Scînteia, aprilie 1963 (Anul 32, nr. 5849-5878)

1963-04-01 / nr. 5849

Pag. 2 călătorie In căutarea noului Uneori, răsfoind sutele de scrisori sosite într-o săp­­tămînă, ai impre­sia că te afli în faţa unui ecran de televizor prin in­termediul căruia slnt aduse în re­dacţie nenumărate imagini din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, ca Intr-un nesfîrşit jurnal de actualităţi. Să zăbovim cîteva clipe în Capitală, lingă Gara de Nord într-o sală de şedinţe. Este şedinţa festivă consacrată premierii inovatori­lor de la Revizia de vagoane Bucureşti-Griviţa, care au obţinut premiu­ I pe ţară la concursul de ino­vaţii organizat de M.T.T. pe anul 1962. „Unitatea noastră — ne scrie tehnicianul Grigore Moholea — a realizat 51 de inovaţii care au îmbunătăţit în mod simţitor calitatea procesului de producţie şi au con­tribuit la realizarea de economii post-calcule în va­loare de 132 433 lei”. In cuvinte sobre coresponden­tul evidenţiază pe „comuniştii Şerban Ardeleanu, Vasile Stan, Constantin Paraschiv — montatori, Va­sile Răican, Nicolae Badea, Dumitru Ionescu — maiştri, Paul Mateescu — strungar, inginerul Cor­nel Şincan şi alţii”. Să călătorim însă mai departe spre cetatea de foc a Hunedoarei şi să ne oprim în hala laminoru­lui de 650 mm. „In primele 17 zile ale lunii martie — ne relatează corespondentul Ioan Şerban — la­­minatorii de aici au reuşit să dea peste plan 2 450 tone de laminate, iar cei de la laminorul de 800 mm au depăşit planul cu 56 tone laminate, au re­dus rebutul sub cifra admisă, realizînd şi însem­nate economii”. Pe itinerariul călătoriei noastre am ajuns şi la fierarii de la atelierele de reparat ma­terial rulant din Iaşi. Maistrul C. Petrovici ne face cunoştinţă cu echipa condusă de Pleşca Ludovic, care în luna februarie a executat 120 de arcuri peste plan. Autorul scrisorii remarcă un fapt nou şi semnificativ : această echipă, azi fruntaşă în întrecerea socialistă, a fost mai înainte codaşa secţiei. Coborînd de-a lungul Carpaţilor, să facem un popas la o margine de pădure. „Zilele trecute — ne informează Iosif Coman — la centrul forestier Velioiu a avut loc pentru prima dată „Tribuna fo­restierului”. Acest „simpozion” axat pe ideea pro­ductivităţii şi a calităţii, a fost urmat de un spec­tacol al brigăzii artistice. „In curînd vor fi orga­nizate asemenea „tribune” şi la sectoarele de ex­ploatare” — încheie corespondentul. Cu alte cu­vinte, asemenea „simpozioane” vor duce în inima pădurii tot mai multe cunoştinţe tehnice. Dar noutăţile ne întîmpină la tot pasul şi pe o­­goarele patriei. „O nouă ramură de producţie" — îşi intitulează corespondenţa colectivistul Gheorghe N. Constantin, din comuna Jugureni, raionul Găieşti. Noua ramură este viticultura şi, printr-o acţiune de masă, care a atras zilnic sute de oameni, au fost desfundate în ultimul timp 8 ha de teren destinat plantării cu portaltoi. La gospodăria colectivă din comuna Gheorghe Lazăr, raionul Slobozia, grădinarii sunt aplecaţi asupra răsadniţelor cu legume timpurii (scrie co­lectivistul Ion Iordănescu), iar prima „şarjă" de 2 000 de pui a văzut lumina zilei în incubatoarele G.A.C. Goicea Mare, raionul Segarcea (ne-a relatat inginerul agronom Ion Perşinaru). Dar, iată că un corespondent, Tache Vasilache, din comuna Cîndeşti, ne invită la o veritabilă că­lătorie cu auto-librăria, prin raionul Buhuşi. In­tr-o singură zi librăria pe roate a difuzat cărţi în valoare de peste 10 000 de lei. Pe