Scînteia, decembrie 1961 (Anul 30, nr. 5365-5394)
1961-12-01 / nr. 5365
Page PREGĂTIRE EXEMPLARĂ A PRODUCŢIEI PENTRU ANUL 1062 . Şedinţa de lucru a Comitetului regional P.M.R.*Ploieşti cu activul de partid Zilele acestea, în toate regiunile ţării au avut loc şedinţe de lucru ale comitetelor regionale P.M. R. cu activul de partid care au dezbătut măsurile ce trebuie luate pentru realizarea în bune condiţii a planului de stat pe 1962. In cadrul acestor şedinţe s-au prezentat referate privitoare la realizarea prevederilor de plan pe 1961 şi la sarcinile economice ce revin întreprinderilor industriale şi unităţilor socialiste din agricultură în anul viitor. Pe marginea acestor referate au luat cuvântul la discuţii un mare număr de tovarăşi , activişti de partid şi cadre din economie. La Ploieşti, referatul prezentat de către tov. Constantin Nicolae, secretar al comitetului regional de partid, precum şi discuţiile care au avut loc, s-au referit la experienţa bună dobîndită de colectivele a numeroase întreprinderi din regiune care, organizîndu-şi munca la un nivel superior, au reuşit să obţină succese de seamă în îndeplinirea prevederilor de plan pe anul în curs. In primele 10 luni ale acestui an sarcinile planificate atît la producţia globală cît şi la producţiamarfă au fost îndeplinite şi depăşite, realizîndu-se o producţie suplimentară în valoare de peste 196.000.000 lei. Multe întreprinderi din regiune şi-au îndeplinit de pe acum sarcinile anuale de plan, dînd produse în contul anului viitor. De asemenea, colectivele a numeroase fabrici şi uzine şi-au depăşit angajamentele luate in legătură cu realizarea de economii şi beneficii peste plan. Întreprinderi ca rafinăria „Ploieşti", uzinele „Victoria"-Floreşti, fabrica de mase plastice Buzău, uzinele „„ C. Frîmu"-Sinaia, „Dorobanţul“-Ploieşti ş.a. şi-au îndeplinit în mod ritmic planul la toţi indicii şi la toate sortimentele. Toţi cei care au luat cuvintul in cadrul şedinţei au subliniat rolul hotărîtor al organelor şi organizaţiilor de partid în obţinerea acestor realizări. Evidenţiind realizările şi experienţa bună dobindite in acest an de majoritatea colectivelor de muncă din regiune, referatul şi discuţiile au arătat totodată că sunt şi întreprinderi din ramura industriei petroliere (foraj şi extracţie), din construcţii şi industria materialelor de construcţii, industria textilă etc care nu au realizat în întregime unii indici de plan. Schela petroliferă Boldeşti are, de pildă, la ora actuală restanţe în ce priveşte producţia la zi; la uzinele mecanice nr. 2 n-au fost realizate toate sortimentele planificate, iar la uzinele de îngrăşăminte chimice „Petru Poni”-Valea Călugărească nu s-au realizat sarcinile de reducere a preţului de cost. Comitetul regional de partid a cerut organelor şi organizaţiilor de partid ca, acolo unde se constată asemenea situaţii, să se ia măsuri operative spre a se recupera in cit mai mare măsură rămînerile în urmă. Cunoaşterea sarcinilor de plan pe 1962 cu aproape 6 luni mai devreme a dat posibilitate întreprinderilor să ia din timp o serie de măsuri, să se pregătească în condiţii mai bune decit în alţi ani pentru producţia anului viitor. Acest lucru au ţinut să-l confirme toţi cei care au luat cuvîntul la şedinţă. Am avut la îndemînă — au arătat la şedinţă numeroşi conducători de întreprinderi — o perioadă mai mare pentru a ne pregăti şi analiza sarcinile ce ne revin pe 1962. S-au putut lua deci măsurile necesare în acest scop: încheierea contractelor economice în vederea asigurării bunei aprovizionări tehnico-materiale, elaborarea planurilor de cooperare şi a celor de măsuri