Scînteia, aprilie 1963 (Anul 32, nr. 5849-5878)
1963-04-01 / nr. 5849
Pag. 2 călătorie In căutarea noului Uneori, răsfoind sutele de scrisori sosite într-o săptămînă, ai impresia că te afli în faţa unui ecran de televizor prin intermediul căruia slnt aduse în redacţie nenumărate imagini din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, ca Intr-un nesfîrşit jurnal de actualităţi. Să zăbovim cîteva clipe în Capitală, lingă Gara de Nord într-o sală de şedinţe. Este şedinţa festivă consacrată premierii inovatorilor de la Revizia de vagoane Bucureşti-Griviţa, care au obţinut premiu I pe ţară la concursul de inovaţii organizat de M.T.T. pe anul 1962. „Unitatea noastră — ne scrie tehnicianul Grigore Moholea — a realizat 51 de inovaţii care au îmbunătăţit în mod simţitor calitatea procesului de producţie şi au contribuit la realizarea de economii post-calcule în valoare de 132 433 lei”. In cuvinte sobre corespondentul evidenţiază pe „comuniştii Şerban Ardeleanu, Vasile Stan, Constantin Paraschiv — montatori, Vasile Răican, Nicolae Badea, Dumitru Ionescu — maiştri, Paul Mateescu — strungar, inginerul Cornel Şincan şi alţii”. Să călătorim însă mai departe spre cetatea de foc a Hunedoarei şi să ne oprim în hala laminorului de 650 mm. „In primele 17 zile ale lunii martie — ne relatează corespondentul Ioan Şerban — laminatorii de aici au reuşit să dea peste plan 2 450 tone de laminate, iar cei de la laminorul de 800 mm au depăşit planul cu 56 tone laminate, au redus rebutul sub cifra admisă, realizînd şi însemnate economii”. Pe itinerariul călătoriei noastre am ajuns şi la fierarii de la atelierele de reparat material rulant din Iaşi. Maistrul C. Petrovici ne face cunoştinţă cu echipa condusă de Pleşca Ludovic, care în luna februarie a executat 120 de arcuri peste plan. Autorul scrisorii remarcă un fapt nou şi semnificativ : această echipă, azi fruntaşă în întrecerea socialistă, a fost mai înainte codaşa secţiei. Coborînd de-a lungul Carpaţilor, să facem un popas la o margine de pădure. „Zilele trecute — ne informează Iosif Coman — la centrul forestier Velioiu a avut loc pentru prima dată „Tribuna forestierului”. Acest „simpozion” axat pe ideea productivităţii şi a calităţii, a fost urmat de un spectacol al brigăzii artistice. „In curînd vor fi organizate asemenea „tribune” şi la sectoarele de exploatare” — încheie corespondentul. Cu alte cuvinte, asemenea „simpozioane” vor duce în inima pădurii tot mai multe cunoştinţe tehnice. Dar noutăţile ne întîmpină la tot pasul şi pe ogoarele patriei. „O nouă ramură de producţie" — îşi intitulează corespondenţa colectivistul Gheorghe N. Constantin, din comuna Jugureni, raionul Găieşti. Noua ramură este viticultura şi, printr-o acţiune de masă, care a atras zilnic sute de oameni, au fost desfundate în ultimul timp 8 ha de teren destinat plantării cu portaltoi. La gospodăria colectivă din comuna Gheorghe Lazăr, raionul Slobozia, grădinarii sunt aplecaţi asupra răsadniţelor cu legume timpurii (scrie colectivistul Ion Iordănescu), iar prima „şarjă" de 2 000 de pui a văzut lumina zilei în incubatoarele G.A.C. Goicea Mare, raionul Segarcea (ne-a relatat inginerul agronom Ion Perşinaru). Dar, iată că un corespondent, Tache Vasilache, din comuna Cîndeşti, ne invită la o veritabilă călătorie cu auto-librăria, prin raionul Buhuşi. Intr-o singură zi librăria pe roate a difuzat cărţi în valoare de peste 10 000 de