Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)

1963-10-01 / nr. 6032

Pas 2 La G.A.S. Isaccea, regiunea Dobrogea, struguri de masă. Culesul este în toi, s-a obținut o recoltă bună de ou­ an universitar (Urmare din pag. I-a)­ de partid şi popor, corpul didactic universitar împărtăşeşte cu genero­zitate tineretului din bogatele sale cunoştinţe şi din experienţa de viaţă, îi ajută să-şi formeze o con­cepţie ştiinţifică despre natură şi societate, le transmite pasiunea pentru studiu şi cercetarea ştiinţi­fică, pentru progres şi cultură. Exemplul personal al omului de ştiinţa, al profesorului, conferenţia­rului, lectorului şi asistentului, exi­genţă cu care-şi pregătesc şi susţin cursurile şi apreciază nivelul de cu­noştinţe ştiinţifice al studenţilor, interesul cu care cercetează ce e nou în ştiinţă contribuie în mare măsu­ră la formarea unei atitudini res­ponsabile a tineretului studios pen­tru îndeplinirea obligaţiilor profe­sionale şi obşteşti, îi stimulează do­rinţa de a învăţa conştiincios, te­meinic, de a fi la curent cu pro­blemele practicii construcţiei socia­liste. Asemenea oameni sunt un exemplu dem­n de urmat şi pen­tru acei dintre tinerii absolvenţi ai învăţămîntului superior care sporesc în acest an numărul membrilor corpului didactic uni­versitar şi care trebuie ajutaţi să facă faţă cu succes sarcinilor în­credinţate. Desfăşurîndu-şi activitatea într-un domeniu important al vieţii sociale din ţara noastră, organizaţiile de partid din instituţiile de învăţămînt superior au o sferă largă de preo­cupări. Ele sunt chemate să acorde o atenţie deosebită problemelor de conţinut ale vieţii universitare, per­­fecţionării continue a procesului de învăţămînt, cit şi întregii munci de educare a studenţilor. Buna des­făşurare a studiului marxism-leni­­nismului, organizarea unor dezba­teri teoretice asupra problemelor fi­lozofice ale domeniului respectiv de specialitate, cultivarea unei opinii combative faţă de concepţiile antişti­­inţifice, de ideologia burgheză, in­formarea periodică a cadrelor di­dactice asupra problemelor politice actuale din activitatea partidului şi statului democrat-popular vor de­­termina intensificarea activităţii ideologice în facultăţi. O sarcină fundamentală a orga­nizaţiilor de partid este de a se ocupa sistematic de educarea stu­denţilor ca cetăţeni înaintaţi, par­ticipanţi activi la lupta pentru construirea socialismului; ele sunt chemate să-i ajute să cunoască politica partidului şi statului nos­tru, să se pregătească temeinic, la înălţimea cerinţelor societăţii so­cialiste, spre a-şi putea aduce din plin contribuţia la munca entu­ziastă a întregului popor pentru înflorirea patriei, îndrumate îndeaproape de orga­nizaţiile de partid, asociaţiile stu­denţilor, organizaţiile U.T.M., pre­cum şi catedrele de ştiinţe sociale sunt chemate să participe cu iniţia­tivă şi perseverenţă la îmbogăţirea activităţii educative în rîndul stu­denţilor, la perfecţionarea profesio­nala şi lărgirea orizontului politic şi cultural al viitorilor specialişti. Orânduirea socialistă a asigurat ti­neretului studios cele mai largi po­sibilităţi pentru a-şi dezvolta apti­tudinile, eliberîndu-l de grijile ma­teriale împovărătoare din trecut. Poporul muncitor priveşte cu încre­dere tînăra generaţie, schimbul său de mîine, aşteaptă de la studenţi să dea dovadă de rîvnă şi seriozitate la învăţătură, să-şi însuşească te­meinic profesiunea aleasă şi cu­noştinţe de cultură generală. Este un titlu de cinste pentru fiecare student îndeplinirea cu spirit de răspundere a îndatoririlor profesio­nale, studiul individual perseverent, continuu, disciplina la cursuri și lu­crări practice, participarea la ac­tivitatea cultural-educativă din fa­cultate. Astăzi, la deschiderea noului an universitar, urăm corpului didactic succes deplin în activitatea nobilă de pregătire şi educare a tinerei ge­neraţii de specialişti, iar studenţi­lor — mult spor şi rezultate cit mai bune la învăţătură. S Ctlî TEIA Profesiunea a unui mare „Istoria _ tre­­viaţă ale socie- ||| vedere ştiinţi­fic şi uman m­a - jr, condus în mod natural la eo- bot­munism... Par- f­­f -, -Mk4 titlul comunist­­ stimulează pu- % ternic iniţiati­va fiecăruia, în vederea utili­zării din plin a rezultatelor muncii, pentru bunăstarea ma­terială şi morală a oamenilor. El răspunde în felul acesta unei duble îndatoriri : a personalităţii şi a solidarităţii“. Aceste