Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)

1962-10-01 / nr. 5668

Pag. 2 VIAŢA DE PARTID Ridicarea nivelului tehnic al producţiei­­ în dezbaterea adunării de alegeri Sectorul tratamente din cadrul Uzinelor de tractoare Braşov joacă un rol important în ridicarea nive­lului calitativ al producţiei uzinei. De muncitorii şi tehnicienii care lu­crează aici depinde în bună măsură ca piesele tractoarelor să aibă re­zistenţa necesară. „Viaţa piese­lor — a arătat plastic un vorbitor la adunarea de o­are de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază de aici, care a avut loc recent — se află în mîinile noastre şi avem da­toria să depunem eforturi ca aceas­tă viaţă să fie cît mai lungă”. Spiritul de răspundere pentru ca­litatea fabricatelor a caracterizat în­­treaga desfăşurare a lucrărilor a­­dunării. S-au abordat diverse pro­bleme, dar o importanţă deosebită s-a dat în dezbateri introducerii tehnicii şi tehnologiei moderne. Şi pe bună dreptate, căci în ultimă instanţă, după cum s-a subliniat şi în darea de seamă, progresul tehnic stă la baza unei înalte productivi­tăţi a muncii şi a calităţii superioa­re a produselor. Cele mai însemnate rezultate ob­ţinute în sector se înscriu tocmai pe această linie. S-ar putea spune că aci, mai mult poate ca în orice alt sector al uzinei, se observă noul. Aproape întregul sector este mo­dernizat. Organizaţia de bază se află în fruntea luptei pentru pro­gresul tehnic. — Avem o organizaţie puternică, a subliniat călitorul Vasile Marin­­caş, om în etate, cu mulţi ani de meserie. Ori de cîte ori s-au ivit sarcini mai grele, ea le-a luat piep­tiş, a însufleţit şi a ajutat colecti­vul să găsească cele mai bune căi pentru înfăptuirea lor. Numeroase fapte care au fost ci­tate în darea de seamă şi de vorbi­tori arată că într-adevăr aşa stau lucrurile. Cînd s-a pus anul trecut problema ca pe aceeaşi suprafaţă să se realizeze o producţie mult sporită şi de calitate superioară, s-au gătit unii care s-au îndoit că aceasta ar fi posibil intr-un timp scurt. Secretarul organizaţiei de bază, tov. Dumitru Beşchea, şi-a exprimat însă ferm convingerea că noile sarcini pot fi îndeplinite, cu condiţia introducerii cît mai largi a tehnicii şi tehnologiei noi. Din iniţiativa biroului organizaţiei de bază a fost creat un colectiv din specialiştii secţiei — tehnologi, mai­ştri, muncitori fruntaşi — care să studieze la fiecare loc de muncă ce rezerve de producţie există. Documentîndu-se temeinic, tînărul­­ inginer Nicolae Teacă, maiştrii Va­sile Comşa, Păun Ioniţă, electricia­nul Gheorghe Climescu şi alţi to­varăşi au făcut propuneri impor­tante care au fost puse apoi în discuţia colectivului şi aplicate în practică. N-a fost deloc uşor, ca în condiţii cînd se realizau transfor­mări radicale, înlocuindu-se cup­toarele cu flacără cu unele încăl­zite electric, sau cînd se monta banda de sablare a pieselor, planul de producţie să fie realizat în mod ritmic. Dar nimeni n-a dat înapoi. Membrii de partid au ştiut să atra­gă alături de ei tineretul secţiei, întregul colectiv. Biroul organiza­ţiei a urmărit, pe bază de grafice, lucrările, intervenind operativ şi eficace acolo unde era nevoie. — Am lucrat strîns uniţi sub con­ducerea organizaţiei de partid — a arătat călitorul Tănase Ştefan — şi iată acum culegem roadele introdu­cerii tehnicii şi tehnologiei noi. Munca ne este mai uşoară, iar in­dicatorii de plan se realizează şi chiar se depăşesc. O importanţă deosebită s-a acor­dat în secţie tratării a cît mai multor repere prin procedeul mo­dern C.I.F. (curent de înaltă frec­venţă). Anul acesta încă 32 