lei. Pe ecranul imaginar despre care vorbeam la începutul acestor rînduri, se perindă adeseori şi figurile unor oameni zugrăviţi cu căldură şi recunoştinţă. Corespondenţii noştri descoperă tot mai des trăsături noi în comportarea celor din jur. „Deşi clădirile spitalului sunt vechi, aceşti medici sunt oameni noi, cu înaltă conştiinţă cetăţenească" — ne scrie muncitoarea Ecaterina Sandu din Buzău, povestind în cuvinte simple cum i-a fost salvat copilul de la moarte, de către medicii Mihai Constantinescu şi Teodor Cuza. ...Doar cîteva imagini din călătoria la care te invită în fiecare săptămînă zeci şi sute de scrisori. Se desprind dintre ele realizări şi preocupări noi, succese şi iniţiative şi, cum e firesc, trăsăturile noi ale oamenilor, autorii acestor înfăptuiri. P. D. ...Nici un defect al covorului nu va trece neobservat de controloarea de calitate... (Uzinele textile — Cisnadie). NOTE Şl COMENTARII Tur fără retur Intre Hîrlău şi Botoşani circulă autobuze ale I.R.T.A. din cele două oraşe. Maşinile cu baza la Botoşani merg normal, respectînd orele fixate în program. Mai greu e pentru călătorii care pleacă din Hîrlău spre Botoşani. Maşinle I.R.T.A. Hîrlău nu-şi respectă programul. De multe ori, în cursul unei zile nu trece nici una pe traseu. Şi cetăţenii aşteaptă să se înapoieze la Botoşani. Poate că ar fi bine să se deschidă un hotel anume pentru aceşti călători. Pe cheltuiala I.R.T.A. Hîrlău, bineînțeles. Să vedem, le mai dă mîna ? Calendare — De ce să n-avem şi noi calendarul nostru ? — şi-au spus tovarăşii de la U.R.C.C. Gilort. Fără calendar nu poate merge bine aprovizionarea cooperativelor de consum. Şi au întocmit un calendar care să adapteze anotimpurile, cerinţele oamenilor din raion, la stilul de muncă al U.R.C.C. Gilort. Vine primăvara ? Cine spune? Vremea, calendarul obişnuit? Să vedem ce spune calendarul U.R.C.C. in filele lui, nici urmă de primăvară ! Atunci de ce se plîng colectiviştii din raion că nu sînt aprovizionaţi cu mărfuri necesare lucrărilor de sezon? E nevoie de o confruntare între cele două calendare. Mai știi : poate cei în cauză modifică un pic calendarul lor. PATRUZECI ŞI UNA II Uneori mergi kilometri întregi III fără să dai de-o ridicătură măcar cît un stat de om. Acesta e raionul Calafat. Suprafeţele cultivate cu grîu şi porumb de cele patruzeci şi una de gospodării colective se întind pe mai bine de cincizeci şi cinci de mii de hectare. Iar dacă adăugăm miile de hectare ocupate de alte plante, ne putem face cît de cît o imagine despre mărimea acestui raion vecin cu apele Dunării. înfăţişarea topografică, condiţiile de climă şi sol îi determină şi felul producţiei. Şi nu-i greu de închipuit că în raionul Calafat ocupaţia principală a colectiviştilor este cultivarea cerealelor. Anul trecut, cu toate că binecunoscuta secetă n-a ocolit nici ogoarele acestui raion, mai mult de cincisprezece G.A.C.-uri au depăşit trei mii de kg porumb boabe la ha. Este explicabil de ce consiliul agricol raional, odată cu înfiinţarea sa, şi-a îndreptat atenţia spre problemele legate de sporirea necontenită a producţiei de cereale. Evident, cu griul nu se mai putea face mare lucru, intrucît se apropia de secerat. Şi porumbul crescuse mărişor, însă avea nevoie de o îngrijire atentă. Consiliul agricol şi-a concentrat forţele mai ales în jurul lucrărilor de întreţinere a culturilor. Rezultatele le-am arătat mai sus. Cu totul