Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)
1962-10-01 / nr. 5668
Nr. 5668 Largi posibilităţi de învăţătură 5 • Faţă de anul universitar 5 1938—1939, (And în Rominia bur- 5ghezo-moşierească existau numai patru centre universitare cu ÎS 1 instituţii de învăţămînt superior, 5 cuprinzînd 33 facultăţi, anul acesta îşi desfăşoară activitatea ) 46 instituţii de învăţămînt supe- S rior, cu 164 facultăţi, repartizate în 13 centre universitare. O amploare deosebită cunoaşte învăţămîntul superior politehnic, a- 5gronomic ş.a. In prezent, funcţionează 10 institute politehnice şi tehnice superioare cu 38 fa-i cultăţi şi 104 secţii de specializare, precum şi 5 institute agro- onomice la Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, Craiova. 5 . Pe lîngă universităţile şi înstituţiile de învăţămînt superior , funcţionează peste 750 de laboratoare. Anul acesta au fost construite sau amenajate noi labora- toare dotate cu aparate moderne — pentru care s-au alocat 25 milioane lei. »La Bucureşti, Cluj, Iaşi şi în alte centre universitare, modernele şi spaţioasele complexe so- 5 dale formează adevărate „cartiere studenţeşti". Odată cu deschiderea cursurilor sunt date în f folosinţă noi cămine, luminoase şi confortabile, cantine bine uti- i late. In anii 1961 şi 1962 s-au construit şi sunt în curs de con- strucţie cămine şi cantine pentru 18 000 de studenţi. • Asistenţa medicală a studenţilor este gratuită. In cen- I freie universitare mari funcţionează unităţi medico-sanitare speciale pentru studenţi, cantine, cu regim alimentar dietetic etc. • Peste 12 000 de studenţi şi-au petrecut vacanţa în taberele amenajate în staţiunile climaterice din ţară : Predeal, Sinaia, Costineşti, Izvorul Mureşului etc. La dispoziţia studenţilor se află case de cultură şi cluburi special a- . .. pH menajate, baze sportive înzestrate cu materiale şi terenuri i\ pentru cele mai variate activităţi || sportive. In fotografii WM Complexe sociale studenţeşti Craiova şi Ţinu■ ■ «8 -“'v - k (de sus în Jos) : ippM . ,1 construite în * »• București, Iași, " -j| ," soara. ImSSkranls PRaSSIMi Vrzrtele delegaţiei Adunării de Stat a R. P. Ungare In continuarea călătoriei în regiunea Bacău delegaţia Adunării de Stat a R. P. Ungare, în frunte cu tovarăşa Vass Istvánna, vicepreşedinte al Adunării de Stat a R. P. Ungare, însoţită de Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, şi de deputaţii Tiţă Florea, Maria Manolescu şi Ştefan Boboş, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Bacău, au vizitat duminică dimineaţa hidrocentrala „V. I. Lenin”, barajul şi lacul de acumulare Bicaz. Oaspeţii maghiari au vizitat apoi fabrica de fibre şi fire sintetice Săvineşti. La amiază, în sala de festivităţi a uzinei, membrii delegaţiei s-au întâlnit cu muncitori, tehnicieni, ingineri ai acestei întreprinderi. In numele colectivului uzinei şi al muncitorilor din Săvineşti, inginerul şef Mihai Bori şi inginera Ana Ioanovici, deputată în Marea Adunare Naţională, ■ au urat oaspeţilor un călduros bun venit. Luînd cuvintul, Vass Istvánna, conducătoarea delegaţiei, după ce a transmis un salut frăţesc din partea clasei muncitoare maghiare, a subliniat dragostea cu care a fost înconjurată pretutindeni delegaţia Adunării de Stat a R. P. Ungare, expresie a prieteniei de nezdruncinat între popoarele român şi maghiar. Preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Bacău a oferit un dejun în cinstea oaspeţilor. Membrii delegaţiei ungare au plecat apoi spre regiunea Dobrogea. La sosire, pe aeroportul Constanţa, ei au fost întîmpinaţi de deputatul în Marea Adunare Naţională, Petre Niculae, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Constanţa, şi de reprezentanţi ai