Scînteia, februarie 1963 (Anul 32, nr. 5790-5817)

1963-02-01 / nr. 5790

PROLETARI DIM TOATE TARELE, UNITI-VA i f Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX 3 Nr. 5790 1 Vineri 1 februarie 1963 fj 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICATUL Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962 *) Planul pe anul 1962 a fost depășit. S-au produs cantități sporite din sorti­mentele de calitate superioară (benzine cu cifră octanică ridicată, motorină hidro­­finală, produse aromate etc.). **) In anul 1961 s-au produs 8 bucăţi. ***) S-au produs pentru prima dată in anul 1962. In cursul anului 1962 s-a continuat acţiunea de îmbunătăţire a calităţii producţiei, de introducere în fabri­caţie de produse cu caracteristici tehnice superioare, de lărgire a nu­mărului sortimentelor bunurilor de consum. Au fost puse în fabricaţie noi ti­puri de maşini, utilaje şi aparate cu caracteristici tehnice avansate şi cu­ parametri superiori celor din anii precedenţi şi au fost realizate pro­totipuri de maşini şi utilaje necesare economiei naţionale. S-a continuat cu bune rezultate acţiunea de modernizare a parcului existent de maşini-unelte şi dotarea întreprinderilor cu utilaje noi. A crescut în continuare gradul de mecanizare în exploatările miniere la extracţia cărbunelui şi minereuri­lor, în turnătorii, în exploatările fo­restiere, la recoltarea stufului şi la alte lucrări care necesită un volum mare de muncă. S-a extins automatizarea procese­lor de producţie. Aproape 70% din producţia de fontă şi de oţel Martin s-a produs în agregate cu principalele operaţiuni automatizate. La Combi­natul Siderurgic Hunedoara au fost date în producţie laminoare continue de sîrmă şi de profile uşoare complet automatizate. S-au introdus linii au­(Continuare în pag. III-a) In anul 1962 — care încheie prima portante succese în desăvîrşirea con- - jumătate a planului de şase ani — strucţiei socialismului în Republica namenii muririi au obţinut noi si im- Populară Romînă. I. Industrie Planul producţiei globale indus­triale pe anul 1962 a fost îndeplinit în proporţie de 101,9 la sută, iar pla­nul producţiei marfă în proporţie de 101,5 la sută. Producţia globală industrială a crescut faţă de anul 1961 cu 14,7 la sută , a mijloacelor de producţie cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de con­sum cu 10,2 la sută. Creşteri importante ale producţiei globale s-au obţinut în ramurile ho­­tărîtoare ale industriei: în indus­tria construcţiilor de maşini şi pre­lucrării metalelor cu 19 la sută, în industria chimică cu 24 la sută, în industria energiei electrice şi termi­ce cu 23 la suta, în industria meta­lurgiei feroase cu 11 la sută, in in­dustria materialelor de construcţie cu 18,5 la sută. Ca urmare, îndeosebi, a unei mai bune valorificări a ţiţeiului şi a masei lemnoase, producţia globală a industriei prelucrătoare petroliere a crescut cu 21,5 la sută, iar produc­ţia globală a industriei de prelu­crare a lemnului cu 17 la sută, în perioada 1960—1962 producţia globală industrială a crescut cu 55 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15,8 la sută, faţă de circa 13 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Producţia mijloacelor de produc­ţie a crescut în anii 1960—1962 în medie cu 16,8 la sută pe an, faţă de circa 14 la sută ritm mediu anual prevăzut pentru întregul plan de şase ani ; producţia industriei con­strucţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor a crescut în medie cu 20 la sută, iar a industriei chimice, hîr­­tiei şi celulozei cu 23 la sută, faţă de peste 14 la sută, respectiv 22 la de ministere, organizaţii economi­ce centrale şi întreprinderi ale sfa­turilor populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează : sută. Ritmul mediu anual de creş­tere a producţiei