repere importante se călesc prin curent de înaltă şi medie frecvenţă. Un succes însemnat a obţinut colectivul de specialişti, în frunte cu şeful sec­torului, ing. Vasile Sekely, cînd a izbutit să pună la punct, după stu­dii şi încercări perseverente, trata­rea roţilor dinţate prin C.I.F. In urma tratării prin C.I.F. a roţilor dinţate, a pieselor canelate şi a altora, s-au redus şi mai mult rebu­turile, realizîndu-se totodată o creş­tere a productivităţii muncii de peste 300 la sută. Vorbitorii au subliniat cu mîndrie faptul că toate agregatele, maşinile, utilajele noi montate în secţie au fost proiectate şi executate în uzină. In acelaşi timp, în cadrul adună­rii au fost criticate deficienţele e­­xistente în ce priveşte întreţinerea maşinilor şi utilajelor. Comuniştii care lucrează în cadrul atelierului de întreţinere n-au făcut toate efor­turile pentru a asigura ca nici un utilaj să nu stea sau să nu funcţio­neze cu randament scăzut. S-au ri­dicat de asemenea probleme legate de modernizarea într-un ritm mai susţinut a atelierului de galvani­zare. — In condiţiile cînd tehnica nouă se introduce cu repeziciune îm sec­ţie — a arătat maistrul Alexandru Bularca, — este nevoie ca nivelul tehnic-profesional al muncitorilor să crească rapid. Dacă majoritatea tovarăşilor înţeleg acest lucru, mai sunt însă unii care nu vin regulat la cursurile de ridicare a califică­rii, nu se străduiesc să-şi însuşeas­că noi cunoştinţe. Consecinţele se văd în primul rînd în faptul că nu se respectă întotdeauna prescrip­ţiile tehnologice şi astfel se rebu­­tează un număr de piese. Printr-o muncă politică stăruitoare, organi­zaţia de bază va trebui să cultive la toţi muncitorii şi tehnicienii o atitudine plină de răspundere faţă de problema ridicării calificării. în adunare s-a subliniat, de ase­menea, necesitatea îmbunătăţirii propagandei tehnice, încît aceasta să facă cunoscute noutăţile în teh­nică. să ajute efectiv la rezolvarea celor mai importante probleme ale producţiei Dezbaterile care au avut loc în adunarea de dare de seamă şi ale­geri a organizaţiei de bază nr. 39 de la Uzinele de tractoare sunt pre­ţioase pentru noul birou ales. Dis­cuţiile ar fi fost desigur şi mai rodnice dacă participanţii ar fi a­­nalizat mai temeinic metodele folo­site de organizaţia de bază, de bi­roul său în îndeplinirea diferitelor obiective propuse, dacă ar fi scos şi mai mult la iveală ceea ce a fost preţios în experienţa acumulată. Ar fi fost, de asemenea, nece­sar ca participanţii la discuţii să a­­corde o mai mare atenţie sarcinilor ce revin organizaţiei de bază pentru pregătirea condiţiilor realizării pla­nului în anul viitor. C. CAPRARU coresp. „Scînteii” Pregătiri în vederea alegerilor de partid Ce va cuprinde proiectul de hotrire Organizaţia noastră de bază s-a îngrijit permanent de înfăptuirea prevederilor hotărîrii adoptate în a­­dunarea de dare de seamă şi ale­geri de anul trecut. Biroul organi­zaţiei de bază a urmărit în mod deosebit traducerea în viaţă a pre­vederilor referitoare la îmbunătăţi­rea continuă a calităţii produselor. Cu multă grijă am pregătit pro­iectul de hotărîre ce va...fi supus spre aprobare adunării generale. Pentru întocmirea lui are format un colectiv din 1i tovarăşi care au dis­cutat cu mai mulţi membri şi can­didaţi de partid, tovarăşi din acti­vul fără partid, spre a stabili pro­blemele cele mai importante care merită să stea în atenţia organiza­ţiei de bază in viitor. In proiectul de hotărîre vom pre­vedea măsuri concrete pentru ridi­carea calităţii produselor noastre la un nivel şi mai înalt, vor fi indi­cate noi mijloace pentru