organelor locale. Oaspeţii au fost însoţiţi de reprezentanţi ai Ambasadei R.P. Ungare. (Agerpres) SCÎNTEIA sMmm miom și 4 mm mim Astăzi este sărbătoarea naţională a Chinei populare. Poporul chinez aniversează cu bucurie, la 1 octombrie, împlinirea a 13 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. După victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, revoluţia populară victorioasă din China, înfăptuită sub conducerea Partidului Comunist Chinez, încununată prin constituirea R. P. Chineze, s-a înscris ca unul din celemai însemnate evenimente în filele istoriei contemporane. Cînd o lovitură zdrobitoare poziţiilor imperialismului în Asia, ea a contribuit considerabil la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un puternic impuls mişcării de eliberare naţională din ţările coloniale şi dependenţa Cucerirea puterii de către oamenii muncii, instaurarea şi dezvoltarea regimului democrat-popular au descătuşat forţe inepuizabile, au deschis calea luminoasă a vieţii noi, socialiste, pe care poporul chinez a păşit cu hotărîre şi abnegaţie. In anii puterii populare, poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a desfăşurat o vastă muncă constructivă, înfăptuind adînci transformări revoluţionare, el învinge cu succes înapoierea economică lăsată moştenire de imperialism şi feudalism, obţine succese remarcabile în opera de construire a socialismului. Relaţiile de producţie socialiste au devenit dominante la oraşe ca şi la sate. Au fost construite zeci de mari întreprinderi, au apărut şi se dezvoltă noi ramuri ale industriei , a construcţiei de maşini, de automobile, tractoare şi avioane, radiotehnică, chimică, navală şi altele. Au fost înregistrate succese în dezvoltarea culturii naţionale şi artei, a ştiinţei şi învăţămîntului. Condiţiile de trai ale poporului s-au îmbunătăţit faţă de perioada de dinaintea eliberării. Realizările obţinute de China populară, ca şi de celelalte ţări socialiste, exprimă nemijlocit avantajele relaţiilor de colaborare şi într-ajutorare tovărăşească dintre ţările lagărului socialist, în cadrul cărora ajutorul internaţionalist al Uniunii Sovietice are un rol deosebit de important. Popoarele marii noastre familii înaintează împreună spre cele mai înalte culmi ale progresului, pe calea socialismului şi comunismului, întărind necontenit, pe baza învăţăturii marxist-leniniste, unitatea şi coeziunea partidelor comuniste şi muncitoreşti, a puternicului lagăr socialist, care — aşa cum se arată în Declaraţia de la Moscova din 1960 — este izvorul principal al forţei şi invincibilităţii fiecărei, ţări socialiste. Oamenii iubitori de pace de pretutindeni văd în lagărul socialist reazimul de nădejde al păcii, care poate fi menţinută şi consolidată prin acţiunea unită a tuturor forţelor păcii. Neprecupeţindu-şi eforturile în această direcţie, statele socialiste promovează consecvent politica leninistă de coexistenţă paşnică, luptă neobosit pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor imperialiste agresive, pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale litigioase. Prin politica ei de pace, R. P. Chineză îşi aduce contribuţia la această luptă. Guvernul R. P. Chineze a participat activ la conferinţa de la Geneva din anul 1954 pentru Indochina ; şi-a adus aportul la soluţionarea cu succes, pe calea tratativelor, a problemei laoţiene în cadrul conferinţei din 1961-62. R. P. Chineză a încheiat acorduri de prietenie şi pacte de neagresiune cu o serie de state din Asia şi Africa. Alături de celelalte ţări socialiste, R. P. Chineză sprijină programul sovietic de dezarmare generală şi totală, propunerile U.R.S.S. şi R. D. Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea, pe această bază, a Berlinului occidental într-un oraş liber şi demilitarizat. R.P. Chineză militează pentru lichidarea definitivă a colonialismului. R. P. Romînă, împreună cu celelalte ţări socialiste, cu toate forţele păcii şi progresului din lume, condamnă cu hotărîre ocuparea ilegală a Taiwanului de către forţele armate ale S.U.A. şi sprijină pe deplin eforturile poporului chinez pentru eliberarea acestui străvechi teritoriu chinez. Ţara noastră se pronunţă cu fermitate pentru restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O.N.U. Poporul român nutreşte sentimente de adîncă preţuire şi prietenie faţă de marele popor chinez. Oamenii muncii din ţara noastră au urmărit cu profundă solidaritate lupta revoluţionară a poporului chinez şi au salutat din inimă victoria lui; ei se bucură de fiecare succes pe care poporul chinez îl obţine în construcţia socialistă. Poporul român este încredinţat că dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, care s-au statornicit între R. P. Romînă şi R. P. Chineză, va contribui la întărirea unităţii lagărului socialist şi a tuturor forţelor care luptă pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor agresive imperialiste, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului. Cu prilejul marii sărbători naţionale a R. P. Chineze, poporul român felicită cu căldură poporul frate chinez, şi-i urează din toată inima succese tot mai mari în făurirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Telegramă Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al R. P. Romíne, a trimis o telegramă de felicitări tovarășului Cen I, ministrul afacerilor externe al R. P. Chineze. Din realizările industriei uşoare In întreprinderile industriei uşoare din cele trei principale centre industriale ale R. P. Chineze — Pekin, Sanhai şi Tientin — au fost produse cu titlu de experienţă peste 700 de articole noi. Circa 400 dintre acestea au trecut la producţia în serie, încă In anul 1952, producţia industriei uşoare a Chinei a egalat nivelul atins înainte de eliberare. In ţară există astăzi cinci fabrici moderne de biciclete, avînd o producţie anuală de peste un milion de biciclete. Au sporit sursele de materii prime folosite la fabricarea mărfurilor de larg consum. Policlorura de vinil este folosită în cantităţi tot mai mari, de pildă, la fabricarea încălţămintei. O atenţie deosebită se acordă produselor tradiţionale ale Chinei, cunoscute atît în ţară clt şi peste hotare, întreprinderile de vinificaţie şi distileriile de alcool au fost înzestrate cu noi capacităţi de depozitare. Numeroase centre cunoscute prin produsele lor din porţelan şi ceramică au fost mărite şi modernizate. SCURTE ŞTIRI EXTERNE BRIONI. In dimineaţa zilei de 30 septembrie, L. I. Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi persoanele care îl însoţesc au plecat din insula Brioni la Postojna, WASHINGTON. Secretarul general provizoriu al O.N.U., U Thant, a anunţat în seara zilei de 29 septembrie că Jose Rolz-Bennett (Guatemala) a fost numit administrator temporar al Irianului de vest, care la 1 octombrie va intra sub administraţia O.N.U. NEW YORK. A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., conducătorul delegaţiei sovietice la cea de-a XVII-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., și D. Rusk, secretar de stat al S.U.A., au asistat în seara zilei de 29 septembrie la un spectacol dat de Ansamblul Teatrului Mare al U.R.S.S., care se află în turneu la New York, PARIS. Sub titlul „Capitalurile sunt americane dar şomerii sînt francezi”, ziarul „l’Humanité” informează despre hotărîrea conducerii filialelor din Franţa ale societăţilor americane „General Motors", „Timken”, „Remington” şi „Cima”, care