Scînteia, noiembrie 1962 (Anul 31, nr. 5699-5728)
1962-11-01 / nr. 5699
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAL Anul XXXII Nr. 5699 Joi 1 noiembrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI In Capitală, pe B-dul 1 Mai şi în cartierul Balta Albă, pe şoseaua Giurgiului, str. Sergent Niţu Vasile şi in alte cartiere, sunt în construcţie numeroase blocuri de locuinţe. Din veştile sosite la redacţie de pe şantiere reiese că muncitorii şi tehnicienii constructori depun în aceste zile eforturi susţinute pentru a da în folosinţă noi locuinţe, într-un timp cît mai scurt şi cit mai bine finisate. Constructorii de pe B-dul 1 Mai, de pildă, au predat nu de mult blocurile 17, 18 şi 21 cu trei luni înainte de termenul stabilit. Aceste blocuri au primit la recepţie calificativul „foarte bine”. Pe şantierul nr. 2, unde se folosesc panouri mari prefabricate, montajul celor 192 de apartamente ale blocului 6 a durat numai două luni. In curînd alte blocuri vor fi date în folosinţă, în fotografie . Tîmplarul Victor Teianu montează ramele de la geamuri la blocul nr. 16 de pe B-dul 1 Mai. (Foto : Agerpres) Rezervele de reducere a preţului de cost mai bine valorificate Importanţa reducerii sistematice a preţului de cost a fost subliniată cu putere de cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Cu cît întreprinderile îşi realizează producţia la un preţ de cost mai scăzut, cu atît beneficiile lor sînt mai mari, iar contribuţia la creşterea acumulărilor mai însemnată. Partidul a arătat în repetate rînduri că lupta pentru scăderea preţului de cost capătă o importanţă din ce în ce mai mare, odată cu creşterea producţiei, datorită faptului că fiecare procent de reducere reprezintă un volum tot mai însemnat de economii. Este concludent în această privinţă că în industria de pielărie, încălţăminte şi cauciuc, economiile realizate prin reducerea cu un procent a preţului de cost echivalează în acest an cu costul a 600 000 perechi de încălţăminte, faţă de 500 000 perechi în 1959. In multe fabrici din sectorul de pielărie, încălţăminte şi cauciuc au fost obţinute rezultate bune în îndeplinirea acestui important indice de plan. Colectivul fabricii „Flacăra Roşie" din Capitală a realizat în primele 3 trimestre economii peste plan în valoare de 515 000, cel de la fabrica „8 Mai" din Mediaş — 891 000 lei, cel de la uzinele „Dîmboviţa" din Bucureşti — 758 000 lei, iar cel de la Uzinele de piele şi încălţăminte din Cluj — 598 000 lei. Pe întregul sector au fost realizate, in primele 9 luni ale anului, la producţia comparabilă economii suplimentare de peste 15 milioane lei. Care sunt pe scurt factorii care au contribuit la obţinerea acestor rezultate, metodele folosite pentru realizarea de economii peste plan. In industria de pielărie, încălţăminte şi cauciuc, materia primă reprezintă între 75-80 la sută din preţul de cost. Se înţelege că reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale are o mare influenţă asupra realizării sarcinii de reducere a preţului de cost. în primele 9 luni ale anului, în întreprinderile din acest sector au fost economisite, prin reducerea consumurilor specifice, 41000 mp piei-feţe pentru încălţăminte şi 427 tone talpă bovine. Din aceste cantităţi se pot fabrica în plus circa 250 000 perechi feţe de încălţăminte şi talpă pentru 850 000 perechi de pantofi. Este semnificativă experienţa fabricii „Flacăra Roşie“ din Capitală. Conducerea fabricii, la propunerea muncitorilor, a luat o serie de măsuri tehnice şi organizatorice menite să ducă la buna gospodărire a materiei prime. Printre altele, s-a