Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)

1962-10-01 / nr. 5668

Nr. 5668 Largi posibilităţi de învăţătură 5 • Faţă de anul­­ universitar 5 1938—1939, (And în Rominia bur- 5­ghezo-moşierească existau numai­­ patru centre universitare cu ÎS 1 instituţii de învăţămînt superior, 5 cuprinzînd 33 facultăţi, anul a­­­­cesta îşi desfăşoară activitatea ) 46 instituţii de învăţămînt supe- S rior, cu 164 facultăţi, repartizate­­ în 13 centre universitare. O am­­­­ploare deosebită cunoaşte învă­­­ţămîntul superior politehnic, a- 5­gronomic ş.a. In prezent, func­­­­ţionează 10 institute politehnice­­ şi tehnice superioare cu 38 fa-­i cultăţi şi 104 secţii de speciali­­­zare, precum şi 5 institute agro- o­nomice la Bucureşti, Timişoara,­­ Iaşi, Cluj, Craiova. 5 . Pe lîngă universităţile şi în­s­­tituţiile de învăţămînt superior , funcţionează peste 750 de labora­­­­toare. Anul acesta au fost con­­­struite sau amenajate noi labora-­­ toare dotate cu aparate moderne­­ — pentru care s-au alocat 25 mi­­­­lioane lei.­­ »La Bucureşti, Cluj, Iaşi şi în­­ alte centre universitare, moder­­­­nele şi spaţioasele complexe so- 5 dale formează adevărate „car­­­tiere studenţeşti". Odată cu des­­­­chiderea cursurilor sunt date în f folosinţă noi cămine, luminoase­­ şi confortabile, cantine bine uti- i late. In anii 1961 şi 1962 s-au­­ construit şi sunt în curs de con­­- strucţie cămine şi cantine pentru 18 000 de studenţi.­­ • Asistenţa medicală a stu­­­denţilor este gratuită. In cen- I freie universitare mari funcţio­­­­nează unităţi medico-sanitare­­ speciale pentru studenţi, cantine­­, cu regim alimentar dietetic etc. • Peste 12 000 de studenţi şi-au petrecut vacanţa în taberele a­­menajate în staţiunile climate­rice din ţară : Predeal, Sinaia, Costineşti, Izvorul Mureşului etc. La dispoziţia studenţilor se află case de cultură şi clu­buri special a-­­ . .. pH menajate, baze sportive înzes­­trate cu mate­riale şi terenuri i\ pentru cele mai variate activităţi || sportive. In fotografii WM Complexe soc­ia­­le studenţeşti Craiova şi Ţinu■ ■ «8 -“'v - k (de sus în Jos) : ippM .­­ ,1 construite în * »• București, Iași, " -j| ," soara. ImSSk­­ranls PRaSSIMi Vrzrtele delegaţiei Adunării de Stat a R. P. Ungare In continuarea călătoriei în regiu­nea Bacău delegaţia Adunării de Stat a R. P. Ungare, în frunte cu to­varăşa Vass Istvánna, vicepreşedinte al Adunării­­ de Stat a R. P. Ungare, însoţită de Anton Moisescu, vicepre­şedinte al Marii Adunări Naţionale, şi de deputaţii Tiţă­ Florea, Maria Manolescu şi Ştefan Boboş, preşedin­tele Comitetului executiv al Sfatu­lui popular regional Bacău, au vizi­tat duminică dimineaţa hidrocentra­la „V. I. Lenin”, barajul şi lacul de acumulare Bicaz. Oaspeţii maghiari au vizitat apoi fabrica de fibre şi fire sintetice Să­­vineşti. La amiază, în sala de festi­vităţi a uzinei, membrii delegaţiei s-au întâlnit cu muncitori, tehnicieni, ingineri ai acestei întreprinderi. In numele colectivului uzinei şi al muncitorilor din Săvineşti, ingine­rul şef Mihai Bori şi inginera Ana Ioanovici, deputată în Marea Adu­nare Naţională, ■ au urat oaspeţilor un călduros bun venit. Luînd cuvintul, Vass Istvánna, conducătoarea delegaţiei, după ce a transmis un salut frăţesc din partea clasei muncitoare maghiare, a sub­liniat dragostea cu care a fost în­conjurată pretutindeni delegaţia A­­dunării de Stat a R. P. Ungare, expresie a prieteniei de nezdruncinat între popoarele român şi maghiar. Preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Ba­cău a oferit un dejun în cinstea oaspeţilor. Membrii delegaţiei ungare au ple­cat apoi spre regiunea Dobrogea. La sosire, pe aeroportul Constan­ţa, ei au fost întîmpinaţi de depu­tatul în Marea Adunare Naţională, Petre Niculae, preşedintele Comite­tului executiv