Scînteia, februarie 1963 (Anul 32, nr. 5790-5817)

1963-02-01 / nr. 5790

Pag. 2 — -u-' ---ass-' ' ~ " -uu.—■■^=-^=T—=z— sä six si .7 ~ '** -a, -ssr z =■■? 2£ s x ssx - & JŞr z gp Donatorii voluntari «M-1.W«» lntr-o dimi- S^naw^iraRin­ei ne°f®. Pe ^u_ ft I T­ni li I I itti munte ce duc la Pîrscov din­spre Odăile, Brăeşti, Bălăneşti şi Cozieni, oameni înfruntau nămeţii şi viscolul. Ce se întîmplase ? Cen­trul de recoltare şi conservare a sîngelui din Buzău avea nevoie ur­gentă de o cantitate de sînge şi fă­cuse apel la donatorii voluntari din comunele raionului Cislău. Poate că pentru un interes personal, oa­menii aceştia nu s-ar fi încumetat să străbată pe jos, prin viscol şi troiene, cite 15—25 de kilometri. Fiind însă vorba de salvarea unor vieţi omeneşti, donatorii de sînge n-au stat pe gînduri. Sondorii de la 5 903 creagur roşii «20 ,_f.__________strul Ciobanu se culcă. Pe la ora 3 noaptea, somnul i-a fost întrerupt de bătăi insistente în uşă. Se sculă în grabă. Deschise. Era sondorul Săuan Vasile. — Trebuie să veniţi repede la 5903! S-a oprit motorul, iar gar­nitura a rămas în puţ. Peste puţin timp maistrul sondor Victor Ciobanu urca grăbit spre locaţia 5­903, plasată pe dealul Dîl­­jei. Din cauza gerului, motorina se congelase, iar motorul se oprise brusc. Apoi a îngheţat instalaţia de refulare a noroiului de foraj. Astfel, întreaga garnitură era imo­bilizată, iar freza se găsea la 1 000 m adîncime. Trebuia acţionat re­pede. La ivirea zorilor sosi şi şeful de şantier — Gheorghe Negescu. Cei din schimbul trei au rămas să ajute la salvarea sondei. Era frig şi continua să bată un vînt puternic. Mîinile li se lipeau de metalul rece. Dar oamenii munceau de parcă uitaseră de frig. In cele din urmă a fost dezgheţată insta­laţia de refulare a noroiului de foraj. Spre prînz, după mai multe încercări, a început degajarea gar­niturii. încă înainte de venirea schimbului II ultimele prăjini şi tubul carotier ieşiră la suprafaţă. Sonda era salvată. Intervenţie chirurgicală complicată gQfc. La secţia de iP?âlîf®?îl#îlf chirurgie a TB^UyfaiSpJ Spitalului uni­­ficat Focşani a fost adus un tînăr în stare gravă. Era necesară o intervenţie chirur­gicală la inimă. Examenul clinic arăta că cordul e în mare pericol. Sîngele trecea în pericard şi nu-i dădea voie să pulseze. Medicul Mircea Stavrache a intervenit de urgenţă, asistat de colegul său Ion Martenciuc. O asemenea operaţie se făcea pentru prima dată la Spi­talul unificat din Focşani. A fost o intervenţie complicată. Chirurgul a trebuit să deschidă pericardul. Momentul încordat al intervenţiei chirurgicale a fost ex­tragerea schijei (de la un cartuş ruginit care a explodat), care pă­trunsese în inima pacientului şi sutura miocardului. „Acest mo­ment a fost marcat printr-o hemoragie ameninţătoare, pe care am stăpînit-o în timp util în plagă, reuşind să intervin în bune condiţii. Timp de un sfert de ceas, sora transfuzoare, Eus­­tina Anton, a pompat masiv în perfuzie circa 1 litru de sînge" — ne-a spus doctorul Stavrache. O problemă importantă a fost şi tra­tamentul post-operatoriu, făcut cu cea mai mare grijă. După operaţie starea bolnavului a evoluat în bine. Tînărul Ion Panait a fost recu­perat pentru viaţă, pentru socie­tate şi pentru familie. Dansator solist la 70 de ani , Mms, as artişti amatori din regiunea Galaţi. In ciuda celor 70 de ani el cîntă tinereşte din cimpoi vechi doine şi balade, re­­dîndu-le întreaga prospeţime. Cim­­poier şi dansator solist — la 70 de ani — Ioniţă Ciuciu şi-a întoc­mit repertoriul după datina moşte­nită, cîntînd locurile unde au tru­dit înainte primii stihuitori ai Mioriţei şi unde răsună azi cînte­­cele vieţii noi. De curînd cimpoie­­rul căminului cultural din comuna Spulber a fost premiat pentru fru­moasa şi îndelungata sa activitate artistică. „Cine ştie, ciştigă“ buca şi cultural “ din Kaasmsau Duda, rab­mul .. . Huşi, a avut loc de curînd un concurs „Cine ştie, cîştigă" despre cultura po­rumbului şi a florii-soarelui. La concurs au participat peste 500 de colectivişti. Bine pregătiţi, concu­renţii au dat răspunsuri complete. Cîştigătorii concursului au fost răsplătiţi cu premii. După con­curs, brigada artistică de agitaţie din satul vecin Pîhneşti (comuna Arsura) a prezentat un program în faţa colectiviştilor. B­­a­loniţă Ciu- Mărfuri mereu mai frumoase Pe măsura exigenţelor cumpărătorilor continuă să crească şi exigenţele comer­ţului faţă de calitatea măr­furilor primite din partea în­treprinderilor producătoare. Totodată, îmbunătăţirea cali­­tăţii produselor, ridicarea ni­velului de prezentare stau tot mai mult în atenția industriei. Socotesc că este nimerit să dăm cîteva exemple în acea­stă privință. Se pot face bune aprecieri despre producția unor fabrici ca „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe care fabrică, printre alte țesături, sifon de cea mai bună ca­litate, frumos finisat, cu de­sen şi aspect plăcut. Sibirul lucrat de fabrica „Constan­tin David" are un colorit viu, o gamă bogată de de­sene, ţesătură plină, uniform flauşată. Sunt apreciate şi so­licitate de consumatori o se­rie de produse ale fabricii „Vasia Vasilescu"-Mediaş. Mulţumită calităţii lor supe­rioare, sunt cerute insistent pe piaţă articolele de modă din fire fine, produse de fa­bricile „Industria textilă"-Lu­­goj, „Bumbacul"-Timişoara, „Răscoala 1907"-Bucureşti şi „Daci­a"-Bucureşti, mărfuri care vor apare anul acesta în cantităţi mai mari în ma­gazine. Şi-au cîştigat o bună apreciere şi fabricile „Doro­­banţul“-Ploieşti, „Partizanul Roşu“-Braşov, Fabrica de postav Buhuşi, precum şi colectivele Fabricilor „Fla­mura Roşie“ şi „Mătasea populară“-Bucureşti. Am participat la contrac­tările dintre industrie şi co- Gavrilă Fertea este unul din nu­meroşii fruntaşi în producţie de la Fabrica „Electroceramica" din Tur­da. Muncitor cu o înaltă calificare, el reuşeşte să execute lunar, peste sarcinile de producţie, 4—5 izolatori de 110 kV şi să dea numai produse de bună calitate. (Foto : R. Costin) Sorgul-o valoroasă Condiţiile pedoclimatice din dife­rite zone ale regiunii Dobrogea im­pun aplicarea unor măsuri agroteh­nice diferenţiate, precum şi introdu­cerea în cultură a unor plante rezis­tente la secetă şi arşiţă, cu producti­vitate ridicată. In acest scop, Sta­ţiunea experimentală agricolă Do­brogea a contribuit la extinderea în producţie a unor plante valoroase, cum sunt sparceta, pepenii furajeri, sorgul pentru siloz etc. La Consfătuirea de la Constanţa din anul 1958 s-a stabilit ca în ra­ionul Hîrşova şi în bună parte din raioanele Tulcea, Istria şi Medgidia Să se experimenteze şi să se intro­ducă în producţie sorgul hibrid, care s-a dovedit mai rezistent la secetă decît porumbul, dă producţii mari, de cîte 4 000—5 000 kg la ha şi poate fi folosit cu mare randament în hra­na animalelor şi a păsărilor. Cultura sorgului pentru boabe a luat în ultimul timp un aspect cu totul nou datorită succeselor obţi­nute de ameliorator­ în ce