ecranul imaginar despre care vorbeam la în­ceputul acestor rînduri, se perindă adeseori şi fi­gurile unor oameni zugrăviţi cu căldură şi recunoş­tinţă. Corespondenţii noştri descoperă tot mai des trăsături noi în comportarea celor din jur. „Deşi clădirile spitalului sunt vechi, aceşti medici sunt oa­meni noi, cu înaltă conştiinţă cetăţenească" — ne scrie muncitoarea Ecaterina Sandu din Buzău, po­vestind în cuvinte simple cum i-a fost salvat copi­lul de la moarte, de către medicii Mihai Constan­­tinescu şi Teodor Cuza. ...Doar cîteva imagini din călătoria la care te invită în fiecare săptămînă zeci şi sute de scrisori. Se des­prind dintre ele realizări şi preocupări noi, succese şi iniţiative şi, cum e firesc, trăsăturile noi ale oa­menilor, autorii acestor înfăptuiri. P. D. ...Nici un defect al covorului nu va trece neobservat de controloarea de calitate... (Uzinele textile — Cis­­nadie). NOTE Şl COMENTARII Tur fără retur Intre Hîrlău şi Botoşani cir­culă autobuze ale I.R.T.A. din cele două oraşe. Maşi­nile cu baza la Botoşani merg normal, respectînd o­­rele fixate în program. Mai greu e pentru călătorii care pleacă din Hîrlău spre Bo­toşani. Maşinle I.R.T.A. Hîr­lău nu-şi respectă progra­mul. De multe ori, în cursul unei zile nu trece nici una pe traseu. Şi cetăţenii aş­teaptă să se înapoieze la Botoşani. Poate că ar fi bine să se deschidă un hotel a­­nume pentru aceşti călători. Pe cheltuiala I.R.T.A. Hîrlău, bineînțeles. Să vedem, le mai dă mîna ? Calendare — De ce să n-avem şi noi calendarul nostru ? — şi-au spus tovarăşii de la U.R.C.C. Gilort. Fără calendar nu poa­te merge bine aproviziona­rea cooperativelor de con­sum. Şi au întocmit un ca­lendar care să adapteze ano­timpurile, cerinţele oameni­lor din raion, la stilul de muncă al U.R.C.C. Gilort. Vine primăvara ? Cine spune? Vremea, calendarul obişnuit? Să vedem ce spune calenda­rul U.R.C.C. in filele lui, nici urmă de primăvară ! Atunci de ce se plîng colectiviştii din raion că nu sînt aprovi­zionaţi cu mărfuri necesare lucrărilor de sezon? E nevoie de o confruntare între cele două calendare. Mai știi : poate cei în cauză modifică un pic calendarul lor. PATRUZECI ŞI UNA II Uneori mergi kilometri întregi III fără să dai de-o ridicătură măcar cît un stat de om. A­­cesta e raionul Calafat. Supra­feţele cultivate cu grîu şi po­rumb de cele patruzeci şi una de gospodării colective se întind pe mai bine de cincizeci şi cinci de mii de hectare. Iar dacă adăugăm miile de hectare ocupate de alte plante, ne putem face cît de cît o imagine despre mărimea acestui raion ve­cin cu apele Dunării. înfăţişarea topografică, condiţiile de climă şi sol îi determină şi felul producţiei. Şi nu-i greu de închipuit că în raionul Calafat ocupaţia prin­­cipală a colectiviştilor este cultiva­rea cerealelor. Anul trecut, cu toate că binecunoscuta secetă n-a ocolit nici ogoarele acestui raion, mai mult de cincisprezece G.A.C.-uri au depăşit trei mii de kg porumb boabe la ha. Este explicabil de ce consiliul agricol raional, o­­dată cu înfiinţarea sa, şi-a în­dreptat atenţia spre problemele legate de sporirea necontenită a producţiei de cereale. Evident, cu griul nu se mai putea face mare lu­cru, intrucît se apropia de secerat. Şi porumbul crescuse mărişor, însă avea nevoie de o îngrijire atentă. Consiliul agricol şi-a concentrat forţele mai ales în jurul lucrărilor de întreţinere a culturilor. Rezulta­tele le-am arătat mai sus. Cu totul altfel s-a