Scînteia, noiembrie 1962 (Anul 31, nr. 5699-5728)
1962-11-01 / nr. 5699
Nr. 5019 Muncitori din cadrul întreprinderii forestiere Iacobeni, regiunea Suceava, cu plutele pe râuri de munte. Concertul formaţiei italiene de muzică preclasică „I. Menestrelii“ la Ateneul R. P. Romíné După concertele susţinute la Cluj şi Arad, formaţia italiană de muzică preclasică „I. Menestrelii“, care se află pentru a doua oară în turneu în ţara noastră, a prezentat miercuri seara la Ateneul R. P. Romíno, primul concert pentru publicul din Capitală. Programul a cuprins în prima parte lucrări ale unor compozitori din secolele XVI şi XVII, iar în partea a doua madrigale, canţonete, sonete şi alte piese ale compozitorului italian Claudio Monteverdi. Formaţia de muzică preclasică „I. Menestrelii“ este alcătuită din sopranele Liliana Rossi şi Angelica Tuccari şi artiştii instrumentişti Leonardo Boari, Ugo Neri, Arnaldo Colapietro, Constantino Gualdi şi Umberto Spiga. Concertul a fost aplaudat cu căldură de public. (Agerpres) Instalaţie pentru televizarea intervenţiilor chirurgicale La Institutul medicofarmaceutic din Timişoara a fost montată o instalaţie pentru televizarea intervenţiilor chirurgicale. In ultimii ani, institutele de învăţământ din centrul universitarTimişoara au fost dotate cu numeroase instalaţii şi Utilaje moderne necesare desfăşurării in bune condiţii a procesului de învăţămînt, în cadrul Institutului politehnic au luat fiinţă noi laboratoare, iar cele vechi au fost reutilate. Funcţionează aici şi un laborator de izotopi radioactivi. Universitatea timişoreană a primit în folosinţă şi aparate de observaţii astronomice şi un modern laborator fotografic. (Agerpres) AZI LA MADRID Spania — R. P. Romînâ la fotbal MADRID 31 (prin telefon). — In ajunul primei zile de noiembrie Madridul, scăldat de un soare cu care sintem obişnuiţi in luna mai la Bucureşti, se pregăteşte pentru un mare eveniment sportiv: meciul de fotbal Spania — Rominia, din cadrul „Cupei Europei" interţări. Ziarele consacră coloane Întregi acestei întreceri sportive. Am putut aprecia in repetate rînduri de la sosirea echipei noastre aici, interesul pe care ea îl stîrneşte. Pretutindeni unde s-au aliat, fotbaliştii romîni au fost înconjuraţi de numeroşi madrideni, curioşi să afle noi date în legătură cu sportul nostru, cu performanţele obţinute de jucători. Aceasta mai ales pentru că obstacolul limbii n-a prea intervenit. Sosind luni seara la Madrid, sportivii noştri au profitat de răgazul ce le-a rămas pînă la meci pentru a-şi desăvîrşi pregătirea. Marţi, ei au făcut două antrenamente, (unul dimineaţa, altul dupămasă), avînd posibilitatea să vadă la lucru şi pe jucătorii Realului, dar mai ales pe adversarii lor de mîine. Aceştia sunt în majoritate tineri, deoarece José Vilallonga, noul selecţioner, a hotărît să renunţe la jucătorii celebri, dar prea înaintaţi in vîrstă, convins fiind că o echipă tînără va da rezultate mai bune. Ţinînd seama de experienţa lui Vilallonga şi de faptul că a păstrat pentru jocul de mîine pe Gento, Pachin, pe portarul Vicente, pe remarcabilii Collar şi Adellardo, reprezentativa ţării noastre va avea în faţă un adversar dificil. Va fi un joc de mare luptă, în care sportivii noştri vor trebui să depună eforturi deosebit de mari, să dea dovadă de maturitate şi calm. Numeroasele telegrame trimise din tară in acest depărtat colţ de Europă arată că cei de acasă aşteaptă un rezultat cit mai bun. Iată formaţiile anunţate: R. P. Romînă : Sfetcu — Georgescu, Nunweiler III, Macri — Petru