tehnico-organizatorice etc. — condiţii de bază pentru desfăşurarea ritmică a producţiei chiar din prima zi a noului an. Mulţi conducători de întreprinderi au ştiut să folosească bine aceste condiţii şi ei au putut raporta — cu prilejul acestei şedinţe a activului — că au luat un şir de măsuri pentru buna pregătire a producţiei pe anul viitor, în alte ore--------- — locuri însă, aşa cum a reieşit din discuţiile purtate, acestor pregătiri nu li s-a dat încă atenţia cuvenită şi, ca atare, ele trebuie urgentate. In mod deosebit s-a insistat asupra bunei pregătiri a producţiei pe 1962 în întreprinderile petroliere din regiune; experienţa din anul în curs şi din anii anteriori arată că în acest important sector industrial al regiunii există mari posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii de producţie, în aşa fel incit prevederile stabilite în planul pe 1962 să fie riguros realizate. Organizaţiilor de partid, conducerilor tehnico-administrative din schele li s-a cerut ca asigurînd darea în producţie la termenele planificate a sondelor noi prevăzute a fi săpate, să acţioneze mai hotărît pentru creşterea producţiei la fondul de sonda vechi — unde există mari rezerve — atît prin folosirea de metode moderne de extracţie, cit şi prin micşorarea timpului de intervenţii. în şedinţă au fost aspru criticate unele practici nesănătoase, care au existat o vreme în activitatea trusturilor de extracţie Tîrgovişte şi Ploieşti cu privire la urmărirea, evidenţa şi raportarea producţiei realizate. In ce priveşte forajul, s-a arătat că in regiune există posibilităţi să crească mult vitezele de lucru pe baza utilizării metodei de săpare a sondelor cu turbina, folosirii sapelor cu role etc. Un mare accent trebuie să se pună pe creşterea eficienţei forajului de explorare. Din dezbaterile care au avut loc în cadrul şedinţei a reieşit necesitatea ca în întreprinderile constructoare de maşini — şi în special de utilaj petrolier — să se dea o atenţie sporită îndeplinirii riguroase a planurilor tehnice, mai ales în domeniul asimilării de noi produse, îmbunătăţirii ritmicităţii producţiei, reducerii consumului de metal. Un capitol important în cadrul dezbaterilor l-au constituit măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea planului de investiţii pe anul 1962. S-a examinat situaţia asigurării şantierelor cu proiecte temeinic fundamentate din punct de vedere economic, precum şi documentaţia necesară, felul cum sunt respectate graficele de livrări de utilaje către şantiere. In încheierea dezbaterilor tov. D. Balalia, prim-secretar al Comitetului regional P.M.R.-Ploieşti, a subliniat rolul important ce revine organelor şi organizaţiilor de partid din regiune în conducerea activităţii pentru pregătirea şi desfăşurarea exemplară a producţiei pe anul 1962. In concluzii s-a insistat asupra pregătirii temeinice a adunărilor din întreprinderi pentru dezbaterea concretă, rodnică a sarcinilor de plan pe 1962. Şedinţa de lucru a reliefat hotărîrea comuniştilor şi a organizaţiilor de partid din regiune de a asigura toate condiţiile necesare bunei desfăşurări a producţiei în anul ce vine, de a antrena larg colectivele de oameni ai muncii la înfăptuirea sarcinilor de plan pe 1962 — cel de-al treilea an al sesenatului. C. MITEA Muncitorul Petre Nedelcu de la uzinele „Griviţa Roşie“ din Capitală. Lucrând la găurirea plăcilor tubulare, dă lucrări de calitate şi işi depăşeşte simţitor sarcinile de producţie. (Foto : Agerpres) 8CENTRIA Instalația pentru producerea insecticidelor de la fabrica de produse chimice din Turda. — Scrisori despre studiul ideologic al cadrelor didactice Fiecare