­fel, G.A.S. Grabăr pe întreaga supra­faţă de 1274 ha. a recoltat in medie 5.410 kg. porumb boabe la ha. ; colec­tiviştii din Nerău- Sînnicolau Mare au obţinut de pe 300 ha. o producţie medie de 7410 kg. po­rumb ştiulefi la hectar. „Secretul“ acestor producţii — se arată în articol — constă în aplicarea la timp şi în mod diferenţiat a între­­gului complex de lucrări agrotehnice. Pentru ca anul viitor în regiunea noastră să se obţină în medie 5000 kg. porumb boabe la ha. de pe o supra­faţă de 124.000 ha., este necesar ca or­ganele şi organizaţiile de partid, sfatu­rile populare, conducerile unităţilor a­­gricole, cadrele tehnice, să desfăşoare o susţinută muncă, politică şi organiza­torică. In pr­imul rând, este nevoie ca acest obiectiv să fie cunoscut de că­tre toţi oamenii muncii de pe ogoarele regiunii. în întrecere , şefii de echipă Colectiviştii din satul Urhei, care s-au alăturat întrecerii, îşi propun ca anul care vine să obţină 5.000 kg. po­rumb boabe la ha. în cultură neiri­gată pe întreaga suprafaţă. Pentru aceasta sunt destule posibilităţi : pă­mînt fertil, oameni harnici, care ştiu să muncească pentru a obţine recolte bogate. Experienţa colectiviştilor din Orhei a demonstrat că în obţinerea de re­colte bogate un rol mare au îngrăşa­­rea pămîntului cu gunoi de grajd, în­­sămînţatul porumbului în timpul op­tim şi mai ales întreţinerea culturilor, în această gospodărie, colectiviştii au făcut 4 praşile mecanice şi 3 manuale. La praşila I-a au fost rărite plantele, la celelalte pra­şile au fost distruse buruienile care consumau din hrana plantelor. Dor­nici ca anul viitor să obţină recolte sporite, cei 10 şefi de echipă din gospodărie care vor lucra la cultura porumbului şi-au luat angajamentul ca pe întreaga suprafaţă să obţină cel puțin 5.000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată. Chemarea şefilor de echipă a fost doar începutul. Colectiviştii lucrează de zor la îngrăşatul terenului cu gu­noi şi la arăturile de toamnă. Bătălia a început Pornind de la experienţa anului a­­cesta şi avînd în vedere sarcinile mari care le-au pus partidul şi guvernul în faţa oamenilor muncii din agricul­tură în vederea sporirii producţiei de cereale, colectivul gospodăriei de stat din Şandra s-a angajat ca de pe întreaga suprafaţă să obţină în medie cel puţin 5.000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată. Bătălia pentru atingerea acestui obiectiv a şi început. S-au făcut arături adinei şi s-au administrat îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă de 600 Ha., iar pe 200 ha. s-au aplicat îngrăşăminte naturale cîte 30 tone la ha. Anul acesta, gospodăria colectivă din Satu-Mare, raionul Arad, a obţinut re­colte mari de porumb. Membrii aces­tei gospodării şi-au propus ca anul viitor să obţină de pe o suprafaţă de 350 ha. o recoltă medie de 5.000 kg. porumb la hectar. In acest scop au şi început lucrările pre­gătitoare. Au fost alese terenurile cele mai potrivite pentru cultura po­rumbului şi repartizate pe brigăzi. Pe o suprafaţă de 120 ha. s-a introdus gunoi de grajd — cîte 30 tone la ha. Pe întreaga suprafaţă ce va fi însă­­mînţată cu porumb s-au şi făcut ară­turile adînci de toamnă. Pentru a se executa numai lucrări de bună cali­tate, la efectuarea