Emil, Koska — Ivansuc, Ozon, Voinea, Popescu, Ghergheli. Spania : Vicente, Pachin, Rodriguez, Calîeja, Gloria, Pacuito, Collar, A- dellardo, Veloso, Guillot, Gento. Meciul va începe la ora 16,30 (ora locală, ora 18,30 la Bucureşti) şi va fi arbitrat de Kevin Howley (Anglia). T. VORNICU In câteva rînduri După consumarea a 10 runde, în campionatul feminin de şah, care se desfăşoară la Braşov, continuă să conducă Margareta Perevoznic cu 8,5 puncte, urmată de Alexandra Nicolau 7,5 puncte şi o partidă întreruptă, Tereza Urzică 6,5 puncte, Margareta Teodorescu 5,5 puncte şi o partidă întreruptă. ★ Polonezul Benedict Gugala a stabilit un nou record al ţării sale în proba de 30 km, parcurgind această distanţă în timpul de lh 46’12”. La 25 km, Gugala a fost cronometrat cu timpul de lh 27’25”. într-un alt concurs atletic, Janus Sidlo a obţinut la aruncarea suliței rezultatul de 80,70 m. Campionatul suedez de fotbal pe anul 1962 a fost cîștigat de echipa Norrkoeping cu 32 de puncte, din 44 posibile. Pe locurile următoare s-au clasat, in ordine, Djurgaarden — 30 puncte, Göteborg, Norgryte, Helsingborg cu cîte 24 puncte. Anul viitor Norrkoeping va reprezenta Suedia în „Cupa campionilor europeni”. A apărut revista „Probleme economice“ nr- 10-1962 Numărul de pe luna octombrie 1962, al revistei „Probleme economice“ cuprinde următoarele articole : „La a 45-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie" — editorial; „Despre dezvoltarea relaţiilor de producţie socialiste în etapa desăvîrşirii construcţiei socialismului“ de GH. P. APOSTOL ; „Aspecte ale distribuirii şi redistribuirii venitului naţional“ de SIMION ŢAIGAR; „Eficacitatea economică a cercetărilor tehnico-ştiinţifice“ de ALEXANDRU IVANCENCO ; „Permanentizarea brigăzilor de tractoare — condiţie importantă a îmbunătăţirii colaborării în producţie dintre S.M.T. şi G.A.C.“ de GR. VILCEANU ; „Premisele victoriei socialismului în întrecerea economică cu capitalismul" de I. ANGHEL ; „Şerban Voinea — apologet al imperialismului" de M. IOANID. La rubrica „Din planul de activitate ştiinţifică al Institutului de cercetări economice" este publicat articolul : „Creşterea productivităţii muncii în comerţul de stat — cale importantă de reducere a cheltuielilor de circulaţie" de M. STANESCU. Revista mai publică însemnările : „Din experienţa gospodăriilor colective pe calea dezvoltării multilaterale“ de GH. ANGHEL; „Stabilirea gradului de dezvoltare a G.A.C. prin folosirea indicatorilor economici la 100 ha teren“ de P. MAGAZIN (Iaşi) ; „Dezvoltarea economică a Indoneziei" de AL. PUIU ; „Cu privire la dezvoltarea economică a Indiei“ de S. SAVA. Numărul de faţă cuprinde şi materiale de critică şi bibliografie: „Un manual util pentru viitoarele cadre din agricultură“ de E. JIANU ; „Ajutor şi „ajutor“ de G. MARIN, precum şi scrisori către redacţie din partea Trusturilor regionale de construcţii — Ploieşti, Braşov, Iaşi şi Galaţi ;Combinatului siderurgic Reşiţa, întreprinderii „Trainica”-Pucioasa, Fabricii de confecţii „Flacăra” din Cluj. Primirea sfânşirii lui Austriei Ilie către prim vicepreşedintele Consiliuluii de Miniştri al R.P. Romíné, Gihort Ilie Apostol Prim vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Gheorghe Apostol, a primit miercuri în audienţă de prezentare pe trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei la Bucureşti, dr. Papi Wetzler. (Agerpres) Scrisoare de mulţumire Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, Ştefan Voitec, a primit o scrisoare de mulţumire din partea preşedintelui Adunării de Stat a Republicii Populare Ungare, Rónai Sándor, pentru felicitările trimise cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață. Sosirea din R. P. Ungară a delegaţiei de activişti ai P.M.R. Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Român condusă de tovarăşul Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., care a fost în R. P. Ungară într-un schimb de experienţă. La sosire pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de membri ai C.C. al P.M.R., de activişti de partid. A fost de faţă Jenő Kuti, ambasadorul R. P. Ungare în R. P. Romînă, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Încheierea lucrărilor simpozionului „Hepatita cronică consecutivă hepatitei epidemice" Miercuri seara s-au încheiat, în aula Academiei R. P. Române, lucrările simpozionului „Hepatita cronică consecutivă hepatitei epidemice". La simpozion, care s-a desfășurat timp de 3 zile, au fost prezentate 6 rapoarte şi 80 de comunicări privind aspecte variate ale hepatitei cronice, profilaxia şi tratamentul bolii. Simpozionul a făcut bilanţul cercetărilor şi rezultatelor obţinute pînă acum în acest domeniu şi a relevat problemele ce trebuie urmărite în viitor. (Agerpres) „Cupa oraşului Bucureşti" O frumoasă competiţie pentru şcolari Zeci de mii de elevi şi eleve din Capitală participă la o largă competiţie sportivă — „Cupa oraşului Bucureşti". In programul acestei frumoase întreceri a şcolarilor figurează probe de atletism, gimnastică, şah şi tenis de masă. Pînă acum s-au desfăşurat întrecerile de atletism ale fazei pe şcoală şi au fost selecţionate echipele reprezentative. Sîmbătă după-amiază pe stadionul Tineretului va avea loc finala pe Capitală pentru cucerirea trofeului la atletism. In continuare, şcolarii bucureşteni vor fi din nou reuniţi în competiţii de gimnastică, şah şi tenis de masă, ale căror finale se vor disputa în luna decembrie. SC ÎN TOIA rmv. prieteniei MINO-SOVIETI Numeroase manifestări in întreaga ţară In cadrul Lunii prieteniei romînosovietice continuă să se desfăşoare în toate oraşele şi satele ţării numeroase manifestări cultural-artistice. în sala Institutului de studii romîno-sovietic din CAPITALĂ a avut loc simpozionul „Din istoria relaţiilor romîno-ruse şi romîno-sovietice", iar în aula Facultăţii de ştiinţe juridice simpozionul „Realizări şi perspective ale economiei sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului". In prezenţa unui numeros public au luat cuvîntul oameni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice din învăţămîntul superior. Un alt simpozion cu tema „Am vizitat Uniunea Sovietică în al 4-lea an al septenalului" s-a ţinut la clubul I.S.B. * „Moscova — important centru economic, politic şi cultural al Uniunii Sovietice" s-a intitulat conferinţa prezentată la Casa de cultură a tineretului „23 August”. Tot în Capitală au mai avut loc conferinţe pe temele „Trăsăturile morale ale tineretului sovietic", „Actualitatea literară sovietică” şi „Noi realizări ale cinematografiei sovietice". Solişti ai Teatrului de Operă şi Balet şi actori ai Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” au susţinut la Casa prieteniei romînosovietice un recital artistic „A. S. Puşkin". In REGIUNEA BUCUREŞTI, la conferinţa intitulată „Construirea bazei tehnico-materiale a comunismului în U.R.S.S.", ţinută la depoul Feteşti, au asistat peste 300 de muncitori ceferişti. De asemenea numeroase femei din oraşul Urziceni au luat parte la conferinţa „Femeia sovietică, luptătoare activă pentru pace şi comunism". O