Scînteia, aprilie 1963 (Anul 32, nr. 5849-5878)
1963-04-01 / nr. 5849
Nr. 5849 Funeraliile lui Traian Săvulescu Duminică, 31 martie, cetăţenii Capitalei au condus pe ultimul său drum pe eminentul om de ştiinţă şi patriot înflăcărat Traian Săvulescu. începînd de dimineaţă, mii de bucureşteni au continuat să treacă prin faţa catafalcului aşezat în holul Ateneului R. P. Romína, aducînd ultimul lor salut marelui savant, reprezentant de seamă al ştiinţelor biologice din ţara noastră, eminent fruntaş al vieţii publice din R. P. Romina. Răsună acordurile marşurilor funebre. La catafalc fac de gardă academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, muncitori, studenţi. în ultima gardă se află tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Române, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Athanase Joja, membru al Prezidiului Academiei R. P. Româno, Nicolae Giosan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. La ora 11, sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Traian Săvulescu, purtat pe umeri de academicieni şi alte personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice şi culturale, este scos din holul Ateneului R. P. Romíno şi aşezat pe carul mortuar. în faţa Ateneului o companie de onoare cu drapel îndoliat prezintă onorurile. In sunetul marşului funebru, cortegiul funerar porneşte spre cimitirul Belu, în fruntea cortegiuuii este purtat un portret al marelui savant român, academicianul Traian Săvulescu. Pe perne purpurii era purtate ordinele şi medaliile cu care a fost distins cel dispărut. Camn mortuar pe care se află sicriul sconjurat de flori porneşte încet, udat de membrii familiei defunctul, de prieteni apropiaţi. în urma anului funebru se află membri ailC. al P.M.R., ai guvernului, conicători ai unor instituţii centrale ş o oganizaţii obşteşti, academicienii alţi fruntaşi ai vieţii ştiinţifice culturale. Trec ostaşii companiei onoare purtînd drapelul în doliat De-a lungul străzilor pere le-a străbătut cortegiul funerapînă la cimitirul Belu se aflau uite cetăţeni veniţi să-şi ia ultim rămas bun de la Traian Săvulesc La cimitirul Belu a avoc mitingul de doliu. O mulţimiăcută a ascultat cu pietateîn ţările rostite. Acad. Ilie Murgulescu,şedinţele Academiei R. P. Romi a relevat vasta activitate ştiinţă desfăşurată de academicianul lian Săvulescu timp de peste de decenii. Călăuzit de principiul că nuţa trebuie să servească popori şi este subordonată interesele acestuia, Traian Săvulescu a efect importante cercetări în domen biologiei vegetale, îndeosebi al bilicii, micologiei şi fitopatologiei, a pus temelia şi a dezvoltat citările în ţara noastră în domeniulcologiei. A publicat în acest doliu peste 150 de lucrări ştiinţifi Studiile sale fundamentale prin agenţii patogeni ai celor mai aportante boli ale plantelor agricol-au consacrat pe Traian Săvuli ca fondator al şcolii romîneşti fitopatologie şi ca pe unul din mai mari specialişti în acest dom pe plan mondial. Alegerea sa membru a numeroase academii asociaţii ştiinţifice de peste hot se prezintă nu numai recunoaştere urilor sale merite ca om de stindar şi o contribuţie de mare pla creşterea prestigiului ştiinţoastre pe plan internaţional, înzestrat cu un păritor spirit de observaţie, Traiarvulescu a fost, în acelaşi timp, us de vastă cultură, cu remarcabillităţi morale şi intelectuale. Investigaţiile făcut variate domenii ale ştiinţei are dat figura unui savant activ, noi în idei înnoitoare şi care cred cu pasiune răscolitoare , în puterea ştiinţei de a servi interesele poporului. Caracterul militant al laborioasei lui activităţi îşi găseşte expresie şi în larga acţiune de popularizare a ştiinţei pe care a înţeles să o întreprindă în rîndurile ţărănimii muncitoare. A ţinut numeroase conferinţe, a scris articole şi studii, a iniţiat editarea unor tratate şi monografii. Concepţia marxist-leninistă despre lume şi societate i-au relevat adevărul că universul omului de ştiinţă nu poate fi numai laboratorul şi că întreaga