al Sfatului popular al oraşului Constanţa, şi de reprezen­tanţi ai organelor locale. Oaspeţii au fost însoţiţi de reprezentanţi ai Ambasadei R.P. Ungare. (Agerpres) S­C­Î­N­T­E­I­A sMmm miom și 4 mm mim Astăzi este sărbătoarea naţională a Chinei popu­lare. Poporul chinez aniversează cu bucurie, la 1 octombrie, împlinirea a 13 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. După victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, revoluţia populară victorioasă din China, înfăptuită sub conducerea Partidului Comu­nist Chinez, încununată prin constituirea R. P. Chi­neze, s-a înscris ca unul din cele­­mai însemnate evenimente în filele istoriei contemporane. Cînd o lovitură zdrobitoare poziţiilor imperialismului în Asia, ea a contribuit considerabil la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului, a dat un puternic impuls mişcării de eliberare naţională din ţările coloniale şi depen­denţa Cucerirea puterii de către oamenii muncii, instau­rarea şi dezvoltarea regimului democrat-popular au descătuşat forţe inepuizabile, au deschis calea luminoasă a vieţii noi, socialiste, pe care poporul chinez a păşit cu hotărîre şi abnegaţie. In anii puterii populare, poporul chinez, sub con­ducerea Partidului Comunist Chinez, a desfăşurat o vastă muncă constructivă, înfăptuind adînci transformări revoluţionare, el învinge cu succes îna­poierea economică lăsată moştenire de imperialism şi feudalism, obţine succese remarcabile în opera de construire a socialismului. Relaţiile d­e producţie socialiste au devenit dominante la oraşe ca şi la sate. Au fost construite zeci de mari întreprinderi, au apărut şi se dezvoltă noi ramuri ale industriei , a construcţiei de maşini, de automobile, tractoare şi avioane, radiotehnică, chimică, navală şi altele. Au fost înregistrate succese în dezvoltarea culturii na­ţionale şi artei, a ştiinţei şi învăţămîntului. Condi­ţiile de trai ale poporului s-au îmbunătăţit faţă de perioada de dinaintea eliberării. Realizările obţinute de China populară, ca şi de celelalte ţări socialiste, exprimă nemijlocit avanta­jele relaţiilor de colaborare şi într-ajutorare tovă­răşească dintre ţările lagărului socialist, în cadrul cărora ajutorul internaţionalist al Uniunii Sovie­tice are un rol deosebit de important. Popoarele marii noastre familii înaintează îm­preună spre cele mai înalte culmi ale progresului, pe calea socialismului şi comunismului, întărind necontenit, pe baza învăţăturii marxist-leniniste, unitatea şi coeziunea partidelor comuniste şi mun­citoreşti, a puternicului lagăr socialist, care — aşa cum se arată în Declaraţia de la Moscova din 1960 — este izvorul principal al forţei şi invincibilităţii fiecărei, ţări socialiste. Oamenii iubitori d­e pace de pretutindeni văd în lagărul socialist reazimul de nădejde al păcii, care poate fi menţinută şi consoli­dată prin acţiunea unită a tuturor forţelor păcii. Neprecupeţindu-şi eforturile în această direcţie, statele socialiste promovează consecvent politica leninistă de coexistenţă paşnică, luptă neobosit pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor imperia­liste agresive, pentru soluţionarea paşnică a pro­blemelor internaţionale litigioase. Prin politica ei de pace, R. P. Chineză îşi aduce contribuţia la această luptă. Guvernul R. P. Chineze a participat activ la conferinţa de la Geneva din anul 1954 pen­tru Indochina ; şi-a adus aportul la soluţionarea cu succes, pe calea tratativelor, a problemei laoţiene în cadrul conferinţei din 1961-62. R. P. Chineză a încheiat acorduri de prietenie şi pacte de neagre­siune cu o serie de state din Asia şi Africa. Alături de celelalte ţări socialiste, R. P. Chineză sprijină programul sovietic de dezarmare generală şi totală, propunerile U.R.S.S. şi R. D. Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea, pe această bază, a Ber­linului occidental într-un oraş liber şi demilitari­zat. R.P. Chineză militează pentru lichidarea de­finitivă a colonialismului. R. P. Romînă, împreună cu celelalte ţări so­cialiste, cu toate forţele păcii şi progresului din lume, condamnă cu hotărîre ocuparea ilegală a Taiwanului de către forţele armate ale S.U.A. şi sprijină pe deplin eforturile poporului chinez pen­tru eliberarea acestui străvechi teritoriu chi­nez. Ţara noastră se pronunţă cu fermitate pentru restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O.N.U. Poporul român nutreşte sentimente de adîncă pre­ţuire şi prietenie faţă de marele popor chinez. Oamenii muncii din ţara noastră au urmărit cu profundă solidaritate lupta revoluţionară a poporu­lui chinez şi au salutat din inimă victoria lui; ei se bucură de fiecare succes pe care poporul chinez îl obţine în construcţia socialistă. Poporul român este încredinţat că dezvoltarea rela­ţiilor de prietenie şi colaborare, care s-au statorni­cit între R. P. Romînă şi R. P. Chineză, va contri­bui la întărirea unităţii lagărului socialist şi a tu­turor forţelor care luptă pentru zădărnicirea unel­tirilor cercurilor agresive imperialiste, pentru vic­toria cauzei păcii şi socialismului. Cu prilejul marii sărbători naţionale a R. P. Chi­neze, poporul român felicită cu căldură poporul frate chinez, şi-i urează din toată inima succese tot mai mari în făurirea vieţii noi, în înflorirea patriei socialiste. Telegramă Cu prilejul celei de-a 13-a aniver­sări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, tovarășul Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe al R. P. Romíne, a trimis o telegra­mă de felicitări tovarășului Cen I, ministrul afacerilor externe al R. P. Chineze. Din realizările industriei uşoare In întreprinderile industriei uşoare din cele trei principale centre indus­triale ale R. P. Chineze — Pekin, San­­hai şi Tientin — au fost produse cu titlu de experienţă peste 700 de arti­cole noi.­ Circa 400 dintre acestea au trecut la producţia în serie, încă In anul 1952, producţia indus­triei uşoare a Chinei a egalat nivelul atins înainte de eliberare. In ţară există astăzi cinci fabrici moderne de biciclete, avînd o producţie anuală de peste un milion de biciclete. Au sporit sursele de materii prime fo­losite la fabricarea mărfurilor de larg consum. Policlorura de vinil este folosită în cantităţi tot mai mari, de pildă, la fabricarea încălţămintei. O atenţie deosebită se acordă produ­selor tradiţionale ale Chinei, cunoscute atît în ţară clt şi peste hotare, întreprin­derile de vinificaţie şi distileriile de alcool au fost înzestrate cu noi capaci­tăţi de depozitare. Numeroase centre cunoscute prin produsele lor din porţelan şi ceramică au fost mărite şi moderni­zate. SCURTE ŞTIRI EXTERNE BRIONI. In dimineaţa zilei de 30 septembrie, L. I. Brejnev, preşedin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi persoanele care îl în­soţesc au plecat din insula Brioni la Postojna, WASHINGTON. Secretarul gene­ral provizoriu al O.N.U., U Thant, a anunţat în seara zilei de 29 sep­tembrie că Jose Rolz-Bennett (Gua­temala) a fost numit administrator temporar al Irianului de vest, care la 1 octombrie va intra sub admi­nistraţia O.N.U. NEW YORK. A. A. Gromîko, mi­nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., conducătorul delegaţiei sovietice la cea de-a XVII-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., și D. Rusk, se­cretar de stat al S.U.A., au asistat în seara zilei de 29 septembrie la un spectacol dat de Ansamblul Teatru­lui Mare al U.R.S.S., care se află în turneu la New York, PARIS. Sub titlul „Capitalurile sunt americane dar şomerii sînt francezi”, ziarul „l’Humanité” infor­mează despre hotărîrea