Scînteia, noiembrie 1962 (Anul 31, nr. 5699-5728)

1962-11-01 / nr. 5699

Şcoala tehnică horticolă de la Valea Călugărească, regiunea Ploieşti, se pregătesc tehnicieni horticoli şi maiştri viticultori necesari gospodăriilor de stat şi colective. Elevii au la dispoziţie labora­toare cu un bogat material didactic. In fotografie: Profesorul Nicolae Petrescu în mijlocul elevilor la ft oră de pomologie. __________________ (Foto: Agerpres. CU LECTORII LA INSTRUCTAJ "Mai sunt puţine zile pînă la deschiderea invăţămin­­tului agrozootehnic de masă cu durată de 3 ani. Pentru buna lui desfăşu­rare, în toate raioanele re­giunii Galaţi au loc în prezent pregătiri intense. Am poposit la Casa agro­nomului din Brăila. A­­proape 200 de specialişti de pe ogoarele raionului, lectorii viitoarelor cercuri agrozootehnice, erau pre­zenţi la instructaj. Aici, timp de trei zile li s-au creat cele mai bune con­diţii pentru ca să cunoască perspectivele largi ce se deschid în faţa agricultu­rii raionului, căile care pot duce la valorificarea de­plină a acestora, să-şi în­suşească o bună metodă de predare, să cunoască experienţa bună a lectori­lor care au condus cercu­rile agrozootehnice în anii trecuţi. Printre viitorii lectori sim întilnit pe inginerul agronom Gheorghe Ze­­cheru, cunoscut în raion pentru contribuţia însem­nată adusă la întărirea e­­conomică a gospodăriei Colective şi pasiunea cu care lucrează. El va con­duce un cerc de învăţă­­mînt la gospodăria colec­tivă din comuna Movila Miresii. Colectiviştii din Cazasu, care şi-au propus să dezvolte mult sectorul zootehnic, vor avea ca lec­tor, la cercul de creştere a animalelor, pe Tănase Carabăţ, medic-veterinar. De altfel, în raion, toţi lectorii sunt specialişti, ca­dre care lucrînd în gospo­dăriile colective şi de stat s-au evidenţiat în mod deosebit în muncă, în cadrul instructajului făcut au vorbit lectorilor tov. Ion Apostolatos, secre­tar al Comitetului regional P.M.R.­Galaţi, care a răs­puns de acest curs de pre­gătire din partea biroului comitetului regional de partid, tov. Stelian Topo­­raş, prim-secretar al Co­mitetului raional P.M.R.­­Brăila, şi alţii. Ei au sub­liniat că în anii viitori co­lectiviştii din satele raio­nului Brăila au de înde­plinit sarcini importante în direcţia sporirii pro­ducţiei şi întărirea conti­nuă a gospodăriilor lor. Aceste sarcini de mare însemnătate pentru agri­cultura raionului — s-a a­­rătat lectorilor — pot fi re­zolvate numai prin aplica­rea celor mai înaintate cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Or, în această di­recţie, o mare însemnăta­te are învăţămîntul agro­zootehnic de masă. El tre­buie să fie reorganizat pe baze noi, să înarmeze un număr mare de lucrători de pe ogoare cu cunoş­tinţe profesionale temei­nice, care aplicate în prac­tică să ducă la sporirea producţiei agricole, la în­tărirea gospodăriilor colec­tive, la creşterea rentabili­tăţii gospodăriilor de stat şi S.M.T. Cu cit învăţă­mîntul va fi mai le­gat de viaţă, de sarcinile trasate de partid, de pro­blemele ce se ridică în u­­nitatea respectivă, cu atît eficacitatea lui va fi mai mare, rezultatele mai bune. Iată de ce este necesar ca specialiştii din agricultură, în cadrul cercurilor de învăţămînt pe care le vor conduce, să militeze pentru însuşirea temeinică a cu­noştinţelor agrozootehnice de către fiecare cursant. Un merit al Comitetului raional de partid Brăila şi al consiliului agricol raio­nal constă în grija mani­festată faţă de conţinutul lecţiilor şi al informărilor expuse la cursul şi semi­­nariile cu lectorii. Ele au avut un caracter de lucru, concret, axat pe exemple convingătoare chiar din gospodăriile raionului. Ca urmare, discuţiile şi semi­­nariile purtate pe margi­nea lor s-au soldat cu re­zultate din cele mai bune. Lectorii au scos la iveală metodele înaintate de lu­cru din gospodăriile unde muncesc, au propus valo­rificarea numeroaselor po­sibilităţi existente în di­recţia creşterii suprafeţei