Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)
1963-10-01 / nr. 6032
Pas 2 La G.A.S. Isaccea, regiunea Dobrogea, struguri de masă. Culesul este în toi, s-a obținut o recoltă bună de ou an universitar (Urmare din pag. I-a) de partid şi popor, corpul didactic universitar împărtăşeşte cu generozitate tineretului din bogatele sale cunoştinţe şi din experienţa de viaţă, îi ajută să-şi formeze o concepţie ştiinţifică despre natură şi societate, le transmite pasiunea pentru studiu şi cercetarea ştiinţifică, pentru progres şi cultură. Exemplul personal al omului de ştiinţa, al profesorului, conferenţiarului, lectorului şi asistentului, exigenţă cu care-şi pregătesc şi susţin cursurile şi apreciază nivelul de cunoştinţe ştiinţifice al studenţilor, interesul cu care cercetează ce e nou în ştiinţă contribuie în mare măsură la formarea unei atitudini responsabile a tineretului studios pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale şi obşteşti, îi stimulează dorinţa de a învăţa conştiincios, temeinic, de a fi la curent cu problemele practicii construcţiei socialiste. Asemenea oameni sunt un exemplu demn de urmat şi pentru acei dintre tinerii absolvenţi ai învăţămîntului superior care sporesc în acest an numărul membrilor corpului didactic universitar şi care trebuie ajutaţi să facă faţă cu succes sarcinilor încredinţate. Desfăşurîndu-şi activitatea într-un domeniu important al vieţii sociale din ţara noastră, organizaţiile de partid din instituţiile de învăţămînt superior au o sferă largă de preocupări. Ele sunt chemate să acorde o atenţie deosebită problemelor de conţinut ale vieţii universitare, perfecţionării continue a procesului de învăţămînt, cit şi întregii munci de educare a studenţilor. Buna desfăşurare a studiului marxism-leninismului, organizarea unor dezbateri teoretice asupra problemelor filozofice ale domeniului respectiv de specialitate, cultivarea unei opinii combative faţă de concepţiile antiştiinţifice, de ideologia burgheză, informarea periodică a cadrelor didactice asupra problemelor politice actuale din activitatea partidului şi statului democrat-popular vor determina intensificarea activităţii ideologice în facultăţi. O sarcină fundamentală a organizaţiilor de partid este de a se ocupa sistematic de educarea studenţilor ca cetăţeni înaintaţi, participanţi activi la lupta pentru construirea socialismului; ele sunt chemate să-i ajute să cunoască politica partidului şi statului nostru, să se pregătească temeinic, la înălţimea cerinţelor societăţii socialiste, spre a-şi putea aduce din plin contribuţia la munca entuziastă a întregului popor pentru înflorirea patriei, îndrumate îndeaproape de organizaţiile de partid, asociaţiile studenţilor, organizaţiile U.T.M., precum şi catedrele de ştiinţe sociale sunt chemate să participe cu iniţiativă şi perseverenţă la îmbogăţirea activităţii educative în rîndul studenţilor, la perfecţionarea profesionala şi lărgirea orizontului politic şi cultural al viitorilor specialişti. Orânduirea socialistă a asigurat tineretului studios cele mai largi posibilităţi pentru a-şi dezvolta aptitudinile, eliberîndu-l de grijile materiale împovărătoare din trecut. Poporul muncitor priveşte cu încredere tînăra generaţie, schimbul său de mîine, aşteaptă de la studenţi să dea dovadă de rîvnă şi seriozitate la învăţătură, să-şi însuşească temeinic profesiunea aleasă şi cunoştinţe de cultură generală. Este un titlu de cinste pentru fiecare student îndeplinirea cu spirit de răspundere a îndatoririlor profesionale, studiul individual perseverent, continuu, disciplina la cursuri și lucrări practice, participarea la activitatea cultural-educativă din facultate. Astăzi, la deschiderea noului an universitar, urăm corpului didactic succes deplin în activitatea nobilă de pregătire şi educare a tinerei generaţii de specialişti, iar studenţilor — mult spor şi rezultate cit mai bune la învăţătură. S Ctlî TEIA