energie şi forţă de creaţie trebuie puse în slujba binelui obştesc, al societăţii. Personalitatea lui Traian Săvulescu — a spus în continuare acad. I. Murgulescu — este întregită de meritele sale în viaţa politică şi socială, însufleţit încă din tinereţe de convingeri progresiste şi democratice, el a devenit după 23 August membru al Partidului Muncitoresc Român, alăturîndu-se luptei clasei muncitoare şi a întregului popor pentru construirea orînduirii socialiste. De la înălţimea autorităţii morale pe care i-o confereau meritele sale de savant integru şi om de vastă cultură, cuvîntul lui a răsunat ferm în sprijinul politicii partidului şi guvernului ţării noastre, de statornicire a colaborării şi păcii între popoare. Eminentul savant şi intelectual comunist care a fost Traian Săvulescu va rămîne totdeauna o proeminentă figură a culturii noastre. Ministrul învăţămîntului, Ştefan Bălan, a arătat în cuvîntul său că prin moartea lui Traian Săvulescu învăţămîntul din ţara noastră pierde un mare profesor, un om de ştiinţă deosebit, care a consacrat mai mult de patru decenii progresului şcolii noastre superioare. Ca profesor, Traian Săvulescu constituie un exemplu viu de înaltă ţinută ştiinţifică, de patriotism înflăcărat, de slujire devotată a şcolii de pe poziţiile cele mai înaintate, de împărtăşire generoasă a vastelor sale cunoştinţe tinerelor generaţii, în scopul pregătirii lor temeinice în folosul poporului muncitor. Interpretarea consecvent materialistă a fenomenelor vieţii făcea din cursurile sale o şcoală de educaţie a gîndirii ştiinţifice, materialist-dialectice, de educaţie comunistă a tineretului nostru. Profesorul Traian Săvulescu a fost şi un neobosit activist pe tărîm obştesc, militînd cu consecvenţă pentru promovarea politicii partidului nostru, pentru o viaţă mai bună a celor ce muncesc, pentru pace şi progres social. El a reprezentat pentru tineretul din universitate un strălucit exemplu de îmbinare a unei activităţi ştiinţifice pline de prestigiu cu o înaltă etică cetăţenească şi patriotică. Ministerul Invăţămîntului a găsit totdeauna în persoana profesorului Traian Săvulescu un sfătuitor şi colaborator de seamă în problemele numeroase şi complexe pe care le-a avut de rezolvat după eliberarea ţării, în opera de creare şi consolidare a şcolii noi din ţara noastră. Vom păstra profesorului Traian Săvulescu o amintire vie în inimile noastre — a încheiat acad. Ştefan Bălan. în cuvîntul său, prof. N. Giosan a spus printre altele: Dedicîndu-se ştiinţelor biologice încă din tinereţe, Traian Săvulescu a înţeles să nu facă o ştiinţă sterilă, ci să pună cercetarea biologică în slujba vieţii şi a practicii agriculturii. El a consacrat o mare parte a activităţii sale de cercetare luptei împotriva bolilor şi dăunătorilor plantelor, elaborînd un întreg sistem de protecţie a culturilor agricole. In cadrul Institutului de cercetări agronomice a organizat temeinice cercetări de fitopatologie şi de protecţia plantelor, care au stîrnit admiraţia multor oameni de ştiinţă de peste hotare. In înaltele posturi de răspundere care i-au fost încredinţate, Traian Săvulescu n-a încetat să se ocupe de rezolvarea problemelor practice ale agriculturii. Prin activitatea organizatorică desfăşurată, el a adus o preţioasă contribuţie vastelor proiecte iniţiate de partid pentru folosirea complexă şi multilaterală a Deltei Dunării, irigarea cîmpiei din sudul ţării. Traian Săvulescu va rămîne în amintirea noastră ca un exemplu de savant-cetăţean, înzestrat cu nobile calităţi sufleteşti şi ca un patriot înflăcărat, care şi-a depus întreaga lui activitate pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea poporului. Moartea profesorului nostru, preţuit şi admirat, ne-a îndoliat inimile — a spus în cuvîntul său cercetătorul ştiinţific Ion Lazăr, de la Institutul de biologie al Academiei R. P. Române. Stătea în laborator de dimineaţă şi pînă seara tîrziu, neobosit şi plin de idei creatoare. Prezenţa sa era pentru noi un stimulent. Exigenţa