seminar — pregătit temeinic La cercul de filozofie de la Şcoala medie nr. 4 din Ploieşti, unde sunt propagandistă, participă 30 de învăţători şi profesori. Pregătindu-se din timp pentru seminarii, majoritatea cursanţilor din cercul nostru acordă o atenţie deosebită studierii operelor clasicilor marxism-leninismului, documentelor Congresului al IIl-lea al P.M.R. şi plenarelor C.C. al partidului, precum şi lecturii unor articole pe teme politice şi ideologice actuale publicate în revistele „Lupta de clasă“, „Probleme ale păcii şi socialismului", „Kommunist” şi alteia. Fiind de zece ani propagandistă, m-am convins din propria experienţă că organizarea de consultaţii înaintea seminariilor s-a dovedit o metodă eficace pentru lămurirea unor probleme indicate în bibliografie. La una dintre consultaţiile organizate în cercul nostru, bunăoară, s-au lămurit cîteva probleme privind învăţătura marxist-leninistă despre bază şi suprastructură. Datorită accentului pus pe studiu, participării la consultaţii, numeroşi cursanţi, printre care tov. Mircea Negrea, Paula Comăniciu şi Margareta Moşneagă, şi-au ridicat nivelul pregătirii lor ideologice. Prof. IRINA VOICHIN propagandistă De la început — rezultate bune Anul acesta în raionul nostru s-a acordat o atenţie deosebită bunei organizări a studiului ideologic al cadrelor didactice din şcolile medii, profesionale şi elementare, în diferite forme de învăţămînt studiază aproape 1.000 profesori, învăţători şi educatoare din raionul Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală. încă de la primele seminarii s-a relevat preocuparea multor cadre didactice pentru un studiu aprofundat, pentru ridicarea nivelului lor politic-ideologic. De pildă, cursanții cercului de istorie a P.M.R., din Școala elementară nr. 164, unde s-a discutat tema „P.C.R. — organizatorul şi conducătorul luptei pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitlerista , insurecţia armată din August 1944", au dovedit că şi-au însuşit temeinic numeroase cunoştinţe. Bine pregătiţi s-au prezentat şi cursanţii de la multe seminarii ale cercurilor de studiere a bazelor marxism-leninismului şi de filozofie, între care se numără profesorii de la Şcoala medie nr. 1 „N. Bălcescu1’. ANDREI MOGHIŞ consultant la cabinetul raional de partid Mai mult sprijin cursanţilor 59 de cadre didactice din satele raionuluiTimişoara s-au înscris anul acesta în două cercuri de studiere a bazelor marxism-leninismului, care funcţionează pe lîngă cabinetul regional de partid. Primele seminarii au arătat că majoritatea participanţilor la discuţii au studiat temeinic lucrările prevăzute în bibliografie. îndeobşte, se ştie că seminariile ajută cursanţilor să aprofundeze cunoştinţele însuşite în timpul studiului individual, să clarifice diferite probleme. Cu toate acestea, la seminarul pe care l-am condus recent au absentat şase tovarăşi. Desigur, aceasta îngreunează nu numai pregătirea cursanţilor respectivi, ci şi desfăşurarea seminarului. De asemenea, unii tovarăşi — e drept, pufini la număr — nu au studiat suficient problemele din bibliografia indicată. Cauza ? La unii — tendința de a se bizui numai pe cunoştinţele însuşite mai de mult, iar la alţii — studierea temelor abia în ajunul seminarului. Ar trebui ca organizaţiile de bază şi grupele de partid din şcolile respective să se îngrijească pentru ca fiecărui învăţător şi profesor să i se creeze condiţii pentru a participa cu regularitate la seminarii, să-i îndrume pe aceştia, încă de la începutul anului de învăţămînt, spre un studiu sistematic şi exigent. DUMITRU CATALINA propagandist şti din sprijinul unei acţiuni importante