de teren arabil, a produc­ţiei agricole etc. Este ne­cesar ca despre concluziile desprinse să se vorbească colectiviştilor în cadrul diferitelor lecţii, astfel ca în funcţie de condiţiile lo­cale ele să fie aplicate în practică în cît mai multe unităţi. In raionul Brăila — s-a subliniat în discuţiile pur­tate — din rîndul celor care au urmat cursurile învăţămîntului agrozooteh­nic în anii trecuţi s-au ri­dicat numeroşi fruntaşi în producţie. Generalizarea experienţei pe care au do­­bîndit-o aceştia în obţine­rea de producţii mari tre­buie să stea, de asemenea, în atenţia lectorilor, să fie popularizată cu prilejul fiecărei lecţii. Participanţii la semi­­narii au studiat, de aseme­nea, Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale şi Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la învăţămîntul agrozootehnic de masă, au ascultat informări cu pri­vire la noutăţi ştiinţifice în agricultură. Un interes deosebit au stîrnit lecţiile predate în cursul celor 3 zile chiar de viitorii lectori. Ele au fost expuse aşa cum ei vor trebui să le predea cursanţilor. Pe marginea lor au avut loc seminarii. Lectorilor li s-au creat în cursul celor 3 zile de pregătire şi posibilitatea să vizioneze filme docu­mentare, să viziteze labo­ratorul Casei agronomului, să se întreţină cu cercetă­tori ştiinţifici. In afară de aceasta, lec­torii au făcut un util schimb de experienţă pri­vind cele mai bune metode de predare, folosirea ma­terialelor ajutătoare, ţine­rea lecţiilor practice astfel ca toţi cursanţii să-şi în­suşească cît mai bine cu­noştinţele agrozootehnice. VICTOR DELEANU coresp. „Scînteii” Sâ pregătim temeinic deschiderea cursurilor agrozootehnice Sosirea noului inginer era aştep­tată cu nerăbdare. El a apărut intr-o zi la secţie, înso­ţit­­ de secretarul organizaţiei de partid din turnă­torie. Era un om tînăr, la treizeci de ani. Tînărul inginer asculta distrat aprecierile în­soţitorului său care îi prezenta pe muncitorii mai vîrstnici ai turnătoriei uzinei mecanice din Cîmpina. în vremea cînd se cuvenea să fie atent, măcar din curiozitate dacă nu din dorinţa de a cunoaşte oamenii cu care avea să lucreze laolaltă, el îşi purta slobod privirile prin hala turnătoriei. Gestul nu scăpă secretarului orga­nizaţiei de partid. „Eu ii prezint oamenii şi el”... Spera să găsească în persoana noului şef de secţie un om dăruit tehnicii, un om apropiat oa­menilor, un colaborator în modelarea deopo­trivă a metalului şi a caracterelor. — Mă scuzaţi, tovarăşe inginer, unde aţi lu­crat înainte ? Faţa alungită şi pală se întoarse spre turnă­torul vârstnic care-i vorbise. — La „Neptun". Mai înainte, am lucrat la „Po­iana“, eram muncitor. — Muncitor, ia te uită ! — spuse cu înţeles , omul vîrstnic şi, apoi cu sinceră bucurie, îi puse mîna pe braţ, adresîndu-se cu mîndrie celor din jur : „Muncitor, a lucrat la „Poiana" ! Noul şef al secţiei îi strînse mîna cu priete­nie. Era parcă altul. Faţa lui radia, căutătura ochilor era acum a unui om plin de simţire, de dragoste. „Uite, aşa îi stă mai bine'' — gândi, cu speranţe, secretarul organizaţiei de partid. ★ La prima şedinţă a biroului organizaţiei de partid se şi auziră proteste. — Ce e cu şeful nostru de secţie, vrea să răstoarne pămîntul ? Organizarea muncii pro­pusă de el, se potriveşte ca ologului cisma. Problema era cunoscută. De cîteva zile nu se discuta decît despre aceasta. Şeful turnătoriei, inginerul Alexandru Bădiceanu, se plimbase o vreme prin secţie, studiase felul de organizare şi într-o bună zi, fără să mai consulte pe cine­va, dădu dispoziţii : „Vă cer, tovarăşi maiştri, să reorganizaţi munca pe echipe mari. Astea mici de-acum nu dau rezultate". Nimic de spus, principiul este bun. Metoda organizării muncii pe echipe mari, de la zece oameni în sus, într-o turnătorie cu producţie de serie, duce la creşterea productivităţii muncii. Dar inginerul Bădiceanu scăpase din vedere că turnătoria uzinei din Cîmpina nu lucrează pro­ducţie