sa faţă de cunoştinţele noastre ne obliga la reflecţii ce ne ajutau nebănuit de mult la formarea gîndirii noastre ştiinţifice. Profesorul nostru ne-a îndrumat paşii nu numai pe drumul perfecţionării şi completării cunoştinţelor, ci şi pe drumul folosirii lor în interesul poporului nostru muncitor. Omagiul cel mai de preţ pe care îl aducem memoriei sale este hotărîrea de a munci cu şi mai multă energie pentru înflorirea ştiinţei patriei noastre pusă în slujba poporului, ideal căruia neuitatul nostru profesor i-a închinat întreaga sa viaţă. Studenta Crezante Zaharia, de la Facultatea de biologie, a arătat că prelegerile profesorului Traian Săvulescu constituiau un izvor nesecat de minunate învăţăminte şi un exemplu de gîndire creatoare. El a educat tineretul studios în spiritul muncii neobosite şi al pasiunii pentru ştiinţă, căutînd să-i imprime conştiinţa responsabilităţii faţă de popor a intelectualităţii de tip nou. Profesorul Traian Săvulescu se interesa îndeaproape de viaţa pe care o duc studenţii în afara orelor de curs şi de laborator, organiza cu ei excursii, vizitarea muzeelor şi a expoziţiilor de artă, audiţii de concerte. Astfel el devenea un prieten apropiat, iar studenţii lui îl preţuiau şi îl iubeau şi mai mult. Pentru tot ce ne-a învăţat, a încheiat vorbitoarea, nu-l vom uita niciodată şi ne vom strădui să ne arătăm recunoştinţa prin muncă fără preget pusă în slujba patriei noastre socialiste. Ultimul a vorbit preşedintele G.A.C. „23 August“ din comuna Sălcioara, raionul Lehliu, tov. Panait Marin. El a arătat că Traian Săvulescu a făcut parte dintre acei învăţaţi care înţeleg că gîndul şi fapta lor trebuie să-şi tragă seva din gîndul şi fapta poporului căruia îi aparţin şi asupra acestuia să-şi reverse lumina minţii şi căldura sufletului. El a visat pentru ţărănime soarta pe care ea a dobîndit-o astăzi, adică o viaţă demnă şi îmbelşugată, făurită prin lucrarea pămîntului după metode ştiinţifice, pe tarlalele întinse ale gospodăriei colective. Pentru aceasta profesorul Traian Săvulescu şi-a dăruit toată ştiinţa şi priceperea. Ţăranilor le-a închinat o mare parte din timpul şi din munca sa neobosită, căutînd să le împărtăşească larg cunoştinţele folositoare, pentru ca strădania lor să devină mai spornică şi mai bogată în roade. El a contribuit foarte mult la aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în agricultura noastră socialistă. Şi dacă azi spicul griului pe ogoarele noastre este mai greu, aceasta se datoreşte stăruinţei şi muncii oamenilor de ştiinţă, printre care la loc de frunte a fost profesorul Traian Săvulescu. Ne vom aduce aminte cu dragoste — a încheiat tov. Panait Marin — de marele savant Traian Săvulescu, ca de un bun prieten şi sfătuitor. Mitingul de doliu a luat sfîrşit, în semn de omagiu adus memoriei celui dispărut se trag salve de arme. In acordurile solemne ale Imnului de Stat al R. P. Româno, sicriul este coborît în cripta aflată alături de mormintele lui Mihail Sadoveanu, Ion Luca Caragiale, Mihail Eminescu, G. Coşbuc. (Agerpres) SCUTE ŞTIRI EXTERNE COPENHAGA. La hartie, sub auspiciile Uniunii stuilor pictori şi ale asociaţiei pe lga Danemarcă „Mişcarea împi armei atomice", la Copenhag deschis o expoziţie de artă la sunt prezentate lucrările a 7 pictori tineri. Sumele încasaţii vînzarea tablourilor vor fi vs fondului de sprijinire a marş de protest împotriva armei atolcare va avea loc intre 72 şi lilie. TOKIO. Federaţiaială a sindicatelor muncitoriioa căile ferate particulare, camără 400 000 de membri, a declar 31 martie o grevă de 24 de oreritinut revendicărilor lor cu p la majorarea salariilor şi înfrăţirea condiţiilor de murreă. PARIS. La 30 marteva mii de bătrîn au organizat lonstraţie în faţa municipalităţii Aris, cerînd îmbunătăţirea condiţii ,ra. CAIRO. Printr-o Le a procurorului general, eoiziarului comunist libanez „pa” a fost suspendată pentru zile. Ziarului i s-a adus acuzi a publicat articole care arut să înrăutăţească relaţiile din Ian şi celelalte ţări