altfel s-a desfăşurat campania însămînţărilor de tocană pe care consiliul a avut putinţa s-o pregătească din vreme. Printre primele măsuri stabilite la consfătuirea griului, organizată pe raion, au fost: efectuarea unor arături de caliate şi folosirea pe toată suprafaţa ce urma să fie cultivată cu grîu a trei Goiuri de Înaltă productivitate, care se dovediseră cele mai potrivite cu condiţiile pedo-climatice de aici. Acum urma să se dovedească într-o şi mai mare măsură superioritatea şi avantajele noii forme de conducere a agriculturii raionului. Cei patruzeci şi unu de preşedinţi de G.A.C., printre care mulţi bine cunoscuţi ca oameni cu experienţă în organizarea muncii, cum sunt ’Gheorghe Antonescu de la Piscu Vechi, Marin Tudorică de la Seaca de Cîmp sau Marin Ruscă de la Poiana Mare, participă efectiv, alături de cei aproape cincizeci de specialiști care lucrează în gospodăriile colective, la conducerea agriculturii raionului, la rezolvarea problemelor indiferent dacă este vorba de propria lor gospodărie sau de altele. Iată pîrghia principală pe care se sprijină comitetul executiv al consiliului în toate acţiunile sale. In afară de şedinţele pe secţii, care se organizează lunar, în preajma şi în timpul fiecărei campanii agricole se analizează în şedinţe de lucru mersul lucrărilor, se fac planuri operative etc. Aplicarea pe teren a măsurilor stabilite este asigurată prin însăşi structura organizatorică a consiliului , membrii acestuia, după ce participă la o şedinţă în cadrul căreia se ia o hotărîre, tot ei o duc la îndeplinire. Un exemplu: după terminarea campaniei agricole din toamna trecută era necesară verificarea calităţii însămînţărilor. Comitetul executiv a antrenat în această acţiune pe toţi membrii consiliului din unităţi. Au fost alcătuite zece colective, care s-au deplasat în fiecare gospodărie colectivă, dar în aşa fel încît nici unul din membrii acestor colective să nu controleze însămînţările din propria gospodărie. In felul acesta exigenţa a fost şi mai mare, iar greşelile, oricît de mărunte, erau imediat semnalate şi înlăturate pe loc. Printre însușirile de bază care nu pot să lipsească o clipă din modul de a lucra al unui consiliu agricol este operativitatea. Se ivesc uneori cazuri cînd fără operativitate se duce de rîpă munca pe cîteva luni, se periclitează soarta unei recolte pe mii de hectare. In urmă cu vreo cîteva săptămîni, cînd cu gerurile acelea straşnice, inginerii Victor Stănculescu, preşedintele consiliului, şi Titel Trăistaru, şeful secţiei de cereale şi plante tehnice, au mers la gospodăriile din Cujmir, Vrata şi Salcia să vadă situaţia semănăturilor. Au observat că deasupra stratului de zăpadă se formase o crustă de gheaţă ce ameninţa grîul cu asfixierea. Fără nici o întîrziere au îndrumat toate consiliile de conducere, inginerii din gospodării să-i mobilizeze pe colectivişti la spargerea crustei. Colectiviştii au răspuns cu miile. Intr-o singură zi această operaţie s-a efectuat pe mai bine de şase mii de ha. In prezent, preocuparea numărul unu a consiliului este campania de primăvară. Pe baza experienţelor şi a rezultatelor practice obţinute în anii trecuţi, consiliul a stabilit ca în raion să se cultive în acest an trei linii de hibrizi dubli de porumb. Pînă acum starea utilajelor s-a verificat de două ori, urmărindu-se ca reparaţiile să fie de cea mai bună calitate ; s-au ţinut două instructaje practice la S.M.T.