priveşte crearea unor noi forme, de înaltă productivitate, care permit mecani­zarea tuturor lucrărilor, inclusiv recoltatul. Nu sînt rare cazurile cînd, la aceste forme, raportul dintre greu­tatea boabelor şi greutatea restului tulpinii este de 1:1, fapt nemaiîntîl­­nit la alte cereale cultivate pe glob. Noile forme create se bazează, ca şi la porumb, pe utilizarea fenomenului de heterozis, manifestat la hibrizii rezultaţi din încrucişarea liniilor consangvinizate, în zonele cu precipitaţii reduse sorgul dă producţii mai ridicate şi mai sigure decît porumbul datorită însuşirii lui valoroase de a fi foarte rezistent la secetă. Aceasta se expli­că prin sistemul ridicular puternic dezvoltat, cît şi prin stratul de ceară care acoperă frunzele şi tulpinile, apărînd planta de pierderea apei. Sorgul este mai puţin pretenţios decît alte plante şi faţă de sol. De aceea poate fi cultivat şi pe soluri mai sărace. Experienţele făcute la noi au ară­tat că sorgul poate fi cultivat pen­tru boabe, pentru masă­ verde şi pentru siloz. Cea mai largă folosire o au boabele. Sorgul se poate folosi în hrana animalelor ca nutreţ con­centrat obţinut numai din producţia de boabe, ca nutreţ semiconcentrat, obţinut din măcinarea boabelor îm­preună cu pani­culele, şi ca nutreţ suculent, obţinut fie din însilozarea plantelor în întregime recoltate în faza de lapte ceară a boabelor, fie din însilozarea tulpinilor şi a frun­zelor rămase încă verzi, după recol­tarea paniculelor. In urma experienţelor din ultimii 2 ani s-a reuşit să se stabilească cei mai productivi hibrizi de sorg care au dat producţii cuprinse între 5 741—8 413 kg la ha, cu 52—123 la sută mai mult decît hibrizii dubli de porumb raionaţi. Hibrizii de sorg cultivaţi la G.A.C. „23 August” au produs 4 975 kg la ha, depăşind cu peste 1 000 kg la ha hibridul dublu de porumb cultivat în gospodărie. Rezultate foarte bune s-au obţinut la G.A.S. Casimcea din raionul Hîrşova, G.A.S. Cocargea-Deleni din raionul Adam-Clisi etc., unde sorgul hibrid în condiţiile secetei prelungite din anul trecut a dat producţii cuprinse între 3 500—4 500 kg la ha. Producţia medie obţinută anul trecut în Dobro­gea a fost la sorg cu peste 1 000 kg la ha mai mare decît a porumbului pentru boabe. Capacitatea mare de producţie a sorgului şi valoarea lui alimentară rezultă din faptul că la o producţie medie de 7 200 kg la ha, cît s-a ob­ţinut la Staţiunea experimentală Do­brogea, se produc 8 780 unităţi nu­tritive şi 566 kg de proteină digesti­­bilă. Pentru producerea acestui nu­măr de unităţi nutritive se cer 7 310 kg porumb-boabe la 1 ha , produc­ţie care în regiunile secetoase se ob­ţine mai greu. In prezent, pe baza rezultatelor obţinute, s-a trecut la producerea de sămînţă hibridă, care să permită ex­tinderea culturii de sorg în pro­ducţia gospodăriilor agricole de stat şi colective. Pentru obţinerea unor producţii ridicate este nevoie să cunoaştem a­­grotehnica acestei culturi. Unele lu­crări ale complexului de măsuri a­­grotehnice nu se deosebesc de cele ale culturii porumbului. Deşi sorgul este o plantă rezistentă la secetă, este totuşi necesar să acordăm mul­tă grijă pregătirii terenului, în vederea acumulării unei cantităţi su­ficiente de apă în sol. Arătura a­­dîncă, executată vara sau toamna, constituie şi pentru sorg chezăşia unei recolte bogate, fiindcă numai în acest fel se poate acumula o cantita­te mai mare de apă din precipitaţiile căzute. De la desprimăvărare pînă la data semănatului