au făcut cunoscut muncitorilor de la aceste uzine că pînă la sfîrşitul lunii octombrie vor fi concediaţi la „General Motors” 684 de muncitori, la „Timken” 500 de muncitori, la „Remington’’ 600, iar la „Cima” 400. LONDRA. După cum anunţă agenţia Reuter, cele mai mari firme de construcţii navale din Anglia au comenzi care nu depăşesc în total uni tonaj de două milioane de tone, în timp ce în perioada corespunzătoare a anului 1957 tonajul comenzilor se ridica la şapte milioane de tone. în aceşti ani numărul muncitorilor angajaţi la marile şantiere navale din Anglia s-a redus cu peste 300 000. NEW YORK. La 29 septembrie, S.U.A. au efectuat o nouă explozie nucleară subterană pe poligonul experimental din statul Nevada. După cum anunţă agenţiile telegrafice americane, aceasta este a 52-a explozie din seria de experienţe subterane cu arma nucleară. BONN. Prof. Clara Maria Fassbinder, prof. Renate Riemeck, contesa Olga zur Lippe şi alte personalităţi au adresat femeilor din Germania occidentală un apel, cerîndu-le să organizeze un „marş al femeilor pentru dezarmare şi pace". După cum anunţă agenţia D.P.A., participantele la acest marş urmează să ceară oamenilor de stat interzicerea armei nucleare şi a experienţelor cu această armă, precum şi organizarea de tratative. Autoarele apelului, semnat de peste 150 de femei, se pronunţă de asemenea pentru relaţii paşnice între cele două state germane, NEW YORK. „După pierderea de 14 puncte, înregistrată săptămîna trecută de indicele Dow Jones la valorile industriale, situaţia pe piaţa acţiunilor în perioada încheiată la 28 septembrie nu s-a îmbunătăţit“ — se spune în comentariul agenţiei France Presse în legătură cu operaţiunile la bursa de acţiuni din New York. SAIGON. Corespondentul agenţiei United Press International anunţă că asupra Vietnamului de sud s-a abătut un taifun. în provincia Thua- Thin, la nord de Saigon, 31 de persoane şi-au găsit moartea, iar 24 au fost rănite. Peste 12 000 de case au fost distruse. Numeroase drumuri şi diguri au fost avariate. Condiţii puse de partidul laburist pentru aderarea Angliei la Piaţa comună LONDRA 30 (Agerpres). — TASS transmite : In declaraţia program a partidului laburist, care a fost dată publicităţii la 29 septembrie, se spune că condiţiile de aderare a Angliei la Piaţa comună, stabilite în timpul tratativelor de la Bruxelles, sunt inacceptabile pentru ea. Dacă, se arată în continuare în declaraţie, „cei şase” nu vor face concesii Angliei, care să asigure interesele partenerilor ei din Commonwealth şi Asociaţia europeană a comerţului liber, precum şi propriile ei interese economice şi politice, ea nu trebuie să adere la Piaţa comună. Această declaraţie a fost aprobată de Comitetul Executiv Naţional al Partidului laburist şi va fi supusă spre aprobare conferinţei anuale a acestui partid, care se va deschide la 2 octombrie la Brighton. Conducerea laburiştilor opune Pieţei comune un plan de dezvoltare largă a comerţului mondial în special cu ţările slab dezvoltate, precum şi lupta în alianţă cu S.U.A. pentru reducerea tarifelor externe ale Pieţei comune. Secția de asamblare a Uzinei de aparataj electric de la Harbin, Stațiunea balneară Peihaibo , Casa de odihnă a minerilor. Pag. si Cifre şi fapte • Siderurgicii din R. P. Chinezi au dat in şapte luni ale anului in curs peste 400 000 tone de laminate in 700 sorluni dimensiuni pentru industria constructoare de tractoare, maşini-unelte, motoare electrice, pompe, maşini de cusut, biciclete, unelte agricole şi obiecte metalice de consum popular. Producţia de laminate pentru maşini de forjă şi transport a crescut in şase luni cu 40 la sută, de laminate subţiri — cu 52 la sută, de ţevi de mic diametru — cu 