Profesiunea a unui mare „Istoria _ treviaţă ale socie- ||| vedere ştiinţific şi uman ma - jr, condus în mod natural la eo- botmunism... Par- ff -, -Mk4 titlul comunist stimulează pu- % ternic iniţiativa fiecăruia, în vederea utilizării din plin a rezultatelor muncii, pentru bunăstarea materială şi morală a oamenilor. El răspunde în felul acesta unei duble îndatoriri : a personalităţii şi a solidarităţii“. Aceste cuvinte, cuprinse în declaraţia „De ce sunt comunist“, reprezintă profesiunea de credinţă a omului de ştiinţă şi luptătorului pe tărâm social care a fost Frédéric Joliot-Curie. Savant şi inginer, luptător in mişcarea de rezistenţă, militant comunist, iniţiator şi neobosit susţinător al mişcării partizanilor păcii, iată aspectele care, în unitatea lor intimă, definesc figura acestui mare umanist. Deschizător de drum în domeniul fizicii nucleare, el a contribuit în mod hotărîtor la studierea energiei atomice, pe care o dorea pusă în slujba viitorului luminos al omului eliberat de exploatare şi prejudecăţi. El a înţeles marea răspundere socială ce apasă pe umerii oamenilor de ştiinţă în faţa presiunilor cercurilor războinice şi a militat cu o uimitoare energie pentru folosirea descoperirilor ştiinţei în scopuri paşnice. Cu diferitele laturi ale operei complexe a lui Frédéric Joliot- Curie, cititorii noştri pot face cunoştinţă din culegerea de texte alese, tradusă din limba franceză, apărută recent în Editura ştiinţifică. Se găsesc aici unele din comunicările asupra descoperirilor sale în domeniul radioactivităţii, producerii artificiale a elementelor radioactive, al posibilităţii producerii reacţiilor nucleare în lanţ ş.a. Textele ştiinţifice, cuprinse în culegere, pun în lumină geneza marilor descoperiri ale lui Fr. Joliot- Curie şi ale Irénei Joliot-Curie, soţia şi colaboratorul său apropiat. Prodigioasa sa activitate desfăşurată pe tărâm social, ca membru al C.C. al Partidului Comunist Francez, preşedinte al Consiliului credinţă savant Mondial al Păcii ş.a., este reflectată în strînsă legătură cu opera ştiinţifică. Sînt prezente aici mesajul său la cel de-al XIV-lea Congres al P.C.F., cuvîntarea la primul Congres Mondial al Păcii din 1949, în prefaţa la volum, cunoscutul luptător pentru pace, prof. J. D. Bernal, caracterizează pe Frédéric Joliot-Curie cu aceste emoţionante cuvinte : „Joliot şi-a lăsat urma şi ea va dura mai mult decit lemnul şi decit piatra“. GH. ZAMFIR Mai mult respect faţa de cititori Întorci pagina în toate felurile şi-ţi vine greu să înţelegi: oare pe albul hîrtiei s-a vărsat poznaş o călimară ? Şcolarii se jenează cînd li se întîmplă aşa ceva şi rup foaia cu pricina din caiet. Aici însă accidentul e semnat — N. Şerban — şi se răsfaţă într-un tiraj de mii de exemplare, o pagină de frumoase versuri, din ultimul număr al revistei „Luceafărul“, poartă amprenta acestui trist adaos grafic. Pe frontispiciul unor poezii ce evocă vibrant limpiditatea vieţii noastre noi şi „setea noastră de desăvîrşire", s-a nimerit un chip făcut din pete absurde! Dar o pagină mai departe, cititorul are o altă surpriză neplăcută : un rebus pueril, vădind aceeaşi lipsă de respect faţă de cititori. Un soi de găină ondulată mănîncă — s-ar zice — din lună ; se mai văd în imagine un snop de ramuri lungi şi nişte îndrăgostiţi pitici. Ce idei pot exprima asemenea înjghebări fără noimă. NOTE cum pot pleda desene ca acesta — de Eugen Mihăescu—pentru adevărurile scumpe literaturii noastre ? Obişnuiţi să judece matur viaţa, cititorii resping pe drept cuvînt bizareria simplistă care se dă drept poezie, infantilismul care vrea să treacă drept suavitate. Impresia de arbitrar, de improvizaţie diletantă, pe care o degajează asemenea desene — trebuie citate în acest sens şi ilustraţiile lui N. Zamfir din acelaşi număr al „Luceafărului“ — nu ajută nicicum la îndeplinirea cu succes a sarcinilor revistei. In loc să publice astfel de ilustraţii, redacţia „Luceafărului“ ar trebui să facă apel, mai des, la artiştii cei mai competenţi, la graficieni capabili să înţeleagă cu autentică seriozitate sensurile textelor literare. Conducerea revistei „Luceafărul“ n-a dovedit destul discernămînt şi spirit de răspundere, în ce priveşte calitatea ilustraţiilor pe care le-a publicat. De asemenea, conducerea Uniunii scriitorilor se cuvine să urmărească mai atent problema ilustraţiilor din reviste, ajutînd redacţiile să manifeste o exigenţă mai vie, să obţină — şi în acest domeniu — succese tot mai însemnate. PE SCURT Terminindu-sa lucrările de reparaţii capitale pe strada Th. Sperantia, începînd din ziua de 1 octombrie a.c. autobuzele liniei 34 işi reiau traseul normal, circulind de la strada Traian pe calea Dudeşti, strada Th. Speranţa ptnă la Piaţa Muncii. Tot din ziua de 1 octombrie autobuzele liniei 38 işi reiau traseul obişnuit pe porţiunea unde s-au executat lucrările de reparaţie capitală a străzii Ghenadie Petrescu, rămîntnd deviate In dreptul străzilor Delea Nouă Dristor, unde lucrările nu s-au terminat. La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 30 septembrie 1963, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1. U.S.Z. ; 2. S.D.K. i 8. D.I.O. i 4. J.N.O. i 5. S.E.P. i 6. K.U.T. ; 7. V.K.C. i 8. A.V.P. LA UZINELE „VULCAN" ! Imagini din activitatea secretarului comitetului de partid L-am însoţit intr-o zi de muncă pe tovarăşul Iordan Marghioala, secretarul comitetului de partid de la uzinele „Vulcan“ din Capitală. Cu ajutorul aparatului de fotografiat am fixat pe peliculă cîteva imagini din activitatea sa. ...Ziua de muncă a secretarului începe, în mod firesc, cu stabilirea problemelor de care urmează să se ocupe în cursul zilei. Comitetul de partid exercită un control de partid sistematic asupra întregii activități, asupra conducerii tehnicoadministrative, in vederea îndeplinirii exemplare a tuturor indicatorilor de plan. în această zi secretarul comitetului de partid a făcut primul popas în atelierul de mecanică redactoare. Împreună cu maistrul Gh. Ion, secretarul organizaţiei de bază pe atelier, a urmărit atent, amănunţit, procesul de producţie. Acum, secretarul, maistrul şi muncitorul Nicolae Constantin (fotografia nr. 1) cercetează schiţa după care au fost executate două roţi dinţate. O primă concluzie a fost trasă pe loc: calitatea pieselor poate fi îmbunătăţită prin folosirea cu mai multă pricepere a cuţitelor speciale. Ceva mai tîrziu, l-am urmărit pe secretarul comitetului de partid căţărîndu-se pe construcţia unei gigantice macarale portal. Cu oamenii de aici secretarul a discutat pe îndelete. Le-a explicat că producţia uzinei fiind in continuă creştere, este necesar un nou depozit de produse finite care să fie deservit de această ingenioasă macara concepută şi realizată de colectivul uzinei. Grăbirea Intrării ei în funcţiune constituie o problemă care merită toată atenţia. Secretarul se îngrijeşte în acelaşi timp de desfăşurarea în condiţii bune a muncii politice de masă, astfel încît ea să aducă o contribuţie tot mai însemnată la îndeplinirea sarcinilor de producţie la toţi indicatorii. Prin convorbirile agitatorilor, prin panouri şi lozinci, articole la gazetele de perete, organizaţiile de bază pun un accent deosebit pe îmbunătăţirea activităţii colectivului, în ceea ce priveşte calitatea, reducerea preţului de cost etc. Pe adresa colectivului de redacţie al gazetei de perete a sectorului „montajexterior“ (fotografia nr. 2) au sosit veşti de la ingineri, tehnicieni şi muncitori ai uzinei ca Gh. Chişe, Florea Bădică şi alţii, aflaţi la Galaţi pe şantierul combinatului siderurgic şi în alte colţuri ale ţării, unde montează diferite centrale termice construite la „Vulcan“. Tovarăşi din comitetul de partid, comitetul sindicatului şi din conducerea uzinei (fotografia nr. 3) au făcut o vizită la unul din blocurile de pe Drumul Serii, în care se vor muta alte 26 de