sporirea continuă a productivităţii muncii. Se va cere biroului organizaţiei de bază să manifeste o gri­jă deosebită pentru desfăşurarea unei munci po­litice vii, eficace, în vederea mobi­lizării muncitorilor şi tehnicienilor la îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi Indicii. Proiectul de hotărîre va cuprinde şi alte măsuri privitoare la îmbună­tăţirea învăţămîntului de partid, creşterea numărului conferinţelor ţinute în faţa tovarăşilor din ac­tivul fără partid, înlăturarea unor lipsuri din activitatea organizaţiei U.T.M. ŞTEFAN STANESCU secretar al organizaţiei de bază nr. 1 din sectorul metalurgic, Uzinele „Timpuri Noi”-Bucureşti Sprijinul comitatului de partid Ne aflăm în preajma alegerilor de partid în întreprinderea noastră. Spre a da un ajutor cît mai eficace în pregătirea acestora, cei 19 membri ai comitetului de partid au fost repartizaţi fiecare pe lingă o organizaţie de bază. Tov. Ioan Ban, Ion Pop, bunăoară, îm­preună cu birourile organizaţiilor de bază de la laminorul de profile şi trăgătoria de oţel tare, au format colective pe probleme care au stat de vorbă cu comuniştii, strîngînd material pentru întocmirea dărilor de seamă. Pentru ca dezbaterile să fie cît mai rodnice s-au luat măsuri ca membrii şi candidaţii de partid să cunoască din vreme problemele ce vor fi puse în discuţie, să se do­cumenteze asupra lor, astfel ca să poată veni cu propuneri valoroa­se. Am indicat ca în fiecare or­ganizaţie de bază să fie dezbătută temeinic munca politică şi organi­zatorică desfăşurată pentru creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţi­rea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. Vom căuta ca din activitatea depusă în a­­cest an să tragem învăţăminte pen­tru realizarea exemplară a sarcini­lor pe 1963. In acelaşi timp, birourile organi­zaţiilor de bază au fost îndrumate să acorde o atenţie deosebită­, cu pri­lejul adunărilor de dări de seamă şi alegeri, înlăturării lipsurilor care s-au manifestat în activitatea lor. Astfel, munca politico-educativă nu a fost totdeauna la înălţimea sar­cinilor ; mai sunt membri de partid care nu acţionează cu perseverenţă pentru îndeplinirea sarcinilor încre­dinţate ; în unele organizaţii de bază nu este încă folosit cu destulă price­pere activul fără de partid etc. Suntem­ convinşi că şi în acest an, dezbaterile ce vor avea loc cu pri­lejul adunărilor de dări de seamă şi alegeri vor contribui la îmbună­tăţirea continuă a muncii de partid în uzina noastră. Ing. ION VEDEANU secretar al Comitetului de partid de la „Industria Sîrmei” Cîmpia Turzii Trei lucrări care trebuie grăbite: ei be area terenului, aratul şi semănatul (Urmare din pag. I-a) sămînţa; în timp ce tractoristul Nicolae Marcoci, împreună cu cei doi colectivişti care deservesc se­mănătoarea, au ieşit la cîmp la orele 5 dimineaţa, sămînţa le-a fost adusă abia la ora 8. Sînt şi cazuri cînd unele tractoare nu lucrează din cauză că conduce­rea S.M.T. Heaneiuşi nu intervine la timp pentru înlăturarea defecţiuni­lor La Bibireşti şi Buhoci se găseau tractoare defecte care aşteptau de două zile sosirea unor piese de schimb de la staţiune. Multe din deficienţele existente pe teren puteau fi înlăturate dacă con­siliul agricol raional şi comitetul raional de partid ar fi intervenit operativ, ar fi controlat şi dat în­drumările necesare. Dar, unii tova­răşi stau puţin timp pe teren sau nu merg în gospodăriile colective care au cea mai mare nevoie de sprijinul lor. De îndrumarea G.A.C. din comuna Traian răspunde tova­răşa Catinca Gălăţeanu, secretară a Comitetului raional de partid Bacău. Deşi