stabilit ca în procesul de producţie să intre numai materie primă de bună calitate. In acest sens se face o prealabilă şi minuţioasă sortare a pieilor şi a celorlalte materii prime şi materiale. Dar ceea ce este mai important e faptul că în întreprindere, prin munca politică desfăşurată de organizaţia de partid şi de comitetul sindicatului, marea majoritate a muncitorilor se străduieşte să valorifice la maximum fiecare centimetru de piele şi de talpă, în aşa fel încît să rezulte cît mai puţine deşeuri. Ei chibzuiesc cum să îmbine mai bine tiparele mari cu cele mici, evită cu grijă defectele din piele pentru ca feţele pe care le croiesc să fie de cea mai bună calitate. Dacă marea majoritate a întreprinderilor a obţinut în primele 3 trimestre ale anului rezultate bune în domeniul economisirii materiei prime, au fost şi întreprinderi care au un bilanţ mai puţin pozitiv — fapt ce arată că mari rezerve şi posibilităţi au rămas nevalorificate. Fabrica „Libertatea" din Arad, de pildă, a creat şi execută modele de încălţăminte care depăşesc consumul planificat. La fiecare pereche de încălţăminte, de pildă, s-a folosit cu un dimp piele mai mult faţă de cît a folosit colectivul fabricii „N. Bălcescu“ din Capitală, care realizează produse asemănătoare. De aici trebuie trasă concluzia că direcţia generală din ministerul nostru procedează greşit atunci cînd se mulţumeşte cu cifrele medii, fără să caute să analizeze temeinic cum se prezintă lucrurile în fiecare întreprindere în parte. Problema principală care se pune acum cînd ne apropiem de sfîrşitul anului — şi se va pune cu tărie şi în 1963 — este ca, în fiecare întreprindere să fie respectat consumul specific de materii prime şi materiale, ca în fiecare secţie şi loc de muncă să fie găsite metode şi mijloace de a realiza cît mai mari economii. In lupta pentru utilizarea economicoasă a materiei prime un rol important revine creatorilor de modele din fabrici. Marea majoritate a acestora, dovedind pricepere şi iniţiativă au creat modele frumoase, care satisfac în bună măsură exigenţele cumpărătorilor ; ei au urmărit, în acelaşi timp, ca prin introducerea în fabricaţie a noilor modele consumul specific să fie mai mic. Dar şi în acest domeniu sunt încă mari rezerve care pot fi puse în valoare. Ca şi în celelalte ramuri industriale, în sectorul de pielărie şi încălţăminte un factor important de reducere a preţului de cost îl constituie sporirea productivităţii muncii. A spori productivitatea muncii înseamnă a realiza în aceeaşi unitate de timp o producţie mai mare şi deci a reduce cheltuielile pe fiecare produs. In primele 9 luni ale anului au fost obţinute realizări de seamă. Planul de creştere a productivităţii muncii a fost realizat pe sector în proporţie de 100,3 la sută. Pe baza creşterii productivităţii muncii s-a obţinut un spor de producţie de 340 mii perechi încălţăminte. Pentru crearea condiţiilor necesare sporirii continue a (Continuare în pag. II-a) Ing. MIHAI CONSTANTINESCU adjunct al ministrului industrie uşoare in întreprinderile de pielărie, încălţăminte şi cauciuc în interiorul • Caietul cu propuneri de Şt. Zidăriţă (pag. 2-a). • O convorbire în orăşelul cosmonauţilor — Articol scris pentru „Scinteia“ de V. Belikov (pag. 3-a) • Să se asigure securitatea Cubei (pag. 4-a). Fier vechi — oţelăriilor ! PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). — întreprinderea regională de transporturi auto. Uzinele „1 Mai” şi schela Boldeşti au predat ieri la centrul din Ploieşti al întreprinderii de colectare a metalelor peste 100 tone fier vechi. Importante cantităţi de fier vechi