familii ale unor salariaţi de la „Vulcan“, spre a vedea dacă totul este bine pus la punct. Cum este şi firesc, secretarul unui comitet de partid se gîndeşte nu numai la ziua de azi, ci şi la ziua de mîine. Iată-l pe secretarul comitetului de partid de la „Vulcan“ în mijlocul elevilor Şcolii profesionale a uzinei. Se interesează îndeaproape cum învaţă şi care efectuează practica în producţie cei peste 1 000 de şcolari. De pe băncile şcolii au ieşit numai în ultimii 3 ani mai mult de 600 de muncitori strungari, frezori, cazangii, lăcătuşi. ...Era după orele de muncă ale schimbului de dimineaţă,membrii comitetului de partid au mai zăbovit încă în uzină. Intrucît urma ca peste puţin timp să-şi înceapă activitatea Şcoala economică serală de partid, ei au analizat în cadrul unei şedinţe (fotografia nr. 4) măsurile luate pentru desfăşurarea cursurilor în condiţii bune. Din informarea prezentată de tov. Vasile Niculescu a reieşit că 225 de maiştri, ingineri, economişti împărţiţi pe 9 seminare vor frecventa cursurile acestei şcoli de partid. Propagandiştii au fost selecţionaţi din rîndul inginerilor şi economiştilor cu temeinică pregătire. Cînd am pornit spre ieşire, în cîteva locuri am întîlnit, în incinta atelierelor, grupuri de muncitori care citeau gazeta uzinei, „Metalurgistul", în paginile căreia se afla şi articolul „Experienţa anului 1963, la baza pregătirii planului de producţie pe 1964“, semnat de secretarul comitetului de partid de la uzinele „Vulcan“. (Text : ION SPALATELU Foto : R. COSTIN) Spectacole ale artiştilor amatori Cu ocazia încheierii primei etape a celui de-al Vll-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori de la oraşe şi sate, cele mai bune formaţii artistice au prezentat, duminică, spectacole în câteva centre din ţară. După ce au străbătut străzile Clujului, în pitoreşti costume populare, circa 900 de artişti amatori din regiune au evoluat, în faţa a peste 5 000 de spectatori, pe scena de pe stadionul oraşului. La Oradea, sala Teatrului de stat a găzduit festivalul portului popular din regiunea Crişana şi spectacolul dat de formaţiile fruntaşe in etapa I-a a celui de-al Vll-lea concurs. Pe scenă au apărut coruri, brigăzi artistice de agitaţie, echipe de dansuri, orchestre, solişti vocali şi instrumentali etc. De asemenea, peste 600 de artişti amatori din regiunea Hunedoara şi-au dat intilnire în cetatea metalului — Hunedoara. In marea sală a clubului „Siderurgistul“, în faţa a 2 000 de spectatori, ei au susţinut un frumos spectacol de cîntece şi dansuri. In cadrul acestor manifestări, formaţiilor artistice fruntaşe în prima etapă a celui de-al Vll-lea concurs, precum şi unor instituții culturale de masă le-au fost înmmate premii. Nr 6032 S Construcţia de partid şi de stat (Editura politică) MUNCA POLITICĂ ŞI ÎNTRECEREA SOCIALISTA Un important mijloc de dezvoltare şi de afirmare a activităţii creatoare a maselor îl constituie întrecerea socialistă. Pentru buna organizare şi desfăşurare a acesteia, munca politică educativă în rodul participanţilor la întrecere joacă un rol hotărîtor. In broşura cu titlul de mai sus, de S. Orbán, sunt prezentate o serie de metode eficiente folosite de unele organizaţii de partid şi sindicale din întreprinderile industriale în vederea antrenării oamenilor muncii la întrecerea socialistă. Sunt înfăţişate in lucrare şi citeva din formele de propagandă pentru răspindirea noului ca: ziua experienţei înaintate, serile tematice consacrate inovatorilor, întîlnirile între muncitorii tineri şi evidenţiaţii în întrecere ş.a. care, îmbogăţite şi perfecţionate, pot fi preluate şi de organizaţiile de partid şi sindicate din alte ramuri ale economiei. ACTIVUL FĂRĂ DE PARTID DE LA SATE în aceeaşi colecţie, broşura scrisă de S Dobrovici şi T. Marian împărtăşeşte cititorilor unele aspecte din experienţa organizaţiilor de bază de la gospodăriile agricole colective „Drumul lui Lenin“, din comuna Ianca