60 la sută faţă de anul trecut. • In ultimii zece ani lungimea căilor ferate din China s-a mărit cu 10 mii de km şi a ajuns la 37 mii km. Se construieşte calea ferată la cea mai mare altitudine din lume — Sinin-Lhasa, cu o lungime de I 400 km. • In prezent In R. P. Chineză sunt cuprinşi In diverse forme de învăţămînt 300 milioane de oameni. » Recent s-a anunţat deschiderea de noi mine in valea Fluviului Albastru. Numai două puţuri ale acestor mine vor asigura un spor anual de 800 000 tone cărbune cocsificabil. • Cu sprijinul oamenilor muncii din industrie, provincia Liaoning a fost dotată In cursul anului cu sute de noi tractoare. In prezent ea dispune de patru sute staţiuni de maşini, înzestrate în medie cu cite 100 tractoare. De asemenea, în valea Fluviului Perlelor, cunoscută ca mare regiune producătoare de orez, s-au instalat 732 de staţiuni de irigaţie, dotate cu pompe cu motoare, însumînd 120 000 cai putere. Prin portul Tienfleelei Străbătînd şoseaua asfaltată ce leagă Pekinul de Tienţin, distingi din depărtare mai întii coşurile de fabrici — semn că oraşul este un centru industrial. Dimineaţa, mijloacele de transport public sunt înţesate de lume , sunt muncitorii care se îndreaptă spre locurile lor de muncă sau care ies din schimbul de noapte. In trecut, Tienţinul, denumit şi „poarta Pekinului“, era locul prin care monopolurile imperialiste pătrundeau în China pentru a prăda bogăţiile ei. După eliberare, Tienţinul a început să cunoască o viaţă nouă, transformîndu-se într-un centru industrial care cuprinde astăzi uzine metalurgice, electrotehnice, constructoare de maşini, fabrici textile şi de hîrtie. S-au extins şi vestitele fabrici de covoare ; s-au dezvoltat, de asemenea, întreprinderile industriei uşoare. Produsele purtînd marca întreprinderilor din Tienţin sunt cunoscute şi preţuite în întreaga ţară. Unele din ele sunt exportate. Iată cîteva cifre care ilustrează transformarea Tienţinului într-un mare centru industrial : în 1947, valoarea producţiei globale industriale a oraşului era de 500 milioane de yuani. După 13 ani ea a atins nouă miliarde yuani. S-a schimbat şi structura producţiei, înainte de eliberare, producţia mijloacelor de producţie reprezenta numai zece la sută din valoarea producţiei globale, iar acum greutatea specifică a mijloacelor de producţie reprezintă aproape jumătate din întreaga producţie industrială a oraşului, în zece ani au ieşit pe porţile fabricilor mai bine de 270 000 motoare electrice, în special pentru irigaţii, numeroase tractoare de 40 cai putere. Fabrica de maşini are o capacitate anuală de 1 000 maşiniunelte din care opt tipuri de strunguri, freze, alezoare. Aşezarea oraşului în apropierea litoralului mării a determinat, în mod firesc, ca cea mai importantă cale de transport să fie cea maritimă. Una din realizările cele mai remarcabile din anii puterii populare poate fi considerată şi dezvoltarea Tienţinului ca mare port maritim. In port, tovarăşul Wei, din conducerea administraţiei portuare, ne dă cîteva amănunte interesante. — Priviţi aceste machete, ele înfăţişează etapele prin care a trecut Tienţinul pentru a deveni cel mai important port al Chinei de nord. Priviţi şi machetele ce reprezintă viitorul lui : Tienţinul trebuie să devină unul din principalele porturi de pe întreg litoralul chinez... Tienţinul nu avea un port propriu-zis şi numai rîul Haiho — de altfel destul de îngust — îl lega de mare. Vasele mai mari de 3 000 de tone nu puteau pătrunde pe Haiho şi ancorau în larg, la 50 de kilometri, la Takubar. De aici, mărfurile se transbordau pe şlepuri şi astfel ajungeau pînă la Tientin. Vă puteţi închipui cîtă pierdere de timp însumau aceste operaţii şi cît de istovitoare era