-urile Poiana şi Obîrşia cu toţi inginerii şi tehnicienii din G.A.C., legate de reglajul şi folosirea maşinilor agricole, în special a semănătorilor de porumb. Iar în urmă cu cîteva zile s-au ţinut şedinţe ale sfaturilor S.M.T. la care au luat parte preşedinţi de G.A.C., ingineri şi tehnicieni agronomi, brigadieri de cîmp, precum şi toţi tractoriştii care vor lucra în această campanie. S-a analizat cum au muncit S.M.T.-urile anul trecut şi cum au fost sprijiniţi mecanizatorii de către gospodăriile colective. Totodată, la capitolul închinat acestei campanii calitatea a fost obiectul principal al discuţiilor. Tractoarele şi celelalte maşini se află în cîmp pregătind terenul sau executînd însămînţările din epoca I. La gospodăriile din Pleniţa şi Ciupercenii Noi s-a însămînţat mazărea, iar la Salcia, Branişte, Basarabi s-au făcut lucrări de pregătire pe sute de hectare. Se cuvine să ţinem seama de faptul că prin partea locului zăpada s-a menţinut pînă tîrziu. Dar consiliul agricol raional şi gospodăriile colective, concentrindu-şi atenţia către campania actuală, n-au neglijat semănăturile de toamnă. In urma unui control s-a observat că la Basarabi, Pleniţa, Branişte şi Poiana Mare, pe anumite locuri, grîul a ieşit slab. S-au luat măsuri ca deîndată pe porţiunile respective să fie împrăştiată mraniţă. Una din problemele principale care a prilejuit cîteva acţiuni este dezvoltarea şeptelului. Nu de mult în toate organizaţiile de bază din gospodăriile colective s-au ţinut adunări deschise. Printre altele, în dezbaterea acestor adunări s-a aflat problema furajelor. S-au făcut recomandări către consiliile de conducere , să se aplice lucrări de îmbunătăţire pe toate izlazurile, porumbului furajer să i se dea aceleaşi îngrijiri ca şi celui pentru boabe, în plantaţiile de pomi şi vii să se cultive plante furajere. In acelaşi timp colectiviştii au fost îndemnaţi să cultive pe loturile personale furaje pentru a asigura hrana animalelor de pe lîngă casă. Printre ultimele acţiuni ale consiliului se numără şi un instructaj de două zile, teoretic şi practic, ţinut cu toţi brigadierii de cîmp şi cu toţi colectiviştii care vor lucra pe semănătorile 2 S.P.C.2. Consiliul a mai hotârît să se însâmînţeze prin porumb, în cultură intercalată, fasole pe 14 000 ha şi dovleci pe 10 000 ha. ||1|e la început, în fata Con|onsiliului agricol raional Calafat s-a pus problema îndrumării şi sprijinirii diferenţiate a gospodăriilor colective, în funcţie de condiţiile specifice şi de nivelul de dezvoltare al fiecăreia. In timp ce la Piscu-Vechi colectiviştii începeau să introducă mecanizarea în sectorul zootehnic (adăpători automate, linii Decovil etc.) la Verbicioara, de pildă, nici măcar nu erau asigurate condiţii minime pentru adăpostirea animalelor. Biroul comitetului raional de partid a trasat ca sarcină comitetului executiv al consiliului să-şi îndrepte atenţia către cele cinci gospodării mai slab dezvoltate : Verbiţa, Verbicioara, Traian, Pleniţa şi Risipiţi. Pentru ca ajutorul să fie cît mai potrivit cu nevoile acestora, consiliul a alcătuit colective de specialişti, care au studiat situaţia la faţa locului. Gospodăriile amintite aveau anumite caracteristici asemănătoare : recolte de cereale mai slabe, sectorul zootehnic puţin dezvoltat, lipsă de experienţă în organizarea muncii, oameni nepotriviţi în unele sectoare, mai ales în zootehnie. Nici măcar cu