Scînteia, noiembrie 1962 (Anul 31, nr. 5699-5728)

1962-11-01 / nr. 5699

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­L Anul XXXII Nr. 5699 Joi 1 noiembrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI In Capitală, pe B-dul 1 Mai şi în cartierul Balta Albă, pe şoseaua Giurgiului, str. Sergent Niţu Vasile şi in alte cartiere, sunt în con­strucţie numeroase blocuri de locuinţe. Din veştile sosite la redacţie de pe şantiere reiese că muncitorii şi tehnicienii constructori depun în aceste zile eforturi susţinute pentru a da în folosinţă noi locuinţe, într-un timp cît mai scurt şi cit mai bine finisate. Constructorii de pe B-dul 1 Mai, de pildă, au predat nu de mult blocurile 17, 18 şi 21 cu trei luni înainte de termenul stabilit. Aceste blocuri au primit la recepţie calificativul „foarte bine”. Pe şantierul nr. 2, unde se folosesc panouri mari prefabricate, montajul celor 192 de apartamente ale blocului 6 a durat numai două luni. In curînd alte blocuri vor fi date în folosinţă, în fotografie . Tîmplarul Victor Teianu montează ramele de la geamuri la blocul nr. 16 de pe B-dul 1 Mai. (Foto : Agerpres) Rezervele de reducere a preţului de cost mai bine valorificate Importanţa re­ducerii sistematice a preţului de cost a fost subliniată cu putere de cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Cu cît întreprinderile îşi realizează producţia la un preţ de cost mai scăzut, cu atît beneficiile lor sînt mai mari, iar contribuţia la creşte­rea acumulărilor mai însemnată. Partidul a arătat în repetate rîn­­duri că lupta pentru scăderea pre­ţului de cost capătă o importanţă din ce în ce mai mare, odată cu creşterea producţiei, datorită faptu­lui că fiecare procent de reducere reprezintă un volum tot mai însem­nat de economii. Este concludent în această privinţă că în industria de pielărie, încălţă­minte şi cauciuc, economiile reali­zate prin reduce­rea cu un procent a preţului de cost echivalează în acest an cu costul a 600 000 perechi de încălţăminte, faţă de 500 000 perechi în 1959. In multe fabrici din sectorul de pielărie, încălţăminte şi cauciuc au fost obţinute rezultate bune în în­deplinirea acestui important indice de plan. Colectivul fabricii „Flacăra Roşie" din Capitală a realizat în primele 3 trimestre economii peste plan în valoare de 515 000, cel de la fabrica „8 Mai" din Mediaş — 891 000 lei, cel de la uzinele „Dîm­boviţa" din Bucureşti — 758 000 lei, iar cel de la Uzinele de piele şi în­călţăminte din Cluj — 598 000 lei. Pe întregul sector au fost realizate, in primele 9 luni ale anului, la produc­ţia comparabilă economii suplimen­tare de peste 15 milioane lei. Care sunt pe scurt factorii care au contribuit la obţinerea acestor rezultate, metodele folosite pentru realizarea de economii peste plan. In industria de pielărie, încălţăminte şi cauciuc, materia primă reprezintă între 75-80 la sută din preţul de cost. Se înţelege că reducerea con­sumurilor specifice de materii pri­me şi materiale are o mare influen­ţă asupra realizării sarcinii de re­ducere a preţului de cost. în primele 9 luni ale anului, în întreprinderile din acest sector au fost economisite, prin reducerea consumurilor spe­cifice, 41000 mp piei-feţe pentru încălţăminte şi 427 tone talpă bovine. Din aceste cantităţi se pot fabrica în plus circa 250 000 perechi feţe de încălţăminte şi talpă pentru 850 000 perechi de pantofi. Este semnificativă experienţa fa­bricii „Flacăra Roşie“ din Capitală. Conducerea fabricii, la propunerea muncitorilor, a luat o serie de mă­suri tehnice şi organizatorice menite să ducă la buna gospodărire a ma­teriei prime. Printre altele, s-a sta­bilit