arabe. , BONN. La Bonni sfârşit procesul a 12 foşti paz lagărului de concentrare hitlerisKulmhofe, în care au fost exterroarea 150 000 evre, din Germanilde, Polonia, Cehoslovaca şi alteiropene. Deşi acuzaţii, după cunuşii în timpul procesului, sunt vin® asasinate in masă împotriva dar din acest lagăr al morţii, tribe achitat şase acuzaţi, iar împotriva celorlalţi a pronunţat sentinţe relativ blînde — între 3 şi 15 ani închisoare. HAGA. Un mare grup de artişti plastici, actori şi oameni de cultură olandezi au pregătit un mesaj către preşedintele Mexicului, Lopes Mateos, prin care cer eliberarea din închisoare a lui Alfaro Siqueiros, cunoscut pictor progresist mexican, remarcabil luptător pentru pace. Mesajul va fi înmînat preşedintelui Lopez Mateos cu prilejul vizitei pe care acesta o va face în Olanda. MANAGUA. La 30 martie cîteva sute de ţărani din departamentul Chinandega (Nicaragua) au ocupat suprafeţe întinse de terenuri culivabile din această regiune. Această acţiune a avut loc în semn de protest împotriva guvernului din Nicaragua, care nu şi-a respectat promisiunile făcute de a acorda pămînt ţăranilor. COPENHAGA. Parlamentul danez a adoptat legea cu privire la bugetul Danemarcei pe exerciţiul financiar 1963-1964. Anul acesta, pentru cheltuielile militare se alocă cu 200 milioane coroane mai mult decit în exerciţiul financiar precedent. DELHI. O delegaţie a Consiliului Păcii pe întreaga Indie a protestat pe lîngă Ambasada Franţei împotriva efectuării în Sahara a experienţelor atomice. „Detonarea unei bombe atomice franceze, se subliniază în declaraţia de protest, reprezintă o nouă piedică în calea eforturilor omenirii îndreptate spre realizarea dezarmării şi păcii generale”. CAIRO. La 31 martie, ziarul „Al Ahram” a publicat sub un titlu mare un articol intitulat „Protestez”, semnat de redactorul şef al acestui ziar, Mohamed Hassanein Heykal, obişnuitul purtător de cuvînt al preşedintelui Nasser, în care denunţă cu hotărîre „responsabilitatea liderului sirian al partidului „Baas”, Michel Aflak, şi a primului ministru al Siriei, Salah Bitar, în provocările lansate de partidul „Baas” din Siria împotriva Egiptului. (France Presse) HAVANA. La Havana s-a deschis expoziţia „Munca creatoare“ organizată de Comitetul Executiv al Uniunii revoluţionare a oamenilor muncii din Cuba şi de 25 sindicate din ţară. Expoziţia a fost inaugurată de Osvaldo Dorticos, preşedintele Republicii Cuba. în cele 25 pavilioane sunt expuse maşini industriale şi agricole, aparate şi dispozitive, diferite produse metalice, chimice şi altele, piese de schimb produse de muncitorii, inginerii şi tehnicienii din Cuba. CONACRY Cu prilejul festivităţilor care au loc în Guineea în cadrul Zilei tineretului democrat african, preşedintele Seku Ture al Guineei a chemat pe tineri şi tinere să-şi consacre eforturile muncii încordate pentru lichidarea înapoierii economice, culturale şi sociale a ţării, pentru înfrîngerea mizeriei, ignorantei şi bolilor. SCINTEIA TELEGRAME EXTERNE Populaţia Rhodesiei de nord salută perspectiva unei apropiate independenţe SALISBURY 31 (Agerpres). — la Lusaka, capitala Rhodesiei de nord, vestea că guvernul britanic a fost nevoit să recunoască în mod oficial acestui teritoriu dreptul de a se desprinde din Federaţia colonialistă a Rhodesiei şi Nyassalandului a fost primită cu entuziasm. Populaţia a ieşit pe străzi, transmite agenţia U.P.I., exprimîndu-şi în cîntece şi dansuri pline de exuberanţă bucuria pentru perspectiva unei apropiate independenţe. Pe străzile oraşului Lusaka a fost organizată o mare paradă e „victoriei" ; demonstrații și adunări populare au avut loc și în alte localități din Rhodesia de nord. Reacţia conducătorilor rasişti de la Salisbury Cu totul alta a fost reacţia conducătorilor rasişti ai Federaţiei care — ţinînd seama de faptul că şi Nyassalandului i s-a recunoscut dreptul de a se desprinde — şi-a încetat în mod practic existenţa. Roy Welensky, primministru al guvernului federal al celor trei teritorii, a