evidenţa contabilă lucrurile nu stăteau cum trebuie. Pe baza planului de măsuri care a urmat, îndată ce colectivele amintite şi-au formulat concluziile, consiliul a trecut la acţiune. Dar nu cu sfaturi date prin telefon sau prin vreo circulară semnată la repezeală. Zile de-a rîndul membrii comitetului executiv au stat în gospodăriile respective, au lucrat mînă în mină cu inginerii, cu consiliile de conducere. In felul acesta gospodăriile colective au fost ajutate să rezolve diferite probleme privind construirea adăposturilor, procurarea animalelor, pregătirea cadrelor necesare în sectorul zootehnic etc. Au fost şcolarizaţi o sută treizeci de mulgători şi patruzeci şi una de colectiviste care lucrează la incubatoare. Zilele acestea au urmat cursuri de scurtă durată încă optzeci de colectiviste, crescătoare de păsări. Intre gospodăriile mari rămase în urmă şi cele cu o bogată experienţă în creşterea animalelor ca Piscu Vechi, Cetate, Maglavit, consiliul agricol raional a organizat schimburi de experienţă, la care au participat preşedinţi, brigadieri, zootehnişti şi mulgători. Consiliul agricol despre care vorbim este socotit printre cele cu activitatea cea mai rodnică din regiunea Oltenia. Aceasta se datoreşte în mare măsură sprijinului de care se bucură din partea comitetului raional de partid. Membrii biroului, în frunte cu primul secretar, tovarăşul Marin Lascău, ocupîndu-se cu multă grijă de rezolvarea problemelor pe care le ridică dezvoltarea agriculturii raionului, îndrumă consiliul agricol cu competenţă, concret şi în funcţie de situaţia respectivă. Nu de mult biroul comitetului raional de partid a analizat stilul de muncă al consiliului agricol raional, relevînd o serie de realizări în activitatea sa. Totodată, biroul a atras atenţia comitetului executiv să-şi fixeze in planul de muncă probleme de bază, pe care sâ le studieze şi să le rezolve. ...Ne-am propus să înfăţişăm doar cîteva aspecte din activitatea Consiliului agricol raional Calafat. Şichiar dacă toate cele patruzeci şi una de gospodării colective sunt milionare sau multimilionare asta nu înseamnă ca problemele legate de îndrumarea şi conducerea lor se împuţinează, ci, dimpotrivă, se înmulţesc, pentru că drumul dezvoltării lor urcă tot mai sus. Ceea ce înseamnă că şi consiliul agricol raional are de rezolvat probleme mai multe şi mai complexe şi, în acest scop, este dator să-şi îmbunătăţească continuu activitatea, stilul şi metodele de muncă. GHEORGHE VLAD SCÎNTEIA A însemnări pe marginea expoziţiei Eugen Tatu Profilul lui Tatu este complex. Ilustrator, caricaturist şi aş adăuga arhitect (vechea lui meserie) , căci arhitectul Tatu colaborează cu graficianul Tatu, împrumutîndu-i însuşiri ale spiritului constructiv, sentimentul structurii ansamblului în ilustraţia de carte, precizia şi claritatea în caricatură, organizarea spaţiilor şi amploarea, în prezentarea propriei sale expoziţii. Doriţi să avem o imagine cu privire la evoluţia măiestriei artistice a creatorului ? Este suficient să urmăriţi ordinea cronologică a unor lucrări ale sale : ilustraţiile la „Pinocchio“, „Gargantua“ şi „Viaţa şi pildele lui Esop“. Ultimele lucrări, îmbogăţite prin noi mijloace de expresie plastice, ca sinteza şi ritmul, nu par totuşi rupte de primele lucrări. Secretul acestei unităţi, la Taru, constă în faptul că întotdeauna căutările şi inovaţiile el le subordonează conţinutului. Căutînd să