avea datoria să cu­noască situaţia din gospodărie şi să sprijine organizaţia de bază şi con­siliul de conducere în luarea mă­surilor pentru grăbirea recoltatului, tov. Gălăţeanu n-a mai trecut de multe zile prin această gospodărie. Acelaşi lucru se poate spune şi despre unii membri ai comitetului executiv al sfatului popular raional şi ai consiliului agricol raional. In raionul Bacău este necesar să fie luate măsuri în vederea grăbirii tuturor lucrărilor agricole şi, în primul rînd, a lucrărilor pentru eliberarea terenurilor ocupate cu porumb şi sfeclă de zahăr şi pentru folosirea tuturor mijloacelor, atît mecanice cît şi a atelajelor, la arat şi semănat. Trei muncitori ...din secția constructii de la Combinatul chimic metalurgic din Baia Mare — Tzompa Vasile, Ştefan Covaci şi Hoszui Vasile — sunt de multă vreme frun­taşi in producţie. Primul lucrează In întreprindere de 30, iar ceilalţi doi de 25 de ani. Recent, ei au fost felicitaţi de întregul colectiv al secfiei pentru activitatea îndelungată in productie. In cinstea lor, artiştii amatori ai combi­natului au prezentat un program artistic. (De la Alexandru Sălăjean, muncitor). Colectiviştii din comuna Dunărea ...raionul Medgidia şi-au construit şi renovat anul acesta, peste 150 de case. Peste 200 de familii şi-au cumpărat mobilă nouă. Şcoala de 8 ani s-a mărit cu încă două clase. (De la Stan Zamfir, preşedintele Sfatului popular al co­munei Dunărea). Orchestra „Alunelul" ...a Sfatului popular raional Rm. Vilcea a luat ființă doar cu o lună in urmă; cu toate acestea ea a prezentat peste 50 de spectacole. Oa­menii muncii aflaţi la odihnă in staţiunile de pe Valea Oltului, munci­torii forestieri din locali­tăţile Brezoi şi Băbeni, colectiviştii din comunele Mihăieşti, Şirineasa, Pău­­şeşti şi altele au as­cultat cu interes con­certele de muzică popu­lară românească prezen­tate de această orchestră. (De la Alexandru Re­­zea, muncitor). Cooperativele meşteşugăreşti ...„Progresul" şi „Pres­tarea" din Birlad au or­ganizat o consfătuire cu cetăţenii oraşului. Parti­cipanţii la consfătuire au făcut numeroase propu­neri pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei de către unităţile celor două cooperative meşteşugă­reşti. (De la Elia de Solomon, tehnician). Numărul unităţilor sanitare „­din raionul Vişeu a crescut mult în ultimii an­i. In prezent, in comu­nele raionului funcţio­nează 24 de circumscrip­ţii sanitare, patru spitale raionale, un sanatoriu T.B.C. cu peste 700 de paturi, o policlinică mo­dernă, cinci farmacii etc. (De la Gavril Grad, funcționari. Acţiunile ...întreprinse de bi­bliotecara Margareta Pe­ter din comuna Reci, raionul Tg. Mureş, in vederea popularizării căr­ţii agrozootehnice ,­in seama de preocupările şi sarcinile colectiviştilor. Astfel, după ce a luat cu­noştinţă de planul gos­podăriei pe anul 1963, bi­bliotecara a început să re­comande brigadierilor, şe­filor de echipă cărţi des­pre creşterea vitelor, cul­­tivarea cartofilor, a viței de vie etc., care ii vor ajuta să îndeplinească prevederile din plan cu privire la dezvoltarea gospodăriei. (De la Ra­vasz Ştefan, învăţător). Construcţiile zootehnice ...