Scînteia, noiembrie 1962 (Anul 31, nr. 5699-5728)

1962-11-01 / nr. 5699

Nr. 501­9 Muncitori din cadrul întreprinderii forestiere Iacobeni, regiunea Su­ceava, cu plutele pe râuri de munte. Concertul formaţiei italiene de muzică preclasică „I. Menestrelii“ la Ateneul R. P. Romíné După concertele susţinute la Cluj şi Arad, formaţia italiană de muzi­că preclasică „I. Menestrelii“, care se află pentru a doua oară în tur­neu în ţara noastră, a prezentat miercuri seara la Ateneul R. P. Ro­míno, primul concert pentru publi­cul din Capitală. Programul a cuprins în prima parte lucrări ale unor compozitori din secolele XVI şi XVII, iar în par­tea a doua madrigale, canţonete, so­nete şi alte piese ale compozitorului italian Claudio Monteverdi. Formaţia de muzică preclasică „I. Menestrelii“ este alcătuită din so­pranele Liliana Rossi şi Angelica Tuccari şi artiştii instrumentişti Leonardo Boari, Ugo Neri, Arnaldo Colapietro, Constantino Gualdi şi Umberto Spiga. Concertul a fost aplaudat cu căl­dură de public. (Agerpres) Instalaţie pentru televizarea intervenţiilor chirurgicale La Institutul medico­­farmaceutic din Timişoara a fost montată o instala­ţie pentru televizarea in­tervenţiilor chirurgicale. In ultimii ani, institu­tele de învăţământ din centrul universitar­­Timi­şoara au fost dotate cu numeroase instalaţii şi Utilaje moderne necesare desfăşurării in bune con­diţii a procesului de învă­­ţămînt, în cadrul Institu­tului politehnic au luat fiinţă noi laboratoare, iar cele vechi au fost reuti­late. Funcţionează aici şi un laborator de izotopi ra­dioactivi. Universitatea ti­mişoreană a primit în fo­losinţă şi aparate de ob­servaţii astronomice şi un modern laborator fotogra­fic. (Agerpres) AZI LA MADRID Spania — R. P. Romînâ la fotbal MADRID 31 (prin telefon). — In ajunul primei zile de noiembrie Madridul, scăldat de un soare cu care sintem­ obişnuiţi in luna mai la Bucureşti, se pregăteşte pentru un mare eveniment sportiv: me­ciul de fotbal Spania — Rominia, din cadrul „Cupei Europei" inter­­ţări. Ziarele consacră coloane În­tregi acestei întreceri sportive. Am putut aprecia in repetate rînduri de la sosirea echipei noas­tre aici, interesul pe care ea îl stîrneşte. Pretutindeni unde s-au aliat, fotbaliştii romîni au fost în­conjuraţi de numeroşi madrideni, curioşi să afle noi date în legătu­ră cu sportul nostru, cu perfor­manţele obţinute de jucători. A­­ceasta mai ales pentru că obsta­colul limbii n-a prea intervenit. Sosind luni seara la Madrid, sportivii noştri au profitat de ră­gazul ce le-a rămas pînă la meci pentru a-şi desăvîrşi pregătirea. Marţi, ei au făcut două antrena­mente, (unul dimineaţa, altul după­­masă), avînd posibilitatea să vadă la lucru şi pe jucătorii Realului, dar mai ales pe adversarii lor de mîine. Aceştia sunt în majoritate tineri, deoarece José Vilallonga, noul selecţioner, a hotărît să re­nunţe la jucătorii celebri, dar prea înaintaţi in vîrstă, convins fiind că o echipă tînără va da rezultate mai bune. Ţinînd seama de expe­rienţa lui Vilallonga şi de faptul că a păstrat pentru jocul de mîine pe Gento, Pachin, pe portarul Vi­cente, pe remarcabilii Collar şi Adellardo, reprezentativa ţării noastre va avea în faţă un adver­­sar dificil. Va fi un joc de mare luptă, în care sportivii noştri vor trebui să depună eforturi deose­bit de mari, să dea dovadă de maturitate şi calm. Numeroasele telegrame trimise din tară in acest depărtat colţ de Europă arată că cei de acasă aşteaptă un rezultat cit mai bun. Iată formaţiile anunţate: R. P. Romînă : Sfetcu — Georgescu, Nunweiler III, Macri — Petru