industriei meta­lurgiei feroase a fost de 20 la sută. Producţia bunurilor de consum a crescut în aceeaşi perioadă cu un ritm mediu anual de creştere de 14,1 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Planul pe anul 1962 a fost depă­şit la majoritatea produselor in­­-­Justriale e­nergie electrică, cărbu­ne, ţiţei, benzină, petroluri, motori­nă, uleiuri minerale, cocs metalurgic pentru furnale, laminate uşoare, ta­blă, ţevi din oţel, rulmenţi, motoare electrice, transformatori de forţă, vagoane de marfă, autocamioane de 4 tone, autobuze, pluguri de tractor, combine tractate pentru recoltat ce­reale păioase, semănători de ce­reale cu tracţiune mecanică, utilaje pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, sodă calcinată, sodă caus­tică, acid sulfuric, îngrăşăminte fosfatice, coloranţi organici, deter­genţi, cherestea, plăci din particule aglomerate, ţesături de bumbac, lină şi mătase, tricotaje, confecţii din ţesături, încălţăminte, mobilă, aparate de radio, televizoare, răci­­toare electrice, maşini de cusut, ma­şini de gătit pentru combustibil ga­zos, butelii pentru gaze de petrol li­chefiate, preparate de carne, peşte, tint, zahăr şi altele. In producţia principalelor produse s-au obţinut în anul 1962 următoa­rele rezultate: tomate şi semiautomate pentru pre­lucrarea metalelor ; s-au dat în func­ţiune instalaţii chimice cu un înalt grad de automatizare. S-a continuat automatizarea şi telemecanizarea instalaţiilor energetice. întreprinde­rile din industria textilă au fost do­tate în acest an cu 1 300 războaie au­tomate de ţesut bumbac şi cu 110 războaie automate de ţesut mătase. In anul care a trecut au fost apli­cate 45 mii invenţii şi inovaţii, care au permis realizarea a circa 430 mi­lioane lei economii post-calculate. Prin eforturile oamenilor muncii, preţul de cost al producţiei marfă în industria republicană, după date provizorii, a fost redus cu circa 2,5%. Reduceri însemnate ale preţului de cost au fost obţinute de : Departa­mentul energiei electrice, Direcţia generală a cărbunelui, Direcţia ge­nerală a prelucrării ţiţeiului, Direc­ţia generală a industriei de medica­mente, Direcţia generală autoca­mioane, tractoare şi maşini agrico­le, Direcţia generală a prefabricate­lor, Direcţia generală a produselor finite din lemn, Direcţia generală a industriei tricotajelor şi confec­ţiilor, Direcţia generală a industriei pielăriei, încălţămintei şi cauciucu­ Procentul de îndeplinire a planului pe anul 1962 Ministerul Minelor şi Energiei Electrice 101,2 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei 100,2 1.Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Construcţiilor (întreprin­deri industriale) 100,0 Ministerul Economiei Forestiere 106,3 Ministerul Industriei Uşoare 102,9 Ministerul Industriei Alimentare 101,1 întreprinderile industriale ale Ministerului Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor 110,7 Unităţile industriale ale Consiliului Superior al Agriculturii (Trustul uzinelor de reparaţii etc.) 113,0 Unităţile industriale ale Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă (Trustul industriei poli­grafice) 105,5 întreprinderile industriale ale sfaturilor populare 111,4 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 101,9 Producţia efectivă 1982 Unitatea I­I , de măsură Date­­ faţă de pro­­ducţia efectivă absolute “1961­­ Fontă Oţel Laminate finite pline Ţevi de oţel Cocs metalurgic pentru furnale Minereuri de fier Cărbune brut extras Ţiţei extras Produse petroliere albe Uleiuri minerale Gaz metan Energie electrică Maşini-unelte pentru aşchierea metalelor Motoare cu combustie internă Motoare electrice Transformatori de forţă Instalaţii de foraj Utilaje tehnologice pentru prelu­crarea ţiţeiului Utilaje tehnologice pentru indus­tria chimică Utilaje