desfăşurat cam­pania însămînţărilor de toc­ană pe care consiliul a avut putinţa s-o pregătească din vreme. Printre pri­mele măsuri stabilite la consfătuirea griului, organizată pe raion, au fost: efectuarea unor arături de caliate şi folosirea pe toată suprafaţa ce urma să fie cultivată cu grîu a trei Goiuri de Înaltă productivitate, care se dovediseră cele mai potrivite cu condiţiile pedo-climatice de aici. Acum urma să se dovedească într-o şi mai mare măsură superio­ritatea şi avantajele noii forme de conducere a agriculturii raionului. Cei patruzeci şi unu de preşedinţi de G.A.C., printre care mulţi bine cunoscuţi ca oameni cu experienţă în organizarea muncii, cum sunt ’Gheorghe Antonescu de la Piscu Vechi, Marin Tudorică de la Seaca de Cîmp sau Marin Ruscă de la Po­iana Mare, participă efectiv, alături de cei aproape cincizeci de specia­liști care lucrează în gospodăriile colective, la conducerea agriculturii raionului, la rezolvarea problemelor indiferent dacă este vorba de pro­pria lor gospodărie sau de altele. Iată pîrghia principală pe care se sprijină comitetul executiv al consi­liului în toate acţiunile sale. In afa­ră de şedinţele pe secţii, care se organizează lunar, în preajma şi în timpul fiecărei campanii agricole se analizează în şedinţe de lucru mersul lucrărilor, se fac planuri o­­perative etc. Aplicarea pe teren a măsurilor stabilite este asigurată prin însăşi structura organizatorică a consiliului , membrii acestuia, după ce participă la o şedinţă în cadrul căreia se ia o hotărîre, tot ei o duc la îndeplinire. Un exemplu: după terminarea campaniei agricole din toamna trecută era necesară ve­rificarea calităţii însămînţărilor. Co­mitetul executiv a antrenat în aceas­tă acţiune pe toţi membrii consiliu­lui din unităţi. Au fost alcătuite zece colective, care s-au deplasat în fie­care gospodărie colectivă, dar în aşa fel încît nici unul din membrii acestor colective să nu controleze însămînţările din propria gospodă­rie. In felul acesta exigenţa a fost şi mai mare, iar greşelile, oricît de mă­runte, erau imediat semnalate şi în­lăturate pe loc. P­rintre însușirile de bază care nu pot să lipsească o clipă din modul de a lucra al unui consiliu agricol este opera­tivitatea. Se ivesc uneori cazuri cînd fără operativitate se duce de rîpă munca pe cîteva luni, se periclitează soarta unei recolte pe mii de hectare. In urmă cu vreo cîteva săptămîni, cînd cu gerurile acelea straşnice, inginerii Victor Stănculescu, preşe­dintele consiliului, şi Titel Trăistaru, şeful secţiei de cereale şi plante tehnice, au mers la gospodăriile din Cujmir, Vrata şi Salcia să vadă si­tuaţia semănăturilor. Au observat că deasupra stratului de zăpadă se fo­rmase o crustă de gheaţă ce ame­ninţa grîul cu asfixierea. Fără nici o întîrziere au îndrumat toate con­siliile de conducere, inginerii din gospodării să-i mobilizeze pe co­lectivişti la spargerea crustei. Co­lectiviştii au răspuns cu miile. In­tr-o singură zi această operaţie s-a efectuat pe mai bine de şase mii de ha. In prezent, preocuparea numărul unu a consiliului este campania de primăvară. Pe baza experienţelor şi a rezultatelor practice obţinute în anii trecuţi, consiliul a stabilit ca în raion să se cultive în acest an trei linii de hibrizi dubli de porumb. Pînă acum starea utilajelor s-a ve­rificat de două ori, urmărindu-se ca reparaţiile să fie de cea mai bună calitate ; s-au ţinut două instructaje practice la S.M.T.