E­­mil, Koska — Ivansuc, Ozon, Voi­­nea,­­ Popescu, Ghergheli. Spa­nia : Vicente, Pachin, Rodriguez, Calîeja, Gloria, Pacuito, Collar, A- dellardo, Veloso, Guillot, Gento. Meciul va începe la ora 16,30 (ora locală, ora 18,30 la Bucureşti) şi va fi arbitrat de Kevin Howley (Anglia). T. VORNICU In câteva rînduri După consumarea a 10 runde, în cam­pionatul feminin de şah, care se des­făşoară la Braşov, continuă să conducă Margareta Perevoznic cu 8,5 puncte, ur­mată de Alexandra Nicolau 7,5 puncte şi o partidă întreruptă, Tereza Urzică 6,5 puncte, Margareta Teodorescu 5,5 puncte şi o partidă întreruptă. ★ Polonezul Benedict Gugala a stabi­lit un nou record al ţării sale în proba de 30 km, parcurgind această dis­tanţă în timpul de lh 46’12”. La 25 km, Gugala a fost cronometrat cu timpul de lh 27’25”. într-un alt concurs atletic, Janus Sidlo a obţinut la aruncarea su­liței rezultatul de 80,70 m. Campionatul suedez de fotbal pe anul 1962 a fost cîștigat de echipa Norrkoeping cu 32 de puncte, din 44 po­sibile. Pe locurile următoare s-au clasat, in ordine, Djurgaarden — 30 puncte, Göteborg, Norgryte, Helsingborg cu cîte 24 puncte. Anul viitor Norrkoeping va reprezenta Suedia în „Cupa campionilor europeni”. A apărut revista „Probleme economice“ nr- 10-1962 Numărul de pe luna octombrie 1962, al revistei „Probleme econo­mice“ cuprinde următoarele articole : „La a 45-a aniversare a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie" — editorial; „Despre dezvoltarea rela­ţiilor de producţie socialiste în etapa desăvîrşirii construcţiei socialismu­lui“ de GH. P. APOSTOL ; „Aspecte ale distribuirii şi redistribuirii ve­nitului naţional“ de SIMION ŢAI­­GAR; „Eficacitatea economică a cercetărilor tehnico-ştiinţifice“ de ALEXANDRU IVANCENCO ; „Per­manentizarea brigăzilor de tractoare — condiţie importantă a îmbunătă­ţirii colaborării în producţie dintre S.M.T. şi G.A.C.“ de GR. VILCEA­­NU ; „Premisele victoriei socialismu­lui în întrecerea economică cu ca­pitalismul" de I. ANGHEL ; „Şerban Voinea — apologet al imperialismu­lui" de M. IOANID. La rubrica „Din planul de activi­tate ştiinţifică al Institutului de cer­cetări economice" este publicat arti­colul : „Creşterea productivităţii muncii în comerţul de stat — cale importantă de reducere a cheltuieli­lor de circulaţie" de M. STANESCU. Revista mai publică însemnările : „Din experienţa gospodăriilor colec­tive pe calea dezvoltării multilate­rale“ de GH. ANGHEL; „Stabilirea gradului de dezvoltare a G.A.C. prin folosirea indicatorilor economici la 100 ha teren“ de P. MAGAZIN (Iaşi) ; „Dezvoltarea economică a Indoneziei" de AL. PUIU ; „Cu pri­vire la dezvoltarea economică a In­diei“ de S. SAVA. Numărul de faţă cuprinde şi ma­teriale de critică şi bibliografie: „Un manual util pentru viitoarele cadre din agricultură“ de E. JIANU ; „Ajutor şi „ajutor“ de G. MARIN, precum şi scrisori către redacţie din partea Trusturilor regionale de cons­trucţii — Ploieşti, Braşov, Iaşi şi Galaţi ;­­Combinatului siderurgic Re­şiţa, întreprinderii „Trainica”-Pu­­cioasa, Fabricii de confecţii „Flacă­ra” din Cluj. Primirea sfânşirii lui Austriei Ilie către prim­ vicepreşedintele Consiliuluii de Miniştri al R.P. Romíné, Gih­ort Ilie Apostol Prim vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Gheorghe Apostol, a primit miercuri în audienţă de prezentare pe trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei la Bucu­reşti, dr. Papi Wetzler. (Agerpres) Scrisoare de mulţumire Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Româ­ne, Ştefan Voitec, a primit o scri­soare de mulţumire din partea pre­şedintelui Adunării de Stat a Re­publicii Populare Ungare, Rónai Sándor, pentru felicitările trimise cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață. Sosirea din R. P. Ungară a delegaţiei de activişti ai P.M.R. Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Român con­dusă de tovarăşul Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.M.R., prim se­cretar al Comitetului regional Ba­cău al P.M.R., care a fost în R. P. Ungară într-un schimb de expe­rienţă. La sosire pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de membri ai C.C. al P.M.R., de acti­vişti de partid. A fost de faţă Jenő Kuti, amba­sadorul R. P. Ungare în R. P. Ro­­mînă, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Încheierea lucrărilor simpozionului „Hepatita cronică consecutivă hepatitei epidemice" Miercuri seara s-au încheiat, în aula Academiei R. P. Române, lu­crările simpozionului „Hepatita cro­nică consecutivă hepatitei epide­mice". La simpozion, care s-a desfășurat timp de 3 zile, au fost prezentate 6 rapoarte şi 80 de comunicări privind aspecte variate ale hepatitei cronice, profilaxia şi tratamentul bolii. Simpozionul a făcut bilanţul cer­cetărilor şi rezultatelor obţinute pînă acum în acest domeniu şi a relevat problemele ce trebuie ur­mărite în viitor. (Agerpres) „Cupa oraşului Bucureşti" O frumoasă competiţie pentru şcolari Zeci de mii de elevi şi eleve din Capitală participă la o largă com­petiţie sportivă — „Cupa oraşului Bucureşti". In programul acestei frumoase întreceri a şcolarilor figu­rează probe de atletism, gimnastică, şah şi tenis de masă. Pînă acum s-au desfăşurat întrecerile de atle­tism ale fazei pe şcoală şi au fost selecţionate echipele reprezenta­tive. Sîmbătă după-amiază pe sta­dionul Tineretului va avea loc fi­nala pe Capitală pentru cucerirea trofeului la atletism. In continuare, şcolarii bucureşteni vor fi din nou reuniţi în competiţii de gimnastică, şah şi tenis de masă, ale căror fi­nale se vor disputa în luna decem­brie. S­C έN T­O­I­A rmv. prieteniei MINO-SOVIETI Numeroase manifestări in întreaga ţară In cadrul Lunii prieteniei romîno­­sovietice continuă să se desfăşoare în toate oraşele şi satele ţării nu­meroase manifestări cultural-artis­­tice. în sala Institutului de studii ro­­mîno-sovietic din CAPITALĂ a a­­vut loc simpozionul „Din istoria relaţiilor romîno-ruse şi romîno-so­­vietice", iar în aula Facultăţii de ştiinţe juridice simpozionul „Reali­zări şi perspective ale economiei sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului". In prezenţa unui numeros public au luat cuvîntul oa­meni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice din învăţămîntul superior. Un alt simpozion cu tema „Am vi­zitat Uniunea Sovietică în al 4-lea an al septenalului" s-a ţinut la clubul I.S.B. * „Moscova — impor­tant centru economic, politic şi cul­tural al Uniunii Sovietice" s-a inti­tulat conferinţa prezentată la Casa de cultură a tineretului „23 August”. Tot în Capitală au mai avut loc conferinţe pe temele „Trăsăturile morale ale tineretului sovietic", „Actualitatea literară sovietică” şi „Noi realizări ale cinematografiei sovietice". Solişti ai Teatrului de Operă şi Balet şi actori ai Teatru­lui Naţional „I. L. Caragiale” au susţinut la Casa prieteniei romîno­­sovietice un recital artistic „A. S. Puşkin".