seară consacrată prieteniei romîno-sovietice a avut loc şi la BRAŞOV. Şcoala populară de artă din CLUJ a susţinut la Casa prieteniei romîno-sovietice un medalion literar. Un mare număr de cadre medicale de la policlinica nr. 2 din acelaşi oraş au luat parte la conferinţa intitulată „Contribuţia cercetătorilor sovietici în grefa experimentală". Pînă acum în REGIUNEA SUCEAVA au avut loc, în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, 72 de seri literare, recenzii, prezentări de cărţi ale scriitorilor ruşi şi sovietici la care au participat aproape 12 000 de oameni ai muncii. • Posturile noastre de radio difuzează între 1 şi 7 noiembrie „SAPTǍMINA MUZICII SOVIETICE". Emisiunile săptămînii din anul acesta vor cuprinde noi înregistrări din domeniul muzicii corale, al celei de masă şi uşoare, primite din partea Radioteleviziunii sovietice, precum şi o serie de lucrări simfonice şi vocal-simfonice în primă audiţie. (Agerpres) In fiecare an în Uniunea Sovietică intră în funcţiune noi giganţi ai siderurgiei. Numai în ultimii patru ani au început să producă fontă aproape 20 de furnale de înalta productivitate, dintre care patru sunt cele mai mari din lume. Anul acesta au mai intrat în funcţiune alţi giganţi ai siderurgiei la Tuia, Lipeţk, Krivoi Rog, Cerepoveţk. Noile agregate, înzestrate cu tehnica cea mai modernă, sunt complet mecanizate şi automatizate. In fotografie : Noul furnal de la Krivoi Rog. O convorbire în orăşelul cosmonauţilor Construcţii ale erei cosmice nu sunt numai grinzile îmbinate cu măiestrie ale rachetodromurilor şi clădirile uzinelor în care se întruchipează în metal ideile creatorilor de nave-satelit. Casele luminoase, laboratoarele şi terenurile de sport ale orăşelului cosmonauţilor sunt şi ele de o vîrstă cu primele zboruri temerare în spaţiile Universului. Aici se pregătesc de cîţiva ani pentru raidurile lor fără precedent cosmonauţii sovietici — pionierii traseelor printre stele. — În fiecare dimineaţă, autobuzul nostru îi transportă aici, la lucru — relatează interlocutorul meu, medicul Evghenii Anatolievici, care, după cum afirmă el, s-a specializat în ultimii ani în munca de conducere şi administrativă devenind conducătorul grupului de cosmonauţi sovietici. Ce-i drept, există şi excepţii : de pildă, băieţii pleacă undeva, pe un aerodrom îndepărtat, pentru a se antrena în lansările cu paraşuta sau îşi petrec concediul într-un sanatoriu din sudul ţării, pe litoral. Fiecare dintre ei are dreptul la un concediu de o lună şi jumătate pe an... — Vi se pare, poate, neobişnuit un concediu de 45 de zile — continuă, zîmbind, Evghenii Anatolievici. Dar trebuie să se ţină seama de specificul muncii lor, muncă foarte încordată şi care implică mari eforturi fizice şi intelectuale. Toţi cosmonauţii sovietici studiază intens şi cu perseverenţă la Academia „N. E. Jukovski", unde audiază cursuri, dau examene şi colocvii. Studiul este un element obligatoriu şi absolut necesar al profesiunii lor ; cunoştinţe temeinice, multilaterale şi o sănătate excelentă sunt deopotrivă necesare cosmonautului. —L Evghenii Anatolievici, despre sănătatea lor se spun lucruri nemaipomenite — intervin eu. Este adevărat că toţi sunt „absolut imuni“ la orice boală şi că rezistă la orice solicitări fizice? — în genere nu există „sănătate absolută“ — răspunde medicul. Totul constă în regimul corespunzător de viaţă şi de muncă, în sistemul bine chibzuit de exerciţii fizice şi sportive. Cînd i-am selecţionat pe candidaţii grupului de cosmonauţi, în faţa comisiei s-au prezentat