traducă în chip diferenţiat conţinutul fiecărei opere, Taru foloseşte o mare diversitate în exprimare. El nu se limitează la concepţia autorului ilustrat, ci o completează, actualizînd-o. Expoziţia evidenţiază o altă calitate a ilustratorului, care ne scapă uneori atunci cînd avem doar cartea în mină şi anume : jocul de compoziţie în alternarea ilustraţiilor şi subordonarea lor faţă de crescendo-ul desfăşurării acţiunii. Vitrinele cu cărţi care vin să completeze în expoziţie opera de ilustrator a lui Taru ne aduc aminte şi ele despre probitatea profesională a artistului. Ilustraţiile sale de carte n-au fost terminate în momentul predării lor la editură, ci ele au fost urmărite în tipografie zi de zi, noapte de noapte, întrucît Taru consideră că şi-a terminat lucrarea doar în momentul în care ea ajunge în mîna cititorului. Această muncă migăloasă înseamnă totodată strădania fermă de a adopta tehnica tipografică la necesităţile artistului, de a urmări exigent obţinerea unor rezultate care să ateste posibilităţile tiparului nostru. Expoziţia de faţă oferă totodată prilejul unei treceri în revistă a bogatei activităţi de caricaturist desfăşurate de Eugen Tatu. Mereu prezent în actualitate, în paginile presei, în lupta ideologică, el îşi sporeşte eficienţa argumentelor prin calitatea artistică a imaginii. Combativitatea în demascarea imperialismului, a modului de viaţă capitalist, de pe poziţiile avansate ale societăţii şi idealurilor noastre, definesc şi rezumă conţinutul caricaturilor lui Eugen Tatu, Ideea mereu proaspătă şi spirituală, varietatea mijloacelor folosite, precum şi bogăţia tematică ne fac să credem că iniţiativa de a se tipări un volum cu asemenea caricaturi ar fi binevenită. Una din trăsăturile acestor lucrări este inventivitatea desenului, puterea sa expresivă, atrăgînd atenţia şi vorbind de la sine privitorului, convingător. Insă culoarea nu-1 ajută întotdeauna în modul cel mai fericit pe artist, în unele din caricaturile sale antiimperialiste, aş fi preferat în albnegru aceste litografii. Deosebit de interesant mi se pare ciclul satiric „Dacă unii scriitori ar semăna cu operele lor*. Unitatea de stil a acestui ciclu original constă în folosirea unei mari diversităţi a elementelor care provoacă surpriză şi dau caricaturilor un sens subtil. Rog să fiu iertat dacă nu încerc să descriu cîteva din ideile caricaturilor din expoziţie. Mă abţin din principiu. Consider că o caricatură bună nu poate fi povestită, cum ai povesti o anecdotă. Caricatura astăzi a încetat de a mai fi un text ilustrat. Caricatura trebuie să trăiască prin sine. Textul eventual s-o completeze, cum este de obicei cazul caricaturilor lui Eugen Tatu. Am dorit prin aceste însemnări să trezesc curiozitatea cititorilor care n-au văzut încă expoziţia din str. Kirov; este o expoziţie care ne aduce un mesaj limpede, în imagini elocvente. CIR DAMADIAN Exerciţiile mercenarilor anticubani. Dramaturgia cehoviană reprezintă pentru studenţii Institutului de teatru o excelentă şcoală a realismului şi poeziei în zugrăvirea adevărului vieţii. Şi in stagiunea actuală, studioul institutului a inclus in repertoriul său o piesă de Cehov : „Unchiul Vania” (clasa prof. C. Moruzan). In spectacol s-au distins, prin sensibilitate si trăire autentică a rolurilor, tinerii actori Corneliu Coman (unchiul Vania) si Mona Mircea (Sonia) — pe care-i vedeţi in fotografia noastră interpretind