trebuie să împiedicăm evaporarea apei din sol şi să distru­gem buruienile. Semănatul trebuie început cînd în sol s-a realizat 12—15°C — practic după terminarea însămînţării porumbului. Semănatul prea tîrziu duce la o răsărire neuni­formă a plantelor, datorită pierderii umidităţii din stratul superficial al solului. Obţinerea unor producţii ridicate este direct legată de asigurarea den­sităţii optime la ha, care trebuie să fie de 200 000—250 (000 fire. Pentru a realiza această densitate de plante sunt suficiente 7—10 kg de sămînţă la ha. Imediat după semănat tere­nul se tăvălugeşte pentru a favoriza o răsărire uniformă şi rapidă a plantelor. Dacă după semănat se for­mează scoarţă, se poate ajuta răsă­ritul plantelor de sorg executînd o lucrare cu grapa, cu colţii înclinaţi mult în urmă ca să nu scoată la su­prafaţă seminţele în curs de răsă­rire. Cînd plantele s-au înrădăcinat bine, se poate folosi sapa rotativă. In timpul vegetaţiei se prăşeşte me­canic şi manual între rînduri de 3—4 ori. Trebuie acordată toată atenţia întreţinerii fără buruieni a sorgului hibrid, mai ales în primele săptă­­mîni după semănat. O grijă deosebită trebuie acordată combaterii dăunătorilor, printre care se numără şi aphidele (păduchii de frunze) care în unii ani pot compro­mite culturile în primele faze de ve­getaţie. In perioada răsăritului şi pînă cînd plantele ajung la 25—30 cm înălţime culturile trebuie contro­late zilnic. In cazul semnalării unui atac de aphide, trebuie luate imediat măsuri energice de combatere, prin stropirea cu o soluţie de ecatox sau paridol. Rezultatele obţinute arată că, în condiţiile din Dobrogea, toţi hibrizii de sorg experimentaţi ajung la ma­turitate pînă cel mai tîrziu în prima decadă a lunii octombrie, iar cei mai timpurii ajung la maturitate chiar în prima jumătate a lunii septem­brie. Prin cultivarea de forme hi­bride cu talie scundă, sorgul poate fi recoltat cu combina de cereale, ceea ce face să crească rentabilitatea acestei plante. După recoltare boa­bele de sorg trebuie să fie întinse în straturi subţiri pentru a se usca, evitîndu-se în felul acesta încinge­­rea lor. O particularitate foarte importan­tă a culturii sorgului este faptul că, după recoltarea paniculelor, rămîne pe teren o producţie de 12 000—15 000 kg tulpini şi frunze verzi la hectar. Acest furaj destul de valoros s-a folosit în hrana oilor şi a altor spe­cii de animale fără a avea cazuri de intoxicaţie, în perioada septem­­brie-octombrie. Aceasta arată că sorgul este bine să fie introdus şi în conveier, obţinîndu-se astfel­ im­portante cantităţi de masă verde la hectar. Din experienţele făcute rezultă că sorgul poate fi folosit în hrana tutu­ror animalelor. Cea mai bună valori­ficare a sorgului se realizează la în­­grăşarea animalelor unde poate fi folosit într-un procent ridicat cu bune rezultate. în experienţele în­treprinse la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice de la Fundulea, unde în hrana tinere­tului taurin pus la îngrăşat s-a în­locuit porumbul cu sorg în procent de sută la sută, s-a realizat un spor mediu zilnic de 928 grame. In hrana taurinelor puse la în­grăşat, sorgul poate fi valorificat şi prin măcinarea paniculelor în în­tregime. Tulpinile de sorg se mai pot însiloza şi valorifica cu rezultate bune în hrana vacilor de lapte şi a taurinelor şi ovinelor la îngrăşat. Sorgul este foarte bine valorificat în hrana păsărilor crescute îndeo­sebi pentru producţia de carne. In asemenea