acuzat guvernul britanic de „capitulare" în faţa cererilor liderilor naţionalişti africani. Pentru a-şi sublinia protestul, Welensky, aflat la Londra în momentul declaraţiei guvernului britanic, a procedat la un gest demonstrativ, „fără precedent în relaţiile dintre liderii Commonwealthului“ (Reuter) , a refuzat să participe la un dejun oferit de primul ministru al Angliei, Macmillan, ceea ce a dus la anularea acestui dejun. Welensky a convocat în grabă o conferinţă de presă, în care a anunţat că va refuza de acum înainte orice colaborare cu guvernul britanic atîta timp cît nu se va recunoaşte Rhodesiei de sud dreptul de a deveni un stat absolut independent, bineînţeles sub conducerea albilor, şi atîta timp cît nu vor fi asigurate „interesele comunităţii europene din Rhodesia de nord“. Totodată, el a anunţat pentru ziua de luni convocarea la Salisbury (capitala federaţiei), a unei şedinţe extraordinare a guvernului federal, pentru a examina consecinţele „politicii de capitulare" a Angliei. De fapt, ameninţările lui Welensky sunt lipsite de valoare, deoarece actualmente atît în cadrul federaţiei cît şi în Rhodesia de sud el nu mai reprezintă nici o forţă politică importantă, ştiut fiind că la recentele alegeri din Rhodesia de sud partidul său a suferit o înfrîngere zdrobitoare din partea celuilalt partid al colonialiştilor albi, Partidul Frontul Rhodesiei, condus de Winston Field, care a devenit primministru al guvernului local (datorită legii electorale reacţionare, negrii au fost în mod practic excluşi de la vot). Acest partid se situează pe poziţii similare — cerînd crearea unui stat independent al Rhodesiei de sud, pe baze rasiste, la care să se alăture regiunile bogate în cupru ale Rhodesiei de nord, precum şi teritoriul Bechuanaland, în momentul de faţă protectorat britanic — însă deocamdată, Field, care se află, de asemenea, la Londra, s-a abţinut de la orice comentarii; în schimb, unul din miniştrii lui Field a declarat la Salisbury că Rhodesia de sud este hotărîtă să-şi capete independenţa, chiar cu preţul recurgerii la arme. Atacurile rasiştilor din Rhodesia de sud împotriva guvernului britanic nu trebuie interpretate în sensul existenţei unor divergenţe esenţiale între cele două părţi , ambele se străduiesc să menţină influenţa engleză în Africa Centrală. Patrioţi spanioli condamnaţi la ani grei de temniţă MADRID 31 (Agerpres). — După cum transmite agenţia France Presse, printre cele 10 persoane condamnate la 30 martie de Tribunalul militar din Madrid, sentinţa cea mai grea — 23 ani închisoare — a fost pronunţată împotriva lui Pedro Ardiaca, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Spania și membru al Comitetului Executiv al Partidului Socialist Unificat din Catalonia. Pînă la arestarea sa, care s-a produs la Barcelona în noaptea spre 17 decembrie 1962, Pedro Ardiaca a luptat energic împotriva dictaturii fasciste, pentru libertatea și fericirea poporului său. Sosirea la Moscova a unei delegaţii a P. C. Francez MOSCOVA (Agerpres). — TASS : La Moscova a sosit o delegaţie a Partidului Comunist Francez în frunte cu secretarul general adjunct al partidului Waldeck Rochet, pentru a avea o întîlnire la Comitetul Central al P.C.U.S. Din delegaţie fac parte Raymond Guyot, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, Paul Laurent, membru supleant al Biroului Politic, şi Jacques Denis, membru supleant al C.C. Oaspeţii francezi intenţionează să rămînă la Moscova cîteva zile. Congresul naţional al oamenilor muncii din Venezuela CARACAS. Mii de oameni ai muncii au participat la 29 martie la deschiderea Congresului naţional al oamenilor muncii din Venezuela, convocat din iniţiativa Confederaţiei oamenilor muncii din această ţară. La deschiderea congresului au luat cuvîntul : Ramon Quijota, preşedintele Federaţiei ţăranilor, Umberto Bartoli, Domingo Algerto Ranjel, deputaţi şi alţii. Congresul va discuta problema unităţii mişcării sindicale şi a solidarităţii internaţionale a oamenilor Pag* 3 pgiM/im ia