începute in acest an de către colectiviştii din comuna Smirdioasa, ra­ionul Zimnicea, sunt pe terminate. Au fost con­struite pînă acum patru grajduri, o puternică şi o îngrăşătorie. Prin folosirea unor materiale existente pe plan local s-au econo­misit peste 100 000 lei. Fruntaşi sunt colectiviştii constructori Stelică Stăn­­culea, Fănică Bratu ş.a. (De la Ion Trifu, pro­fesor). LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 30 SEPTEMBRIE 1962 Oblig. Valoarea 2 3 ctştigătoare ciştigurilor wtpo---------------------—-----------------— g -S a 3 - Seria Nr. Parţială Totală 7­­_____________________________________ Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus, în care este cuprinsă şi valoarea nominală a obliga­ţiunilor ciştigătoare. La 30 septembrie a.c. a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii CEC cu cîştiguri. La această tragere la sorţi au ieşit cîş­­tigătoare toate libretele de economii CEC cu cîştiguri ale căror terminaţii au următoarele numere : 942 cu 250 la sută ; 211 cu 200 la sută ; 013 cu 100 la sută ; 843 cu 50 la sută şi 028, 145, 184, 332, 429, 456, 516, 585, 673, 748, 969 cu 25 la SUtă. •­ La tragerea de amortizare a asigură­rilor mixte de persoane ADAS din 30 septembrie 1962 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) E.A.L. i 2) F.O.L. I 3) N.Y.Y. 1 4) T.W.R, 5) F.Z.D. 1 6) Z.T.N. 1 7) Y.Z.K. i 8) M.Z.W. 1 59 932 40 75.000 75.000 I 22 726 48 50.000 50.000 1 10 980 24 25.000 25.000 1 09 145 03 10.000 10.000 1 08 629 34 5.000 1 .10 521 43 3.000 1 30 610 34 5.000 1 32 043 27 5.000 1 36 720 39 5.000 1 15 860 43 5.000 1 49 658 34 5-000 1 50 323 47 5.000 40.0OO Termi­naţia seriei 60 088 31 2.000 60 454 02 2.000 60 098 22 2.000_ 360.000 600 57 10 800 600 72 45 800 600 96 12_____|P0 1.440.000 1,992 I TOTAL I_________________2.000.000 SCÎNTEIA Cadru din Ulmul „Aventurile lui Huckleberry Finn”. FILME MO­­PI ECRANE Săptămina aceasta vor rula pe ecranele Capitalei următoarele filme noi: Alarma pe insulă: — producţie a stu­diourilor din R. P. Chineză. Scenariul este semnat de Lian Hsin, iar regia apar­ţine lui Hsieh Tsin. Filmul este inspirat din faptele de vitejie ale unui detaşament de femei aparţinînd Armatei Roşii chineze a muncitorilor şi ţă­ranilor. Acţiunea se petrece in insula Hai­nan, in anul 1930. Cartierul viselor: — producţie a stu­diourilor greceşti. Sce­nariul este realizat de Kostas Kotzias şi Ta­­sos Livaditis, iar regia este semnată de Ale­­fcos Alexandrakis. Fil­mul prezintă viaţa mizeră pe care o duc locuitorii unui cartier periferic dinn Atena. Visurile pa care ei şi le ţes sunt spulberate cu cruzime de condi­ţiile sociale vitrege. Aventurile lui Huck­leberry Finn, — pro­­ducţie a studiourilor americane, după cele­bra carte a lui Mark Twain. Scenariul a­­parține lui James Lee, regia este semnată de Michael Curtiz. Turneul Teatrului maghiar din Cluj In zilele de 5—8 octombrie, Tea­­de Kallai István — în sala tea­trul maghiar de stat din Cluj va trului „Lucia Sturdza Bulandra”, întreprinde un turneu la Bucureşti, iar în sala Teatrului de operă şi Cu acest prilej, actorii clujeni vor balet se vor prezenta piesa „Război prezenta spectacole cu piesele­­ şi pace” după romanul lui L. N. „Căsătoriile se leagă pe pămînt” Tolstoi, dramatizare de Pisca­tor, de Huszár Sándor, „Celebrul 702” precum şi un recital din poez­ie de Al. Mirodan, „Dans pe sîrmă” lui Tudor Arghezi. în sălile de concert Joi, 4 octombrie, ora 19:50, în studioul Radioteleviziunii va avea loc concertul orchestrei de studio a Radioteleviziunii. Dirijor: Con­stantin Bobescu, artist emerit. In program": Suita a II-a „Iancu Jianu” de Mircea Chiriac (primă audiţie) ; Concertul nr. 3 în Do major pentru pian şi orchestră de Prokofiev, solist Gabriel Amiraş ; arii din opere interpretate de Iulia Buciuceanu şi Constantin Dumitru , poemul simfonic „Tasso” de Liszt. Duminică, 7 octombrie, ora 20, la Ateneul R.P. Romíno va avea loc un concert „Rahmaninov” din ciclul „Muzica de-a lungul veacu­rilor", organizat de Filarmonica de Stat „George Enescu”. Vor