scena finală. Nr. 5849 Agendă muzicală Luni, 1 aprilie, orele 20:00, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu“" va prezenta la Ateneul R. P. Române sub conducerea maestrului George Georgescu un concert simfonic. In program : Trei dansuri româneşti de Theodor Rogalski ; Concertul pentru pian şi orchestră în Sol major de Ravel (solistă : Magda Tagliafero, Franţa) şi Simfonia a Vil-a de Schubert. Marţi, 2 aprilie, orele 20:00, la Ateneul R. P. Romíno, Orchestra simfonică a cinematografiei va prezenta, sub conducerea dirijorului Constantin Bugeanu, un concert simfonic din ciclul consacrat creaţiei lui J. S. Bach, în program : Suita I-a în Do major ; Concertul pentru pian şi orchestră în La major (primă audiţie) solist : N. Ionescu-Vovu ; Concert pentru vioară, oboi şi orchestră în re minor. (Solişti : Jean Ionescu şi Edi Guţi) ; Concert pentru pian, flaut, vioară şi orchestră în La minor. (Solişti : Sofia Cosma, Victoria Roman şi Varujan Cosighian) ; Suita IV-a în Re major. La orele 20:00, în sala mică a Palatului R. P. Române vor avea loc un recital de vioară şi unul de pian, susţinute de tineri solişti. In program lucrări de Beethoven, Chopin, Franck, Enescu, Kabalevski, S. Toduţă. Miercuri, 3 aprilie, orele 20,00, la Ateneul R. P. Române va avea loc un concert dat de corul Filarmonicii de stat „George Enescu”. In program lucrări de muzică veche in primă audiţie. Va dirija D. D. Botez. La orele 20, cvartetul de coarde Compus din Eva Lupaş, Victoria Mănescu, Jeanine Costescu, Elena Botez precum şi Ioana Caracotta — harpă şi Aurelian Octav Popa — clarinet, va susţine un concert de muzică de cameră în sala mică a Palatului R. P. Romíne. Joi, 4 aprilie, orele 19,50, orchestra simfonică a Radioteleviziunii va prezenta un concert simfonic în studioul de pe str. Popov 62. In program : Concertul pentru orchestră u Mi major („Primăvara”) de Vivaldi Mollinari, „Simfonia” de Ștefan Niculescu (lucrare distinsă cu premiul „George Enescu” al Academiei R. P. Române pe anul 1960) ; „Faunul şi ciobănită” de Igor Stravinski. Solistă : Arta Florescu : „Poemul extazului” de Alexandr Skriabin. Va dima Carol Litvin. Sîmbătă, 6 aprilie, orele 20,00 şi duminică, 7 aprilie, orele 11,00, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu” va prezenta două concerte simfonice la Ateneul R. P. Romíno, în program : Concertul pentru orchestră de Zoltán Kodolly ; Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 3 de Mozart, (solist : Ion Voicu) ; Simfonia IlI-a pentru orchestră, orgă, pian şi cor de G. Enescu. Va dirija Mircea Cristescu. Filme noi pe ecranele Capitalei Omul merge după soare — producţie a studioului „Moldovafilm“. Regia : M. Kulik. Un copil în virstă de 7 ani, dornic să cunoască lumea, porneşte pe drumul razelor aurii ale soarelui. In imagini de o mare frumuseţe, filmul urmăreşte drumul acestui copil, care în decursul unei zile cunoaşte cele mai diverse aspecte ale vieţii. Un erou în papuci — producţie a studiourilor greceşti. In timp ce afacerişti venali cîştigă sume mari de pe urma unei statui şi a festivităţii prin care-l glorifică pe generalul Decavallos, vestit pentru fapte eroice,— acum pensionar — sărbătoritul nu dispune nici măcar de suma necesară pentru a plăti lumina apartamentului său... Pămîntul îngerilor — producţie a studiourilor maghiare, inspirată din viaţa unui cartier muncitoresc din Budapesta grofilor şi a