cazuri, porumbul poate fi înlocuit total cu sorg, obţinîndu-se rezultate foarte bune. In hrana tineretului taurin şi în hrana vacilor, în perioada de lacta­­ţie, sorgul poate înlocui porumbul în proporţie de 20--25 la sută în ames­tecul de concentrate. La G.A.C. „23 August”, unde s-au folosit în hrana Vacilor de lapte boabele de sorg sub formă de uruială, producţia de lapte la 100 de vaci a crescut de la 750 litri pe zi la 900 litri. Rezultatele obţinute de Staţiunea experimentală Dobrogea, precum şi de numeroase unităţi agricole din regiune arată că extinderea suprafe­ţelor cultivate cu sorg hibrid con­stituie un mijloc important de asi­gurare a bazei furajere în zonele se­cetoase. De aceea staţiunea noastră a fixat în planul tematic ca obiectiv principal de cercetare crearea de hibrizi de sorg mai productivi, elabo­rarea măsurilor agrofitotehnice dife­renţiate pe zonele micropedoclima­­tice ale regiunii şi producerea unor cantităţi suficiente de sămînţă din cei mai productivi hibrizi de sorg. Ing. P. TOMOROGA directorul Staţiunii experimentale Dobrogea mers pentru anul acesta şi mi-am dat seama cît de mare este preocuparea co­lectivelor de muncitori, in­gineri şi tehnicieni din in­dustria uşoară de a pune la dispoziţia oamenilor muncii cît mai multe şi mai fru­moase bunuri de consum, în pas cu moda, sesizînd mereu frumosul şi noul, şi unităţile producătoare de confecţii trimit comerţului costume, paltoane, rochii cu o linie modernă, lucrate cu grijă. CONSTANTIN MAROŞ directorul O.C.L. Produse industriale­ Bacău câte la purtat şi, totodată, mai durabile. Succesele obținute pe linia îmbunătățirii calităţii mărfuri­lor de către marea majoritate a întreprinderilor nu ne pot face însă să trecem cu ve­derea că mai sunt și furni­zori care manifestă puţin in­teres față de calitatea produ­selor. Fabrica de încălţămin­te „Ştefan Gheorghiu“ din Bucureşti a livrat întreprinde­rii noastre pantofi cu fete de box, seria 29—35 (model 3­011), pentru fete. Fiind vorba de un model nou, care venea să îmbogă­ţească gama încălţămintei pentru copii, lotul de pantofi era aşteptat de corner­ şi aveam cu toţii interesul să-l trimitem cît mai repede în magazine. Acest lucru însă nu s-a putut face. E adevă­rat că pantofii erau confec­ţionaţi din materie primă bună. Totuşi, apăreau defec­ţiuni serioase de calitate, din pricina neatenţiei cu care au fost lucraţi. Unii pantofi au apărut asimetrici, alţii, cu pete de vopsea sau cu tocurile inegale. Ne-am văzut astfel puşi în situaţia de a sesiza direcţia noastră ge­nerală. Aceasta a constituit o comisie formată din specia­lişti ai comerţului, ai Ministe­rului Industriei Uşoare şi din reprezentanţi ai fabricii. îm­preună cu ei am verificat în depozitul nostru, bucată cu bucată, întregul lot de încăl­ţăminte. Spre regretul tuturor, numai puţine perechi au tre­cut „examenul", întrunind condiţiile de calitate cerute. Ne-ar bucura să aflăm, tot prin coloanele ziarului, pă­rerea tovarăşilor de la fabri­ ca „Ştefan Gheorghiu" în le­gătură cu cele de mai sus. D. VASILESCU director al întreprinderii comerţului cu ridicata textile-încălţăminte Bucureşti Exigenţă la recepţie întreprinderea noastră e­­fectuează recepţia calitativă a produselor textile şi de în­călţăminte livrate de fabrici­le furnizoare atît pentru Ca­pitală şi regiunea Bucureşti, cît şi pentru alte regiuni ale ţării. Cu acest prilej, consta­tăm cu satisfacţie că de la o zi la alta calitatea produselor se îmbunătăţeşte: încălţămin­tea