conducerii filialelor din Franţa ale societăţilor americane „General Motors", „Tim­ken”, „Remington” şi „Cima”, care au făcut cunoscut muncitorilor de la aceste uzine că pînă la sfîrşitul lunii octombrie vor fi concediaţi la „Ge­neral Motors” 684 de muncitori, la „Timken” 500 de muncitori, la „Re­mington’’ 600, iar la „Cima” 400. LONDRA. După cum anunţă a­­genţia Reuter, cele mai mari firme de construcţii navale din Anglia au comenzi care nu depăşesc în total uni tonaj de două milioane de tone, în timp ce în perioada corespunză­toare a anului 1957 tonajul comen­zilor se ridica la şapte milioane de tone. în aceşti ani numărul munci­torilor angajaţi la marile şantiere navale din Anglia s-a redus cu peste 300 000. NEW YORK. La 29 septembrie, S.U.A. au efectuat o nouă explozie nucleară subterană pe poligonul ex­perimental din statul Nevada. După cum anunţă agenţiile telegrafice a­­mericane, aceasta este a 52-a ex­plozie din seria de experienţe sub­terane cu arma nucleară. BONN. Prof. Clara Maria Fassbin­der, prof. Renate Riemeck, contesa Olga zur Lippe şi alte personalităţi au adresat femeilor din Germania occidentală un apel, cerîndu-le să organizeze un „marş al femeilor pentru dezarmare şi pace". După cum anunţă agenţia D.P.A., partici­pantele la acest marş urmează să ceară oamenilor de stat interzicerea armei nucleare şi a experienţelor cu această armă, precum şi organizarea de tratative. Autoarele apelului, semnat de peste 150 de femei, se pronunţă de asemenea pentru re­laţii paşnice între cele două state germane, NEW YORK. „După pierderea de 14 puncte, înregistrată săptămîna trecută de indicele Dow Jones la va­lorile industriale, situaţia pe piaţa acţiunilor în perioada încheiată la 28 septembrie nu s-a îmbunătăţit“ — se spune în comentariul agenţiei France Presse în legătură cu opera­ţiunile la bursa de acţiuni din New York. SAIGON. Corespondentul agenţiei United Press International anunţă că asupra Vietnamului de sud s-a abătut un taifun. în provincia Thua- Thin, la nord de Saigon, 31 de per­soane şi-au găsit moartea, iar 24 au fost rănite. Peste 12 000 de case au fost distruse. Numeroase drumuri şi diguri au fost avariate. Condiţii puse de partidul laburist pentru aderarea Angliei la Piaţa comună LONDRA 30 (Agerpres). — TASS transmite : In declaraţia program a partidului laburist, care a fost dată publicităţii la 29 septembrie, se spu­ne că condiţiile de aderare a Angliei la Piaţa comună, stabilite în timpul tratativelor de la Bruxelles, sunt inacceptabile pentru ea. Dacă, se arată în continuare în declaraţie, „cei şase” nu vor face concesii An­gliei, care să asigure interesele par­tenerilor ei din Commonwealth şi Asociaţia europeană a comerţului li­ber, precum şi propriile ei interese economice şi politice, ea nu trebuie să adere la Piaţa comună. Această declaraţie a fost aprobată de Comitetul Executiv Naţional al Partidului laburist şi va fi supusă spre aprobare conferinţei anuale a acestui partid, care se va deschide la 2 octombrie la Brighton. Conducerea laburiştilor opune Pie­ţei comune un plan de dezvoltare largă a comerţului mondial în spe­cial cu ţările slab dezvoltate, pre­cum şi lupta în alianţă cu S.U.A. pentru reducerea tarifelor externe ale Pieţei comune. Secția de asamblare a Uzinei de aparataj electric de la Harbin, Stațiunea balneară Peihaibo , Casa de odihnă a minerilor. Pag. si Cifre şi fapte • Siderurgicii din R. P. Chinezi au dat in şapte luni ale anului in curs peste 400 000 tone de laminate in 700 sorlun­­i dimensiuni pentru industria construc­toare de tractoare, maşini-unelte, mo­toare electrice, pompe, maşini de cusut, biciclete, unelte agricole şi obiecte me­talice de consum popular. Producţia de laminate pentru maşini de forjă şi trans­port a crescut in şase luni cu 40 la sută, de