tehnologice pentru fabricile de ciment Utilaje tehnologice pentru ind­us­­tria siderurgică şi turnătorii Vagoane de marfă pentru ecarta­­ment normal Locomotive Diesel electrice de 2 100 CP Autovehicule Rulmenţi Tractoare Combine tractate pentru recoltat cereale păioase Pluguri de tractor Sodă calcinată Sodă caustică Acid sulfuric îngrăşăminte chimice (substanţă activă 100 la sută) Coloranţi organici Negru de fum Detergenţi Fibre şi fire sintetice Mase plastice şi răşini sintetice Anvelope auto-tractor-avion Celuloză Hirtie Ciment Materiale de zidărie (în echivalent cărămizi ceramice normale) Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime Cherestea Placaj Plăci din particule aglomerate Plăci fibrolemnoase Mobilă din lemn Ţesături de bumbac Ţesături de lină Ţesături de mătase şi din fire sin­tetice Tricotaje Confecţii din ţesături încălţăminte din care : — încălţăminte din piele Aparate de radio Televizoare Răcitoare electrice Maşini electrice de spălat rufe pentru uz casnic Maşini de gătit pentru combus­tibil gazos Biciclete Maşini de cusut de uz casnic Carne (fără slănină) Preparate de carne Conserve de carne Conserve de legume Conserve de fructe Peşte Lapte de consum (inclusiv lapte praf) Brînzeturi Unt Uleiuri comestibile Zahăr mii tone 1511 137 mii tone 2 451 115 mii tone 1 667 110 mii tone 456 114 mii tone 1119 119 mii tone 1 742 100,3 mii tone 9 589 110 mii tone 11 864 102 mii tone 6 545 99,8* *) mii tone 346 96 *) mii. ms 8 837 123 mil. kWh 10 068 116 bucăți 5 902 111 mii CP 478 142 mii kW 900 127 mii kVA 3 058 139 bucăţi 138 147 tone 13 499 159 tone 41146 141 tone 14 246 107 tone 27 837 101 bucăţi 5 639 93 bucăţi 35 **) bucăţi 15 004 101 mii buc. 7 244 131 bucăţi 21 500 108 bucăţi 5 810 95 bucăţi 16 434 110 mii tone 288 121 mii tone 160 120 mii tone 326 131 mii tone 131 151 tone 4 985 119 tone 29 521 104 tone 9 990 134 tone 1 649 102 tone 24 634 138 mii buc. 550 149 mii tone 153 134 mii tone 159 109 mii tone 3 489 105 milioane bucăți 1 064 126 mii m3 20 767 115 mii m3 4 289 103 mii m3 134 142 tone 67 088 178 tone 24 292 ***) mil. lei 1 878 125 mii. m3 296 105 mii. m3 34 90 mii. m3 29,5 101 mii. buc. 54 97 mii. lei 5199 106 mii per. 32 391 104 mii per. 21040 106 mii buc. 251 119 bucăţi 41425 279 bucăţi 46 022 153 bucăţi 76 948 110 mii buc. 166 109 mii buc. 267 99 bucăţi 74 416 120 mii tone 297 112 mii tone 62 114 mii tone 12 123 mii tone 58 123 mii tone 57 116 mii tone 30 116 mii hl. 2 068 119 tone 45 557 111 tone 14 580 102 mii tone 162 130 mii tone 342 81 UN AN DE NOI ȘI IMPORTANTE REALIZĂRI Cîteva date privitoare la îndeplinirea planului pe 1962 • Planul producției globale in­dustriale pe anul 1962 a fost înde­plinit in proporfie de 101,9 la sută, iar plănul producfiei marfă in pro­porfie de 101,5 la sută. • Producția globală industrială a crescut fată de anul 1961 cu 14,7 la sută , a mijloacelor de producție cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de con­sum cu 10,2 la sută. • In perioada 1960—1962 pro­ducția globală industrială a crescut cu 55 la sută, cu un ritm mediu anual de 15,8 la sută fată de circa 13 la sută prevăzut în Direc­tivele Congresului al III-lea al par­tidului.­­ Volumul total al investiţiilor în economia naţională în 1962 a fost de aproape 32 miliarde lei (fără in­vestiţiile din fondurile proprii ale G.A.C.), cu 12 la sută mai mare decit în anul 1961.­­ La sfirţitul anului 1962, agri­cultura era înzestrată cu 56 500 tractoare, 52 600 semănători meca­nice, 28 400 combine pentru recol­tatul cerealelor păioase și cu nu­meroase alte mașini agricole.