arăturilor s-au fo- fosit pluguri cu scormonitoare, care ajută la adîncirea arăturii pînă la 35—40 cm. ★ Tn coloanele ziarelor regionale „Flamura Prahovei“-Ploieşti, „Viaţă Nouă“-Galaţi, „Steagul Roşu"-Bucu­­reşti, „Zori Noi”-Suceava, „Dobrogea Nouă“ Dobrogea, „I­arile“-Ol­cnia şi altele au apărut şi continuă să apară, de asemenea, articole care redau ex­perienţa oamenilor muncii din agri­cultura regiunilor respective în obţi­nerea unei producţii sporite de po­rumb, hotărîrea acestora ca în anul viitor să muncească în aşa fel pămîn­­tul încît să obțină 5.000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată. ­OJ­O— INFORMAŢII • Casa de Economii şi Consemna­­ţiuni a R.F. Româno face cunoscut că la tragerea la sorţi lunară a obligaţiu­nilor C.E.C. din 31 decembrie 1981 la care în afară ciştigurilor în bani se vor acorda în plus cîştiguri în o­­biecte şi excursii în străinătate, par­ticipă toate obligaţiunile C.E.C. pro­curate pînă în prezent precum şi cele ce vor fi procurate pînă la 30 decem­brie a.c. inclusiv. • La tragerea de amortizare a a­­sigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 30 noiembrie 1961, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere : Y.U.M. ; Y.W.R. ; E.O.D. ; A.W.I. ; G.A.M. ; Z.W.N. ; K.S.D. ; A.J.K. Toţi acei cărora, încheind asigurări mixte de persoane, le-au fost atri­buite una sau mai multe din com­binaţiile de mai sus, se vor prezenta de îndată la Inspectoratele A.D.A.S, pentru a-şi primi sumele cuvenite. Viitoarea tragere de amortizare va avea loc la 30 decembrie 1961. In „Cupa cupelor’* Progresul învins cu 1-0 După ce în urmă cu o săptămînă, la Lisabona a reuşit un rezultat de egalitate cu echipa Leixoes, ieri la Bucureşti, în jocul-retur, Progresul a pierdut cu 1—0 . La sfîrşitul meciu­lui, cînd au auzit fluierul arbitrului, fotbaliştilor de la Progresul nu le venea să creadă (parcă numai lor ?) că sînt învinşi. La fei, după domi­narea copioasă la care au fost su­puşi şi întrecuţi în toate comparti­mentele din primul şi pînă în ulti­mul minut, jucătorilor portughezi le-au trebuit multe ore după meci să se obişnuiască cu gîndul că ei sînt cei victorioşi. Se cuvine (chiar şi în cronicile de fotbal) ca oaspeţilor să le acorzi întiietatea. Dar ce am putea spune despre Leixoes, despre jocul său de ieri ? Fotbaliştii portughezi au ară­tat publicului nostru că sînt stăpîni pe multe cunoştinţe tehnice în acest sport, dar că starea terenului — alunecos — l-a împiedicat să ni le furnizeze mai din plin. Au şi cîteva individualităţi: portarul Roldao, stoperul Raul I, centrul înaintaş Osvaldo şi extrema stingă Gomes. In ansamblu, echipa n-a arătat o valoare de joc deosebită. Tactica de strictă apărare aplicată, presiu­nea la care au fost supuşi i-au obli­gat pe fotbaliştii portughezi să ac­ţioneze numai prin contraatacuri şi acelea atît de rare incit cu greu s-a putut reţine vreunul mai spectaculos. Portughezii au cîştigat totuşi jocul de ieri în minutul 61, printr-un con­traatac. Osvaldo, ajuns o dată în careu, n-a ezitat să tragă plasat, în gol. Au aşteptat un moment prielnic, l-au fructificat şi... atît. In schimb, jucătorii Progresului au reuşit ieri să scoată „peri albi“ celor peste 40.000 de spectatori, înaintaşii echipei