mmARO. Aşezat la 70 km in sudul Budapestei, oraşul Dunaújváros a împlinit abia 12 ani. Prima stradă şi-a primit locatarii în primăvara lui 1951, oamenii au denumit-o strada „1 Mai“. Chiar la intrare se află un bloc lung, în care funcţionează Oficiul de turism, Casa de economii şi citeva magazine moderne. Alături se află hotelul „Steaua de aur", la parterul căruia este un restaurant şi o cafenea. Urmează apoi zeci de alte blocuri de locuit, şcoli, magazine etc. Cină am fost ultima oară la Dunaújváros am aflat că a intrat in funcţiune fabrica de celuloză din paie. Incepînd din acest an, o cantitate însemnată de celuloză va fi____________ expediată spre — UedinRdp. Un- Componenţă gară. Peste 3—4 ani celuloza va rămîne aici, în oraş, deoarece alături de actuala fabrică se construieşte o fabrică de hîrtie. Trec pe prima stradă din oraş şi ajung la combinatul siderurgic dunărean. Conform proiectului, lucrările de construcţie la acest mare combinat s-au efectuat in două etape. In prezent se fac planuri pentru mărirea capacităţilor producţiei de oţel. In cadrul combinatului funcţionează două furnale , recent capacitatea unuia dintre ele a fost mărită. Există de asemenea patru cuptoare Martin, o fabrică de cocs şi un laminor la cald. Acesta din urmă e în mare parte mecanizat şi automatizat. Laminorul la rece e în construcţie. El va fi instalat într-o hală lungă de 600 m şi lată de aproape 100 m. In această hală uriaşă l-am intilnit pe Szakos Lukács, responsabilul lucrărilor de montaj. Este un bărbat plin de viaţă, iute ca argintul viu. — Cum staţi cu lucrările — îl întreb. — Sunt la zi — răspunde el — deşi iarna a fost aspră şi ne-a pricinuit multe greutăţi. Dar oamenii nu s-au lăsat, au pus mult suflet. Intr-o parte a halei, mai mulţi muncitori din echipa lui Nagy Lajos, de la întreprinderea de construcţii nr. 26, betonează una din gropile în care vor fi instalate maşinile laminorului la rece. Aici lucrează alte sute de muncitori de la „Ganz-Mavag“, „Vasútépítő" și de la multe alte întreprinderi. Mă opresc lîngă unul din muncitorii care lucrează la montaj. E tiner, n-are mai mult de 30 de ani. Acum 3 ani a fost primit în partid, îl cheamă Csendes János, Tov. Csendes îmi spune, printre altele, că în a doua jumătate a anului viitor va intra în funcţiune prima parte a laminorului la rece. Ajungem apoi în biroul directorului. Omul din faţa mea n-are mai mult de 35 de ani. Deşi tinăr, el conduce unul dintre cele mai mari combinate siderurgice din R. P. Ungară. In urmă cu zece ani, la chemarea U.T.C.-ului, el — ca mii de alţi tineri din di____________ ferite colţuri ale ---------------------- R.P. Ungarea din Budapesta _____________vreme a fost numit dispecer, iar în 1955 i s-a încredinţat conducerea secţiei de transporturi De atunci s-a dovedit un bun organizator. După preluarea conducerii secţiei de transporturi multe s-au schimbat acolo. El a ştiut să mobilizeze întregul colectiv al secţiei astfel incit, in scurt timp, golurile în producţie au fost lichidate, iar penalizările ce se plăteau pentru locaţia vagoanelor şi autocamioanelor au fost reduse la minimum. Anul tre cut a fost numit director al combinatului. — Acum, tn cinstea celei de-a 18-a aniversări a eliberării țării, — îmi spune directorul — în combinat sínt in întrecere 470 de brigăzi, formate din 4 866 de muncitori. Anul acesta, sarcinile de plan ale combinatului sunt cu 9,3 la sută mai mari decit anul trecut. Planul este îndeplinit la zi, iar la secţia Martin este chiar depăşit. ...Plec de la combinat şi în drum mă întîlnesc cu un vechi prieten, inginer constructor. El mă informează că în ultimul timp s-au dat în folosinţă încă 100 de apartamente, iar pînă la sfîrşitul anului alte 500 familii se vor muta in case noi. Populaţia oraşului Dunaújváros va trece de 40 000. La plecare, am mai făcut un tur prin oraş. La lumina lămpilor de neon, oraşul pare şi mai frumos; este o frumuseţe creată de om, pentru om. A. POP Aspect de la fabrica de celuloză din pale de la Dunaújváros (R. P. Ungară). iii evenimentelor 1^" kvitkm internaţionale . Tratativele de la Geneva La Geneva, în cadrul lucrărilor desfăşurate in Comitetul celor 18, ţările socialiste membre ale Comitetului, continuîndu-şi eforturile în vederea realizării unei înţelegeri în problema vitală a dezarmării, au prezentat în ultima vreme numeroase noi propuneri constructive destinate să ducă la soluţii realiste, reciproc acceptabile; din partea statelor neutre s-a manifestat, de asemenea, dorinţa de a contribui la realizarea unui acord. Cu toate acestea, din cauza poziţiei puterilor occidentale, tratativele bat pasul pe loc, fără a se înregistra vreun succes. Caracteristic pentru actualul stadiu al negocierilor este faptul că impasul a survenit tocmai în punctele în care ţările socialiste au făcut paşi importanţi în întîmpinarea poziţiei puterilor occidentale, atît în problema încetării experienţelor cu arma nucleară, cît şi în elaborarea unui tratat cu privire la dezarmarea generală şi totală. Consimţind la efectuarea reciprocă a 2-3 inspecţii anual pentru verificarea interzicerii experienţelor subterane, precum şi la păstrarea unui număr limitat de rachete pînă la sfîrşitul etapei secunde a dezarmării, U.R.S.S. a ţinut seama de unele obiecţii occidentale care au frînat progresul lucrărilor. Potrivit unei practici cunoscute, in momentul cînd ţările socialiste au făcut aceşti paşi importanţi spre Înţelegere, puterile occidentale au dat înapoi de la propriile lor propuneri. în momentul de faţă, ţările socialiste insistă pentru adoptarea unor măsuri colaterale, menite să contribuie la slăbirea încordării şi la netezirea căii spre dezarmarea generală, în şedinţa de vineri, reprezentantul R. P. Româno a susţinut cu argumente temeinice propunerile sovietice privind renunţarea la folosirea teritoriilor străine pentru amplasarea mijloacelor strategice de transport al armelor nucleare şi pactul de neagresiune între statele membre ale Tratatului de la Varşovia şi cele din pactul Atlanticului. Puterile occidentale ridică însă obiecţiuni şi împotriva acestor propuneri de pe urma cărora toate părţile şi cauza păcii ar avea numai de cîştigat. Noua cursă a înarmărilor din N.A.T.O. Atitudinea puterilor occidentale la Geneva este în strînsă legătură cu o serie de acţiuni concrete ale lor care se înscriu pe linia intensificării cursei înarmărilor. Astfel, în timp ce la Geneva se discută problema interzicerii experienţelor nucleare, Franţa a efectuat o explozie subterană în Sahara algeriană, iar la poligonul din Nevada (S.U.A.) a avut loc zilele acestea o nouă experienţă nucleară subterană. Totodată, în luna martie în Occident s-a desfăşurat o febrilă activitate diplomatică în legătură cu planurile de creare a aşa-zisei „forţe nucleare multilaterale şi multinaţionale“ a N.A.T.O. Seriei de emisari americani care, incepînd cu subsecretarii de stat Gilpatric si Merchant, au fost trimişi în ţările europene ale N.A.T.O. pentru a negocia aceste planuri i s-a adăugat reprezentantul permanent al S.U.A la O.N.U., Stevenson. In sens invers Oceanul a fost străbătut de o serie de lideri vest-europeni, printre care reprezentanţii Bonnului, ministrul de război von Hassel şi fostul ministru de externe von Brentano. Negocieri pe acest tărîm au purtat şi membrii europeni ai N.A.T.O. între ei.-------------După cum anunţă presa occidentală, toate aceste „consultări“ sunt expresia luptei pentru preponderenţă în cadrul alianţei atlantice. Comentînd forma iniţială a proiectului de făurire a unei forţe nucleare multilaterale a N.A.T.O., prezentată la întîlnirea de la Nassau dintre preşedintele S.U.A. şi primul ministru britanic, formă ce constă din crearea unei flote de submarine N.A.T.O. înzestrate cu rachete „Polaris“, ziarul vest-german „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ a scris că ea „este o încercare a S. U. A. de a-şi păstra monopolul nuclear în N.A.T.O. în timp ce întreţine ficţiunea unei împărţiri a armelor nucleare cu aliaţii lor". După trei