­­ S-a continuat procesul de con­solidare economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Su­­prafața agricolă ce revine în me­die pe o gospodărie agricolă co­lectivă a crescut de la 930 ha în 1961 la 1 615 Ha în 1962, concomi­tent cu o creștere însemnată a fon­dului de bază al gospodăriilor. • Capacitatea de transport a căilor ferate a crescut prin înzestrarea re­ţelei cu 35 locomotive Diesel elec­trice, 3 088 vagoane de marfă, re­facerea liniei cu șine de tip greu pe 400 km și prin lucrări de cen­tralizare și sistematizare în diferite stafii. • S-au vîndut prin comerțul so­cialist mărfuri în valoare de 53 mi­liarde lei (în prețuri curente). Față de anul precedent, volumul total al desfacerilor de mărfuri a sporit cu 5,9 miliarde lei. • Volumul comerțului exterior al R.P. Romíne a crescut cu 9 la sută față de anul 1961. • Venitul național a crescut cu circa 7 la sută față de 1961, depă­șind cu 30 la sută nivelul anului 1959. • Salariul real a crescut cu 4 la sută față de 1961. • Pentru acțiuni social-culturale s-a cheltuit din bugetul de stat suma de 17,6 miliarde lei, cu 12,8 la sută mai mult decit în 1961. • In primii trei ani ai planului de șase ani au fost construite din fondurile statului peste 112 000 a­­partamente, din care aproape 42 000 în 1962. In aceeaşi perioadă popu­­laria şi-a construit din fonduri pro­prii circa 300 000 de locuinţe, mai ales în mediul rural. • S-au construit pentru învăţă­­mîntul de cultură generală peste 3 800 săli de clasă. Au fost date în folosinţă pentru studenţi, cămine cu circa 4 500 locuri şi cantine cu o capacitate de deservire de 2 000 locuri într-o serie. • Numărul paturilor de asistentă medicală a ajuns la sfîrşitul anului 1962 la 138 700. S-au dat în folosin­ţă 12 policlinici raionale şi orăşe­neşti. In anul 1962 reveneau circa 700 locuitori la un medic. • In anul 1962 au fost la odihnă şi tratament în staţiuni balneocli­materice, tabere şi colonii de copil 700 000 persoane. IN INTERIORUL ZIARULUI • Ing. P. Tomoroga — Sorgul — o valoroasă plantă furajeră (pag. 2-a). • Din presa locală (pag. 2-a). • I. Pleavă — La studioul ar­tistului amator (pag. 2-a). • Răsfoind presa străină, în temnițele salazariste (pag. 4-a). Printre brigăzile fruntaşe de la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală se numără şi brigada de lăcătuşi montori condusă de Anton Smit. Ea îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile de producţie, dind numai pro­duse de bună calitate. Iată in fotografie cîjiva membri ai brigăzii (de la stingă la dreapta), Constantin Bulat,­­Victor Datinescu, Anton Smit şi Ion Popa discutînd despre calitatea unor operaţii executate.(Foto : Gh. Vintilă) ACTUALITATEA O NOUA HALA LA „INDUSTRIA SÎRMII" La Uzinele „Industria Sîrmii“, din Cîmpia Turzii, a intrat recent în funcţiune hala de polizare a laminatelor. Noua hală este în­zestrată cu instalaţii pentru ma­nevrarea taglelor, cu lumină flu­orescentă, încălzire centrală etc. PENTRU CASA RAIONALA DE CULTURA La Calafat a fost dat în folosinţă noul local al casei raionale de cul­tură. Localul are o sală de specta­cole cu 500 de locuri, săli pentru bibliotecile raională şi orăşenească, săli de studiu, săli pentru diferite jocuri recreative, scenă mecanică modernă şi cinemascop. Localul este prevăzut cu încălzire centrală şi in­­stalaţii de aer condiţionat. În pre­zent, in Oltenia există case de cul­tură în fiecare centru de raion; 10 din cele 14 case de cultură sunt construite în ultimii ani. IN CINSTEA FRUNTAŞELOR MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“).