au fost colectate in aceste zile şi de către celelalte centre ale I.C.M. din regiunea Ploieşti. De la Începutul anului şi pînă în prezent, întreprinderea pentru colectarea metalelor Ploieşti a strîns şi expediat siderurgiştilor 100 000 tone fier vechi, 6 994 tone fontă şi 2 647 tone metale neferoase vechi. Fruntașe în colectarea fierului vechi sunt Uzina mecanică Poiana Cîmpina, exploatarea minieră Filipeștii de Pădure, Uzina mecanică Teleajen și alte întreprinderi din regiune. Deschiderea cursurilor Universităţii populare de artă plastică Aproape toţi cei 600 de oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii ale Capitalei, înscrişi pînă acum la cursurile Universităţii populare de artă plastică, au fost prezenţi miercuri după-amiază la deschiderea noului an de învăţămînt al universităţii. După festivitatea inaugurală, prezidată de artistul poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, ei au urmărit prima prelegere din acest an despre „Originea şi rolul social al artei" pe care a ţinut-o conf. univ. Paul Constantin, critic de artă. In urma solicitărilor primite, înscrierile la Universitatea populară de artă plastică au fost prelungite pînă la 15 noiembrie. (Agerpres) Sărbătorirea fruntaşilor SUCEAVA (coresp. „Scînteii”).— In sala de festivităţi a Fabricii de încălţăminte „Străduinţa” din Suceava a avut loc „Sărbătorirea fruntaşilor în producţie”, organizată de consiliul local al sindicatelor. Aici s-au adunat peste 150 de muncitori fruntaşi din întreprinderile oraşului împreună cu familiile lor, tovarăşi de muncă, prieteni. Printre cei sărbătoriţi se aflau mecanicii de locomotivă Tănase Trifan, Mihai Bungeanu şi Gheorghe Capotă, de la depoul C.F.R. Suceava-nord, Gheorghe Jitaru, Ion Isepciuc şi Ion Ignătescu din secţia de croit a Fabricii de încălţăminte „Străduinţa”, Gheorghe Armeanca, Mihai Mîrţ şi Emil Pricop, constructori de pe şantierele combinatelor chimic şi de industrializare a lemnului din Lunca Sucevei, şi mulţi alţii. După ce fruntaşilor în producţie li s-au înmînat premii, formaţii de artişti amatori din întreprinderile oraşului au prezentat un frumos program artistic. Corespondenţii voluntari ne informează despre Mersul construcţiilor zootehnice Din materiale locale Membrii gospodăriei colective „Progresul" din comuna Făcăeni, raionul Feteşti, au avut în plan sa construiască anul acesta mai multe adăposturi pentru animale şi magazii pentru cereale. Pentru a cheltui cît mai puţini bani la construcţii, colectiviştii au folosit materiale procurate pe plan local. Ei au confecţionat 260 000 de cărămizi, au tăiat şi fasonat lemnul de salcîm şi salcie. Pietrişul şi nisipul le-au cărat la locul stabilit pentru construcţii, încă din timpul iernii. Brigada de constructori, formată din 24 de colectivişti, avînd totul la îndemînă, a obţinut pînă acum rezultate bune. încă din luna mai a dat în folosinţă o hală pentru 1 000 de păsări şi o cameră-incubator. Peste cîteva zile se vor termina de acoperit două grajduri, două saivane pentru 1 600 de oi,, o maternitate pentru 50 de scroafe şi o magazie. Prin folosirea materialelor din resurse locale s-au economisit pînă acum peste 160 000 lei. O contribuţie importantă la obţinerea acestor realizări au dat colectiviştii Dumitru Piscoci, Ion Neagu, Şerban Dănilă şi alţii. (De la Constantin Frîncu, colectivist). Adăposturile pentru animale au fost terminate Gospodăria colectivă din comuna Oltea, raionul Corabia, este una din cele în acest an, gospodăriile colective au mărit simţitor numărul de animale. Acum, la venirea toamnei şi iernii se pune problema bunei lor