Progresul au avut atît­ea ocazii de a marca go­luri în cele 90 de minute, încît, fruc­tificate numai pe sfert, portarul Botdac ar fi plecat acasă cu un bagaj care l-ar fi obligat să ţină minte multă vreme meciul de la Bucureşti. Cu toate acestea, mingea n-a intrat niciodată în poarta lui. De ce ? Pentru că Oaidă a tras In, peste, şi pe lingă bază, pentru câ Baboie, cînd Boldac era buimăcit pe undeva pe la marginea careului de 16 m., a tras peste poarta goală, pentru că Marin, singur în ţaţa porţii a stopat defectuos şi a pî«»­­dut de la 3 metri, pentru că... Este inutil să redăm toate fazele care, în mod normal, ar fi trebuit să în­semne tot atîtea goluri în poarta echipei portugheze, dar pe care înaintaşii Progresului şi-au permis să le rateze în modul cel mai ele­mentar. Publicul a plecat nemulţumit de faptul că echipa favorită a ratat un bun prilej de calificare în turul ur­mător al „Cupei Cupelor“. Progre­sul a pierdut ieri în faţa unei echipe care rareori s-a ridicat la valoarea altor adversari întrecuţi la scor de fotbaliştii bucureşteni. C. MANTU 10 .............'■E5E==»+»»= •) ..-V­................................. ■ ....... ..........—^ Delta e în catifrante (Urmare din pag. I-a) centul de apă al tulpinei impune și alegerea unui anumit sis­tem de legare și depozitare. In sfîr­­șit, cînd frunzele și tecnte cad, iar umiditatea scade sub 30 la sută, semnalul: „Intraţi în brazdă !“. Cercetarea continuă. Delta e din nou în campanie. AICI, IN BRAZDĂ Aici, unde ne aflăm noi, ne-am fi aşteptat sa domnească forfota, zgomotul. E o tăcere care alcătu­ieşte cadrul peisajului plin de far­mec. Şi totuşi se munceşte cu spor. Calm, bărbăteşte, Iar liniştea nu-i decît o componentă a grijii faţă de acest imens parc natural. Sîntem în brazdă. Totul e popit­a — şi protejarea naturii, şi randamentul maxim — datorită mecanizării. Amintiţi-vă, tovarăşi mecanizatori, de prima campanie a toamnei lui 1956 , erau mecanizate doar şapte la sută din operaţiuni. Acum, vă apropiaţi de optzeci la sută. Rezultatele : anul acesta veţi obţine o cantitate de 4,5 ori mai mare decît în 1956. Agregatele sînt ajutoare de nă­dejde. De o construcţie anume, tractorul e întrebuinţat atît la re­coltare, cît şi la transport. Şenilele lui sunt confocţionate din cauciuc special, cu inserţii metalice şi au o presiune de sub o sută de gra­me pe centimetru pătrat. Rapid, cu sarcini dinamice mici, uzură mică, zgomot puţin, tractorul ca şi remorca dotată cu tren de rulare de acelaşi Up, sînt aproape amfibii. Agregatul de recoltare — numit „seigă“ — se ataşează tron­tul tractorului. „Seiga" are un tel de lance în spirală, care se învîrte şi pătrunde în lan, delimitînd porţiunea pe care o taie. Spirala e tăioasă şi, îm­preună cu cuţitele învecinate, re­tează cu mişcări sigure tulpina stu­fului : „Hîrş ! Hîrş !