­­ In REGIUNEA BUCUREŞTI, la conferinţa intitulată „Construirea bazei tehnico-materiale a comunis­mului în U.R.S.S.", ţinută la depoul Feteşti, au asistat peste 300 de mun­citori ceferişti. De asemenea nu­meroase femei din oraşul Urziceni au luat parte la conferinţa „Fe­meia sovietică, luptătoare activă pentru pace şi comunism". O seară consacrată prieteniei ro­­mîno-sovietice a avut loc şi la BRAŞOV. Şcoala populară de artă din CLUJ a susţinut la Casa prieteniei romî­­no-sovietice un medalion literar. Un mare număr de cadre medicale de la policlinica nr. 2 din acelaşi oraş au luat parte la conferinţa in­titulată „Contribuţia cercetătorilor sovietici în grefa experimentală". Pînă acum în REGIUNEA SU­CEAVA au avut loc, în cadrul Lu­nii prieteniei romîno-sovietice, 72 de seri literare, recenzii, prezentări de cărţi ale scriitorilor ruşi şi sovie­tici la care au participat aproape 12 000 de oameni ai muncii. •­ Posturile noastre de radio difu­zează între 1 şi 7 noiembrie „SAP­­TǍMINA MUZICII SOVIETICE". Emisiunile săptămînii din anul a­­cesta vor cuprinde noi înregistrări din domeniul muzicii corale, al celei de masă şi uşoare, primite din partea Radioteleviziunii sovietice, precum şi o serie de lucrări simfo­nice şi vocal-simfonice în primă audiţie. (Agerpres) In fiecare an în Uniunea Sovietică intră în funcţiune noi giganţi ai siderurgiei. Numai în ultimii patru ani au început să producă fontă aproape 20 de furnale de înalta productivitate, dintre care patru sunt cele mai mari din lume. Anul acesta au mai intrat în funcţiune alţi giganţi ai siderurgiei la Tuia, Lipeţk, Krivoi Rog, Cerepoveţk. Noile agregate, înzestrate cu tehnica cea mai modernă, sunt complet meca­nizate şi automatizate. In fotografie : Noul furnal de la Krivoi Rog. O convorbire în orăşelul cosmonauţilor Construcţii ale erei cosmice nu sunt numai grinzile îmbinate cu măiestrie ale rachetodromurilor şi clădirile uzi­nelor în care se întruchipează în metal ideile creatorilor de nave-satelit.­ Ca­sele luminoase, laboratoarele şi tere­nurile de sport ale orăşelului cosmo­nauţilor sunt şi ele de o vîrstă cu pri­mele zboruri temerare în spaţiile Uni­versului. Aici se pregătesc de cîţiva ani pentru raidurile lor fără precedent cosmonauţii sovietici — pionierii tra­seelor printre stele. — În fiecare dimineaţă, autobuzul nostru îi transportă aici, la lucru — re­latează interlocutorul meu, medicul Evghenii Anatolievici, care, după cum afirmă el, s-a specializat în ultimii ani în munca de conducere şi administra­tivă devenind conducătorul grupu­lui de cosmonauţi sovietici. Ce-i drept, există şi excepţii : de pildă, bă­ieţii pleacă undeva, pe un aerodrom îndepărtat, pentru a se antrena în lan­sările cu paraşuta sau îşi petrec con­cediul într-un sanatoriu din sudul ţă­rii, pe litoral. Fiecare dintre ei are dreptul la un concediu de o lună şi ju­mătate pe an... — Vi se pare, poate, neobişnuit un concediu de 45 de zile — continuă, zîmbind, Evghenii Anatolievici. Dar trebuie să se ţină seama de specificul muncii lor, muncă foarte încordată şi care implică mari eforturi fizice şi intelectuale. Toţi cosmonauţii sovie­tici studiază intens şi cu perseverenţă la Academia „N. E. Jukovski", unde au­­diază cursuri, dau examene şi colocvii. Studiul este un element obligatoriu şi absolut necesar al profesiunii lor ; cunoştinţe temeinice, multilaterale şi o sănătate excelentă sunt deopotrivă ne­cesare cosmonautului. —L Evghenii Anatolievici, despre să­nătatea lor se spun lucruri nemaipome­nite — intervin eu. Este adevărat că toţi sunt „absolut imuni“ la orice boa­lă şi că rezistă la orice solicitări fizice? — în genere nu există „sănătate absolută“ — răspunde medicul. Totul constă în regimul corespunzător de via­ţă şi de muncă, în sistemul bine chib­zuit de exerciţii fizice şi sportive.