adeseori „voinici“ înalţi cît un munte, cu umeri laţi, cu muşchi de oţel ce se umflau cît o pernă... Din păcate, am fost nevoiţi să-i respingem pe aceşti candidaţi. In primul rînd, constructorii ne-au rugat de la început să nu „exagerăm" statura viitorilor cosmonauţi. Explicaţia ? Cabina navelor-satelit, deşi este mai spa- Arlicol scris pentru „Scinteia" ţioasă decît cea a avioanelor obişnuite, are totuşi, deocamdată, dimensiuni limitate. În ea, cosmonautul trebuie nu numai să se instaleze, ci şi să lucreze mult timp şi intens. De aceea confortul său nu trebuie neglijat. Afară de aceasta — lucru care de bună seamă a fost esenţial — comisia de selecţionare s-a convins adeseori că impresia pur exterioară, cit se poate de favorabilă, pe care o face candidatul, nu este întotdeauna confirmată de examinarea obiectivă, amănunţită a stării sănătăţii sale. — În schimb însă, cei ce au fost selecţionaţi în grupul dv. nu se tem de nici un fel de gripe, răceli sau alte boli ? — Fără doar şi poate. Aceştia sînt oameni căliţi şi gripa nu se prinde de ei ! — răspunde zîmbind Evghenii Anatolievici. Dar, în general, nu sînt imuni la toate bolile. Şi de altfel nu orice boală îi face inapţi pentru profesiunea de cosmonaut. De pildă, lui Andrian Nikolaev, după ce a fost deja admis în grupul de cosmonauţi, i s-a făcut o operaţie de apendicită, ceea ce nu l-a împiedicat cîtuşi de puţin să se afle pe orbită timp de 4 zile şi 4 nopţi.V Pe semne, medicii urmăresc zi de sistarea cosmonauţilor. — Mai precis, ceas de ceas — răspunde Evghenii Anatolievici, îmi amintesc că încă din prima zi a antrenamentului grupului de cosmonauţi i-am prevenit : „Obişnuiţi-vă cu ideea că medicii vor fi sateliţii voştri permanenţi“. La început, unora dintre băieţi, această perspectivă nu le-a fost pe plac : „Asta-i bună, sîntem oameni maturi, sănătoşi, şi aici ni se ia pulsul din oră în oră !“ Dar, treptat, s-au obişnuit cu aceasta şi — ceea ce este şi mai important — s-au convins că medicii sunt primele lor ajutoare şi păzitorii cei mai vigilenţi ai sănătăţii lor. Căci pregătirea cosmonauţilor este o treabă absolut nouă şi prin excelenţă creatoare. La noi, fiecare zbor în Cosmos se deosebeşte de cel precedent. Se schimbă nu numai durata zborurilor, ci şi sarcinile piloţilor. De fiecare dată, cosmonauţii sovietici îndeplinesc în cabina navelor-satelit operaţiuni din ce în ce mai complexe şi mai dificile. Se modifică şi caracterul pregătirilor pentru zbor : în sistemul de antrenament se includ exerciţii şi examene noi, printre care verificări speciale ale stării psihologice a cosmonautului. Sarcina medicilor constă în a afla cu o precizie perfectă cum se acomodează organismul la solicitările sporite, dacă reacţiile lui sunt la fel de rapide şi exacte. — Evghenii Anatolievici, aţi spus că nici un zbor cosmic nu seamănă cu cel precedent. Aceasta înseamnă deci că fiecare cosmonaut se pregăteşte pentru îndeplinirea unui anumit program de zbor, ca să spunem aşa, a „propriului său“ program de zbor ? — Nicidecum — obiectează conducătorul grupului de cosmonauţi. Pregătirea cosmonauţilor sovietici se desfăşoară, fireşte, strict individual, ţinîndu-se seama de toate particularităţile omului, de cunoştinţele sale, de experienţa şi înclinaţiile sale. Dar toţi cosmonauţii, fără nici o excepţie, participă la întregul program de antrenamente în vederea fiecărui zbor nou. Inclusiv „fraţii cosmici“ ale căror nume sînt astăzi binecunoscute în întreaga lume : Iuri Gagarin, Gherman Titov, Andrian Nikolaev, Pavel Popovici. împreună