adăpostiri. Este necesar ca în acest scop construcţiile zootehnice să fie grabnic terminate. Despre acest lucru ne scriu în scrisorile lor corespondenţii voluntari, mai tinere gospodării din raion, fiind luat, fiinţă. La începutul anului trecut, nu avea animale. Parte din fondurile proprii şi creditele acordate de stat au fost folosite în special pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Aşa s-a ajuns ca azi numărul de animate, proprietate obştească, să ajungă la 600 de bovine, 100 ovine, 510 porcine şi peste 1 000 de păsări matcă. Consiliul de conducere s-a îngrijit de asigurarea adăposturilor necesare. Colectiviştii au construit in scurt timp 5 grajduri, 2 saivane, 2 maternităţi pentru scroafe, o puterniţă etc. (De la V. Costas, funcţionar). Aproape 200 000 lei economisiţi încă de la începutul anului, consiliul de conducere al gospodăriei colective din comuna Lazuri, raionul Beiuş, a avut in atenţie asigurarea adăposturilor necesare pentru animale. Trebuiau construite pină-n toamnă trei grajduri pentru 200 de bovine. Lucrările au început din vreme. Două grajduri au şi fost date in folosinţă, iar in scurt timp va fi gata şi cel de-al treilea. Lucrările au fost făcute de cei mai pricepuţi colectivişti. Folosind materiale procurate pe plan local, colectiviştii au economisit pînă acum aproape 200 000 lei, față de cit era prevăzut in deviz. Ei au ridicat adăposturi trainice şi frumoase. (De la Ion Cireş, activist U.T.M.). Rămaşi în urmă în gospodăriile colective din raionul Papa şi Sv moaşte de zor pentru terminarea construcţiilor zootehnice. Acolo unde organizaţiile de partid şi consiliile de conducere au folosit toate mijloacele şi resursele locale : slut, chirpici, lemn de salcie, construcţiile planificate au fost terminate la vreme. Este vorba de gospodăriile din Strunga, Valea Seacă, Hălăuceşti şi altele. Nu peste tot s-a dat atenţia cuvenită executării la vreme a construcţiilor. La G.A.C. Verşeni, din cele două grajduri planificate nu s-a dat in folosinţă pînă acum nici unul. Mult rămasă in urmă este şi G.A.C. Bălţaţi, unde din 3 grajduri nu s-a terminat complet nici unul. Aşa se face că in gospodăriile colective din raion, din cele 82 de grajduri, 14 maternităţi pentru scroafe, 11 saivane, 27 de puierniţe planificate, au fost date în folosinţă pînă acum doar 27 de grajduri, 9 maternităţi, 5 saivane şi 23 de puierniţe. Timpul fiind înaintat, este necesar ca statul popular raional şi conducerile gospodăriilor colective să ia neîntireiat măsuri pentru a folosi toate resursele locale in vederea terminării grabnice a construcţiilor planificate. (De la Nicolae Boboc, activist de partid). La fabrica de zahăr „Siretul“ SUCEAVA (coresp. „Scînteii"). Muncitorii, tehnicienii fabricii de zahăr „Siretul" din Bucecea sunt în plină campanie de prelucrare a sfeclei din noua recoltă. O atenţie deosebită se acordă creşterii randamentului prin înlăturarea pierderilor de fabricaţie. Ca urmare randamentul a crescut cu 1 la sută, capacitatea instalaţiilor fiind mai bine folosită. Printre fruntaşii întrecerii se află muncitorii din schimbul condus de Dumitru Diaconu. La silozul de sfeclă al fabricii „Siretul’' din Bucecea. (Foto : Agerpres) Premieră IAŞI (coresp. „Scînteii“). Colectivul Teatrului national „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a prezentat în fata unui numeros public prima premieră a stagiunii. ..Febre“ de Horia Lovinescu. Piesa este pusă în scenă de Cornel Todea, scenografia apartinînd lui T. T. Ciupe. Complex comercial modern BAICOI (coresp. „Scînteii"). — In oraşul Băicoi s-a inaugurat un nou