­­ Cînd i-am selecţionat pe candidaţii grupului de cosmonauţi, în faţa comi­siei s-au prezentat adeseori „voinici“ înalţi cît un munte, cu umeri laţi, cu muşchi de oţel ce se umflau cît o per­nă... Din păcate, am fost nevoiţi să-i respingem pe aceşti candidaţi. In pri­mul rînd, constructorii ne-au rugat de la început să nu „exagerăm" statura viitorilor cosmonauţi. Explicaţia ? Cabi­na navelor-satelit, deşi este mai spa- Arlicol scris pentru „Scinteia" ţioasă decît cea a avioanelor obişnuite, are totuşi, deocamdată, dimensiuni li­mitate. În ea, cosmonautul trebuie nu numai să se instaleze, ci şi să lucreze mult timp şi intens. De aceea confor­tul său nu trebuie neglijat. Afară de a­­ceasta — lucru care de bună seamă a fost esenţial — comisia­ de selecţionare s-a convins adeseori că impresia pur exterioară, cit se poate de favorabilă, pe care o face candidatul, nu este în­totdeauna confirmată de examinarea o­­biectivă, amănunţită a stării sănătăţii sale. — În schimb însă, cei ce au fost se­lecţionaţi în grupul dv. nu se tem de nici un fel de gripe, răceli sau alte boli ? — Fără doar şi poate. Aceştia sînt oameni căliţi şi gripa nu se prinde de ei ! — răspunde zîmbind Evghenii A­­natolievici. Dar, în general, nu sînt imuni la toate bolile. Şi de altfel nu orice boală îi face inapţi pentru profe­siunea de cosmonaut. De pildă, lui An­drian Nikolaev, după ce a fost deja admis în grupul de cosmonauţi, i s-a făcut o operaţie de apendicită, ceea ce nu l-a împiedicat cît­uşi de puţin să se afle pe orbită timp de 4 zile şi 4 nopţi.­­V Pe semne, medicii urmăresc zi de si­starea cosmonauţilor. — Mai precis, ceas de ceas — răspunde Evghenii Anatolievici, îmi amintesc că încă din prima zi a antre­namentului grupului de cosmonauţi i-am prevenit : „Obişnuiţi-vă cu ideea că medicii vor fi sateliţii voştri perma­nenţi“. La început, unora dintre băieţi, această perspectivă nu le-a fost pe plac : „Asta-i bună, sîntem oameni ma­turi, sănătoşi, şi aici ni se ia pulsul din oră în oră !“ Dar, treptat, s-au obiş­nuit cu aceasta şi — ceea ce este şi mai important — s-au convins că medi­cii sunt primele lor ajutoare şi păzitorii cei mai vigilenţi ai sănătăţii lor. Căci pregătirea cosmonauţilor este o treabă absolut nouă şi prin excelenţă crea­toare. La noi, fiecare zbor în Cosmos se deosebeşte de cel precedent. Se schimbă nu numai durata zborurilor, ci şi sarcinile piloţilor. De fiecare dată, cosmonauţii sovietici îndeplinesc în ca­bina navelor-satelit operaţiuni din ce în ce mai complexe şi mai dificile. Se modifică şi caracterul pregătirilor pen­tru zbor : în sistemul de antrenament se includ exerciţii şi examene noi, prin­tre care verificări speciale ale stării psihologice a cosmonautului. Sarcina medicilor constă în a afla cu o pre­cizie perfectă cum se acomodează or­ganismul la solicitările sporite, dacă reacţiile lui sunt la fel de rapide şi exacte. — Evghenii Anatolievici, aţi spus că nici un zbor cosmic nu seamănă cu cel precedent. Aceasta înseamnă deci că fiecare cosmonaut se pregăteşte pentru îndeplinirea unui anumit pro­gram de zbor, ca să spunem aşa, a „propriului său“ program de zbor ? — Nicidecum — obiectează condu­cătorul grupului de cosmonauţi. Pre­gătirea cosmonauţilor sovietici se des­făşoară, fireşte, strict individual, ţinîn­­du-se seama de toate particularităţile omului, de cunoştinţele sale, de expe­rienţa şi înclinaţiile sale. Dar toţi cos­monauţii, fără nici o excepţie, participă la întregul program de antrenamente în vederea fiecărui zbor nou. Inclu­siv „fraţii cosmici“ ale căror nume sînt astăzi binecunoscute în întreaga lume : Iuri Gagarin, Gherman Titov, Andrian