-urile Poiana şi Obîrşia cu toţi inginerii şi tehnicie­nii din G.A.C., legate de reglajul şi folosirea maşinilor agricole, în spe­cial a semănătorilor de porumb. Iar în urmă cu cîteva zile s-a­u ţinut şe­dinţe ale sfaturilor S.M.T. la care au luat parte preşedinţi de G.A.C., ingineri şi tehnicieni agronomi, bri­gadieri de cîmp, precum şi toţi trac­toriştii care vor lucra în această campanie. S-a analizat cum au mun­cit S.M.T.-urile anul trecut şi cum au fost sprijiniţi mecanizatorii de către gospodăriile colective. Totodată, la capitolul închinat acestei campanii calitatea a fost obiectul principal al discuţiilor. Tractoarele şi celelalte maşini se află în cîmp pregătind te­renul sau executînd însămînţările din epoca I. La gospodăriile din Pleniţa şi Ciupercenii Noi s-a însă­­mînţat mazărea, iar la Salcia, Bra­nişte, Basarabi s-au făcut lucrări de pregătire pe sute de hectare. Se cu­vine să ţinem seama de faptul că prin partea locului zăpada s-a men­ţinut pînă tîrziu. Dar consiliul agricol raional şi gospodăriile colective, concentrin­­du-şi atenţia către campania actua­lă, n-au neglijat semănăturile de toamnă. In urma unui control s-a observat că la Basarabi, Pleniţa, Branişte şi Poiana Mare, pe anumite locuri, grîul a ieşit slab. S-au luat măsuri ca deîndată pe porţiunile respective să fie împrăştiată mra­­niţă. Una din problemele principale care a prilejuit cîteva acţiuni este dezvoltarea şeptelului. Nu de mult în toate organizaţiile de bază din gospodăriile colective s-au ţinut adunări deschise. Printre al­tele, în dezbaterea acestor adu­nări s-a aflat problema furaje­lor. S-au făcut recomandări către consiliile de conducere , să se apli­ce lucrări de îmbunătăţire pe toate izlazurile, porumbului furajer să i se dea aceleaşi îngrijiri ca şi celui pentru boabe, în plantaţiile de pomi şi vii să se cultive plante furajere. In acelaşi timp colectiviştii au fost îndemnaţi să cultive pe loturile per­sonale furaje pentru a asigura hrana animalelor de pe lîngă casă. Printre ultimele acţiuni ale consi­liului se numără şi un instructaj de două zile, teoretic şi practic, ţinut cu toţi brigadierii de cîmp şi cu toţi colectiviştii care vor lucra pe semă­­nătorile 2 S.P.C.2. Consiliul a mai hotârît să se însâmînţeze prin po­rumb, în cultură intercalată, fasole pe 14 000 ha şi dovleci pe 10 000 ha. ||1|­e la început, în fata Con­|on­siliului agricol raional Ca­lafat s-a pus problema îndrumă­rii şi sprijinirii diferenţiate a gos­podăriilor colective, în funcţie de condiţiile specifice şi de nivelul de dezvoltare al fiecăreia. In timp ce la Piscu-Vechi colecti­viştii începeau să introducă me­canizarea în sectorul zootehnic (adăpători automate, linii Decovil etc.) la Verbicioara, de pildă, nici măcar nu erau asigurate condiţii minime pentru adăpostirea animale­lor. Biroul comitetului raional de partid a trasat ca sarcină comite­tului executiv al consiliului să-şi îndrepte atenţia către cele cinci gos­podării mai slab dezvoltate : Ver­­biţa, Verbicioara, Traian, Pleniţa şi Risipiţi. Pentru ca ajutorul să fie cît mai potrivit cu nevoile acestora, consiliul a alcătuit colective de spe­cialişti, care au studiat situaţia la faţa locului. Gospodăriile amintite aveau anu­mite caracteristici asemănătoare : recolte de cereale mai slabe, secto­rul zootehnic puţin dezvoltat, lipsă de experienţă în organizarea mun­cii, oameni nepotriviţi în unele sec­toare, mai ales în zootehnie. Nici măcar cu evidenţa contabilă lucru­rile