complex comercial care cuprinde unități de desfacere a cărnii, legumelor şi fructelor, produselor alimentare şi metalo-chimice, de textile şi confectii. Intr-o clădire separată s-a deschis un restaurant și o braserie. Unitățile sunt dotate cu utilaje și mobilier modern. La faza interregionala a celui de-al XI-lea Festival de teatru de amatori „I. L. Caragiale" In cursul lunii noiembrie are loc faza interregională a celui de-al III-lea Festival bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale". Această fază se va desfăşura în patru centre din ţară. In zilele de 3, 4 şi 5 noiembrie se vor întîlni la Turda artiştii amatori din regiunile Cluj, Mureş-Autonomă Maghiară, Maramureş şi Braşov, iar în oraşul Bacău cei din regiunile Suceava, Galaţi, Iaşi şi Bacău. In zilele de 17, 18 şi 19 vor avea loc la Arad întreceri intre artiştii amatori din regiunile Crişana, Hunedoara, Oltenia şi Banat iar la Sinaia între formaţiile din regiunile Argeş, Ploieşti, Bucureşti, Dobrogea şi oraşele Bucureşti şi Constanţa. Construcţii spitaliceşti Pînă la sfîrşitul acestui an se vor mai da în folosinţă noi spitale cu o capacitate de 3 000 de paturi. Printre acestea se numără noile construcţii spitaliceşti din Hunedoara, Oneşti, Medgidia, Brăila şi Suceava. De asemenea, vor mai fi date în folosinţă spitale de copii la Botoşani şi Pîclişa, regiunea Hunedoara, precum şi spitalul de la Roşiori de Vede şi sanatoriul de la Tîrgovişte pentru afecţiuni pulmonare şi o maternitate la Bacău. În 6 localităţi din ţară — la Hunedoara, Buzău, Giurgiu, Cîmpulung, Medgidia şi Paşcani — vor începe să funcţioneze în curînd noi policlinici moderne, cu servicii de specialitate, deservite de cadre medicale şi personal mediu corespunzător. (Agerpres) Barajul hidrocentralei de la Bicaz TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA prim ministru al guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare Alger Cu ocazia zilei de 1 noiembrie, sărbătoarea naţională a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, transmit Excelenţei Voastre, guvernului şi întregului popor algerian, calde felicitări şi urări de bunăstare şi progres, din partea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a poporului român şi a meu personal, îmi exprim totodată convingerea că relaţiile de prietenie dintre Republica Populară Romînă şi Republica Algeriană Democratică şi Populară se vor dezvolta continuu, spre binele celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine Staţiunile de odihnă în sezonul de iarnă Poşta continuă să ne aducă zilnic numeroase scrisori de la oamenii muncii plecaţi în staţiuni pentru odihnă şi tratament. Am reţinut rîndurile adresate de un grup de tovarăşi din Reşiţa, Cisnădie, Cîmpulung, Bucureşti, care-şi petrec în aceste zile concediul la Călimăneşti. Ei scriu printre altele : „Aducem mulţumiri atît pentru felul cum este organizat serviciul medical, cît şi pentru cazare şi cantine. Am întîlnit aici medici care se interesează de sănătatea oamenilor muncii în cele mai mici amănunte, care nu se mulţumesc numai să prescrie tratamentul, ci controlează aplicarea lui, oameni care sunt tot timpul în mijlocul bolnavilor. La fel, surori inimoase, care muncesc cu multă abnegaţie...". O scrisoare asemănătoare ne-a trimis şi tov. Mihail Covaliuc din Vatra Dornei, de curînd reîntors de la Govora. In urma măsurilor luate cu consecvenţă de statul democrat-popular, staţiunile balneo-climaterice au luat o mare dezvoltare, devenind totodată puternice centre medicale curativo-profilactice. Lărgirea, modernizarea şi reutilarea acestora, amenajările