Nikolaev, Pavel Popovici. împreună cu întregul grup, ei „execută“ de multe ori viitorul zbor în clasele de studiu şi la antrenamente. Mai mult decît atît , revenind din Cosmos pe Pămînt, ei au adus date cu adevărat de nepreţuit care şi azi îmbo­găţesc studiul şi antrenamentele lor. Este suficient să amintim că după zbo­rul lui Gherman Tifov am fost nevoiţi să acordăm o atenţie deosebită an­trenamentului aparatului vestibular şi combaterii urmărilor neplăcute ale im­ponderabilităţii de lungă durată. În a­­ceastă privinţă, Gherman cu sfaturile lui a fost pur şi simplu de neînlocuit ! Trebuie menţionat că toţi cosmonau­ţii sovietici se pregătesc de fiecare dată pentru zbor în condiţii mai grele şi mai complicate decît cele care îi aşteaptă pe orbită. Andrian Nikolaev şi Pavel Popovici au rămas în „came­ra tăcerii“ şi în cabina navei cosmice­­şcoală de pe pămînt mult mai mult timp decît ar fi putut dura zborul lor simultan în Cosmos. — Dar dublurile lor ? — Şi dublurile lor, şi nu numai ele. îndată ce oamenii de ştiinţă încheie elaborarea următoarei misiuni de zbor, selecţionăm cîţiva cosmonauţi în aşa numitul „grup de pregătire directă pentru zbor“. La început nici unul din ei nu ştie cui i se va încredinţa mi­siunea de a se instala în cabina navei de pe cosmodrom. Toţi parcurg în mod amănunţit, de zeci de ori, toate sta­diile apropiatului zbor. Este foarte probabil, continuă con­ducătorul grupului de cosmonauţi, că din acest grup vor face parte, într-un viitor apropiat, şi cei care au mai fost în Cosmos. Da, chiar ei. I. Gagarin, Gh. Tifov, A. Nikolaev, P. Popovici, care au mai efectuat cîte un zbor în Cosmos, ar putea să se instaleze din nou în cabina navei cosmice. Fără îndoială că un om care va efectua pentru a doua oară un asemenea zbor, va putea ve­dea şi înţelege mult mai mult decît un novice ! — Şi ce fac tovarăşii lor In timpul zborului ? — întreb eu. — Din clipa startului şi pînă la ate­rizare, întregul grup de pregătire di­rectă face de gardă pe pămînt la punctele de legătură cu nava cosmică. Dacă în timpul zborului, cosmonautul cere vreo consultaţie, tovarăşii lui îl pot sfătui mai bine decît oricare al­tul. V. BELIKOV mu DIN­­Me sociate In cinstea Congresului P. C. Bulgar Presa centrală relatează des­pre avîntul sporit cu care mun­cesc în aceste zile oamenii muncii din R. P. Bulgaria pentru a întîmipina cu cinste cel de-al Vni-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Numeroase co­lective raportează despre succe­sele obţinute în muncă. Aşa, de pildă, colectivul întreprinderii de construcţii „Sovstroi" din So­fia, printr-o bună organizare a muncii şi folosirea chibzuită a materialelor de construcţii, a reuşit ca zilele acestea să înde­plinească planul anual de pro­ducţie, realizînd totodată econo­mii de 70 tone fier. Zilele acestea la Martimovo, re­giunea Mihailovgrad, a intrat în funcţiune o nouă întreprindere a siderurgiei bulgare — combina­tul de concentrare a minereului „Hristo Mihailov". Mina „Martinovo"" a acestui combinat este cea mai mare mină din Bulgaria. Şi ocţienii artei s-au pregătit să întîmpine cu noi realizări a­­propiatul Congres al P.C.R. Ast­fel, în curînd se va deschi­de la Sofia o expoziţie de artă plastică închinată celui de-al VÎII-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. C. LINTE Aspect al Uzinei de metale neferoase de lingă Plovdiv. Corespondență din Sofia Mari zăcăminte de turbă In urma cercetărilor întreprinse de geologi, sub îndrumarea Aca­demiei de Ştiinţe a R.P. Chineze, în re­giunile mlăştinoase ale provinciei Sicilian (China de nord-vest), care se