ca în procesul de producţie să intre numai materie primă de bună calitate. In acest sens se face o prealabilă şi minuţioasă sortare a pieilor şi a celorlalte materii prime şi materiale. Dar ceea ce este mai important e faptul că în întreprin­dere, prin munca politică desfăşu­rată de organizaţia de partid şi de comitetul sindica­tului, marea ma­joritate a munci­torilor se strădu­ieşte să valorifice la maximum fie­care centimetru de piele şi de talpă, în aşa fel încît să rezulte cît mai puţine deşeuri. Ei chibzuiesc cum să îmbine mai bine tiparele mari cu cele mici, evită cu grijă defectele din piele pentru ca feţele pe care le croiesc să fie de cea mai bună ca­litate. Dacă marea majoritate a între­prinderilor a obţinut în primele 3 trimestre ale anului rezultate bune în domeniul economisirii materiei prime, au fost şi întreprinderi care au un bilanţ mai puţin pozitiv — fapt ce arată că mari rezerve şi posibilităţi au ră­mas nevalorifica­te. Fabrica „Li­bertatea" din A­­rad, de pildă, a creat şi execută modele de încălţăminte care depă­şesc consumul planificat. La fiecare pereche de încălţăminte, de pildă, s-a folosit cu un dim­p piele mai mult faţă de cît a folosit colectivul fabricii „N. Bălcescu“ din Capitală, care realizează produse asemănătoa­re. De aici trebuie trasă concluzia că direcţia generală din ministerul nos­tru procedează greşit atunci cînd se mulţumeşte cu cifrele medii, fără să caute să analizeze temeinic cum se prezintă lucrurile în fiecare în­treprindere în parte. Problema principală care se pune acum cînd ne apropiem de sfîrşitul anului — şi se va pune cu tărie şi în 1963 — este ca, în fiecare între­prindere să fie respectat consumul specific de materii prime şi ma­teriale, ca în fiecare secţie şi loc de muncă să fie găsite metode şi mij­loace de a realiza cît mai mari economii. In lupta pentru utilizarea econo­micoasă a materiei prime un rol im­portant revine creatorilor de modele din fabrici. Marea majoritate a aces­tora, dovedind pricepere şi iniţiati­vă au creat modele frumoase, care satisfac în bună măsură exigenţele cumpărătorilor ; ei au urmărit, în a­­celaşi timp, ca prin introducerea în fabricaţie a noilor modele consumul specific să fie mai mic. Dar şi în acest domeniu sunt încă mari rezer­ve care pot fi puse în valoare. Ca şi în celelalte ramuri industria­le, în sectorul de pielărie şi încălţă­minte un factor important de redu­cere a preţului de cost îl constituie sporirea productivităţii muncii. A spori productivitatea muncii înseam­nă a realiza în aceeaşi unitate de timp o producţie mai mare şi deci a reduce cheltuielile pe fiecare produs. In primele 9 luni ale anului au fost obţinute realizări de seamă. Planul de creştere a productivităţii muncii a fost realizat pe sector în proporţie de 100,3 la sută. Pe baza creşterii productivităţii muncii s-a obţinut un spor de producţie de 340 mii perechi încălţăminte. Pentru crearea condi­ţiilor necesare sporirii continue a (Continuare în pag. II-a) Ing. MIHAI CONSTANTINESCU adjunct al ministrului industrie uşoare in întreprinderile de pielărie, încălţăminte şi cauciuc în interiorul • Caietul cu propuneri de Şt. Zidăriţă (pag. 2-a). • O convorbire în orăşelul cosmo­nauţilor — Arti­col scris pentru „Scinteia“ de V. Belikov (pag. 3-a) • Să se asigure securitatea Cubei (pag. 4-a). Fier vechi — oţelăriilor ! PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). — întreprinderea re­gională de transporturi­ auto. Uzinele „1 Mai” şi schela Boldeşti au predat ieri la centrul din Ploieşti al întreprinderii de colectare a metalelor peste 100 tone fier vechi. Importante cantităţi de fier