Îndrumat de către Comitetul regional de partid, ziarul „Drapelul Roşu"-Banat sprijini o acţiune importantă, actuali din agriculturi, ocupindu-se în paginile sale de experienţa gospodăriilor de stat şi colective, metodele agrotehnice folosite în pregătirea terenurilor etc., pentru ca în anul viitor în regiune să se obţină pe suprafeţe însemnate o recoltă de 5.000 kg. porumb boabe la hectar in cultură ne- Irigată. Redăm mai jos spicuiri din unele articole apărute. Start: „Pentru 5.000 kg. porumb boabe la hectar în cultură neirigată“ Într-un articol de fond cu titlul de mai sus, se spune : Regiunea Banat — regiune cu o mare pondere în producţia de cereale, cu terenuri fertile şi oameni pricepuţi în lucrarea pămîntului — este chemată să dea ţării cantităţi însemnate de grîu şi porumb. Experienţa de pînă acum a dovedit că, în anii cu condiţii normale, se pot obţine producţii de porumb care întrec chiar 5.000 kg. boabe la hectar în cultură neirigată. Anul trecut, gospodăria colectivă din Lenauheim a obţinut, de pe o suprafaţă de 300 ha., cîte 6.130 kg. la fiecare hectar. Ţinînd seama de experienţa înaintată a unităţilor fruntaşe în cultura porumbului, gospodăriile de stat şi colective din regiunea Banat — se arată în articol — sunt chemate ca în anul 1962 să obţină de pe o suprafaţă de 124.000 ha. o producţie medie de cel puţin 5.000 kg. boabe la hectar. Pentru atingerea acestui obiectiv, in multe gospodării de stat şi colective au şi început lucrările de pregătire. S-a trecut la identificarea terenurilor care se pretează cel mai bine a fi cultivate cu porumb, loturile au fost repartizate celor mai bune brigăzi şi echipe, celor mai pricepuţi ingineri şi tehnicieni agronomi. Conducerile S.M.T. din regiune au trecut la stabilirea brigăzilor de tractoare care vor lucra pe aceste loturi. 5.000 kg. porumb boabe la ha, pe suprafeţe cît mai mari! Articolul cu titlul de mai sus, semnat de Constantin Anderca, secretar al Comitetului regional de partid Banat, arată că anul acesta, cu tot timpul nefavorabil, multe gospodării de stat şi colective au obţinut recolte mari de porumb la hectar. Astfel, G.A.S. Grabăr pe întreaga suprafaţă de 1274 ha. a recoltat in medie 5.410 kg. porumb boabe la ha. ; colectiviştii din Nerău- Sînnicolau Mare au obţinut de pe 300 ha. o producţie medie de 7410 kg. porumb ştiulefi la hectar. „Secretul“ acestor producţii — se arată în articol — constă în aplicarea la timp şi în mod diferenţiat a întregului complex de lucrări agrotehnice. Pentru ca anul viitor în regiunea noastră să se obţină în medie 5000 kg. porumb boabe la ha. de pe o suprafaţă de 124.000 ha., este necesar ca organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare, conducerile unităţilor agricole, cadrele tehnice, să desfăşoare o susţinută muncă, politică şi organizatorică. In primul rând, este nevoie ca acest obiectiv să fie cunoscut de către toţi oamenii muncii de pe ogoarele regiunii. în întrecere , şefii de echipă Colectiviştii din satul Urhei, care s-au alăturat întrecerii, îşi propun ca anul care vine să obţină 5.000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată pe întreaga suprafaţă. Pentru aceasta sunt destule posibilităţi : pămînt fertil, oameni harnici, care ştiu să muncească pentru a obţine recolte bogate. Experienţa colectiviştilor din Orhei a demonstrat că în obţinerea de recolte bogate un rol mare au îngrăşarea pămîntului cu gunoi de grajd, însămînţatul porumbului în timpul optim şi mai ales întreţinerea culturilor, în această gospodărie, colectiviştii au făcut 4 praşile mecanice şi 3 manuale. La praşila I-a au fost rărite plantele, la celelalte praşile