întind pe o suprafaţă de 200 kmp au fost descoperite mari rezerve de turbă. Au fost colectate peste 500 de mostre de turbă şi au fost alcătuite hărţi în care se arată aşezarea ză­cămintelor. Stratul de turbă are o grosime destul de mare, se în­tinde pe o mare su­prafaţă şi oferă con­diţii avantajoase de exploatare. Turba este folosită nu numai ca combu­stibil şi ca îngrăşă­­mînt, dar și ca ma­terie primă în diferite ramuri ale industriei. Dezvoltarea reţelei de televiziune După cum anunţă ziarul Nép­szava, în ultimii ani în R. P. Ungară au fost obţinute succese remarcabile în domeniul teleco­municaţiilor. Principala sarcină a specialiştilor din acest dome­niu a fost dezvoltarea reţelei de televiziune. Emisiunile de tele­viziune au început în Ungaria în 1958. Din 1959 pînă în 1960 numărul abonaţilor a crescut de peste 4 ori. In anul în curs nu­mărul abonaţilor a continuat să crească. In numai patru ani au fost construite o serie de staţii de retransmitere a programelor de televiziune care asigură re­­cepționarea lor pe o mare parte din teritoriul țării. Pag. 3 Automatizarea în întreprinderi Anul acesta, la multe cen­trale electrice din Polonia au fost automatizate o serie de procese ca: alimentarea cu combustibil și apă a cazanelor, reglarea pre­siunii și temperaturii în aceste cazane etc. La uzina de motoare electrice din Tarnow se introduce o linie automată, care va permite creş­terea simţitoare a productivităţii muncii la producţia de electro­motoare. O nouă linie de pro­ducţie în flux a intrat în exploa­tare la uzina constructoare de maşini-unelte din Andrychow. în anii viitori vor fi automati­zate 45 de procese tehnologice din industria chimică, iar în în­treaga industrie se vor introduce 50 de linii automate. Creşterea rîndurilor P. C. din Japonia TOKIO (Agerpres). — TASS : Zia­rul „Akshata" a publicat scrisoarea și apelul prezidiului C.C. al P.C. din Japonia adresate tuturor membrilor partidului. In scrisoare se arată ca în urma campaniei desfășurate după cea de-a Vl-a plenară a C.C. al partidului din 1959, numărul mem­brilor P.C. din Japonia a atins în prezent cifra de 100 000 persoane; ziarul „Akahata" are cîteva sute de mii de cititori. In programul partidului adoptat la cel de-al VIII-lea congres al său, se arată în continuare în scrisoare, se subliniază necesitatea extinderii frontului naţional democratic unit şi creării unui partid de masă pen­tru a izgoni imperialismul american, a lichida dominaţia reacţionară co­ruptă în Japonia şi a apropia ziua cuceririi puterii de către popor. Cea de-a doua plenară a C.C. al P.C. din Japonia, care a avut loc în luna decembrie anul trecut, a trasat sarcina ca în timpul cel mai scurt numărul membrilor de partid să atingă cifra de 150 000, iar tirajul ziarului „Akahata" — 200 000 de exemplare pe zi. De aceea prezidiul C.C. al P.C. din Japonia cheamă pe toți membrii partidului să desfă­şoare şi mai intens activitatea, iar intre 1 şi 7 noiembrie să organizeze cu succes săptămîna luptei pentru realizarea sarcinilor trasate. Miting la Londra pentru eliberarea deţinuţilor politici greci LONDRA 31 (Agerpres). — Liberta­te deţinuţilor politici greci care au luptat pentru eliberarea Greciei de sub fascism, pentru restabilirea de­mocraţiei — au cerut participanţii la mitingul reprezentanţilor vieţii pu­blice din Anglia, organizat la 30 octombrie la Londra de Liga pentru restabilirea democraţiei In Grecia. Cunoscutul filozof englez Bertrand Rus­sell a trimis participanţilor la mi­ting un mesaj in care sprijină ce­rerea de eliberare a activiştilor po­litici din Grecia.

Next