vechi au fost colectate in aceste zile şi de către celelalte centre ale I.C.M. din regiunea Ploieşti. De la Începu­tul anului şi pînă în prezent, întreprinderea pentru colectarea metalelor Ploieşti a strîns şi expediat siderurgiştilor 100 000 tone fier vechi, 6 994 tone fontă şi 2 647 tone metale neferoase vechi. Fruntașe în colectarea fierului vechi sunt Uzina mecanică Poiana Cîmpina, exploatarea minieră Filipeștii de Pădure, Uzina mecanică Teleajen și alte întreprin­deri din regiune. Deschiderea cursurilor Universităţii populare de artă plastică Aproape toţi cei 600 de oameni ai muncii din întreprinderi şi insti­tuţii ale Capitalei, înscrişi pînă acum la cursurile Universităţii populare de artă plastică, au fost prezenţi miercuri după-amiază la deschiderea noului an de învăţămînt al univer­sităţii. După festivitatea inaugurală, prezidată de artistul poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, ei au urmărit prima prele­gere din acest an despre „Originea şi rolul social al artei" pe care a ţinut-o conf. univ. Paul Constantin, critic de artă. In urma solicitărilor primite, în­scrierile la Universitatea populară de artă plastică au fost prelungite pînă la 15 noiembrie. (Agerpres) Sărbătorirea fruntaşilor SUCEAVA (coresp. „Scînteii”).— In sala de festivităţi a Fabricii de încălţăminte „Străduinţa” din Su­ceava a avut loc „Sărbătorirea fruntaşilor în producţie”, organi­zată de consiliul local al sindica­telor. Aici s-au adunat peste 150 de muncitori fruntaşi din între­prinderile oraşului împreună cu familiile lor, tovarăşi de muncă, prieteni. Printre cei sărbătoriţi se aflau mecanicii de locomotivă Tă­­nase Trifan, Mihai Bungeanu şi Gheorghe Capotă, de la depoul C.F.R. Suceava-nord, Gheorghe Jitaru, Ion Isepciuc şi Ion Ignă­­tescu din secţia de croit a Fabricii de încălţăminte „Străduinţa”, Gheorghe Armeanca, Mihai Mîrţ şi Emil Pricop, constructori de pe şantierele combinatelor chimic şi de industrializare a lemnului din Lunca Sucevei, şi mulţi alţii. După ce fruntaşilor în produc­ţie li s-au înmînat premii, forma­ţii de artişti amatori din întreprin­derile oraşului au prezentat un frumos program artistic. Corespondenţii voluntari ne informează despre Mersul construcţiilor zootehnice Din materiale locale Membrii gospodăriei colective „Pro­gresul" din comuna Făcăeni, raionul Fe­teşti, au avut în plan sa construiască anul acesta mai multe adăposturi pen­tru animale şi magazii pentru cereale. Pentru a cheltui cît mai puţini bani la construcţii, colectiviştii au folosit ma­teriale procurate pe plan local. Ei au confecţionat 260 000 de cărămizi, au tă­iat şi fasonat lemnul de salcîm şi salcie. Pietrişul şi nisipul le-au cărat la locul stabilit pentru construcţii, încă din timpul iernii. Brigada de constructori, formată din 24 de colectivişti, avînd totul la înde­­mînă, a obţinut pînă acum rezultate bune. încă din luna mai a dat în folosinţă o hală pentru 1 000 de păsări şi o came­­ră-incubator. Peste cîteva zile se vor ter­mina de acoperit două grajduri, două saivane pentru 1 600 de oi,, o materni­tate pentru 50 de scroafe şi o magazie. Prin folosirea materialelor din resurse locale s-au economisit pînă acum peste 160 000 lei. O contribuţie importantă la obţinerea acestor realizări au dat colec­tiviştii Dumitru Piscoci, Ion Neagu, Şer­­ban Dănilă şi alţii. (De la Constantin Frîncu, colectivist). Adăposturile pentru animale au fost terminate Gospodăria colectivă din comuna Ol­­tea, raionul Corabia, este una din cele în acest an, gospodăriile colec­tive au mărit simţitor numărul de animale. Acum, la venirea toamnei şi iernii se pune problema bunei lor