complexe care s-au făcut au permis ca multe staţiuni să-şi permanentizeze activitatea, astfel că un mare număr de oameni ai muncii beneficiază de concedii de odihnă şi tratament în tot cursul anului. Se întîmplă însă ca in lunile de toamnă şi iarnă, în unele staţiuni controlul exercitat de comitetele executive ale sfaturilor populare şi chiar de unele foruri centrale de resort să fie mai puţin exigent. Aceasta face ca unele amănunte ale organizării să şchioapete, ca deficienţe semnalate în timpul verii să se menţină. Aşa se întîmplă, de exemplu, la Slănic Moldova. Deşi cadrul natural de o mare frumuseţe, apele tămăduitoare, băile sunt de natură să mulţumească pe vizitatori, în această staţiune îşi dau mina slaba preocupare pentru întreţinerea şi curăţenia vilelor, pentru calitatea meniurilor cu activitatea culturală săracă. Gospodarii Borsecului au luat anul acesta un şir de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi tratament, pentru o bună deservire la cantine, în unităţile de alimentaţie publică etc. Este însă de mirare că într-o asemenea staţiune, unde vin şi în aceste luni mii şi mii de vizitatori, se organizează puţine conferinţe interesante, excursiile prin împrejurimi sunt rare, iar cluburile insuficient dotate. Din alte locuri ni se semnalează că se acordă încă o slabă atenţie educării personalului de deservire, că de multe ori acesta are o atitudine necorespunzătoare faţă de oaspeţi. In cursul lunii septembrie au fost semnalate redacţiei noastre unele deficienţe din staţiunea Herculane. Răspunzînd ziarului, Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Banat informează, între altele, că în staţiunea amintită a început înlocuirea mobilierului uzat din vile, iar pentru a se evita repetarea prea deasă a unor mîncăruri, meniurile sunt stabilite de comisia dietetică pe intervale de 15 zile. Se mai afirmă, totodată, că pentru a asigura condiţii corespunzătoare de transport celor care pleacă din staţiune, agenţia de voiaj eliberează din timp biletele de călătorie, precum şi tichetele şi suplimentele la diferitele trenuri. Firesc ar fi fost ca măsurile privind transportul pe C.F.R. să se fi luat în toate staţiunile din regiunea Banat. Acest lucru, pare-se, nu s-a făcut, de vreme ce un grup de salariaţi care au plecat în seara de 20 octombrie din Buziaş (despre condiţiile de cazare, hrană şi tratament au numai cuvinte de laudă — staţiunea deţinînd de altfel drapelul de fruntaş pe ţară) ne semnalează că locurile ce le-au fost vîndute pentru acceleratul 102 au mai fost vîndute şi altora înainte, fiind astfel nevoiţi să călătorească în picioare. Ce e valabil pentru Herculane nu e valabil şi pentru Buziaş ? Pentru ca trimiterea oamenilor muncii în staţiuni să se desfăşoare cît mai bine, în toate întreprinderile şi instituţiile, planificarea concediilor în tot cursul anului trebuie să se facă cu cea mai mare grijă, cu spirit de răspundere, astfel ca biletele de odihnă şi tratament să fie folosite integral şi în folosul acelora care au în primul rînd nevoie. Cît priveşte activitatea din staţiuni, aspectele ei multilaterale — repartizarea operativă în vile, cazarea, hrana, tratamentul, folosirea judicioasă a timpului liber, mijloacele de transport etc. şi îndeosebi problema educării personalului — acestea merită să fie în permanenţă în atenţia organelor de partid şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare. In lunile de iarnă, ca şi în plin sezon de vară, oamenii muncii veniţi în staţiunile balneo-climaterice sunt în drept să se bucure de condiţii pe măsura posibilităţilor asigurate de partid şi guvern.