cu întregul grup, ei „execută“ de multe ori viitorul zbor în clasele de studiu şi la antrenamente. Mai mult decît atît , revenind din Cosmos pe Pămînt, ei au adus date cu adevărat de nepreţuit care şi azi îmbogăţesc studiul şi antrenamentele lor. Este suficient să amintim că după zborul lui Gherman Tifov am fost nevoiţi să acordăm o atenţie deosebită antrenamentului aparatului vestibular şi combaterii urmărilor neplăcute ale imponderabilităţii de lungă durată. În această privinţă, Gherman cu sfaturile lui a fost pur şi simplu de neînlocuit ! Trebuie menţionat că toţi cosmonauţii sovietici se pregătesc de fiecare dată pentru zbor în condiţii mai grele şi mai complicate decît cele care îi aşteaptă pe orbită. Andrian Nikolaev şi Pavel Popovici au rămas în „camera tăcerii“ şi în cabina navei cosmiceşcoală de pe pămînt mult mai mult timp decît ar fi putut dura zborul lor simultan în Cosmos. — Dar dublurile lor ? — Şi dublurile lor, şi nu numai ele. îndată ce oamenii de ştiinţă încheie elaborarea următoarei misiuni de zbor, selecţionăm cîţiva cosmonauţi în aşa numitul „grup de pregătire directă pentru zbor“. La început nici unul din ei nu ştie cui i se va încredinţa misiunea de a se instala în cabina navei de pe cosmodrom. Toţi parcurg în mod amănunţit, de zeci de ori, toate stadiile apropiatului zbor. Este foarte probabil, continuă conducătorul grupului de cosmonauţi, că din acest grup vor face parte, într-un viitor apropiat, şi cei care au mai fost în Cosmos. Da, chiar ei. I. Gagarin, Gh. Tifov, A. Nikolaev, P. Popovici, care au mai efectuat cîte un zbor în Cosmos, ar putea să se instaleze din nou în cabina navei cosmice. Fără îndoială că un om care va efectua pentru a doua oară un asemenea zbor, va putea vedea şi înţelege mult mai mult decît un novice ! — Şi ce fac tovarăşii lor In timpul zborului ? — întreb eu. — Din clipa startului şi pînă la aterizare, întregul grup de pregătire directă face de gardă pe pămînt la punctele de legătură cu nava cosmică. Dacă în timpul zborului, cosmonautul cere vreo consultaţie, tovarăşii lui îl pot sfătui mai bine decît oricare altul. V. BELIKOV mu DINMe sociate In cinstea Congresului P. C. Bulgar Presa centrală relatează despre avîntul sporit cu care muncesc în aceste zile oamenii muncii din R. P. Bulgaria pentru a întîmipina cu cinste cel de-al Vni-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Numeroase colective raportează despre succesele obţinute în muncă. Aşa, de pildă, colectivul întreprinderii de construcţii „Sovstroi" din Sofia, printr-o bună organizare a muncii şi folosirea chibzuită a materialelor de construcţii, a reuşit ca zilele acestea să îndeplinească planul anual de producţie, realizînd totodată economii de 70 tone fier. Zilele acestea la Martimovo, regiunea Mihailovgrad, a intrat în funcţiune o nouă întreprindere a siderurgiei bulgare — combinatul de concentrare a minereului „Hristo Mihailov". Mina „Martinovo"" a acestui combinat este cea mai mare mină din Bulgaria. Şi ocţienii artei s-au pregătit să întîmpine cu noi realizări apropiatul Congres al P.C.R. Astfel, în curînd se va deschide la Sofia o expoziţie de artă plastică închinată celui de-al VÎII-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. C. LINTE Aspect al Uzinei de metale neferoase de lingă Plovdiv. Corespondență din Sofia Mari zăcăminte de turbă In urma cercetărilor întreprinse de geologi, sub îndrumarea Academiei de Ştiinţe a R.P. Chineze, în regiunile mlăştinoase ale provinciei Sicilian (China de nord-vest), care se întind pe