au fost distruse buruienile care consumau din hrana plantelor. Dornici ca anul viitor să obţină recolte sporite, cei 10 şefi de echipă din gospodărie care vor lucra la cultura porumbului şi-au luat angajamentul ca pe întreaga suprafaţă să obţină cel puțin 5.000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată. Chemarea şefilor de echipă a fost doar începutul. Colectiviştii lucrează de zor la îngrăşatul terenului cu gunoi şi la arăturile de toamnă. Bătălia a început Pornind de la experienţa anului acesta şi avînd în vedere sarcinile mari care le-au pus partidul şi guvernul în faţa oamenilor muncii din agricultură în vederea sporirii producţiei de cereale, colectivul gospodăriei de stat din Şandra s-a angajat ca de pe întreaga suprafaţă să obţină în medie cel puţin 5.000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată. Bătălia pentru atingerea acestui obiectiv a şi început. S-au făcut arături adinei şi s-au administrat îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă de 600 Ha., iar pe 200 ha. s-au aplicat îngrăşăminte naturale cîte 30 tone la ha. Anul acesta, gospodăria colectivă din Satu-Mare, raionul Arad, a obţinut recolte mari de porumb. Membrii acestei gospodării şi-au propus ca anul viitor să obţină de pe o suprafaţă de 350 ha. o recoltă medie de 5.000 kg. porumb la hectar. In acest scop au şi început lucrările pregătitoare. Au fost alese terenurile cele mai potrivite pentru cultura porumbului şi repartizate pe brigăzi. Pe o suprafaţă de 120 ha. s-a introdus gunoi de grajd — cîte 30 tone la ha. Pe întreaga suprafaţă ce va fi însămînţată cu porumb s-au şi făcut arăturile adînci de toamnă. Pentru a se executa numai lucrări de bună calitate, la efectuarea arăturilor s-au fo- fosit pluguri cu scormonitoare, care ajută la adîncirea arăturii pînă la 35—40 cm. ★ Tn coloanele ziarelor regionale „Flamura Prahovei“-Ploieşti, „Viaţă Nouă“-Galaţi, „Steagul Roşu"-Bucureşti, „Zori Noi”-Suceava, „Dobrogea Nouă“ Dobrogea, „Iarile“-Olcnia şi altele au apărut şi continuă să apară, de asemenea, articole care redau experienţa oamenilor muncii din agricultura regiunilor respective în obţinerea unei producţii sporite de porumb, hotărîrea acestora ca în anul viitor să muncească în aşa fel pămîntul încît să obțină 5.000 kg. porumb boabe la ha. în cultură neirigată. OJO— INFORMAŢII • Casa de Economii şi Consemnaţiuni a R.F. Româno face cunoscut că la tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. din 31 decembrie 1981 la care în afară ciştigurilor în bani se vor acorda în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate, participă toate obligaţiunile C.E.C. procurate pînă în prezent precum şi cele ce vor fi procurate pînă la 30 decembrie a.c. inclusiv. • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 30 noiembrie 1961, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Y.U.M. ; Y.W.R. ; E.O.D. ; A.W.I. ; G.A.M. ; Z.W.N. ; K.S.D. ; A.J.K. Toţi acei cărora, încheind asigurări mixte de persoane, le-au fost atribuite una sau mai multe din combinaţiile de mai sus, se vor prezenta de îndată la Inspectoratele A.D.A.S, pentru a-şi primi sumele cuvenite. Viitoarea tragere de amortizare va avea loc la 30 decembrie 1961. In „Cupa cupelor’* Progresul învins cu 1-0 După ce în urmă cu o săptămînă, la Lisabona a reuşit un rezultat de egalitate cu echipa Leixoes, ieri la Bucureşti, în jocul-retur, Progresul a pierdut cu 1—0 . La sfîrşitul meciului, cînd au auzit fluierul arbitrului, fotbaliştilor de la Progresul nu le venea să creadă (parcă numai lor ?) că sînt învinşi. La fei, după dominarea copioasă la care au fost supuşi şi întrecuţi în toate