laminate subţiri — cu 52 la sută, de ţevi de mic diametru — cu 60 la sută faţă de anul trecut. • In ultimii zece ani lungimea căilor ferate din China s-a mărit cu 10 mii de km şi a ajuns la 37 mii km. Se con­­struieşte calea ferată la cea mai mare altitudine din lume — Sinin-Lhasa, cu o lungime de I 400 km. • In prezent In R. P. Chineză sunt cu­prinşi In diverse forme de învăţămînt 300 milioane de­ oameni. » Recent s-a anunţat deschiderea de noi mine in valea Fluviului Albastru. Numai două puţuri ale acestor mine vor asigura un spor anual de 800 000 tone cărbune cocsificabil. • Cu sprijinul oamenilor muncii din industrie, provincia Liaoning a fost do­tată In cursul anului cu sute de noi trac­toare. In prezent ea dispune de patru sute staţiuni de maşini, înzestrate în me­die cu cite 100 tractoare. De asemenea, în valea Fluviului Perlelor, cunoscută ca mare regiune producătoare de orez, s-au instalat 732 de staţiuni de irigaţie, do­tate cu pompe cu motoare, însumînd 120 000 cai putere. Prin portul Tienfleelei Străbătînd şoseaua asfaltată ce leagă Pekinul de Tienţin, distingi din depărtare mai întii coşurile de fabrici — semn că oraşul este un centru industrial. Dimineaţa, mijloa­cele de transport public sunt înţe­sate de lume , sunt muncitorii care se îndreaptă spre locurile lor de muncă sau care ies din schimbul de noapte. In trecut, Tienţinul, denumit şi „poarta Pekinului“, era locul prin care monopolurile imperialiste pă­trundeau în China pentru a prăda bogăţiile ei. După eliberare, Tienţinul a în­ceput să cunoască o viaţă nouă, transformîndu-se într-un centru in­dustrial care cuprinde astăzi uzine metalurgice, electrotehnice, construc­toare de maşini, fabrici textile şi de hîrtie. S-au extins şi vestitele fabrici de covoare ; s-au dezvoltat, de ase­menea, întreprinderile industriei uşoare. Produsele purtînd marca în­treprinderilor din Tienţin sunt cunos­cute şi preţuite în întreaga ţară. U­­nele din ele sunt exportate. Iată cîteva cifre care ilustrează transformarea Tienţinului într-un mare centru industrial : în 1947, valoarea producţiei glo­bale industriale a oraşului era de 500 milioane de yuani. După 13 ani ea a atins nouă miliarde yuani. S-a schimbat şi structura producţiei, înainte de eliberare, producţia mij­loacelor de producţie reprezenta nu­mai zece la sută din valoarea pro­ducţiei globale, iar acum greutatea specifică a mijloacelor de producţie reprezintă aproape jumătate din în­treaga producţie industrială a ora­şului, în zece ani au ieşit pe porţile fabricilor mai bine de 270 000 mo­toare electrice, în special pentru iri­gaţii, numeroase tractoare de 40 cai putere. Fabrica de maşini are o ca­pacitate anuală de 1 000 maşini­­unelte din care opt tipuri de strun­guri, freze, alezoare. Aşezarea oraşului în apropierea litoralului mării a determinat, în mod firesc, ca cea mai importantă cale de transport să fie cea mariti­mă. Una din realizările cele mai re­marcabile din anii puterii populare poate fi considerată şi dezvoltarea Tienţinului ca mare port maritim. In port, tovarăşul Wei, din condu­cerea administraţiei portuare, ne dă cîteva amănunte interesante. — Priviţi aceste machete, ele în­făţişează etapele prin care a trecut Tienţinul pentru a deveni cel mai important port al Chinei de nord. Priviţi şi machetele ce reprezintă viitorul lui : Tienţinul trebuie să de­vină unul din principalele porturi de pe întreg litoralul chinez... Tienţinul nu avea un port pro­­priu-zis şi numai rîul Haiho — de altfel destul de îngust — îl lega de mare. Vasele mai mari de 3 000 de tone nu puteau pătrunde pe Haiho şi ancorau în larg, la 50 de kilo­metri, la Takubar. De aici, mărfurile se transbordau pe şlepuri şi astfel ajungeau pînă la Tientin. Vă pu­teţi închipui cîtă pierdere de timp însumau aceste