inter­preta soliştii : Sofia Cosma, Vla­dimir Orlov, Ion Piso, Corneliu Gheorghiu. In program : Elegia opus 3 nr. 1 în mi bemol minor ; Moment muzical opus 16 nr. 4 în mi minor ; Polca ; şapte preludii ; liedurile: „Vis", „Liliacul", „Ostro­vul", „In nopţi senine”, „Apele pri­măverii" ; Sonata în sol minor pentru violoncel şi pian. Expoziţia: „Mişcarea revoluţionară poloneză in artă“ Cu trei ani în urmă, o expoziţie crări de grafică de Aieksan­­consacrată marelui pictor polonez al der Rak , şi Maria Neuman-His­se colului trecut, Jan Matejko, ne re­­panska — evocă, cu simţ drama­­vela nu numai trăsăturile caracteristi­­tic şi în spiritul celui mai viu pro-. ce ale operei acestui artist, ci înseşi test social, aspecte care definesc şi tendinţele principale ale artei polo- înfierează o întreagă epocă de ex­­neze a vremii. Ne gîndim în primul ploatare sălbatică a proletariatului, rînd la patriotismul fierbinte cu care Trecutul acesta de încordare şi erau evocate în amplele compoziţii lupta, pe care artiştii Poloniei de as­­are lui Matejko pagini ale istoriei ,­ înțeleg în întreaga lui perspec­dramatice a poporului polonez, la fiva istorică, a inspirat cele patosul lor romantic, îmbinat însă mai mij­te dintre lucrările înrăji­­cu un sim­j viu al actualităţii şi cu o sala publicului nostru, în acelaşi factură viguroasă, profund realistă. timpi unele ne aduc şi ecoul vibrant Asemenea trăsături au continuat să se a­ realităţilor noi, al muncii pline de afirme în arta poloneză de-a lungul avânt pentru reconstrucţia ţării, pen­­întregului secol care a trecut de la­­ru socialism, apariţia primelor lucrări ale lui Ma- Ne bucură f ,u, cî înft|nim un ex_ tejko, secol de adinei conflicte so- |e |(JcrgH vfl|oroase a|e unor ar. cia.e și politice, de mari suferințe, ^ {j din genera|;a mai vîrstnică, a că­­dar și de hotăritoare victori, ale po­­rQr croatie căpătat( îr) finii puterii porului polonez. populare, o amploare nouă, semnifi-Este ceea ce vine să ne demons- cafjj mai profunde. Wojciech Weiss freze şi noua expoziţie ce s-a des­ cu „Manifestul", Zbigniew Pronaszko, chis recent la sala Dalles din Bucu- Eugeniusz Eibisch sunt prezenji pe reşti. Prin intermediul operelor de frontul larg al artei militante, aria ea ne vorbeşte direct, limpede alături de marele sculptor Ksa­­despre Istoria, despre viața însăşi very Dunikowski, ale cărui portre­­a poporului polonez. Pornind de pe expoziţie, remarcabile, nu dau la selecţia cuprinsă în expoziţia „Miş­ totuşi decît o vagă idee despre re­­carea revoluţionară poloneză în artă“, gistrul bogat şi de mare intensitate organizată în anul 1960 la Varşovia emoţională al acestui artist, alături de de către Muzeul de istorie a miş­ ce­ mai de seamă grafician polonez cărli revoluţionare poloneze, expozi- contemporan, Tadeusz Kulisiewicz, pe fia prezentată publicului nostru cons- car® t.am fi dorit, de asemenea, mai tituie, în structura și în inten- |s,a prezentat , după cum am fi do­­fiile ei, o retrospectivă ; ea pun© rit să revedem o operă ca aceea a în lumină continuitatea tradiţiilor mi- lui Felicjan Kowalski, „Proletarii“, litante ale artei poloneze, dar mai care la expoziţia de artă a ţărilor so­­ale, dezvoltarea amplă a acestor tra- dialiste de la Moscova ni s-a înti­­du­it după eliberarea Poloniei de sub parii adînc în amintire, ocupația fascistă, în anii de după Remarcâm pe de m parte, la­ 1945, cmd activitatea creatoare a crarea tînărului pictor Andr­ej stru_ tuturor forțelor progresiste ale po­­mi||0i iiPantru dreptu| |a muncă“, porului și-a găsit cel mai larg cimp compozijie sobră, de o expresivitate