compartimentele din primul şi pînă în ultimul minut, jucătorilor portughezi le-au trebuit multe ore după meci să se obişnuiască cu gîndul că ei sînt cei victorioşi. Se cuvine (chiar şi în cronicile de fotbal) ca oaspeţilor să le acorzi întiietatea. Dar ce am putea spune despre Leixoes, despre jocul său de ieri ? Fotbaliştii portughezi au arătat publicului nostru că sînt stăpîni pe multe cunoştinţe tehnice în acest sport, dar că starea terenului — alunecos — l-a împiedicat să ni le furnizeze mai din plin. Au şi cîteva individualităţi: portarul Roldao, stoperul Raul I, centrul înaintaş Osvaldo şi extrema stingă Gomes. In ansamblu, echipa n-a arătat o valoare de joc deosebită. Tactica de strictă apărare aplicată, presiunea la care au fost supuşi i-au obligat pe fotbaliştii portughezi să acţioneze numai prin contraatacuri şi acelea atît de rare incit cu greu s-a putut reţine vreunul mai spectaculos. Portughezii au cîştigat totuşi jocul de ieri în minutul 61, printr-un contraatac. Osvaldo, ajuns o dată în careu, n-a ezitat să tragă plasat, în gol. Au aşteptat un moment prielnic, l-au fructificat şi... atît. In schimb, jucătorii Progresului au reuşit ieri să scoată „peri albi“ celor peste 40.000 de spectatori, înaintaşii echipei Progresul au avut atîtea ocazii de a marca goluri în cele 90 de minute, încît, fructificate numai pe sfert, portarul Botdac ar fi plecat acasă cu un bagaj care l-ar fi obligat să ţină minte multă vreme meciul de la Bucureşti. Cu toate acestea, mingea n-a intrat niciodată în poarta lui. De ce ? Pentru că Oaidă a tras In, peste, şi pe lingă bază, pentru câ Baboie, cînd Boldac era buimăcit pe undeva pe la marginea careului de 16 m., a tras peste poarta goală, pentru că Marin, singur în ţaţa porţii a stopat defectuos şi a pî«»dut de la 3 metri, pentru că... Este inutil să redăm toate fazele care, în mod normal, ar fi trebuit să însemne tot atîtea goluri în poarta echipei portugheze, dar pe care înaintaşii Progresului şi-au permis să le rateze în modul cel mai elementar. Publicul a plecat nemulţumit de faptul că echipa favorită a ratat un bun prilej de calificare în turul următor al „Cupei Cupelor“. Progresul a pierdut ieri în faţa unei echipe care rareori s-a ridicat la valoarea altor adversari întrecuţi la scor de fotbaliştii bucureşteni. C. MANTU 10 .............'■E5E==»+»»= •) ..-V................................. ■ ....... ..........—^ Delta e în catifrante (Urmare din pag. I-a) centul de apă al tulpinei impune și alegerea unui anumit sistem de legare și depozitare. In sfîrșit, cînd frunzele și tecnte cad, iar umiditatea scade sub 30 la sută, semnalul: „Intraţi în brazdă !“. Cercetarea continuă. Delta e din nou în campanie. AICI, IN BRAZDĂ Aici, unde ne aflăm noi, ne-am fi aşteptat sa domnească forfota, zgomotul. E o tăcere care alcătuieşte cadrul peisajului plin de farmec. Şi totuşi se munceşte cu spor. Calm, bărbăteşte, Iar liniştea nu-i decît o componentă a grijii faţă de acest imens parc natural. Sîntem în brazdă. Totul e popita — şi protejarea naturii, şi randamentul maxim — datorită mecanizării. Amintiţi-vă, tovarăşi mecanizatori, de prima campanie a toamnei lui 1956 , erau mecanizate doar şapte la sută din operaţiuni. Acum, vă apropiaţi de optzeci la sută. Rezultatele : anul acesta veţi obţine o cantitate de 4,5 ori mai mare decît în 1956. Agregatele sînt ajutoare de nădejde. De o construcţie anume, tractorul e întrebuinţat atît la recoltare, cît şi la transport. Şenilele lui sunt confocţionate din cauciuc special, cu inserţii metalice şi au o presiune de sub o sută de grame pe centimetru pătrat. Rapid, cu sarcini dinamice mici, uzură mică, zgomot puţin, tractorul ca şi remorca dotată cu tren de rulare de acelaşi Up, sînt aproape amfibii. Agregatul de recoltare — numit „seigă“ — se ataşează trontul tractorului. „Seiga" are un tel de lance în spirală, care se învîrte şi pătrunde în lan, delimitînd porţiunea pe care o taie. Spirala e tăioasă şi, împreună cu cuţitele învecinate, retează cu mişcări sigure tulpina stufului : „Hîrş ! Hîrş !