de serie mare, ci mai ales comenzi mici şi operative, unde echipele de 5-6 oameni sunt mai potrivite. Ceea ce nemulţumea era felul acesta al ingi­nerului de a lua hotăriri de unul singur în pro­bleme care priveau tot colectivul. Dacă ar fi cerut părerile oamenilor ei, Vasile Bucurică, secretarul organizaţiei de partid şi totodată maistru, i-ar fi sugerat să organizeze experi­mental o singură echipă, pentru a nu stînjeni producţia. Acum era prea tîrziu. Trecuseră aproape zece zile de cînd se lucra după noua organizare şi, în loc de o creştere a productivi­tăţii muncii, se constata o scădere lentă. Inginerul era nervos. Scăpăra, începea şi el să creadă că se pripise. Se gîndea la ce-i spu­seseră Nicolae Irimescu şi Ion Tudorache, mun­citori cu ani îndelungaţi de muncă în turnăto­rie . „Bine ar fi fost, tovarăşe inginer, să fi dis­cutat noi mai înainte problema asta în consfă­tuirea de producţie. Aşa se obişnuieşte. Am mai încercat noi odată cu echipe mari şi n-a mers". Peste cîteva zile, o nouă întîmplare veni să facă dovada că noul şef de secţie continua să nu ia în seamă experienţa altora. Tudor Telegescu, muncitor cu o vechime de 30 de ani în turnătoria uzinei, primise să lucreze tu­buri colectoare pentru rafinării. Era o lucrare nouă. Inginerul găsi cu cale să dea şi aici dispoziţii: „să le turnaţi vertical!" — Eu aş zice să încerc mai întîi orizontal — începu Telegescu. — Am mai turnat ceva asemănător. Tînărul inginer se simți ofensat. Ce-i tot dă povețe omul acesta­­ ? — Să încercăm, să încercăm — adăugă imediat muncitorul, observînd că iasca e gata să se aprindă. Sistemul indicat n-a dat rezultate. — Nu te supăra, tovarășe inginer — spuse prietenos vîrstnicul turnător. — Mai încerc o dată, ştiu eu ce trebuie să fac. Fără să-l mai cheme, muncitorul turnă pie­sele aşa cum îl învăţase un alt inginer, cu experienţă, şi comanda a fost terminată. Fap­tul însă a nemulţumit oamenii. Ei înţelegeau că ştiinţa şi practica trebuie să colaboreze, nu aşa ca prima să dea dispoziţii şi cealaltă să execute orbeşte. Autoritatea şefului secţiei era in primejdie. — înţeleg că ţi-e greu, — îi spuse într-o zi Bucurică, secretarul organizaţiei de partid, trecînd pe la biroul inginerului. Dar, crede-mă, mulţi dintre noi am înţeles buna drumitale in­tenţie în toate. Şeful secţiei recunoscu : — Cu echipele, ştiu, n-a mers. Dacă te re­feri şi la tuburile alea, nu sînt de acord. Pînă la urmă am avut eu dreptate. Bucurică surise. — Telegescu le-a turnat aşa cum știa el. Nu ți-a mai spus, să nu te necăjească. Este greu de spui ce a simţit şeful secţiei au­zind aceasta. Sen­timentele erau po­trivnice. L-a încer­cat mînia, dar a trimis în gind un dram de recunoş­tinţă turnătorului; şi-a simţit mândria rănită dar principialitatea s-a dovedit a fi mai puternică. La urma urmei, ce voia el ? Să mear­gă bine lucrurile. Să fie secţia fruntaşă. Are multe idei în cap şi vrea să le aplice. — Am venit la dumneata ca secretar de partid — reluă Bucurică, văzîndu-i încurcătura. Eu îţi stau alături. Numai că te rog să-mi spui şi mie ce vrei să faci. Dacă ţi-e greu să ceri părerile altora, dacă crezi că asta îţi ştirbeşte cu ceva autoritatea, las-o pe mine. ...Secretarul organizaţiei de partid plecase de mult, dar tînărul inginer continua să stea la masa lui, gînditor. „Poate are dreptate Bucu­rică. Cine ştie, poate aşa suntem­ noi, tinerii , re­peziţi, vrem să facem totul singuri, ne purtăm ca şi cînd am lua lucrurile de la capăt”. In vremea aceasta, dincolo de ferestrele bi­­roului, în atelier, Bucurică se gîndea şi el la Inginer : „Va trebui să organizăm şedinţe de partid deschise, să-l invităm să participe la discuţiile noastre. E tînăr, cu iniţiativă, dar mai are de învăţat şi de la ceilalţi". Inginerul Alexandru Bădiceanu a fost invitat la două sau trei adunări de partid deschise în care s-au discutat problemele producţiei. Ati­tudinea sinceră, dreaptă a membrilor de partid, folosirea curajoasă a