adăpostiri. Este necesar ca în acest scop construcţiile zootehnice să fie grabnic terminate. Despre acest lucru ne scriu în scrisorile lor corespondenţii voluntari, mai tinere gospodării din raion, fiind­­ luat, fiinţă. La începutul anului trecut, nu avea animale. Parte din fondurile pro­prii şi creditele acordate de stat au fost folosite în special pentru dezvolta­rea sectorului zootehnic. Aşa s-a ajuns ca azi numărul de animate, proprietate obştească, să ajungă la 600 de bovine, 1­­00 ovine, 510 porcine şi peste 1 000 de păsări matcă. Consiliul de conducere s-a îngrijit de asigurarea adăposturilor necesare. Colectiviştii au construit in scurt timp 5 grajduri, 2 saivane, 2 mater­nităţi pentru scroafe, o puterniţă etc. (De la V. Costas, funcţionar). Aproape 200 000 lei economisiţi încă de la începutul anului, consiliul de conducere al gospodăriei colective din comuna Lazuri, raionul Beiuş, a a­­vut in atenţie asigurarea adăposturilor ne­cesare pentru animale. Trebuiau construi­te pină-n toamnă trei grajduri pentru 200 de bovine. Lucrările au început din vreme. Două grajduri au şi fost date in folosinţă, iar in scurt timp va fi gata şi cel de-al trei­lea. Lucrările au fost făcute de cei mai pricepuţi colectivişti. Folosind materiale procurate pe plan local, colectiviştii au economisit pînă acum aproape 200 000 lei, față de cit era prevăzut in deviz. Ei au ridicat adăposturi trainice şi frumoase. (De la Ion Cireş, activist U.T.M.). Rămaşi în urmă în gospodăriile colective din raionul Pa­pa şi Sv m­­oaşte de zor pentru termi­narea construcţiilor zootehnice. Acolo unde organizaţiile de partid şi consi­liile de conducere au folosit toate mij­loacele şi resursele locale : slut, chirpici, lemn de salcie, construcţiile planificate au fost terminate la vreme. Este vorba de gospodăriile din Strunga, Valea Sea­că, Hălăuceşti şi altele. Nu peste tot s-a dat atenţia cuvenită executării la vreme a construcţiilor. La G.A.C. Verşeni, din cele două grajduri planificate nu s-a dat in folosinţă pînă acum nici unul. Mult rămasă in urmă este şi G.A.C. Bălţaţi, unde din 3 grajduri nu s-a terminat complet nici unul. Aşa se face că in gospodăriile colective din ra­ion, din cele 82 de grajduri, 14 materni­tăţi pentru scroafe, 11 saivane, 27 de puierniţe planificate, au fost date în fo­losinţă pînă acum doar 27 de grajduri, 9 maternităţi, 5 saivane şi 23 de puier­­niţe. Timpul fiind înaintat, este necesar ca statul popular raional şi conducerile gospodăriilor colective să ia neîntireiat măsuri pentru a folosi toate resursele locale in vederea terminării grabnice a construcţiilor planificate. (De la Nico­­lae Boboc, activist de partid). La fabrica de zahăr „Siretul“ SUCEAVA (coresp. „Scînteii").­­ Muncito­rii, tehnicienii fabricii de zahăr „Siretul" din Bucecea sunt în plină campanie de prelucra­re a sfeclei din noua recoltă. O atenţie deose­bită se acordă creş­terii randamentului prin înlăturarea pierderi­lor de fabricaţie. Ca urmare randamentul a crescut cu 1 la sută, capacitatea instalaţii­lor fiind mai bine folo­sită. Printre fruntaşii în­trecerii se află munci­torii din schimbul con­dus de Dumitru Diaconu. La silozul de sfeclă al fabricii „Siretul’' din Bucecea. (Foto : Agerpres) Premieră IAŞI (coresp. „Scînteii“).