nu stăteau cum trebuie. Pe baza planului de măsuri care a urmat, în­dată ce colectivele amintite şi-au formulat concluziile, consiliul a tre­cut la acţiune. Dar nu cu sfaturi date prin telefon sau prin vreo circulară semnată la repezeală. Zile de-a rîn­­dul membrii comitetului executiv au stat în gospodăriile respective, au lucrat mînă în mină cu inginerii, cu consiliile de conducere. In felul a­­cesta gospodăriile colective au fost ajutate să rezolve diferite probleme privind construirea adăposturilor, procurarea animalelor, pregătirea cadrelor necesare în sectorul zooteh­nic etc. Au fost şcolarizaţi o sută treizeci de mulgători şi patruzeci şi una de colectiviste care lucrează la incubatoare. Zilele acestea au ur­mat cursuri de scurtă durată încă optzeci de colectiviste, crescătoare de păsări. Intre gospodăriile mari rămase în urmă şi cele cu o bogată experienţă în creşterea animalelor ca Piscu Vechi, Cetate, Maglavit, consiliul a­­gricol raional a organizat schimburi de experienţă, la care au participat preşedinţi, brigadieri, zootehnişti şi mulgători. Consiliul agricol despre care vor­bim este socotit printre cele cu ac­tivitatea cea mai rodnică din re­giunea Oltenia. Aceasta se dato­­reşte în mare măsură sprijinului de care se bucură din partea comite­tului raional de partid. Membrii bi­roului, în frunte cu primul secretar, tovarăşul Marin Lascău, ocupîndu-se cu multă grijă de rezolvarea proble­melor pe care le ridică dezvoltarea agriculturii raionului, îndrumă con­siliul agricol cu competenţă, concret şi în funcţie de situaţia respectivă. Nu de mult biroul comitetului raio­nal de partid a analizat stilul de muncă al consiliului agricol raional, relevînd o serie de realizări în ac­tivitatea sa. Totodată, biroul a atras atenţia comitetului executiv să-şi fixeze in planul de muncă probleme de bază, pe care sâ le studieze şi să le rezolve. ...Ne-am propus să înfăţişăm doar cîteva aspecte din activitatea Con­siliului agricol raional­­ Calafat. Şi­­chiar dacă toate cele patruzeci şi una de gospodării colective sunt mi­lionare sau multimilionare asta nu înseamnă ca problemele legate de îndrumarea şi conducerea lor se îm­puţinează, ci, dimpotrivă, se înmul­ţesc, pentru că drumul dezvoltării lor urcă tot mai sus. Ceea ce în­seamnă că şi consiliul agricol raio­nal are de rezolvat probleme mai multe şi mai complexe şi, în acest scop, este dator să-şi îmbunătăţeas­că continuu activitatea, stilul şi me­todele de muncă. GHEORGHE VLAD S­C­Î­N­T­E­I­A A însemnări pe marginea expoziţiei Eugen Tatu Profilul lui Tatu este complex. Ilustrator, caricaturist şi aş adău­ga arhitect (vechea lui meserie) , căci arhitectul Tatu colaborează cu graficianul Tatu, împrumutîn­­du-i însuşiri ale spiritului construc­tiv, sentimentul structurii ansam­blului în ilustraţia de carte, preci­zia şi claritatea în caricatură, or­ganizarea spaţiilor şi amploarea, în prezentarea propriei sale expo­ziţii. Doriţi să avem o imagine cu pri­vire la evoluţia măiestriei artisti­ce a creatorului ? Este suficient să urmăriţi ordinea cronologică a u­­nor lucrări ale sale : ilustraţiile la „Pinocchio“, „Gargantua“ şi „Via­ţa şi pildele lui Esop“. Ultimele lu­crări, îmbogăţite prin noi mijloace de expresie plastice, ca sinteza şi ritmul, nu par totuşi rupte de pri­mele lucrări. Secretul acestei uni­tăţi, la Taru, constă în faptul că întotdeauna căutările şi inovaţiile el le subordonează conţinutului. Căutînd să traducă în