“. Atîta se aude aici, unde ne aflam noi, în brazdă. Duduitul motorului abia îl deslu­şeşti. Şi bufniturile snopilor legaţi automat şi presăraţi apoi pe căra­rea croită prin Ţara Stufului. Se munceşte îndîrjit, bărbăteşte, calm. Oamenii au certitudinea reuşitei lor. ALT VOCABULAR întreg dormitorul e vesel şi gă­lăgios. Bucătarul, dornic să afle cît s-a recoltat şi să ştie curo le-a plăcut oamenilor mişcarea, e şi el de faţă. — Sare. Sare mai multă. Ce, te-ai îndrăgostit ? Tot în glumă, să nu se vadă c-a roşit, bucătarul stinge lumina elec­trică. Dormitorul întreg aere : — Lumina ! Lumina ! Mumai tatii Deltei sînt obişnuiţi acum Şi cu lumina electrică, şi cu mîncarea gătită de un bucătar pri­ceput, şi cu cearşafuri scrobite, cu baia şi duşurile, cu clubul şi radio, cu biblioteca şi punctul sanitar, aşa cum sunt obişnuiţi să întîlnească pe apă „SANITVASUL“, vasul sanitar, sau să zărească în văzduh , avio­­neta sanitara „AgPQ-45“... Oamenii s-au deprins şi cu un alt vocabu­lar, substanţial îmbogăţit prin adău­girea la străvechile cuvinte „setcă“, „raincipc“, „gh­ionder“, a altor cu­vinte : „diferenţial“, „ambroaj“, „ax cardemic“. Da, Delta e in plină cam­panie de înnoire. Crieva venit de-afară aduce ves­tea că a început să ningă. I se răspunde cu un chiot de bucurie : dacă apa îngheaţă, recoltatul mer­ge mult mai uşor, terenul devine solid. Se îngrămădesc cu toţii pe pasarela vasului dormitor de o sută optzeci de locuri. Ninge. Prima nin­soare. Parc-ar trece pe sus, nevăzut, un stol de lebede şi fiecare Hiftit de aripă scutură peste oameni, peste aşezări, peste Ţara de Stuf, fulgi albi, uimitor de albi. •­ Se spune că recoltarea stufului e o activitate sezonieră. Ea ar începe cind vegetaţia acestei plante Înce­tează şi ar înceta atunci cind vege­taţia reîncepe. Nu e vorba la mijloc de­­nici un paradox. Intr-adevăr semnalul de pornire a campaniei se dă prin jurul datei de 15 noiembrie, iar cel de oprire — spre 15 martie. In martie-aprilie, noua generaţie de stuf creşte cu o repeziciune uimi­toare, cam doi centimetri pe zi. Ţi­­nind pasul cu acest ritm de creş­tere, mecanizatorii, cercetătorii şti­inţifici, întreaga armată a recolta­­torilor se pregătesc în vederea viitoarei campanii. Abia va fi is­prăvită actuala campanie şi de în­dată se va porni la revizia şi repa­raţia tuturor utilajelor, la continua­rea lucrărilor de hidroamelioraţie, biologie, chimie. Harta Deltei înscrisă geometric intr-un triunghi aproape perfect se va îmbogăţi cu alte semne — linii, pătrate, cercuri, fiecare cu sensul lui exact: dig, ecluză, stăvilar. în zilele noastre, Delta e mereu in campanie, îşi pre­­face, cu minuţiozitate, chipul bătrîn şi viguros. Va fi nu numai un para­dis natural al vieţuitoarelor, ci şi un ţinut bogat, civilizat, ridicat la lumină și cultură, care dă patriei o mare bogăție. LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI : Munca (18; 18;15; 20,30). CAZUL GLEIWITZ : Pa­tria (10- 13;15; 14,20; 16,45; 19, 21). MECANI­CUL CONDUCEA TRENUL : Republica (9,30; 11,45; 14; 16,15; 19; 21,15), I. C. Fritau (10; 12; 15; 17; 19; 21), Al. Sahia (10; 12; 15; 17; 19; 21), Mioriţa (10; 13; 16,30; 18,45; 21) VINTUL S-A OPRIT IN ZORI : Bucu­rești (9; 11; 15; 17; 19; 21). NU TE LASA NICIODATĂ : rulează la cinematografele 8 Martie (15; 17; 19; 21), Arta (15; 17; 19; 21), G. Coşbuc (15; 17; 19; 21). CELE 40­1 DE LOVITURI : V Alecsandri (9; 9; 13; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (cinemascop - 9- 11; 13; 15; 17; 19; 21), Gh. Doja (cinema­scop - 10; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21). CA­ZACII : Magheru (10; 12; 15; 17; 19; 21), M. Gorki (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), KER­OGLI : Lumina (rulează in continuare de la orele 10 pînă la orele 14, după-amiază 16; 18,30; 20,45). ULTIMUL MEU TANGO ; rulează la cinematografele : Olga Ban­de (9,15; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), V Roaită (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Volga (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30) SPEC­TATORI IN OFSAID ; Central (10; 11,45; 13,30- 15,15; 17; 18,45; 20,30). RAPSODIE UCRAINEANA ; Victoria (10; 12; 15; 17; 19; 211. CEI TREI TINERI - STIINTA ȘI MATERIALE NOI - INSTINCTUL INFRINT - SPANIA 1800 : Timpuri noi (ru­lează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21) PROGRAM SPECIAL PENTR­U COPII ; 13 Septembrie (10, 11) EL HAKIM ; 13 Septembrie (12,15; 14,30; 16.45; 19; 21,15) DOUA VIEȚI — ambele serii : Tineretului (16; 19,30), Hie Pintilie (15,15; 19). OAMENI PE GHEAŢA : înfrăţirea în­tre popoare (18; 18; 20), C-tin David (15,80; 18; 20,30), Flacăra (13; 17; 19, 21). Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30). VÂNT DE LIBERTATE : Cultural (16; 18,15; 20,30), M. Eminescu (15; 17; 19, 21). RAIDUL VARGAT : rulează In continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Al. Popov. CARMEN DE LA RONDA : Grivița (10; 12; 14,50; 17; 19,13; 21,30), Popular (10,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15). CIELITO LINDO : 8 Mai (15; 17; 19, 21). DOCTORUL DIN BOTHENOW • Unirea (16; 18;15; 20,30), 23 August (10; 13; 15;30; 18; 20,30). GENE­VIEVE : 10 Februarie (16; 18; 20). CĂPITA­NUL DABAC : rulează la cinematograful G. Bacovia (16; 18; 20). PE URMELE BRA­CONIERULUI : rulează la cinematograful T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21), B. Delavran­­cea (16; 18; 20), Drumul serii (16; 18; 20) . ALEKSANDR NEVSKI : Moșilor (16; 18; 20) REVISTA VISURILOR: rulează la cinematograful Donca Simo (11; 15; 17; 19; 21) . CER SENIN : Floreasca (19). UMBRE ALBE : N. Bălcescu (14;30; 16;45; 19; 21;15). PÎNZE PURPURII : (cinemascop) 30 Decem­brie (16; 15,15; 20,30). EVDOCHIA : A. Vlaicu (16; 18,15; 20,30). RĂZBOI ŞI PACE (seria II-a) rulează la cinematograful I. L. Cara­­giale (20). CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie . Vreme in general umedă, cu ceaţă dimineaţa şi seara. Ploi locale. Vînt slab până la potrivit Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 6 grade, iar maximele între 0 şi 10 grade, local mai ridicate. Nr. 5305 U. R. S. S. - URUGUAY 2-1 Echipa de fotbal a U.R.S.S. a ob­ţinut miercuri seara la Montevideo un nou succes remarcabil, învin­­gînd cu 2-1 (2 1) puternica se­lecţionată a Uruguayului. Fotbaliştii sovietici şi-au încheiat astfel în mod strălucit turneul în­treprins în America de Sud. Ei au obţinut trei victorii din trei me­ciuri. (2—1 cu Argentina, 1—0 cu Chile şi 2—1 cu Uruguay). „Spartachiada de iarnă a tineeretului“ Astăzi începe în întreaga ţară tradiţionala competiţie sportivă de masă „Spartachiada de iarnă a tineretului“ In programul ei sunt incluse următoarele discipline : patinaj, schi, săniuţe, gimnastică, şah, tenis de masă, haltere şi trîntă. Prima etapă a spartachiadei va dura pînă la 1 februarie 1962, pe­rioadă în care se vor organiza întreceri numai în cadrul asociaţi­ilor sportive.­ ­OeO­

Next