şi „Congresul alMen al partidului" din comuna Jirlău, raionul Făurei, regiunea Galaţi, in munca de formare, educare şi folosire a activului fară de partid. Atragerea în activul fără de partid a celor mai buni colectivişti, educarea politică atentă şi folosirea acestora in toate acţiunile initiate de organizaţiile de partid sint citeva dintre metodele — reliefate in această lucrare — de transformare a activului fără de partid intr-un izvor principal de creștere a rîndurilor organizațiilor de bază de la sate. .ELEMENTE DIE MI SUSLOCUI" In anii din urmă asistăm la o deosebită creştere a interesului pentru embriologie. Cercetările în acest domeniu, tot mai numeroase şi mai aprofundate, scot în evidenţă importanţa perioadei prenatale pentru întreaga viaţă postnatală a organismului, precizează condiţiile necesare pentru desfăşurarea normală a procesului de dezvoltare, stabilind factorii patologici care determină abateri de la mersul normal al dezvoltării prenatale. A şi apărut un nou capitol al patologiei, patologia dezvoltării prenatale, ce cuprinde geneza malformaţiilor morfologice, funcţionale şi metabolice. In acelaşi timp, embriologia a dat roade şi în alte domenii de mare importanţă teoretică şi practică ca : regenerarea şi transplantarea ţesuturilor, imunitatea, biologia tumorilor maligne, biologia radiaţiilor. Embriologia, atît de importantă din punctul de vedere al ocrotirii sănătăţii publice, cere o temeinică pregătire de specialitate. Cu această ocazie trebuie însă observat că planurile învăţămîntului medical nu rezervă încă suficient spaţiu studiului embriologiei, care deocamdată rămîne doar o anexă a catedrelor de anatomie sau de histologie. In aceste condiţii, trebuie salutată apariţia în Editura medicală a tratatului „Elemente de embriologie“ de dr. Virgil Anghelescu, destinat atît studenţilor cit şi medicilor. Lucrarea demonstrează că autorul îmbină cu succes experienţa lui pedagogică în domeniul morfologiei cu cea a medicului pediatru. Sunt redate foarte sugestiv, în imagini succesive, complicatele mişcări ale formaţiilor embrionate in transformare, creştere şi dezvoltare. Autorul uşurează astfel înţelegerea acestor procese complicate. Aci stă, după părerea noastră, principalul merit al noului tratat. Este relatată, deşi uneori incomplet, şi contribuţia cercetătorilor români la dezvoltarea embriologiei. In dubla sa calitate, de morfolog şi de pediatru, autorul a introdus în lucrare un capitol deosebit de important: Anomaliile de dezvoltare. Acest capitol, care redă şi experienţa proprie a autorului in acest domeniu, este cu atît mai folositor, cu cit patologia dezvoltării prenatale cere măsuri profilactice pe planul sănătăţii publice şi îmbogăţirea cunoştinţelor de embriologie la medicii din reţeaua sanitară. El este util şi pentru dezvoltarea cercetărilor de embriologie experimentală. Prin conţinutul ei, lucrarea „Elemente de embriologie“ aduce o valoroasă contribuţie la îmbogăţirea literaturii noastre medicale. Dr. B. MENKES prof. univ., membru corespondent al Academiei R.P. Romín© Cfflwtwe Cinematografe) TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romíne : I.uca şi Lammermoor — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Mamzelle Nitouche — (orele 10,30). Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru): Frații Karamazov — (orele 19,30). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu) : O singură viață — (orele 20,15). (Sala Studio) : Comedia erorilor — (orele 19,30). Teatrul Evreiesc de stat : Firul de aur — premieră (orel( 20). Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (Sala din calea Victoriei 174) : Palatul melodiilor — (orele 20). Teatrul Ţăndărică (Sala Academiei) ; Cartea cu Apolodor — (orele 16). (Casa de cultură a raionului 16 Februarie) ; Alfabet împărat — (orele 15). CINEMATOGRAFE : Vară și fum — cinemascop : Patria — bd. Magheru 12—14 (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,20). Voi fi mamă : Republica — bd. Magheru 2 (10; 12; 14; 17; 19, 21). Capitol : bd. 6 Martie 16 ( 30; 11,45; 14; 16,15; 16,30; 20,45), Excelsior — bd. 1 Mai 322 (9,45; 12,30; 15,15; 18; 20,45). Ultima şansă : Carpaţi — bd. Magheru 29 (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Festival — bd. 6 Martie 14 (10; 12; 15; 17; 19, 21), Feroviar — cal. Griviţei 80 (10- 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Modern — piaţa G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19; 21), Codin Bucureşti — bd. 6 Martie 6 (9; 11; 13, 15; 17; 19; 21), Griviţa — cal. Griviţei, lingă podul Basarab (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Melodia — şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu (10; 12; 15; 17; 19, 21). Babette pleacă la război — cinemascop : Tineretului — calea Victoriei 48 (9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30), Bucegi — bd. 1 Mai 57 (10; 12; 15; 17; 19, 21), Mioriţa — calea Moşilor 127 (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18 45; 21). Moartea în Insula de zahăr — cinemascop * Victoria — bd. 6 Martie 5—7 (10; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Lupii latină : Central — bd. 6 Martie 2 (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Balada steagului roșu : Lumina — bd. 6 Martie 12 (rulează In continuare de la oreie 9,30 pînă la orele 13,45, dupăamiază 16; 18,15; 20,30). Luna de miere fără bărbat : Union — str. 13 Decembrie 5—7 (14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Colentina — sos. Colentina 84 (15, 17; 19, 21). Program special pentru copil la orele 10 la cinematograful Doina — str. Doamnei 9. Intre două iubiri : Doina — str. Doamnei 9 (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Festival Chaplin — In lumea temperaturilor înalte , rulează în continuare de la orele 9 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi — bd. 6 Martie 18. E permis să calci pe iarbă : Giuleşti — calea Giuleşti 56 (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Tomis — calea Văcăreşti 21 (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), înfrăţirea între popoare — bd. Bucureştii-Noi (13,45; 16; 18,15; 20,30), Lira — calea 13 Septembrie 186 (15,30; 18; 20,30) . Moby Dick: Cultural — piaţa file Pintille 2 (11; 15,45; 18;15; 20,30). Escondida : Dacia — calea Griviţei 137 (9; 11; 13; 15, 17,15; 19,15; 21,15), Arta — cal. Călăraşi 153 (15; 17, 19, 21). Tu eşti minunată : Buzeşti — str. Buzeşti 9—11 (15, 17; 19, 21). Marele drum : Crîngaşi — şos. Crîngaşi 42 (10; 18,15; 20,30), Ferentari — calea Ferentari 86 (16; 18,15; 20,30) . Doi din alte lumi : Unirea — bd. 1 Mai 143 (16, 18, 20), Cain al XVIII-lea: Flacăra — calea Dudeşti 22 (16; 18,15; 20,30) , Aurora — bd. Dimitrov 118 (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30). Tutunul : Vitan — calea Dudeşti 97 (16,15; 19,30). Dintele de aur : Munca — şos. Mihai Bravu 221 (15; 17, 19, 21). Numai statuile fac : Moşilor — calea Moşilor 221 (16; 18;15; 20,30). Generalul : Cosmos — bd. 30 Decembrie 89 (16; 18; 20). Povestea unei veri: Viitorul — str. M. Eminescu 127 (16; 18;15; 20,30). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii, 19,10 — Pentru copii : Cine a cîştigat cupa. 19,50 — Noul an de învăţămînt universitar. 20.15 — Transmisiune de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* : O singură viaţă", de Ionel Hristea. In încheiere . Buletin de ştiri, buletin meteorologie. CUM E VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie. In ţară . Vremea continuă să se încălzească. Cerul va fi variabil mai mult noros în jumătatea de nord a ţării. Ploi locale, mai frecvente în Transilvania şi nordul Moldovei. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 2 şi 32 grade, iar maximele intre 14 şi 24 de grade. In Bucureşti: Vremea continuă să se încălzească. Cer variabil, mai mult noros după-amiaza. Temperatura în creştere uşoară.