este mai uşoară, mai su­plă, ţesăturile şi confecţiile dobîndesc noi însuşiri, care le fac mai frumoase, mai plă­ între industrie şi comerţ SCINTEIA Din mase plastice Colectivul fabricii ,,Muntenia” din Ca­pitală a început producţia unor noi ar­ticole din mase plastice : scafe de me­naj, canistre pentru motociclişti, role de magnetofon şi altele. Creatorii de mo­dele din fabrică au realizat o serie de articole care vor îmbogăţi gama de sor­timente pentru contractările semestrului II. Este vorba de penare şcolare, tăvi de developat fotografii, jucării şi alte produse din mase plastice. In aceste zile de iarnă lucrul in exploatările forestiere din regiunea Suceava se desfăşoară fără întreru­pere. Iată un aspect de la o gură de exploatare a I. F. Frasin , se încar­că buşteni de răşinoase în vagoa­nele trenului C.F.F. (Foto : Nistor Ţurcu) PE SCURT de la corespondenţii voluntari CURSURI DE RIDICARE A CALIFI­CĂRII. La întreprinderea textilă din Păuleşti, raionul Ploieşti, înzestrată cu utilaj modern, s-au organizat re­cent noi cursuri de ridicare a cali­ficării, pentru a se asigura o fini­sare cît mai bună a ţesăturilor. 90 de muncitori şi muncitoare îşi însu­şesc noi cunoştinţe în vederea spe­cializării lor ca albitori, vopsitori, imprimeri şi apretori. (Viorel Boboc, maistru). MAŞINI ŞI UTILAJE NOI. La fabri­ca de ţigarete din Timişoara se înlocuiesc treptat o serie de maşini şi utilaje vechi cu altele noi, moderne. In secţia de împachetat au fost instalate două maşini de celofanat. Sunt în curs de montare maşini moderne de des­făcut foile de tutun şi instalaţii pentru uscarea tutunului tăiat etc. (Straton Ni­­canor, învățător). LUMINA IN COMUNA. Lumina e­­lectrică a pătruns de curînd şi în comuna Verendin, raionul Orşova. La lucrările de electrificare au participat şi mulţi cetăţeni din co­mună. S-au evidenţiat Gheorghe Enea, Ion Velescu, Toma Bosioc, Io­sif Jurchescu şi alţii. Ei au ajutat la săpatul gropilor, la transportul materialelor etc. (Petru Şerengău, colectivist). VENITURI MARI DIN SECTORUL LEGUMICOL. Gospodăria colectivă din comuna Bobiceşti, raionul Balş, a realizat în primul an de activitate un venit de 1 200 000 lei. Sectoarele legumicol şi viticol au adus colecti­viştilor cele mai mari venituri. Por­nind de la posibilităţile existente, co­lectiviştii şi-au propus ca în acest an să cultive cu legume 60 ha, o su­prafaţă dublă faţă de anul trecut, şi să mărească sectorul vitipomicol cu peste 45 ha. (Nicolae Rîpeanu, acti­vist de partid). BĂTRÅNEŢE FĂRĂ GRIJI. La că­minul de bătrîni din oraşul Huşi se asigură condiţii bune de locuit, hra­nă gustoasă şi consistentă pentru 40 de persoane. Bătrînii care locuiesc aici îşi petrec multe ore la bibliote­că, citind cărţi sau ziare, ori vizio­­nînd emisiunile televiziunii, ascul­­tînd emisiunile de radio. Asistenţa sanitară este asigurată de cadre me­dicale calificate la cabinetul căminu­lui. (Juju Schaffer, funcționar). Nr. 5790 Curs de statistică matematică pentru medici şi biologi Joi dimineaţă s-a deschis în Ca­pitală cursul de statistică matema­tică pentru medici şi biologi orga­nizat de Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din R. P. Romînă. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de conf. Octav Costăchel, vi­cepreşedinte al U.S.S.M. care a ară­tat, printre altele, că pentru prima oară în ţara noastră sunt iniţiate ca­drele medicale în probleme de sta­tistică matematică, ceea ce contri­buie la lărgirea orizontului de cu­noştinţe necesare activităţii lor. Au mai luat cuvîntul prof. Gh. Mihoc, membru corespondent al Academiei R. P. Romîne, din partea Societăţii de ştiinţe matematice şi fi­zice, şi prof. dr. Emil Repciuc din partea cercului de biologie medicală din U.S.S.M. Cei aproape 150 de medici de di­ferite specialităţi din Capitală care lucrează în spitale, institute de învă­­ţămînt şi de cercetare etc. îşi vor însuşi la cursuri şi seminarii timp de 5 luni diverse noţiuni legate de calculul probabilităţilor şi de aplica­ţiile lui în statistica matematică. (Agerpres) La studioul artistului amator Fiecare mare întrecere a artiştilor a­­matori înregistrează perfecţionarea măiestriei artistice a acelora care, în viaţa de toate zilele, sunt strungari sau colectivişti, învăţători sau medici. La cluburi şi case de cultură, la căminele culturale, oamenii îndrăgostiţi de artă îşi cultivă talentul şi aptitudinile, dă­­ruindu-se cu pasiune teatrului, muzi­cii, picturii. In drumul spre măiestrie, amatorii sunt ajutaţi şi sfătuiţi de către artiş­tii profesionişti, care consideră ca o datorie cetăţenească sprijinirea mişcă­rii artistice amatoare. „Studioul artistului amator", de pe lingă Casa de creaţie a oraşului Bucu­reşti, este una din formele de sprijin şi îndrumare a mişcării artistice de amatori din Capitală. Amatorii şi in­structorii lor se întîlnesc aici cu frun­taşi ai scenei, cu muzicieni şi artişti plastici de prestigiu. Se expun lecţii teoretice şi practice pe genuri de artă, au loc discuţi la masa rotundă, se analizează spectacolele unor for­maţii de teatru amator, se organizează schimburi de experienţă între forma­ţiile artistice profesioniste şi cele a­­matoare. Lunea pot fi întîlniţi în stu­dio instructorii formaţiilor de teatru şi actorii amatori, marţea vin aici picto­rii, sculptorii amatori şi iubitorii poe­ziei, ziua de miercuri este dedicată muzicii, joia — coregrafiei, vinerea — brigăzilor artistice de agitaţie. In sala de spectacole a studioului, au loc în fiecare miercuri expuneri făcute de compozitori sau critici, pe diferite teme — rolul cîntecului de masă în educaţia comunistă a oame­nilor muncii, despre conţinutul ideii de contemporaneitate în creaţia mu­zicală ete. Auditorii iau­ notiţe, îşi subliniază ideile pentru dis­cuţia care va urma. Pe scenă urcă apoi corul unei case de cultură, al u­­nui club muncitoresc, care prezintă o parte din repertoriul său. Compozitorii fac astfel, „pe viu“ observaţii, dau sfaturi, indicaţii, îndrumări legate de o cît mai bună pregătire a formaţiilor corale, lata­ne înt­r-una din zile în studio. Sunt prezenţi instructorii formaţiilor amatoare de teatru din Capitală. Ei au ascultat o lecţie teo­retică pe tema „Mari pedagogi ai ar­tei scenice — De la Stanislavski la Brecht“, după care un grup de actori interpreţi ai piesei „Mutter Courage" împărtăşesc din experienţa lor artistică. Se nasc discuţii, are loc un viu schimb de experienţă între actorii pro­fesionişti şi cei amatori. Studioul pune la dispoziţia membri­lor formaţiilor artistice de amatori 51 cabinetele sale metodice, unde se dau consultaţii pe genuri de artă, bogatul său material documentar alcătuit din reviste româneşti şi străine, documen­taţie de specialitate, referate etc. De curînd a luat fiinţă aci o secţie nouă, cea de foto. Fotografia artis­tică a cucerit numeroşi admiratori. La noua secţie zeci şi zeci de foto­grafi amatori discută cu specialişti des­pre creaţia în acest domeniu. ION PLEAVA Pe scena Studioului — brigada artistică de agitaţie a Casei de cultură din raionul Griviţa Roşie. (Foto : Gh. Vintilă) LUNA CĂRŢII LA SATE (Urmare din pag. I-a) cărţile de ştiinţă popularizată, care contribuie la îmbogăţirea cunoştin­ţelor de cultură generală ale ţăra­nilor colectivişti, la formarea unei concepţii ştiinţifice despre viaţă şi lumea înconjurătoare. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că, pe alocuri, acţiunile cu cartea mai îmbracă un caracter formal, nu ţin seama de preocupă­rile colectiviştilor. Se semnalează şi cazuri cînd puternica bază mate­rială pentru munca cu cartea este insuficient folosită ; unele biblio­teci (bunăoară la Răpsig, raionul Gurahonţ, la Buneşti, raionul Rm. Vîlcea) nu au planuri de activitate sau stau zile de-a rîndul închise. Setea crescîndă de cunoştinţe a ţărănimii îşi găseşte expresie şi în faptul că tot mai mulţi colecti­vişti îşi alcătuiesc biblioteci per­sonale. La sate a fost creată o largă reţea de difuzare a cărţii­­ librării săteşti, raioane de li­brărie în magazine, autolibrări ; o librărie centrală şi 15 sec­ţii regionale trimit, la cererea sătenilor, cărţi prin poştă. De activitatea desfăşurată de or­ganele cooperaţiei de consum, de lucrătorii ei care muncesc în do­meniul difuzării cărţii, depinde mult ca fiecare lucrare - îndeosebi noile broşuri politice şi agrozooteh­nice — să ajungă cît mai repede la îndemina cumpărătorilor de la sate. Centrocoopul (oficiul difuzării cărţii) trebuie să se îngrijească mai bine de justa repartiţie a căr­ţilor în raport cu specificul raioa­nelor, pe baza unei cît mai bune cunoaşteri a necesităţilor locale, a cerinţelor cititorilor Nu puţine sînt cazurile cînd la sate cărţile sosesc cu întîrziere sau cînd lucrări cu o anumită tematică nu sînt trimise tocmai în localităţile unde e mai mare nevoie de ele. O preţioasă contribuţie la răs­­pîndirea cărţii în mase o aduc cei peste 6 000 difuzori de carte. Lan­sarea, cu prilejul „Lunii cărţii la sate“, a unui nou concurs pentru titlul de „cel mai bun difuzor de carte” este menită să lărgească rîn­­durile şi să extindă activitatea lor în fiecare unitate agricolă socialistă. Răspîndirea cărţii la sate este strîns legată, fireşte, şi de munca pe tărîm editorial. Editurile au în­datorirea să studieze mai profund necesităţile şi cererile de cărţi, să se îngrijească de tematica, conţi­nutul, forma, stilul şi prezentarea grafică a cărţilor destinate satelor. Popularizarea şi difuzarea cărţii la sate trebuie să constituie obiec­tul unei griji deosebite din partea Comitetului de stat şi a comitetelor regionale şi raionale pentru cultu­ră şi artă, a cooperaţiei. Se cuvine totodată, ca difuzarea cărţii să be­neficieze de sprijinul organizaţiilor obşteşti, al comisiilor de femei, al organizaţiilor U.T.M. O latură im­portantă a muncii educative a or­ganizaţiilor U.T.M. de la sate tre­buie s-o constituie popularizarea cărţii, organizarea de discuţii asu­pra unor lucrări educative, cu un bogat continut de idei, dezvoltarea dragostei pentru carte în rîndurile tineretului. Comitetele regionale şi raionale de partid, organizaţiile de partid de la sate sunt chemate să îndru­me activitatea în „Luna cărţii la sate“ întreaga muncă de populari­zare şi difuzare a cărţii, în strînsă legătură cu sarcinile actuale ale dezvoltării agriculturii socialiste, cu viaţa de azi a satului, cu cerin­ţele ridicării continue a nivelului politic, profesional şi cultural al co­lectiviştilor.

Next