­­ Co­lectivul Teatrului national „Vasile A­­lecsandri“ din Iaşi a prezentat în fata unui numeros pu­blic prima pre­mieră a stagiunii. ..Febre“ de Horia Lovinescu. Piesa este pusă în scenă de Cornel Todea, scenografia apar­­tinînd lui T. T. Ciupe. Complex comercial modern BAICOI (coresp. „Scînteii"). — In o­­raşul Băicoi s-a inaugurat un nou complex comercial care cuprinde uni­­tăți de desfacere a cărnii, legumelor şi fructelor, produse­lor alimentare şi metalo-chimice, de textile şi confectii. Intr-o clădire se­parată s-a deschis un restaurant și o braserie. Unitățile sunt dotate cu uti­laje și mobilier mo­dern. La faza interregionala a celui de-al XI-lea Festival de teatru de amatori „I. L. Caragiale" In cursul lunii noiem­brie are loc faza inter­regională a celui de-al III-lea Festival bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale". Această fază se va desfăşura în pa­tru centre din ţară. In zilele de 3, 4 şi 5 no­iembrie se vor întîlni la Turda artiştii amatori din regiunile Cluj, Mu­­reş-Autonomă Maghiară, Maramureş şi Braşov, iar în oraşul Bacău cei din regiunile Suceava, Galaţi, Iaşi şi Bacău. In zilele de 17, 18 şi 19 vor avea loc la Arad în­treceri intre artiştii a­­matori din regiunile Cri­­şana, Hunedoara, Olte­nia şi Banat iar la Sinaia între formaţiile din re­giunile Argeş, Ploieşti, Bucureşti, Dobrogea şi oraşele Bucureşti şi Constanţa. Construcţii spitaliceşti Pînă la sfîrşitul acestui an se vor mai da în folo­sinţă noi spitale cu o ca­pacitate de 3 000 de paturi. Printre acestea se numără noile construcţii spitaliceşti din Hunedoara, Oneşti, Medgidia, Brăila şi Sucea­va. De asemenea, vor mai fi date în folosinţă spitale de copii la Botoşani şi Pîclişa, regiunea Hunedoara, pre­cum şi spitalul de la Ro­şiori de Vede şi sanatoriul de la Tîrgovişte pentru a­­fecţiuni pulmonare şi o maternitate la Bacău. În 6 localităţi din ţară — la Hunedoara, Buzău, Giur­giu, Cîmpulung, Medgidia şi Paşcani — vor începe să funcţioneze în curînd noi policlinici moderne, cu ser­vicii de specialitate, deser­vite de cadre medicale şi personal mediu corespun­zător. (Agerpres) Barajul hidrocentralei de la Bicaz TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA prim ministru al guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare Alger Cu ocazia zilei de 1 noiembrie, sărbătoarea naţională a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, transmit Excelenţei Voastre, guver­nului şi întregului popor algerian, calde felicitări şi urări de bunăstare şi progres, din partea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a poporului român şi a meu personal, îmi exprim totodată convingerea că relaţiile de prietenie dintre Republica Populară Romînă şi Republica Algeriană Democratică şi Populară se vor dezvolta continuu, spre binele celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine Staţiunile de odihnă în sezonul de iarnă Poşta continuă să ne aducă zilnic numeroase scrisori de la oamenii muncii plecaţi în staţiuni pentru o­­dihnă şi tratament. Am reţinut rîndurile adresate de un grup de tovarăşi din Reşiţa, Cisnă­­die, Cîmpulung, Bucureşti, care-şi petrec în aceste zile concediul la Călimăneşti. Ei scriu printre altele : „Aducem mulţumiri atît pentru fe­lul cum este organizat serviciul me­dical, cît şi pentru cazare şi canti­ne. Am întîlnit aici medici care se interesează de sănătatea oamenilor muncii în cele mai mici amănunte, care nu se mulţumesc numai să prescrie tratamentul, ci controlează aplicarea lui, oameni care sunt tot timpul în mijlocul bolnavilor. La fel, surori inimoase, care muncesc cu multă abnegaţie...". O scrisoare asemănătoare ne-a trimis şi tov. Mi­hail Covaliuc din Vatra Dornei, de curînd reîntors de la Govora. In urma măsurilor luate cu con­secvenţă de statul democrat-popu­lar, staţiunile balneo-climaterice au luat o mare dezvoltare, devenind totodată puternice centre medicale curativo-profilactice. Lărgirea, mo­dernizarea şi reutilarea acestora, a­­menajările complexe care s-au