operaţii şi cît de istovitoare era munca docherilor, cîte accidente se produceau în lip­sa oricărei protecţii a muncii... Pentru transformarea Trentinului într-un mare port maritim era ne- De la corespondentul nostru voie, în primul rînd, să fie înlătu­rate epavele vaselor scufundate, să fie dragate milioane de me­tri cubi de nisip. Totodată, tre­buia să se înceapă noi lucrări de construcţii de mari proporţii, mai bine zis, să se construiască un port artificial, aproape complet nou. Iar pentru aceasta nu exista experien­ţă. Lucrările au început în octom­brie 1951 şi în decurs de un an s-a terminat prima etapă a construcţiei. Ca o ilustrare, pe o masă cu ma­chete se aprind luminiţe de-a lun­gul unui chei, la care stau ancorate patru vase de cîte 10 000 de tone. Pe măsură ce tovarăşul Wei îşi deapănă povestirea, se aprind noi şi noi luminiţe, se mişcă noi vase reprezentînd cea de-a doua etapă a construcţiei portului, încheiată în 1958. Au apărut, în această etapă, noi cheiuri, antrepozite şi un şir de alte construcţii. în cea de-a treia etapă, portul a ajuns să primească simultan 11 nave oceanice cu un deplasament de 10 000 de tone fie­care, adică de aproape trei ori mai mult decît în 1952, cînd portul a fost dat în exploatare. Planul de per­spectivă prevede ca în cursul aces­tui deceniu să se ajungă, pe măsura dezvoltării economiei naţionale şi a posibilităţilor de investiţie ale statu­lui, la capacitatea de acostare si­multană a 27 de vase a cîte 10 000 de tone şi chiar mai mari ; se va continua lărgirea şi adîncirea rîului Haiho, construirea unor noi ecluze pe rîu care să permită vaselor ma­ritime să pătrundă pînă în inima Trentinului. ...Am pornit să vizităm portul. Departe, spre orizont, şerpuieşte un dig lung de 18 km, care fereşte por­tul de furia valurilor. în cele trei rade întîlnim vase sub pavilion so­vietic, polonez, englez, grec şi ita­lian. în ultimul timp, portul Tientin a fost vizitat de vase din 27 de ţări. Am intrat în vorbă cu membri ai unor echipaje, printre care şi cu marinari de pe un vas din Hong­kong, navigînd sub pavilion brita­nic. Unul din ei, care în cîţiva ani a trecut de mai multe ori prin port, mi-a spus : — Cred că ceea ce s-a făcut în Ultimii ani în domeniul mecanizării constituie unul din cele mai mari succese ale conducerii portului. Am încărcat cărbune din Tientin şi în trecut. Trebuia să zăbovim mult în port. Priveam cum mun­citorii din port, deşi lucrau din greu, nu reuşeau întotdeauna să alimenteze cu cărbune conveieiul de încărcare, care avea o capaci­tate de 500 tone pe oră. Acum, după cum vedeţi, cărbunele se încarcă cu ajutorul maşinilor în conveiere, iar încărcarea aceluiaşi tip de vase durează numai 24 de ore. Această realizare reprezintă şi o mare eco­nomie de timp pentru noi... în comparaţie cu trecutul, lucră­rile de încărcare şi descărcare au atins un grad înalt de mecanizare dar mai vezi cîte un docher cu ba­loturi grele în spinare. Mărfurile sínt scoase din cală cu ajutorul macaralelor și sunt încărcate direct în trenuri, camioane sau care elec­trice. Produsele în vrac, ca mine­­reurile și sarea etc., sínt încărcate cu ajutorul bandelor rulante, a transportoarelor mecanice. — Adăugaţi la toate acestea — ne-a spus preşedintele comitetului sindical al portului — că a fost li­chidat complet analfabetismul, că mulţi dintre foştii „culi“, care îna­inte de eliberare umblau în zdrenţe, dormeau în barăci mizere, acoperin­du-se cu saci scoşi din uz, au acum locuinţe demne de oamen mulţi au absolvit şcoli medii se­rale, unii chiar universitatea serali Astăzi ei pot să-şi petreacă plăcu şi folositor timpul liber în clubii bine amenajate. Toate acestea laolaltă oferă o imagine a dezvoltării portului şi vieţii pe care o trăiesc în preze muncitorii lui. EMIL. SORIN

Next