“. Atîta se aude aici, unde ne aflam noi, în brazdă. Duduitul motorului abia îl desluşeşti. Şi bufniturile snopilor legaţi automat şi presăraţi apoi pe cărarea croită prin Ţara Stufului. Se munceşte îndîrjit, bărbăteşte, calm. Oamenii au certitudinea reuşitei lor. ALT VOCABULAR întreg dormitorul e vesel şi gălăgios. Bucătarul, dornic să afle cît s-a recoltat şi să ştie curo le-a plăcut oamenilor mişcarea, e şi el de faţă. — Sare. Sare mai multă. Ce, te-ai îndrăgostit ? Tot în glumă, să nu se vadă c-a roşit, bucătarul stinge lumina electrică. Dormitorul întreg aere : — Lumina ! Lumina ! Mumai tatii Deltei sînt obişnuiţi acum Şi cu lumina electrică, şi cu mîncarea gătită de un bucătar priceput, şi cu cearşafuri scrobite, cu baia şi duşurile, cu clubul şi radio, cu biblioteca şi punctul sanitar, aşa cum sunt obişnuiţi să întîlnească pe apă „SANITVASUL“, vasul sanitar, sau să zărească în văzduh , avioneta sanitara „AgPQ-45“... Oamenii s-au deprins şi cu un alt vocabular, substanţial îmbogăţit prin adăugirea la străvechile cuvinte „setcă“, „raincipc“, „ghionder“, a altor cuvinte : „diferenţial“, „ambroaj“, „ax cardemic“. Da, Delta e in plină campanie de înnoire. Crieva venit de-afară aduce vestea că a început să ningă. I se răspunde cu un chiot de bucurie : dacă apa îngheaţă, recoltatul merge mult mai uşor, terenul devine solid. Se îngrămădesc cu toţii pe pasarela vasului dormitor de o sută optzeci de locuri. Ninge. Prima ninsoare. Parc-ar trece pe sus, nevăzut, un stol de lebede şi fiecare Hiftit de aripă scutură peste oameni, peste aşezări, peste Ţara de Stuf, fulgi albi, uimitor de albi. • Se spune că recoltarea stufului e o activitate sezonieră. Ea ar începe cind vegetaţia acestei plante Încetează şi ar înceta atunci cind vegetaţia reîncepe. Nu e vorba la mijloc denici un paradox. Intr-adevăr semnalul de pornire a campaniei se dă prin jurul datei de 15 noiembrie, iar cel de oprire — spre 15 martie. In martie-aprilie, noua generaţie de stuf creşte cu o repeziciune uimitoare, cam doi centimetri pe zi. Ţinind pasul cu acest ritm de creştere, mecanizatorii, cercetătorii ştiinţifici, întreaga armată a recoltatorilor se pregătesc în vederea viitoarei campanii. Abia va fi isprăvită actuala campanie şi de îndată se va porni la revizia şi reparaţia tuturor utilajelor, la continuarea lucrărilor de hidroamelioraţie, biologie, chimie. Harta Deltei înscrisă geometric intr-un triunghi aproape perfect se va îmbogăţi cu alte semne — linii, pătrate, cercuri, fiecare cu sensul lui exact: dig, ecluză, stăvilar. în zilele noastre, Delta e mereu in campanie, îşi preface, cu minuţiozitate, chipul bătrîn şi viguros. Va fi nu numai un paradis natural al vieţuitoarelor, ci şi un ţinut bogat, civilizat, ridicat la lumină și cultură, care dă patriei o mare bogăție. LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI : Munca (18; 18;15; 20,30). CAZUL GLEIWITZ : Patria (10- 13;15; 14,20; 16,45; 19, 21). MECANICUL CONDUCEA TRENUL : Republica (9,30; 11,45; 14; 16,15; 19; 21,15), I. C. Fritau (10; 12; 15; 17; 19; 21), Al. Sahia (10; 12; 15; 17; 19; 21), Mioriţa (10; 13; 16,30; 18,45; 21) VINTUL S-A OPRIT IN ZORI : București (9; 11; 15; 17; 19; 21). NU TE LASA NICIODATĂ : rulează la