fă­cut au permis ca multe staţiuni să-şi permanentizeze activitatea, astfel că un mare număr de oameni ai muncii beneficiază de concedii de odihnă şi tratament în tot cursul anului. Se întîmplă însă ca in lunile de toamnă şi iarnă, în unele staţiuni controlul exercitat de comitetele executive ale sfaturilor populare şi chiar de unele foruri centrale de resort să fie mai puţin exigent. A­­ceasta face ca unele amănunte ale organizării să şchioapete, ca defi­cienţe semnalate în timpul verii să se menţină. Aşa se întîmplă, de exemplu, la Slănic Moldova. Deşi cadrul natural de o mare frumuse­ţe, apele tămăduitoare, băile sunt de natură să mulţumească pe vizita­tori, în această staţiune îşi dau mina slaba preocupare pentru în­treţinerea şi curăţenia vilelor, pen­tru calitatea meniurilor cu activi­tatea culturală săracă. Gospodarii Borsecului au luat a­­nul acesta un şir de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi tratament, pentru o bună deser­vire la cantine, în unităţile de ali­mentaţie publică etc. Este însă de mirare că într-o asemenea staţiune, unde vin şi în aceste luni mii şi mii de vizitatori, se organizează pu­ţine conferinţe interesante, excursii­le prin împrejurimi sunt rare, iar cluburile insuficient dotate. Din alte locuri ni se semnalează că se acordă încă o slabă atenţie educării personalului de deservire, că de multe ori acesta are o atitu­dine necorespunzătoare faţă de oas­peţi. In cursul lunii septembrie au fost semnalate redacţiei noastre unele deficienţe din staţiunea Herculane. Răspunzînd ziarului, Comitetul exe­cutiv al Sfatului popular al regiunii Banat informează, între altele, că în staţiunea amintită a început în­locuirea mobilierului uzat din vile, iar pentru a se evita repetarea prea deasă a unor mîncăruri, meniurile sunt stabilite de comisia dietetică pe intervale de 15 zile. Se mai afirmă, totodată, că pentru a asigura condiţii corespunzătoare de transport celor care pleacă din staţiune, agenţia de voiaj eliberează din timp biletele de călătorie, precum şi tichetele şi supli­mentele la diferitele trenuri. Firesc ar fi fost ca măsurile privind trans­portul pe C.F.R. să se fi luat în toa­te staţiunile din regiunea Banat. A­­cest lucru, pare-se, nu s-a făcut, de vreme ce un grup de salariaţi care au plecat în seara de 20 octombrie din Buziaş (despre condiţiile de ca­zare, hrană şi tratament au numai cuvinte de laudă — staţiunea deţi­­nînd de altfel drapelul de fruntaş pe ţară) ne semnalează că locurile ce le-au fost vîndute pentru acce­leratul 102 au mai fost vîndute şi altora înainte, fiind astfel nevoiţi să călătorească în picioare. Ce e vala­bil pentru Herculane nu e valabil şi pentru Buziaş ? Pentru ca trimiterea oamenilor muncii în staţiuni să se desfăşoare cît mai bine, în toate întreprinderile şi instituţiile, planificarea concedii­lor în tot cursul anului trebuie să se facă cu cea mai mare grijă, cu spirit de răspundere, astfel ca biletele de odihnă şi tratament să fie folosite integral şi în folosul ace­lora care au în primul rînd nevoie. Cît priveşte activitatea din staţi­uni, aspectele ei multilaterale — re­partizarea operativă în vile, caza­rea, hrana, tratamentul, folosirea ju­dicioasă a timpului liber, mijloacele de transport etc. şi îndeosebi pro­blema educării personalului — a­­cestea merită să fie în permanenţă în atenţia organelor de partid şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare. In lunile de iarnă, ca şi în plin sezon de vară, oamenii mun­cii veniţi în staţiunile balneo-clima­terice sunt în drept să se bucure de condiţii pe măsura posibilităţilor a­­sigurate de partid şi guvern.

Next