magnaţilor. Cartagina în flăcări — producție italofranceză. Filmul este o evocare a incendierii faimosului port de către armata romană. Scenă din filmul „Un erou In papuci“. *7’/’—* n00 CINEMATOGRAFE : Cartagina In flăcări: Patria (bd. Magheru 12—14). Rebelul : rulează la cinematografele Republica (bd. Magheru 2), I. C. Frimu (bd. 6 Martie 16), G. Coşbuc (piaţa G. Coşbuc 1). Omul merge după soare: rulează la cinematografele Magheru (bd. Magheru 29), Tineretului (cal. Victoriei 48), Volga (şos. Iile Pintilie 61). Un erou in papuci: rulează la cinematografele V. Alecsandri (str. Grigorescu 24), Bucureşti (bd. 6 Martie 6), Gh. Doja (cal. Griviţei 80), Fioreasca (str. X. S. Bach 2), Ştefan cel Mare (şos. Ştefan cel Mare), 1 Mai (bd. 1 Mai 322). Noapte necruțătoare — cinemascop: Elena Pavel (bd. 6 Martie 14), 23 August (bd. Dimitrov 118), Al. Sahia (cal. Văcărești 21). O călătorie spre centrul pământului — cinemascop (seria a II-a): Victoria (bd. 6 Martie 7). Bunica Sabella Central (bd 6 Martie 2), Luceafărul (cal. Rahovei 118). Povestea anilor Înflăcăraţi — cinemascop. ..Lumina.-bfl. ... MartiaJLZLProgram de filme documentare: Timpuri Noi (bd. 6 Martie 18). Partea ta de vină: rulează la cinematograful Maxim Gorki (str. 13 Decembrie 5—7). Omul amfibie : 8 Martie (str. Buzești 9—11). Camelia : rulează la cinematograful Olga Bancic (cal. 13 Septembrie 196). Dosarul furat : rulează la cinematografele Alex. Popov (cal. Griviţei 137), Moşilor (cal. Moşilor 221), 16 Februarie (bd. 30 Decembrie 89). Clinele sălbatic Dingo: Drumul Serii (str. Drumul Serii 86). Cartouche — cinemascop : 30 Decembrie (cal. Ferentari 86). Fugarul : 13 Septembrie (str. Doamnei 9). şapte dădace : rulează la cinematografele Aurel Vlaicu (şos. Cotroceni 9), Iiie Pintilie (şos. Colentina 84). Mirajul: Cultural (piaţa Ilie Pintilie 2). Divorţ Italian : rulează la cinematografele C-tin David (şos. Cringaşi 42), G. Bacovia (şos. Giurgiului 3). Vacanţă la mare — cinemascop : rulează la cinematografele B. Delavrancea (bd. Libertăţii 70—72), Mioriţa (cal. Moşilor 127), Libertăţii (str. 11 Iunie 75), înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii-Noi). Contele de Monte Cristo — cinemascop (ambele serii): M. Eminescu (str. M. Eminescu 127). Kaşmir — cinemascop: Popular (str Mătăsari 31). Balada husarilor: Munca (şos. Mihai Bravu 221), T. Vladimirescu (cal. Dudeşti 97). Meşter la toate: Arta (cal. Călăraşi 153) Riul şi moartea: Flacăra (cal. Dudeşti 22). Aşa se fac cancelarii: Griviţa (calea Griviţei — lîngă podul Basarab). Festivalul Chaplin: V. Roaită (bd. 1 Mai 57). Baronul de Münchhausen: Unirea (bd. 1 Mai 143). TELEVIZIUNE : Orele 19.00 - Jurnalul televiziunii. 19.15 — ştiinţă şi tehnică pentru elevi. 19,50 — Filmul artistic : „Cavalerii Teutoni11 (seria a II-a). 21,20 — „File din opere". 22,00 — Telesport. In Încheiere : Buletin de ştiri. CUM E VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie. In ţară : Vreme umedă, cu cerul variabil mai mult acoperit, ploi locale vor cădea In toate regiunile ţării. In regiunea muntoasă lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit, temporar tare din sectorul nordic. Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 2 grade şi plus 8 grade, iar maximele Intre 4 şi 14 grade. In București : Vreme umedă cu cerul mai mult noros. Temporar ploaie. Sint potrivit cu intensificări pînă la tare din nord-est. Temperatura staționară.