chip diferen­ţiat conţinutul fiecărei opere, Taru foloseşte o mare diversitate în ex­primare. El nu se limitează la con­cepţia autorului ilustrat, ci o com­pletează, actualizînd-o. Expoziţia evidenţiază o altă ca­litate a ilustratorului, care ne sca­pă uneori atunci cînd avem doar cartea în mină şi anume : jocul de compoziţie în alternarea ilustraţii­lor şi subordonarea lor faţă de crescendo-ul desfăşurării acţiunii. Vitrinele cu cărţi care vin să com­pleteze în expoziţie opera de ilus­trator a lui Taru ne aduc aminte şi ele despre probitatea profesio­nală a artistului. Ilustraţiile sale de carte n-au fost terminate în momentul predării lor la editură, ci ele au fost urmărite în tipogra­fie zi de zi, noapte de noapte, în­­trucît Taru consideră că şi-a termi­nat lucrarea doar în momentul în care ea ajunge în mîna cititorului. Această muncă migăloasă înseam­nă totodată strădania fermă de a adopta tehnica tipografică la ne­cesităţile artistului, de a urmări exigent obţinerea unor rezultate care să ateste posibilităţile tipa­rului nostru. Expoziţia de faţă oferă totodată prilejul unei treceri în revistă a bogatei activităţi de caricaturist desfăşurate de Eugen Tatu. Me­reu prezent în actualitate, în pagi­nile presei, în lupta ideologică, el îşi sporeşte eficienţa argumentelor prin calitatea artistică a imagi­nii. Combativitatea în demascarea imperialismului, a modului de via­ţă capitalist, de pe poziţiile avan­sate ale societăţii şi idealurilor noastre, definesc şi rezumă conţi­nutul caricaturilor lui Eugen Tatu, Ideea mereu proas­pătă şi spirituală, varietatea mijloa­celor folosite, pre­cum şi bogăţia te­matică ne fac să credem că iniţiati­va de a se tipări un volum cu ase­menea caricaturi ar fi binevenită. Una din trăsături­le acestor lucrări este inventivitatea desenului, puterea sa expresivă, a­­trăgînd atenţia şi vorbind de la sine privitorului, con­vingător. Insă cu­loarea nu-1 ajută întotdeauna în modul cel mai fe­ricit pe artist, în unele din carica­turile sale antiim­­perialiste, aş fi preferat în alb­­negru aceste lito­grafii. Deosebit de in­teresant mi se pare ciclul satiric „Dacă unii scriitori ar semăna cu operele lor*. Unitatea de stil a acestui ciclu ori­ginal constă în folosirea unei mari diversităţi a elementelor care pro­voacă surpriză şi dau caricaturilor un sens subtil. Rog să fiu iertat dacă nu în­cerc să descriu cîteva din ideile caricaturilor din expoziţie. Mă ab­ţin din principiu. Consider că o caricatură bună nu poate fi po­vestită, cum ai povesti o anecdotă. Caricatura astăzi a încetat de a mai fi un text ilustrat. Caricatura trebuie să trăiască prin sine. Tex­tul eventual s-o completeze, cum este de obicei cazul caricaturilor lui Eugen Tatu. Am dorit prin aceste însemnări să trezesc curiozitatea cititorilor care n-au văzut încă expoziţia din str. Kirov; este o expoziţie care ne aduce un mesaj limpede, în imagini elocvente. CIR DAMADIAN Exerciţiile mercenarilor anticubani. Dramaturgia cehoviană reprezintă pentru studenţii Institutului de teatru o excelentă şcoală a realismului şi poeziei în zugrăvirea adevărului vieţii.