de dezvoltare, concentrată şi dramatică. Regăsim a­ Majoritatea lucrărilor expuse sînt aemenea calitări şi în alte lucrări de datorate artiştilor polonezi contimpo- pictură şi grafică din expoziţie, în răni. Cîteva opere ale picturii şi gra-­uie­a am fi dorit ca intenţiile auto­­ficii poloneze din a doua jumătate a rj|or |0r sg (je servite de un croma­­secolului trecut şi din primele decenii (ism ma| ca|d şi mai sugestiv. Sunt ale secolului nostru ne permit însă să ţj compoziţii în care un narativism urmărim accentuarea notelor de criti- excesiv împrăştie, atenfia, reducînd e­­că socială, clarificarea conştiinţei re- t OCvența imaginii plastice. Gama foar­­volutionare a artiştilor înşişi — pe te­­argg­a, variată a mijloacelor de măsura întefirii luptei maselor ex- exp­erie pe care le oferă metoda ploatate împotriva opresiunii, îndeo­ realistă ni se pare, în genere, a fi sebi în epoca în care-şi încep acu­- mai bine ilustrată în sectorul de gra­vitatea în Polonia primele organiza- jjcg a­ expoziţiei. Pretutindeni însă fii marxiste. Distanţa dintre concepţia întîlnim o emoţie sinceră şi convin­şi viziunea în care sunt pictate de geri puternice, tendinţa spre un k­m- Stanislaw Lentz două compoziţii (în j-,al c­ar fi viguros, dovada posibili- 1895 — „Delegaţia muncitorilor la fa­­ţă şilor multiple ale artiştilor polonezi bricani" şi, în 1910, „Greva“) ilus- contemporani. trează cu claritate acest proces de Exp0ziţia de arfS poloneză orga­creştere a combativitafii revolutionare n!za(8 ,n Capita|a noastră ne aduce a muncitorilor, ca şi, dealtfel, evo- as(fe| _ ; aceasta ne bucură înain­­lujia mijloacelor de expresie ale ar­­fe d„ foame­­ mîrturia unei orien­­tistului însuşi. Alte opere prez­ente în ţări realiste şi militante, a unor ne­­expoziţie — „Ţesătorul“ de Waclaw zuvije şi idealuri comune tuturor ar- Szymanowski, „Spre Saxonia“ de f­işti lor ce-şi pun munca şi talentul în Franciszek Kostrzewski, „Înmormînta­ slujba marii cauze a făuririi artei și rea grevistului — culturii socialiste. 1905“ de Stani­slaw Fabianski, In- MIRCEA POPESCU ANDRZEJ STRUMILLO „Pentru dreptul la muncă" WOJCIECH WEISS „Manifestul" Nr. 5668 TEATRE • renmctsr­uLtiSi »~Rgtd|o TEATRUL DE OPERA SI BALET AL R. p. ROMINE , OEDIP — (orele 19,30). ANSAMBLUL DE ESTRADĂ „FRIE­DRICHSTADT-PALAST“ (R.D.G.) — Sala Palatului R. P. Romine — Spectacolul extraordinar „BERLINUL SALUTĂ BUCUREȘTIUL“ — (orele 20,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL ,,C. TANASE“ (Sala Savoy) . VORBA RE­VISTEI — (orele 20). CINEMATOGRAFE. CONTELE DE MONTE CRISTO — cinemascop. Seria l-a rulează la cinematograful : Lumina (Bd. 6 Martie 12). Seria Il-a rulează la următoarele cinematografe : Patria (Bd. Magheru 12—14), Elena Pavel (Bd. 6 Martie 14), Alex. Sahia (Cal. Văcăreşti 21). Ambele serii rulează la cinemato­graful 23 August (Bd. Dimitrov 118). AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN — cinemascop : Republica (Bd. Magheru 2), Florensca (Str. I. S. Bach 2), Gh. Doja (Cal. G­riviţei 80). CARTIE­RUL VISELOR : Magheru (Bd. Magheru 29), Bucureşti (Bd. 6 Martie 6), Mioriţa (Cal. Moşilor 127), G. Coşbuc (Piaţa G. Coşbuc 1). ALARMA PE INSULA : I. C. Frimu (Bd. 6 Martie 16). DRUM DE ÎN­CERCARE : V. Alecsandri (Str. Eremia Grigorescu 24), 1 Mai (Bd. 1 Mai 322), Ti­neretului (Căl. Victoriei 48). COCOŞUL SPERIE MOARTEA : Victoria (Bd. 6 Martie 7). VÎNTUL SUDULUI : Central (Bd. 6 Martie 2). Olga Banele (Cal. 13 Septembrie 196). M­-AM SĂTURAT DE CĂSNICIE rulează la cinematograful Ma­xim Gorki (Str. 13 Decemnbrie 5—7). PRI­MĂVARA FETELOR : Tu­­npuri Noi (Bd. 6 Martie 