criticii şi autocriticii l-au impresionat. In cadrul acestei atmosfere tovă­răşeşti, de lucr­u, i-a fost mai uşor să-şi recu­noască slăbiciunile. Da, privise oamenii cam de sus, nu avusese suficientă încredere în ei. Cei din secţie se bucurau de această reve­nire. Şi, în loc să scadă, aşa cum crezuse In­ginerul, respectul oamenilor pentru el crescu. Intr-una din zile, şeful secţiei veni la organi­zaţia de partid. — Vreau să îmbunătăţesc tehnologia de for­mare şi turnare la ventile ; am cîteva idei în legătură cu reducerea preţului de post. Secretarul îl ascultă cu plăcere. — Să consultăm şi oamenii. Ai să vezi dum­neata cum te vor sprijini. Iţi va fi mai uşor. Au trecut de atunci citeva luni. Fireşte, lucru­rile au intrat pe un făgaş bun. Secretarul comi­tetului de partid al uzinei, tovarăşul Ion Cer­­nica, spunea deunăzi că secţia turnătorie mer­ge acum bine. Ea îşi realizează planul ritmic şi la toţi indicii. Şi dacă-l întrebi azi pe ingi­nerul Bădiceanu care anume este secretul, îţi arată un caiet pe care o poartă la el. Este caietul cu propunerile muncitorilor. Izvorul ex­perienţei colective. ŞT. ZIDARIŢA Îi pi ofu­l cu propuneri S­C­I­N­T­E­I­A DEŞI SCRISORILE N-AU FOST PUBLICATE Livrări în termen Constructorii de pe Şantierul 3 oraş Oneşti — ne scria nu demult cores­pondentul voluntar Alexandru Guta — se străduiesc să scurteze terme­nele de dare în folosinţă a locuinţe­lor. Ei întimpină însă şi unele greu­tăţi : materialele de care au nevoie — ciment, vopsea, geamuri ş.a. sosesc cu mari întîrzieri pe şantier... Scrisoarea a fost trimisă spre re­zolvare Ministerului Industriei Petro­lului şi Chimiei. In răspunsul primit din partea direcţiei generale de re­­sort, se arată că, intr-adevăr, Şantie­rul 3 oraş Oneşti a primit cu întir­­ziere o serie de materiale livrate de Fabrica de ciment Bicaz, Uzinele de ţevi „Republica” din Capitală, Fa­brica de geamuri Tirnăveni ş.a. în urma intervenţiilor făcute la forurile tutelare ale acestor întreprinderi s-au luat măsuri ca materialele să fie li­vrate la termenele prevăzute în con­tracte. Totodată s-au luat măsuri pen­tru mai buna organizare a muncii şi folosirea judicioasă a materialelor pe şantierul 3 oraş Oneşti. Nu i-au mai acordat încrederea „Gospodăria noastră colectivă s-a dezvoltat mult in ultimii ani — ne scria acum cîtva timp un colectivist din comuna Cindeşti, raionul Focşani. Am obţinut venituri importante în urma dezvoltării sectorului zootehnic, a pomiculturii şi viticulturii. Gospodă­ria avea posibilităţi să obţină rezul­tate şi mai bune. Dar preşedintele Cîrjan Constantin, a abuzat de încre­derea pe care i-au acordat-o colecti­viştii, n-a ţinut seama de părerea membrilor consiliului, de sfaturile in­ginerului agronom, a încălcat in re­petate rînduri prevederile statutului G.A.C. Scrisoarea a fost trimisă Comitetu­lui raional de partid Focşani. In răs­punsul adresat redacţiei se arată că „faptele relatate în scrisoare cores­pund realităţii. Cîrjan Constantin a fost pus in discuţia adunării generale a gospodăriei colective, care nu i-a mai acordat încrederea şi l-a înlocuit din funcţia de preşedinte”. Calitatea scaunelor s-a îmbunătăţit Un corespondent voluntar ne-a se­sizat că la secţia de mobilă a între­prinderii raionale de industrie locală — Caransebeş nu se acordă atenţia cuvenită calităţii scaunelor. Scrisoarea a fost trimisă spre re­zolvare Consiliului local al sindicate­lor — Caransebeş. In urma cercetări­lor întreprinse la faţa locului — se arată în răspunsul trimis ziarului — s-a constatat că sesizarea a fost justă. Conducerea întreprinderii a analizat cauzele lipsurilor semnalate, a luat măsurile necesare pentru respectarea procesului tehnologic, a ciclului de fabricaţie a scaunelor şi se îngrijeşte acum îndeaproape de aprovizionarea secţiei cu materialele necesare. Co­mitetul sindicatului, de asemenea, va acorda mai multă atenţie consfătuiri­lor de producţie pentru a scoate la iveală şi alte