­­ Şi in stagiunea actuală, studioul institutului a inclus in repertoriul său o piesă de Cehov : „Unchiul Vania” (clasa prof. C. Moruzan). In spectacol s-au distins, prin sensibilitate si trăire autentică a rolurilor, tinerii actori Corne­­liu Coman (unchiul Vania) si Mona Mircea (Sonia) — pe care-i vedeţi in fotografia noastră interpretind scena finală. Nr. 5849 Agendă muzicală Luni, 1 aprilie, orele 20:00, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „Geor­ge Enescu“" va prezenta la Ateneul R. P. Române sub conducerea maestru­lui George Georgescu un concert sim­fonic. In program : Trei dansuri româ­­neşti de Theodor Rogalski ; Concertul pentru pian şi orchestră în Sol major de Ravel (solistă : Magda Tagliafero, Franţa) şi Simfonia a Vil-a de Schu­bert. Marţi, 2 aprilie, orele 20:00, la Ate­neul R. P. Romíno, Orchestra simfonică a cinematografiei va prezenta, sub con­ducerea dirijorului Constantin Bugeanu, un concert simfonic din ciclul consacrat creaţiei lui J. S. Bach, în program : Suita I-a în Do major ; Concertul pen­tru pian şi orchestră în La major (pri­mă audiţie) solist : N. Ionescu-Vovu ; Concert pentru vioară, oboi şi orches­tră în re minor. (Solişti : Jean Ionescu şi Edi Guţi) ; Concert pentru pian, flaut, vioară şi orchestră în La minor. (Solişti : Sofia Cosma, Victoria Roman şi Varu­jan Cosighian) ; Suita IV-a în Re major. La orele 20:00, în sala mică a Pala­tului R. P. Române vor avea loc un re­cital de vioară şi unul de pian, susţi­nute de tineri solişti. In program lucrări de Beethoven, Chopin, Franck, Enescu, Kabalevski, S. Toduţă. Miercuri, 3 aprilie, orele 20,00, la A­­teneul R. P. Române va avea loc un concert dat de corul Filarmonicii de stat „George Enescu”. In program lu­crări de muzică veche in primă audiţie. Va dirija D. D. Botez. La orele 20, cvartetul de coarde Com­pus din Eva Lupaş, Victoria Mănescu, Jeanine Costescu, Elena Botez precum şi Ioana Caracotta — harpă şi Aurelian Octav Popa — clarinet, va susţine un concert de muzică de cameră în sala mică a Palatului R. P. Romíne. Joi, 4 aprilie, orele 19,50, orchestra simfonică a Radioteleviziunii va pre­zenta un concert simfonic în studioul de pe str. Popov 62. In program : Con­certul pentru orchestră u­ Mi major („Primăvara”) de Vivaldi­ Mollinari, „Simfonia” de Ștefan Niculescu (lucra­re distinsă cu premiul „George Enescu” al Academiei R. P. Române pe anul 1960) ; „Faunul şi ciobănită” de Igor Stravinski. Solistă : Arta Florescu : „Poemul extazului” de Alexandr Skria­­bin. Va dim­­a Carol Litvin. Sîmbătă, 6 aprilie, orele 20,00 şi du­minică, 7 aprilie, orele 11,00, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu” va prezenta două concerte sim­fonice la Ateneul R. P. Romíno, în pro­gram : Concertul pentru orchestră de Zoltán Kodolly ; Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 3 de Mozart, (solist : Ion Voicu) ; Simfonia IlI-a pentru or­chestră, orgă, pian şi cor de G. Enescu. Va dirija Mircea Cristescu. Filme noi pe ecranele Capitalei Omul merge după soare — producţie a studioului „Moldova­film“. Regia : M. Ku­lik. Un copil în virstă de 7 ani, dornic să cu­noască lumea, porneş­te pe drumul razelor aurii ale soarelui. In imagini de o mare fru­museţe, filmul urmă­reşte drumul acestui copil, care în de­cursul unei zile cu­noaşte cele mai di­verse aspecte ale vieţii. Un erou în papuci — producţie a stu­diourilor greceşti. In timp ce afacerişti ve­nali cîştigă sume mari de pe urma unei sta­tui şi a festivităţii prin care-l glorifică pe generalul Decaval­­los, vestit pentru fap­te eroice,— acum pen­sionar — sărbătoritul nu dispune nici mă­car de suma necesară pentru a plăti lumina apartamentului său... Pămîntul îngerilor — producţie a stu­diourilor maghiare, inspirată din viaţa unui cartier muncito­resc din Budapesta