munca docherilor, cîte accidente se produceau în lipsa oricărei protecţii a muncii... Pentru transformarea Trentinului într-un mare port maritim era ne- De la corespondentul nostru voie, în primul rînd, să fie înlăturate epavele vaselor scufundate, să fie dragate milioane de metri cubi de nisip. Totodată, trebuia să se înceapă noi lucrări de construcţii de mari proporţii, mai bine zis, să se construiască un port artificial, aproape complet nou. Iar pentru aceasta nu exista experienţă. Lucrările au început în octombrie 1951 şi în decurs de un an s-a terminat prima etapă a construcţiei. Ca o ilustrare, pe o masă cu machete se aprind luminiţe de-a lungul unui chei, la care stau ancorate patru vase de cîte 10 000 de tone. Pe măsură ce tovarăşul Wei îşi deapănă povestirea, se aprind noi şi noi luminiţe, se mişcă noi vase reprezentînd cea de-a doua etapă a construcţiei portului, încheiată în 1958. Au apărut, în această etapă, noi cheiuri, antrepozite şi un şir de alte construcţii. în cea de-a treia etapă, portul a ajuns să primească simultan 11 nave oceanice cu un deplasament de 10 000 de tone fiecare, adică de aproape trei ori mai mult decît în 1952, cînd portul a fost dat în exploatare. Planul de perspectivă prevede ca în cursul acestui deceniu să se ajungă, pe măsura dezvoltării economiei naţionale şi a posibilităţilor de investiţie ale statului, la capacitatea de acostare simultană a 27 de vase a cîte 10 000 de tone şi chiar mai mari ; se va continua lărgirea şi adîncirea rîului Haiho, construirea unor noi ecluze pe rîu care să permită vaselor maritime să pătrundă pînă în inima Trentinului. ...Am pornit să vizităm portul. Departe, spre orizont, şerpuieşte un dig lung de 18 km, care fereşte portul de furia valurilor. în cele trei rade întîlnim vase sub pavilion sovietic, polonez, englez, grec şi italian. în ultimul timp, portul Tientin a fost vizitat de vase din 27 de ţări. Am intrat în vorbă cu membri ai unor echipaje, printre care şi cu marinari de pe un vas din Hongkong, navigînd sub pavilion britanic. Unul din ei, care în cîţiva ani a trecut de mai multe ori prin port, mi-a spus : — Cred că ceea ce s-a făcut în Ultimii ani în domeniul mecanizării constituie unul din cele mai mari succese ale conducerii portului. Am încărcat cărbune din Tientin şi în trecut. Trebuia să zăbovim mult în port. Priveam cum muncitorii din port, deşi lucrau din greu, nu reuşeau întotdeauna să alimenteze cu cărbune conveieiul de încărcare, care avea o capacitate de 500 tone pe oră. Acum, după cum vedeţi, cărbunele se încarcă cu ajutorul maşinilor în conveiere, iar încărcarea aceluiaşi tip de vase durează numai 24 de ore. Această realizare reprezintă şi o mare economie de timp pentru noi... în comparaţie cu trecutul, lucrările de încărcare şi descărcare au atins un grad înalt de mecanizare dar mai vezi cîte un docher cu baloturi grele în spinare. Mărfurile sínt scoase din cală cu ajutorul macaralelor și sunt încărcate direct în trenuri, camioane sau care electrice. Produsele în vrac, ca minereurile și sarea etc., sínt încărcate cu ajutorul bandelor rulante, a transportoarelor mecanice. — Adăugaţi la toate acestea — ne-a spus preşedintele comitetului sindical al portului — că a fost lichidat complet analfabetismul, că mulţi dintre foştii „culi“, care înainte de eliberare umblau în zdrenţe, dormeau în barăci mizere, acoperindu-se cu saci scoşi din uz, au acum locuinţe demne de oamen mulţi au absolvit şcoli medii serale, unii chiar universitatea serali Astăzi ei pot să-şi petreacă plăcu şi folositor timpul liber în clubii bine amenajate. Toate acestea laolaltă oferă o imagine a dezvoltării portului şi vieţii pe care o trăiesc în preze muncitorii lui. EMIL. SORIN