posibilităţi de îmbună­tăţire a calităţii produselor. In ultimul timp, datorită acestor măsuri, cali­tatea scaunelor s-a îmbunătăţit. Pentru bolnavii din oraşul Victoria „In oraşul Victoria — ne informa cititorul S. Ciobanu — funcţionează o policlinică modernă cu mai multe ca­binete de specialitate. Bolnavii de ochi insă trebuie să meargă pentru consultaţii şi tratament tocmai pînă la Făgăraş sau Sibiu. Nu s-ar putea oare ca ei să fie consultaţi şi trataţi la policlinica noastră ?” In legătură cu aceasta, Sfatul popu­lar al regiunii Braşov ne face cunos­cut că un medic oftalmolog de la po­liclinica din Făgăraş va acorda la policlinica din oraşul Victoria, în zi­lele stabilite, asistenţă medicală bol­navilor de ochi. Rezervele de reducere a preţului de cost mai bine valorificate (Urmare din pag. I-a) productivităţii muncii au fost luate în întreprinderi măsuri multilatera­le. S-au efectuat lucrări de mică mecanizare. Prin montarea unei benzi transportoare la fabrica „8 Mai“ din Mediaş, productivitatea muncii a crescut la secţia de încăl­ţăminte cu 8 la sută. Mari rezerve interne de creştere a productivităţii muncii au rămas însă nevalorificate pentru că în unele întreprinderi mica mecanizare a fost introdusă în mod necorespun­zător. Unele lucrări ca, de pildă, con­fecţionarea uscătoarelor la secţia tras, tălpuit şi finisat din cadrul în­treprinderii „Străduinţa” din Iţcani, modernizarea a 3 maşini plane de copiat la întreprinderea „Libertatea” din Arad, etc., nici n-au fost începu­te măcar. Fabricile de pielărie şi în­călţăminte, direcţia generală tute­lară ca şi direcţia tehnică din mi­nister vor trebui să analizeze aceas­tă situaţie şi să ia măsuri serioase pentru realizarea lucrărilor de mică mecanizare planificate. Odată cu a­­ceasta, trebuie perseverat mai mult şi în ce priveşte aplicarea unor mă­suri tehnico-organizatorice, astfel în­­cît maşinile, utilajele şi timpul de lu­cru să fie folosite din plin. De altfel, încă de pe acum, cînd se fac pregă­tiri pentru producţia anului viitor, e nevoie ca în fiecare fabrică să se prevadă măsuri concrete, eficiente pentru creşterea productivităţii muncii. Introducerea tehnologiei avansate se dovedeşte şi în întreprinderile de pielărie, încălţăminte şi cauciuc o cale importantă de sporire a produc­tivităţii muncii şi de reducere a pre­ţului de cost. Printre noile procese tehnologice care au contribuit la spo­rirea productivităţii muncii şi redu­cerea preţului de cost amintim pro­cedeul de întindere şi uscare a piei­lor de box cu faţă naturală pe plăci de sticlă, care în acest an a fost ex­tins la fabricile „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, „8 Mai“ din Mediaş şi alte întreprinderi. La Uzinele de pie­lărie şi încălţăminte din Cluj a fost introdus în fabricaţie procesul teh­nologic de prelucrare a boxului cru­­pon din piei de peste 30 kg. Au fost obţinute, de asemenea, rezultate pozi­tive prin extinderea sistemelor de confecţie tubular, vulcanizat şi lipit, care permite obţinerea unor produse de bună calitate, odată cu reducerea consumurilor specifice. Marea majoritate a colectivelor din întreprinderile de pielărie, încălţăminte şi cauciuc s-a pre­ocupat îndeaproape de promova­rea noului în producţie, de introdu­cerea noilor procese tehnologice. To­tuşi, în acest domeniu mai sunt foarte multe de făcut. Sunt procedee teh­nologice noi care nu au fost extinse pe măsura posibilităţilor, cum ar fi realizarea pieilor cu faţa corectată (kona) la piei de porc. De asemenea, experimentarea unor noi procese tehnologice durează mult şi în unele întreprinderi nu se depune destulă stăruinţă pentru introducerea şi extinderea lor în producţie. De multă vreme se experimentează sistemele de tăbăcit cromianin şi cromsintan fără ca specialiştii să se pronunţe care din ele dau rezultate mai bune. Socotim că problema introducerii şi mai ales a extinderii tehnologiei mo­derne trebuie să preocupe în mai mare măsură decît pînă acum