luni de consultări şi negocieri inter-atlantice cu privire la proiectul american, un alt ziar vest-german, „Deutsche Zeitung“, face însă următoarea apreciere : „Indiferent care ar fi situaţia, cert este că Washingtonul nu şi-a atins felul de a-şi consolida monopolul atomic prin înjghebarea liotei „Polaris“. Parisul, Londra, Bonnul abordează problema egalităţii în drepturi în ce priveşte controlul armelor atomice“. Aprecierea nu e lipsită de temei. Parisul „a abordat“ problema în modul cel mai făţiş, respingînd pur şi simplu planul american. Totodată, guvernul francez a declarat că nu renunţă la propria sa „forţă de şoc“ şi a încheiat un tratat „de colaborare“ cu Bonnul. Londra a acceptat la Nassau formula americană, dar, nu mult după aceea, intre cei doi semnatari ai acordului s-au ivit divergenţe. Anglia a rămas adepta unei forţe „multinaţionale“ bazată pe submarine, aşa cum se prevăzuse la Nassau, pe cînd S.U.A., schimbîndu-şi subit propriul lor proiect, au adoptat formula unei forţe „multilaterale", bazată pe vase de suprafaţă. Ziarele occidentale au explicat că prima formulă acordă Angliei, cel puţin în viitorul apropiat, situaţia de aliat privilegiat al S.U.A., pe cînd cea de-a doua formulă constituie în intenţia Washingtonului un avans făcut Bonnului. Cu toate că între poziţiile Londrei şi Bonnului a intervenit o anumită apropiere cu prilejul vizitei lui von Hassel la Londra, chestiunea structurii definitive a „forţelor nucleare N.A.T.O.“ nu este încă tranşată şi urmează a fi reluată la apropiata sesiune a consiliului N.A.T.O. de la Ottawa. Intre timp, Bonnul nu ascunde că adevărata lui preferinţă merge nu spre formulele „marine“ sau „submarine“ propuse de anglosaxoni ci spre rachetele nucleare terestre In care vede un mijloc mai convenabil spre realizarea ţelului militariştilor vest-germani va dispune de arma atomică. Direcţia în care împinge însă lucrurile Washingtonul, care din acest punct de vedere, se află într-un fel de întrecere cu Partisul pentru graţiile Bonnului, a fost definită de încă o concesie importantă făcută militariştilor vestgermani în ultimele săptămîni. Este vorba de introducerea R.F.G. în comitetul militar permanent al N.A.T.O. de la Washington, din care pînă acum făceau parte numai S.U.A., Anglia şi Franţa. Pas cu pas. Germania occidentală îşi întăreşte astfel poziţiile în conducerea N.A.T.O., apropiindu-se astfel de controlul armei atomice. Trebuie spus că la Washington şi în alte capitale occidentale cercuri influente continuă să preseze în această direcţie. Semnificativ este, de pildă, articolul publicat de Joseph Alsop în „New York Herald Tribune" din 22 martie, în care se cere acceptarea „amendamentului vest-german la forţa multilaterală“. Este vorba de renunţarea S.U.A. la dreptul de a hotărî în ultimă instanţă în ce priveşte folosirea acestei forţe şi înlocuirea acestui drept prin „controlul majorităţii“, în care Bonnul ar juca fireşte un rol de seamă. Primejdia pe care noile proiecte de înarmare discutate în cadrul N.A.T.O. o comportă pentru cauza păcii capătă astfel încă o dată un contur şi mai clar. Nu este de aceea de mirare că în Occident se fac auzite tot mai multe voci care relevă riscurile acestor planuri şi se pronunţă pentru căutarea soluţiilor nu în direcţia înarmării, ci a dezarmării. Asemenea luări de poziţie au avut loc, de pildă, în parlamentul englez, iar noul lider laburist, Wilson, a criticat nu o dată actuala „politică nucleară“ a statelor membre ale N.A.T.O. cerînd guvernului englez să întreprindă acţiuni energice pentru a sprijini realizarea unor acorduri cu privire la interzicerea experienţelor nucleare şi la dezarmarea generală şi totală. Marile mişcări sociale din Occident Marea greva a minerilor, care a intrat în cea de-a cincea săptămînă, constituie una din cele mai importante bătălii de clasă din Franţa din perioada postbelică. Ea face parte dintr-o mişcare revendicativă cu mult mai largă a oamenilor muncii din această ţară. Cele (Continuare în pag. IV-a)