cinematografele 8 Martie (15; 17; 19; 21), Arta (15; 17; 19; 21), G. Coşbuc (15; 17; 19; 21). CELE 401 DE LOVITURI : V Alecsandri (9; 9; 13; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (cinemascop - 9- 11; 13; 15; 17; 19; 21), Gh. Doja (cinemascop - 10; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21). CAZACII : Magheru (10; 12; 15; 17; 19; 21), M. Gorki (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), KEROGLI : Lumina (rulează in continuare de la orele 10 pînă la orele 14, după-amiază 16; 18,30; 20,45). ULTIMUL MEU TANGO ; rulează la cinematografele : Olga Bande (9,15; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), V Roaită (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Volga (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30) SPECTATORI IN OFSAID ; Central (10; 11,45; 13,30- 15,15; 17; 18,45; 20,30). RAPSODIE UCRAINEANA ; Victoria (10; 12; 15; 17; 19; 211. CEI TREI TINERI - STIINTA ȘI MATERIALE NOI - INSTINCTUL INFRINT - SPANIA 1800 : Timpuri noi (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21) PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII ; 13 Septembrie (10, 11) EL HAKIM ; 13 Septembrie (12,15; 14,30; 16.45; 19; 21,15) DOUA VIEȚI — ambele serii : Tineretului (16; 19,30), Hie Pintilie (15,15; 19). OAMENI PE GHEAŢA : înfrăţirea între popoare (18; 18; 20), C-tin David (15,80; 18; 20,30), Flacăra (13; 17; 19, 21). Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30). VÂNT DE LIBERTATE : Cultural (16; 18,15; 20,30), M. Eminescu (15; 17; 19, 21). RAIDUL VARGAT : rulează In continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Al. Popov. CARMEN DE LA RONDA : Grivița (10; 12; 14,50; 17; 19,13; 21,30), Popular (10,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15). CIELITO LINDO : 8 Mai (15; 17; 19, 21). DOCTORUL DIN BOTHENOW • Unirea (16; 18;15; 20,30), 23 August (10; 13; 15;30; 18; 20,30). GENEVIEVE : 10 Februarie (16; 18; 20). CĂPITANUL DABAC : rulează la cinematograful G. Bacovia (16; 18; 20). PE URMELE BRACONIERULUI : rulează la cinematograful T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21), B. Delavrancea (16; 18; 20), Drumul serii (16; 18; 20) . ALEKSANDR NEVSKI : Moșilor (16; 18; 20) REVISTA VISURILOR: rulează la cinematograful Donca Simo (11; 15; 17; 19; 21) . CER SENIN : Floreasca (19). UMBRE ALBE : N. Bălcescu (14;30; 16;45; 19; 21;15). PÎNZE PURPURII : (cinemascop) 30 Decembrie (16; 15,15; 20,30). EVDOCHIA : A. Vlaicu (16; 18,15; 20,30). RĂZBOI ŞI PACE (seria II-a) rulează la cinematograful I. L. Caragiale (20). CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie . Vreme in general umedă, cu ceaţă dimineaţa şi seara. Ploi locale. Vînt slab până la potrivit Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 6 grade, iar maximele între 0 şi 10 grade, local mai ridicate. Nr. 5305 U. R. S. S. - URUGUAY 2-1 Echipa de fotbal a U.R.S.S. a obţinut miercuri seara la Montevideo un nou succes remarcabil, învingînd cu 2-1 (2 1) puternica selecţionată a Uruguayului. Fotbaliştii sovietici şi-au încheiat astfel în mod strălucit turneul întreprins în America de Sud. Ei au obţinut trei victorii din trei meciuri. (2—1 cu Argentina, 1—0 cu Chile şi 2—1 cu Uruguay). „Spartachiada de iarnă a tineeretului“ Astăzi începe în întreaga ţară tradiţionala competiţie sportivă de masă „Spartachiada de iarnă a tineretului“ In programul ei sunt incluse următoarele discipline : patinaj, schi, săniuţe, gimnastică, şah, tenis de masă, haltere şi trîntă. Prima etapă a spartachiadei va dura pînă la 1 februarie 1962, perioadă în care se vor organiza întreceri numai în cadrul asociaţiilor sportive. OeO