direc­ţia generală tutelară. Precum se ştie, reducerea preţu­lui de cost, realizarea de economii peste plan se hotărăsc în primul rînd în producţie, în secţiile şi sec­toarele unde se utilizează materia primă şi materiale. Dar este tot atît de adevărat că nivelul preţului de cost este determinat şi de felul în care este gospodărită întreaga între­prindere. In acest an, fabricile din acest sector industrial au fost mai bine gospodărite, fapt ce s-a reflec­tat şi în reducerea cheltuielilor ne­­economicoase. Aceste cheltuieli au fost reduse în 9 luni ale anului, pe întregul sector, cu peste 600 000 lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Printre întreprinderile care au obţinut rezultate bune în acest domeniu se numără fabricile „Dîm­boviţa“ şi „Flacăra Roşie“ din Capi­tală. Realizările pe întregul sector puteau fi însă mult mai bune dacă unele întreprinderi ca „Tăbăcăria Bucovăţ“, „Vidra“ din Orăştie şi al­tele n-ar fi depăşit cheltuielile la acest capitol faţă de anul trecut. Problema care se pune este ca în toate verigile întreprinderilor — adi­că atît în producţie, cît şi în gospo­dărire — să se introducă un regim se­ver de economii, o evidenţă riguroa­să a fondurilor materiale şi băneşti cheltuite astfel ca preţul de cost să fie redus continuu. Ministerul nos­tru îşi propune să sprijine efectiv conducerile de întreprinderi în o­­rientarea iniţiativei şi spiritului gos­podăresc al muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor spre scoaterea la iveală a noi rezerve interne de re­ducere a preţului de cost, existente în fiecare secţie sau loc de muncă. A mai rămas puţin timp pînă la sfîrşitul anului. Să facem totul ca fiecare fabrică să se prezinte la în­cheierea anului cu planul realizat la toţi indicii, să ne pregătim temeinic pentru a obţine în anul ce vine noi succese în realizarea unei producţii sporite, de bună calitate şi la un Pr­eţ de cost cât mai redus. „Săptămîna economiei" (23-30 noiembrie) La sediul central al Casei de economii şi consemnaţiuni C.E.C. din Capitală a a­­vut loc o conferinţă de presă organizată cu prilejul deschiderii „Săptăminii eco­nomiei“ (23—30 noiembrie). Din informarea făcută cu acest prilej reprezentanţilor presei de către prof. Mir­­cea Popovici, preşedintele Casei de eco­nomii şi consemnaţiuni, rezultă că in pre­zent in tara noastră revine în medie un libret C.E.C. la trei locuitori, iar în Ca­pitală şi în regiunile Braşov şi Dobro­­gea, din doi locuitori, unul este depu­nător la C.E.C. Nr. 5699 In Editura politică a apărut: DIALECTICA MARXISTA ŞI ŞTIINŢELE MODERNE OP. VOL. III 392 pag. 8,55 lei Volumul cuprinde o culegere de studii şi articole pe probleme de astronomie, teoria relativi­tăţii, mecanica cuantică, ciberne­tică, genetică şi psihologie, tra­duceri din diferite limbi, care iniţial au fost publicate în revis­tele „Voprosî filosofii", „La Pen­sie“, „Deutsche Zeitschrift für Philosophie“, „Uspehi fiziceskih nauk“, sau reprezintă extrase din lucrări mai mari ale unor oa­meni de ştiinţă. Lucrarea se adresează oameni­lor de ştiinţă, cercetătorilor, pro­fesorilor şi studenţilor, celor ce studiază materialismul dialectic şi ştiinţele naturii. LISTA DE ClŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZĂ DIN 31 OCTOMBRIE 1962 _ Oblig. Valoarea clştigătoare cîştigurilor xuW­­o--------------------------------------------------­I.S'“ Seria Nr. Parţială Totală Z u_____________________ • La tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de persoane ADAS din 31 octombrie 1962, au ieșit următoarele opt combinații de litere : 1) J.Z.A. : 2) N.G.M. : 3) O.B.R. i 4) P.R.N. ! 5) G.V.W. ! 