­ La Uzinele­­textile din Mediaş s-a organizat o seară a fruntaşelor în întrecerea socialistă. La această manifestare, la care au participat numeroase muncitoare ale uzinei, s-a scos în evidenţă aportul adus în producţie de ţesătoarele Or­­tensia Purima, Elena Gindeanu, filatoarea Maria Mîtcă, finisoa­­rea Semetta Bîrsan şi altele care, în cadrul întrecerii socialiste, s-au situat pe primele locuri. Ele au dat în ultima vreme numai produse de bună calitate. După ce sărbătoritele au fost felicita­te cu căldură de tovarășii lor de muncă, s-a prezentat un program artistic. INTELECTUALI IN MIJLOCUL COLECTIVIŞTILOR CLUJ (coresp. „Scînteii"). — Joi dimineaţă au plecat pe timp de 10 zile in satele raioanelor Huedin, Za­lău şi Gherla peste 200 de intelec­tuali, cadre didactice universitare, oa­meni de cultură şi artă, medici etc. Ei vor fi de conferințe, vor da consulta­ţii, vor sprijini activitatea căminelor culturale. „Geaba sînt eu scriitor mare — nota odinioară cu amărăciune I. L. Caragiale — cînd 80 la sută dintre cei pentru care am scris nu ştiu să citească”. In ce contrast izbitor a­­pare tabloul bogat al vieţii cultu­rale care pulsează astăzi din plin nu numai la oraşe ci şi în satele ţării, unde îşi duc activitatea mii de cămine culturale, biblioteci, ci­nematografe, unde întîlneşti sute de mii de cititori. Iată ce ne-a scris recent tov. Ana Bălaşa, bi­bliotecară în comuna Sălişte, raio­nul Sibiu: „în rafturile bibliotecii noastre — deşi le avem în multe exemplare — cu greu poţi găsi o­­perele lui Cara­giale, Eminescu, Sadoveanu şi ale altor scriitori din trecut şi de azi. La fel se întîmplă şi cu numeroase lucrări politice, de agrotehnică şi zo­otehnie, de ştiin­ţă popularizată. Peste 1500 de lo­cuitori ai comunei au fişă de biblio­tecă. Anul trecut ei au făcut 23 000 de împrumuturi de cărţi”. Ca un rod al transformărilor re­­voluţionare petre­cute la sate, al vic­toriei politicii partidului de colecti­vizare a agriculturii, cresc continuu nivelul de trai şi de cultură, setea de cunoştinţe şi de frumos a ma­selor de colectivişti. Lumina şi în­văţătura cărţii au pătruns adine în viaţa de astăzi a ţărănimii colecti­viste. Însăşi munca tot mai com­plexă în condiţiile agriculturii so­cialiste, viaţa nouă a satului colecti­vizat cer fiecărui colectivist să-şi îmbogăţească mereu cunoştinţele a­­gricole, să-şi lărgească orizontul po­litic şi cultural. Iar în această di­recţie cartea­ e un aliat de nepre­ţuit. Numai în 1962 s-au difuzat la sate 13 500 000 cărţi şi broşuri. O importantă acţiune culturală, care începe azi în întreaga ţară, este „Luna cărţii la sate", expresie elocventă a atenţiei şi grijii deose­bite acordate de partid şi de statul democrat-popular vieţii culturale a satului. Desfăşurîndu-se sub lozin­ca „Nici o casă de colectivist fără cititor", această acţiune, organiza­tă sub egida Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi a Centro­­coopului, va contribui la răspîndi­­rea şi mai largă a cărţii în rîndu­­rile oamenilor muncii de la sate. In tot cursul lunii februarie, la că­minele culturale şi biblioteci, în gospodării colective, de stat, S.M.T.­uri, vor avea loc conferinţe, şeză­tori literare, simpozioane, întilniri între scriitori şi cititori, consfătuiri ale editurilor cu cititorii, seri de întrebări şi răspunsuri, concursuri „Cine citeşte, foloseşte“, se vor a­­mena­ja bazare, standuri, colţuri cu noutăţi editoriale, expoziţii de cărţi cu vînzare, în procesul larg desfăşurat al re­voluţiei culturale, unul din mijloa­cele prin care cărţile sunt puse la dispoziţia colectiviştilor este vasta reţea de biblioteci comunale şi să­teşti — peste 7 500 în întreaga ţară. „Luna cărţii" este menită să ducă la o intensificare şi îmbunătăţire sub­stanţială a între­gii lor activităţi. Ca focare în jurul cărora se concen­trează munca cu cartea, biblioteci­le comunale şi săteşti trebuie să pună pe primul plan al activităţii lor contribuţia ac­tivă la întărirea gospodăriilor co­lective, la creşte­rea producţiei a­­gricole, la dezvol­tarea conştiinţei socialiste a colec­tiviştilor. Popularizarea şi răspîndirea căr­ţii agrozootehnice a devenit una din laturile funda­mentale ale muncii biblioteci­lor. La biblioteca din Gliganu, regiunea Argeş, de