grofilor şi a magnaţi­lor. Cartagina în flăcări — producție italo­franceză. Filmul este o evocare a incendierii faimosului port de că­tre armata romană. Scenă din filmul „Un erou In papuci“. *7’/’—* n­00 CINEMATOGRAFE : Cartagina In flă­cări: Patria (bd. Magheru 12—14). Rebe­lul : rulează la cinematografele Repu­blica (bd. Magheru 2), I. C. Frimu (bd. 6 Martie 16), G. Coşbuc (piaţa G. Coşbuc 1). Omul merge după soare: rulează la cinematografele Magheru (bd. Magheru 29), Tineretului (cal. Victoriei 48), Volga (şos. Iile Pintilie 61). Un erou in papuci: rulează la cinematografele V. Alecsandri (str. Grigorescu 24), Bucureşti (bd. 6 Mar­tie 6), Gh. Doja (cal. Griviţei 80), Fio­­reasca (str. X. S. Bach 2), Ştefan cel Mare (şos. Ştefan cel Mare), 1 Mai (bd. 1 Mai 322). Noapte necruțătoare — cine­mascop: Elena Pavel (bd. 6 Martie 14), 23 August (bd. Dimitrov 118), Al. Sahia (cal. Văcărești 21). O călătorie spre centrul pământului — cinemascop (seria a II-a): Victoria (bd. 6 Martie 7). Bunica Sabella­ Central (bd 6 Martie 2), Luceafărul (cal. Rahovei 118). Povestea anilor Înflăcăraţi — cinemascop. ..Lumina.-b­fl. ... MartiaJLZL­­Program de filme documentare: Timpuri Noi (bd. 6 Martie 18). Partea ta de vină: rulează la cinematograful Maxim Gorki (str. 13 Decembrie 5—7). Omul amfibie : 8 Martie (str. Buzești 9—11). Camelia : ru­lează la cinematograful Olga Bancic (cal. 13 Septembrie 196). Dosarul furat : rulează la cinematografele Alex. Popov (cal. Griviţei 137), Moşilor (cal. Moşilor 221), 16 Februarie (bd. 30 Decembrie 89). Clinele sălbatic Dingo: Drumul Serii (str. Drumul Serii 86). Cartouche — ci­nemascop : 30 Decembrie (cal. Feren­tari 86). Fugarul : 13 Septembrie (str. Doamnei 9). şapte dădace : rulează la cinematografele Aurel Vlaicu (şos. Co­­troceni 9), Iiie Pintilie (şos. Colentina 84). Mirajul: Cultural (piaţa Ilie Pintilie 2). Divorţ Italian : rulează la cinematogra­fele C-tin David (şos. Cringaşi 42), G. Bacovia (şos. Giurgiului 3). Vacanţă la mare — cinemascop : rulează la cinema­tografele B. Delavrancea (bd. Libertă­ţii 70—72), Mioriţa (cal. Moşilor 127), Li­bertăţii (str. 11 Iunie 75), înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii-Noi). Contele de Monte Cristo — cinemascop (ambele se­rii): M. Eminescu (str. M. Eminescu 127). Kaşmir — cinemascop: Popular (str Mă­­tăsari 31). Balada husarilor: Munca (şos. Mihai Bravu 221), T. Vladimirescu (cal. Dudeşti 97). Meşter la toate: Arta (cal. Călăraşi 153) Riul şi moartea: Flacăra (cal. Dudeşti 22). Aşa se fac cancelarii: Griviţa (calea Griviţei — lîngă podul Ba­sarab). Festivalul Chaplin: V. Roaită (bd. 1 Mai 57). Baronul de Münchhausen: U­­nirea (bd. 1 Mai 143). TELEVIZIUNE : Orele 19.00 - Jurna­lul televiziunii. 19.15 — ştiinţă şi tehnică pentru elevi. 19,50 — Filmul artistic : „Cavalerii Teutoni11 (seria a II-a). 21,20 — „File din opere". 22,00 — Telesport. In Încheiere : Buletin de ştiri. CUM E VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie. In ţară : Vreme umedă, cu cerul variabil mai mult acoperit, ploi locale vor cădea In toate regiunile ţării. In regiunea muntoasă lapoviţă şi nin­soare. Vînt potrivit, temporar tare din sectorul nordic. Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 2 grade şi plus 8 grade, iar maximele Intre­ 4 şi 14 grade. In București : Vreme u­­medă cu cerul mai mult noros. Tempo­rar ploaie. Sint potrivit cu intensificări pînă la tare din nord-est. Temperatura staționară.

Next