18). LAZARILLO­­DE TORMES : 13 Septembrie (Str. Doamnei 9), Alex. Popov (Cal. Gri­viţei 137), A­rta (Cal. Că­lăraşi 153). ANII FECIORIE­I : Cultura­ (Cal. Griviţei 196), SOARE UMBRA : 8 Martie (Str. Buzeşti 9—1­1), Moşilor (Cal. Moşilor 221). OMUL C­U DOUA fete : G­riviţa (Piaţa Iile Piint­ile 2). FRAŢII KOMAROV — VIN Al­TOAREA De LUPI : C-tin David (Şos. Crîngaşi 42). LA NOAPTE VA MURI ORAŞUL : V. Roaită (Bd. 1 Mal 143), Flacăra (Cal. Dudeşti 22), Libertăţii (Str. 11 Iunie 75), COPILUL ŞI ORAŞUL : Unirea (Bd. 1 Mal 143). START CĂTRE NECUNOSCUT rulează la cinematografele T. Vladimi­­rescu (Cal. Dudesti 97), M. Eminescu (Str. M Eminescu 127). 713 CERE ATE­RIZAREA : Munca (Şos. Mihai Bravu 221). REPORTAJ CU ŞTREANGUL DE GIT : Popular (Str. Mătăsari 31). O VIAŢA rulează la cinematografele Donca Simo (Str. Avrig 1), 30 Decembrie (Cal. Ferentari 86). DESTĂINUIRI rulează la cinematografele Ilie Pintilie (Şos. Colen­­tina 84), Aurel Vlaicu (Şos. Cotroceni 9). URME TĂCUTE : 8 Mai (Str. Lizeanu 19). ACORD FINAL : Volga (Şos. Ilie Pintilie 61), TINTIN SI MISTERUL „LI­NEI DE AUR“ , Luceafărul (Cal. Raho­­vei 118). 49 DE ZILE IN PACIFIC : Dru­mul Serii (Str. Drumul Serii 30). ŞAM­PANIE ŞI MELODII : rulează la cinema­tograful B. Delavrancea (Bd. Libertăţii 70—72). TELEVIZIUNE. Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Pentru pionieri şi şcolari : „Pagini din manualele de fi­zică şi chimie“. Filmul pentru copii „DRAGONUL“ — o producţie a studiou­rilor sovietice. 20,05 — „DOSARUL HEU­SINGER“ - documentar primit din partea televiziunii sovietice. 20,35 — Ar­tişti plastici contemporani . „Henri H. Catargi“. 20,50 — Recital vocal-coregra­­fic. 21,35 — Telesport. In încheiere . Ul­timele ştiri. RADIO, luni 1 octombrie • Tinereţea ne e dragă — ora 9,00 — I • Concerto grosso nr. 5 de Haendel — ora 9,20 — I • Arii din opere — ora 11,05 — I • Muzică de cameră — ora 11,30 — I • Muzică populară rominească şi a mi­norităţilor naţionale — ora 12,30 — I • Concert de prînz — ora 13,22 — II • Prelucrări de folclor ale compozito­rilor noștri — ora 14.30 — I • Simfonia I în Fa major de Ion Dumitrescu — ora 15.00 — II • Dansuri din opere — ora 16.30 — II • „Partidul, călăuză în victo­rii“, program de cîntece — ora 17.10 — I • Prietena noastră cartea — ora 17.30 — I • Fragmente din opera „Fe­meia îndărătnică“ de V. Şebalin — ora 18,00 — I • Muzică simfonică — ora 18,05 — II • Almanah ştiinţific — ora 19,00 — I • Tribuna radio — ora 21,15 — I • Din folclorul popoarelor - ora 21,25 — I• „Demonul“, poem de M. Lermon­tov, montaj literar-muzical — ora 21,30 — II • Mari cintăreţi de operă : Kirsten Flagstadt — ora 22,00 — re Simfonia a Vl-a în mi bemul minor de I. Prokofiev — ora 22,20 — re Muzică de cameră de Brahms — ora 23,10 — II. CUM E VREMEA Ieri în ţară . Vremea s-a menţinut călduroasă, cu cerul variabil. Au căzut averse izolate de ploaie însoţite de des­cărcări electrice. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 27 de grade la Turnu Măgurele şi 14 grade la Gheorghieni. In Bucureşti . Vremea s-a menţinut călduroasă, cu cerul va­riabil. Vîntul a suflat slab din sectorul estic. Temperatura maximă a atins 25 de grade. Timpul probabil pentru zilele de 3, 3 şi 4 octombrie în ţară . Vremea se men­ţine călduroasă, cu cerul variabil. Pe alocuri vor cădea ploi de scurtă durată Vînt moderat din vest şi sud-vest. Tem­peratura minimă va fi cuprinsă între 5 şi 15 grade, iar maxima — între 15 şi 25 de grade. Dimineaţa, ceaţă locală. In Bucureşti : Vreme relativ călduroasă, cu cerul variabil. Temporar ploaie. Vini moderat. Temperatura staţionară.

Next