pildă, car­tea este folosită pentru a se or­ganiza variate manifestări de răs­­pîndire a cunoştinţelor agrozooteh­nice potrivit cu specificul fiecărui sector de producţie, consfătuiri cu cititorii din sectorul zootehnic în jurul cărţilor care se referă la creşterea producţiei de lapte, seri de întrebări şi răspunsuri pe mar­ginea unor broşuri pentru colecti­viştii din brigăzile de cîmp etc. In orientarea colectiviştilor spre broşurile şi cărţile cele mai folosi­toare muncii lor, un mare rol re­vine bibliotecarului — activist cul­tural de frunte în viaţa satului de azi. Fişierul pe profesii folosit cu bune rezultate în regiunile Galaţi şi Cluj, listele de recomandări şi planurile personale de lectură pen­tru brigadieri şi şefi de echipă în­tocmite în multe biblioteci din re­giunea Iaşi, ca şi alte iniţiative interesante în munca cu cartea, merită studiate şi extinse. Masele de cititori de la sate ma­nifestă un puternic interes faţă de cartea politică, îndeosebi faţă de broşurile şi cărţile consacrate pro­blemelor actuale ale desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noa­stră şi ale situaţiei internaţionale. Numai anul trecut s-au difuzat la sate peste două milioane şi jumă­tate de exemplare din 150 de titluri tipărite de Editura Politică. Nume­roase biblioteci, organizează mani­festări interesante în jurul celor mai noi apariţii editoriale — recenzii, prezentări, simpozioane. O atenţie deosebită se cuvine să se dea şi cărţii literare, în pri­mul rînd, literaturii inspirate din viaţa nouă a satului colectivizat. Numeroasele întilniri care vor avea loc în această perioadă între scrii­tori şi cititori trebuie organizate astfel încît să aducă un cît mai mare aport la dezvoltarea gustului pentru citit, la educarea simţului estetic al colectiviştilor. Fără îndo­ială că aceste întilniri vor constitui şi pentru scriitori un prilej de a-şi lărgi cunoştinţele despre satul de azi şi despre oamenii săi. O preocu­pare intensă trebuie să manifeste bibliotecile şi faţă de broşurile sau (Continuare în pag. II-a) Lena cărţii la sate La biblioteca din comuna Crucea, raionul Hîrşova Eficacitatea forajului cu turbina Extinderea metodelor moderne de foraj și în special a forajului cu turbina îi ajută pe son­dori să sape într-un timp mai scurt și cu cheltuieli mai reduse sondele. Aplicînd a­­ceastă metodă înain­tată de lucru la circa 50 la sută din volumul de foraj realizat în anul trecut, sondorii au reu­şit ca, paralel cu creş­terea vitezelor de lucru, să reducă preţul de cost pe metru săpat cu 45,9 lei la forajul de explorare şi cu 15,7 lei la cel de exploatare. Valoarea totală a eco­nomiilor obţinute pe a­­ceastă cale se ridică la peste 14 milioane de lei. Cele mai bune re­zultate în domeniul re­ducerii costului foraju­lui au fost obţinute de sondorii Trustului de explorări geologice şi de cei de la Trustul de foraj Piteşti. Pentru reducerea în continuare a preţului de cost sondorii vor extinde anul acesta fo­rajul cu turbina la circa 60 la sută din volumul total al lucrărilor de foraj, aplicînd și alte metode avansate de săpare a sondelor.­­Agerpres) Schimb de experienţă PITEŞTI (ziarul „Secera şi Cio­canul”).­­ La Bascov a fost orga­nizată o consultaţie ştiinţifică pri­vind creşterea şi dezvoltarea secto­rului zootehnic. La consultaţie au participat preşedinţi ai gospodării­lor agricole colective şi membri ai consiliilor de conducere, ingineri, zootehnişti, tehnicieni, brigadieri şi colectivişti fruntaşi în creşterea a­­nimalelor din gospodăriile colective din raionul Piteşti. Recomandările făcute de specia­lişti şi discuţiile purtate au consti­tuit un larg şi util schimb de ex­perienţă menit să contribuie la creşterea şi dezvoltarea sectorului zootehnic în gospodăriile agricole­­ colective din raionul Piteşti.

Next