6) L.X.R. : 7) E.N.W. i 8) U.N.M. 1 39102 12 75.000 75.000 1 50113 27 50.000 60.000 1 21631 31 25.000 25.000 1 38679 39 16.000 10.000 1 03408 09 5-000 1 10842 06 5.000 1 13264 28 5.000 1 19076 27 5.000 1 28833 12 5.000 1 40183 14 5.000 1 44098 41 5.000 1 45800 14 5.000 40.000 Termi­nația __seriei 60 054 17 2.000 60 377 46 2.000 60 409 22 2.000 360.000 600 37 31 800 600 91 18 800 600 _____96 16______800 1.440.000 1.992 TOTAL I_______________2-00°-«rc Unde­va stă casiera? Un nou magazin alimentar a fost terminat încă din prima jumătate a lunii septembrie in cartierul Pajura din Capitală. Dar magazinul stă închis. Cercetind cauzele, am aflat că cei in drept n-au putut soluționa problema, unde să fie amplasată casa. Constructorul dă vina pe proiectant. Beneficiarul (O.C.L. „Alimentara“ din raionul Grivița Roșie) dovedește că proiectul n-a fost respectat. Comisia de recepționare s-a întilnit la fața lo­cului de patru ori. Dar fără rezultat. Nu s-a putut ajunge la o înțelegere cu privire la locul casierei, deși toată „problema'' putea fi soluţionată in cîteva ore de doi muncitori In­stalatori. Cît timp se va mai pierde cu ase­menea discuţii sterile — pentru care organele comerciale ale sfatului popu­lar raional nu se simt cu nimic răs­punzătoare — nesocotindu-se intere­sele populaţiei din cartier. (Pe baza sesizării corespondentelor volun­tare Victoria Chiruliţă şi Aneta Nichitin). (Foto : M. Cioc) IHF/CTIRJE * (gârocsQuoa •‘Te/ewz/we »'Radio TEATRE : Teatrul de operă şi balet al R. p. Române : Cavaleria Rusticană și Paiaţe — (orele 19,30); Teatrul de stat de operetă : Lysistrata — (orele 19,30); Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : Regele Lear — (orele 19,30). (Sala Studio) : Bolnavul închipuit — (orele 19,30); Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) : Steaua polară — (orele 19,30). (Sala Studio) : Bucătăreasa — (orele 20); Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (bd. Schitu Măgureanu­­) : Cum vă place — (orele 19,30); Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Băiat bun dar... cu lipsuri — (orele 19,30); Teatrul pentru tineret şi copii (Sala pentru ti­neret) : Prima întîlnire — (orele 20). (Sala pentru copii) ; Salut voios — (orele 18); Teatrul evreiesc de stat : Soacra şi nora — (orele 20); Reportaj pe gheaţă dat de ansamblul de patinaj artistic din R. S. Cehoslovacă, la Patinoarul artifi­cial „23 August“ — (orele 19.30); Teatrul satiric muzical „C. Tănase“ (Sala Sa­voy): Vorba revistei — (orele 20); Teatrul Țăndărică (Sala Academiei) ; Cartea cu Apolodor — (orele 16). CINEMATOGRAFE : Celebrul 792 , Re­publica (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Bucureşti (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Gh Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21), O. Coşbuc (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Flăcări şi flori : Magheru (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), I. C. Frimu (9; 11; 13; 15; 17; 19,15; 21,15), Mioriţa (10; 12,15; 16; 18,30; 21), Lu­ceafărul (16; 18;15; 20,30). 10.000 de scri­sori : Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21). Centrul înaintaș a murit in zori : ru­lează la cinematografele V. Alecsandri (15; 17; 19; 21), 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19; 21), Flacăra (10,30; 16; 18;15; 20,30). Sub ploaia atomică : Alex. Sahla (18,15; 20,30), 23 August (16,30; 18,45; 21). La 30 de ani: Arta (16 ; 18,15 ; 20,30), Volga (10 , 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30), 16 Februarie (16 ; 18, 20). Apartamentul — cinemascop : Lumina (rulează In continuare de la orele 9,30 pină la orele 14; după-amiază 16,15; 18,45; 21). Cînd comedia era rege— Vîrsta de aur a comediei : Central (10; 13; 16; 19,15). Copilul şi oraşul — Funtili şi castraveţii : 13 Septembrie (10, 12). Planeta furtunilor : 13 Septembrie (16,30; 18,30; 20,30). Pe cărările junglei — Noi la festival . Timpuri noi (rulează in con­tinuare de la orele 10 pînă la orele 21). Omul amfibie : rulează la cinematograful Maxim Gorki (16; 18,15; 20,30). Bandiţii din Orgosolo : înfrăţirea între popoare (16; 18,15; 20,30), 23 August (10; 12; 14), Donca Simo (15; 17; 19, 21), Libertăţii (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30). Perle negre : Cul­tural (10,30; 16; 18,15; 20,30). M-am sătu­rat de căsnicie : Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 10 pînă la 21). Vals pentru un milion : 8 Martie (15,30; 18; 20,30), Moşilor (16; 18,15; 20,30). O via­ţă : Gri­viţa (10; 12; 14; 16,15; 13,30; 20,45). Drumuri despărţite : C-tin David (15,30; 18 ; 20,30). Nouă zile dintr-un an : Tine­retului (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), V. Roaită (10,15; 12,30; 16; 18,15; 20,30). Acord final : Unirea (16; 18;15; 20,30). Învierea — ambele serii: Alex. Sahla (10,30; 14,15). Dragostea şi pilotul secund : T. Vladi­mirescu (15,30; 18; 20,30). Umbre albe : Munca (15; 17; 19, 21), Casa de la răs­cruce : Popular (16; 18;15; 20,30), Flo­reasca (16; 18,30; 21). Absenţă îndelun­gată — cinemascop : M. Eminescu (15; 17; 19, 21). Omul cu două feţe rulează la cinematograful Iile Pintilie (16; 18,15; 20,30) . Vîntul sudului : 8 Mai (15,30; 18; 20.30) . Scrisoare de la o necunoscută : G. Bacovia (11,30; 15; 17; 19; 21). Laza­­rillo de Tormes : Olga Bancic (15.30; 18; 20.30) , B. Delavrancea (16; 18; 20). Re­portaj cu ştreangul de gît : Drumul serii (16; 18; 20). Tintin şi misterul „Linei de aur“ : 30 Decembrie (10; 15; 17; 19; 21). 713 cere aterizarea : Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). TELEVIZIUNE. Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Pentru copil : „Toamna In pictură“. 19,40 — Filmul „Cum să ne mobilăm locuinţa“. 20,00 — Transmisiune de la Teatrul pentru ti­neret şi copil : „Prima Întîlnire“, de Ta­tiana Sîtina. In Încheiere : Poşta televi­ziunii, ultimele ştiri. RADIO, Joi 1 noiembrie • Emisiunea : „Vreau să ştiu“ — ora 9,00 — I ; • Con­cert de muzică uşoară — ora 9,25 — I ; • Fragmente din opera „Fata cu ga­roafe" de Gheorghe Dumitrescu — ora 10.00 — II# Lenin In creaţia compozi­torilor lovietici şi romlni — ora 11,05 — I ; • Muzică populară românească — ora 12,00 — I; • Muzică din opere cerută de ascultători — ora 12,15 — I ; • Mu­zică de cameră — ora 12,35 — I ; • Con­cert de muzică uşoară — ora 12,45 — II ; • Săptămâna muzicii sovietice — ora 14,1o — II ; • „Programe muzicale al­cătuite de ascultători“ — ora 14,30 — II ; • Din muzica popoarelor sovietice — ora 15,00 — I ; • Arii și duete din o­­perete — ora 15,30 — II ; • Din muzica popoarelor — ora 16,30 — II ; * Ciclul „George Enescu“ compozitor — sonata nr. 3 pentru pian în Re major — ora 17,00 — II ; • Sfatul medicului — ora 17,30 — II ; * Jurnal de întrecere — ora 19,00 — I ; • Program muzical pen­tru fruntaşi în producţie din industrie — ora 19,15 — I ; • Tinereţea ne e dra­gă — ora 19,30 — II ; • Transmisiune din studioul de concerte a concertului orchestrei de studio a Radioteleviziunii — ora 19,30 — I ; • „Săptămîna muzicii sovietice“ (muzică simfonică) — ora 22,30 — II ; « Muzică din operele lui Richard Strauss — ora 23,10 — II. CUM E VREMEA Ieri în ţară , vremea a fost umedă, cu cerul mai mult acoperit, în cea mai mare parte a ţării şi schimbător în sud­­est. In cursul dimineţii au căzut ploi izolate, mai ales în sudul ţării. Tem­peratura aerului la orele 14 înre­gistra valori cuprinse între 24 de grade la Călăraşi şi 9 grade la Suceava, Cot­nari şi Avrămeni. Dimineaţa s-a produs ceaţă locală. In Bucureşti , vremea a fost în general umedă, cu cerul mai mult acoperit în cursul dimineţii şi schimbător după-amiază. Temperatura maximă a fost de 19 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie. In ţară , vreme umedă şi relativ rece, cu cerul mai mult aco­perit la început, apoi variabil. Vor că­dea ploi măi frecvente In sudul şi ves­tul ţării. VInt potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura In scădere. Mi­nimele vor fi cuprinse între minus 4 grade şi plus 6 grade, iar maximele în­tre 5 şi 15 grade. In Bucureşti­­ vreme umedă şi relativ rece, cu cerul mai mult acoperit la început, apoi variabil. Va ploua slab. Sint potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura in scădere.

Next