o suprafaţă de 200 kmp au fost descoperite mari rezerve de turbă. Au fost colectate peste 500 de mostre de turbă şi au fost alcătuite hărţi în care se arată aşezarea zăcămintelor. Stratul de turbă are o grosime destul de mare, se întinde pe o mare suprafaţă şi oferă condiţii avantajoase de exploatare. Turba este folosită nu numai ca combustibil şi ca îngrăşămînt, dar și ca materie primă în diferite ramuri ale industriei. Dezvoltarea reţelei de televiziune După cum anunţă ziarul Népszava, în ultimii ani în R. P. Ungară au fost obţinute succese remarcabile în domeniul telecomunicaţiilor. Principala sarcină a specialiştilor din acest domeniu a fost dezvoltarea reţelei de televiziune. Emisiunile de televiziune au început în Ungaria în 1958. Din 1959 pînă în 1960 numărul abonaţilor a crescut de peste 4 ori. In anul în curs numărul abonaţilor a continuat să crească. In numai patru ani au fost construite o serie de staţii de retransmitere a programelor de televiziune care asigură recepționarea lor pe o mare parte din teritoriul țării. Pag. 3 Automatizarea în întreprinderi Anul acesta, la multe centrale electrice din Polonia au fost automatizate o serie de procese ca: alimentarea cu combustibil și apă a cazanelor, reglarea presiunii și temperaturii în aceste cazane etc. La uzina de motoare electrice din Tarnow se introduce o linie automată, care va permite creşterea simţitoare a productivităţii muncii la producţia de electromotoare. O nouă linie de producţie în flux a intrat în exploatare la uzina constructoare de maşini-unelte din Andrychow. în anii viitori vor fi automatizate 45 de procese tehnologice din industria chimică, iar în întreaga industrie se vor introduce 50 de linii automate. Creşterea rîndurilor P. C. din Japonia TOKIO (Agerpres). — TASS : Ziarul „Akshata" a publicat scrisoarea și apelul prezidiului C.C. al P.C. din Japonia adresate tuturor membrilor partidului. In scrisoare se arată ca în urma campaniei desfășurate după cea de-a Vl-a plenară a C.C. al partidului din 1959, numărul membrilor P.C. din Japonia a atins în prezent cifra de 100 000 persoane; ziarul „Akahata" are cîteva sute de mii de cititori. In programul partidului adoptat la cel de-al VIII-lea congres al său, se arată în continuare în scrisoare, se subliniază necesitatea extinderii frontului naţional democratic unit şi creării unui partid de masă pentru a izgoni imperialismul american, a lichida dominaţia reacţionară coruptă în Japonia şi a apropia ziua cuceririi puterii de către popor. Cea de-a doua plenară a C.C. al P.C. din Japonia, care a avut loc în luna decembrie anul trecut, a trasat sarcina ca în timpul cel mai scurt numărul membrilor de partid să atingă cifra de 150 000, iar tirajul ziarului „Akahata" — 200 000 de exemplare pe zi. De aceea prezidiul C.C. al P.C. din Japonia cheamă pe toți membrii partidului să desfăşoare şi mai intens activitatea, iar intre 1 şi 7 noiembrie să organizeze cu succes săptămîna luptei pentru realizarea sarcinilor trasate. Miting la Londra pentru eliberarea deţinuţilor politici greci LONDRA 31 (Agerpres). — Libertate deţinuţilor politici greci care au luptat pentru eliberarea Greciei de sub fascism, pentru restabilirea democraţiei — au cerut participanţii la mitingul reprezentanţilor vieţii publice din Anglia, organizat la 30 octombrie la Londra de Liga pentru restabilirea democraţiei In Grecia. Cunoscutul filozof englez Bertrand Russell a trimis participanţilor la miting un mesaj in care sprijină cererea de eliberare a activiştilor politici din Grecia.