cuvinte, cuprinse în declaraţia „De ce sunt comunist“, reprezintă profesiunea de credinţă a omului de ştiinţă şi luptătorului pe tărâm social care a fost Frédéric Joliot-Curie. Savant şi inginer, luptător in mişcarea de rezistenţă, militant comunist, iniţiator şi neobosit sus­ţinător al mişcării partizanilor păcii, iată aspectele care, în uni­tatea lor intimă, definesc figura acestui mare umanist. Deschizător de drum în dome­niul fizicii nucleare, el a contri­buit în mod hotărîtor la studie­rea energiei atomice, pe care o dorea pusă în slujba viitorului luminos al omului eliberat de ex­ploatare şi prejudecăţi. El a înţe­les marea răspundere socială ce apasă pe umerii oamenilor de ştiinţă în faţa presiunilor cercuri­lor războinice şi a militat cu o uimitoare energie pentru folosirea descoperirilor ştiinţei în scopuri paşnice. Cu diferitele laturi ale operei complexe a lui Frédéric Joliot- Curie, cititorii noştri pot face cu­noştinţă din culegerea de texte ale­se, tradusă din limba franceză, apărută recent în Editura ştiinţi­fică. Se găsesc aici unele din co­municările asupra descoperirilor sale în domeniul radioactivităţii, producerii artificiale a elementelor radioactive, al posibilităţii produ­cerii reacţiilor nucleare în lanţ ş.a. Textele ştiinţifice, cuprinse în cu­legere, pun în lumină geneza ma­rilor descoperiri ale lui Fr. Joliot- Curie şi ale Irénei Joliot-Curie, so­ţia şi colaboratorul său apropiat. Prodigioasa sa activitate desfă­şurată pe tărâm social, ca membru al C.C. al Partidului Comunist Francez, preşedinte al Consiliului credinţă savant Mondial al Păcii ş.a., este reflec­tată în strînsă legătură cu opera ştiinţifică. Sînt prezente aici mesa­jul său la cel de-al XIV-lea Con­gres al P.C.F., cuvîntarea la primul Congres Mondial al Păcii din 1949, în prefaţa la volum, cunoscutul luptător pentru pace, prof. J. D. Bernal, caracterizează pe Frédéric Joliot-Curie cu aceste emoţionan­te cuvinte : „Joliot şi-a lăsat ur­ma şi ea va dura mai mult decit lemnul şi decit piatra“. GH. ZAMFIR Mai mult respect faţa de cititori Întorci pagina în toate felurile şi-ţi vine greu să înţelegi: oare pe albul hîrtiei s-a vărsat poznaş o căli­mară ? Şcolarii se je­nează cînd li se întîm­­plă aşa ceva şi rup foaia cu pricina din caiet. Aici însă acci­dentul e semnat — N. Şerban — şi se răsfa­ţă într-un tiraj de mii de exemplare, o pa­gină de frumoase ver­suri, din ultimul nu­măr al revistei „Lu­ceafărul“, poartă am­prenta acestui trist a­­daos grafic. Pe fron­tispiciul unor poezii ce evocă vibrant lim­piditatea vieţii noastre noi şi „setea noastră de desăvîrşire", s-a nimerit un chip făcut din pete absurde! Dar o pagină mai departe, cititorul are o altă surpriză neplă­cută : un rebus pueril, vădind aceeaşi lipsă de respect faţă de ci­titori. Un soi de găină ondulată mănîncă — s-ar zice — din lună ; se mai văd în imagine un snop de ramuri lungi şi nişte îndră­gostiţi pitici. Ce idei pot exprima asemenea înjghebări fără noimă. N­OTE cum pot pleda desene ca acesta — de Eugen Mihăescu—pentru ade­vărurile scumpe lite­raturii noastre ? Obiş­nuiţi să judece matur viaţa, cititorii resping pe drept cuvînt biza­reria simplistă care se dă drept poezie, infan­tilismul care vrea să treacă drept suavitate. Impresia de arbitrar, de improvizaţie dile­tantă, pe care o dega­jează asemenea dese­ne — trebuie citate în acest sens şi ilustra­ţiile lui N. Zamfir din acelaşi număr al „Lu­ceafărului“ — nu aju­tă nicicum la îndepli­nirea cu succes a sar­cinilor revistei. In loc să publice astfel de ilustraţii, redacţia „Luceafăru­lui“ ar trebui să facă apel, mai des, la ar­tiştii cei mai compe­tenţi, la graficieni ca­pabili să înţeleagă cu autentică seriozitate sensurile textelor li­terare. Conducerea re­vistei „Luceafărul“ n-a dovedit destul dis­­cernămînt şi spirit de răspundere, în ce pri­veşte calitatea ilustra­ţiilor pe care le-a pu­blicat. De asemenea, conducerea Uniunii scriitorilor se cuvine să urmărească mai a­­tent problema ilustra­ţiilor din reviste, aju­­tînd redacţiile să ma­nifeste o exigenţă mai vie, să obţină — şi în acest domeniu — suc­cese tot mai însem­nate. PE SCURT Terminindu-sa lucrările de reparaţii ca­pitale pe strada Th. Sperantia, începînd din ziua de 1 octombrie a.c. autobuzele liniei 34 işi reiau traseul normal, circulind de la strada Traian pe calea Dudeşti, strada Th. Speranţa ptnă la Piaţa Muncii. Tot din ziua de 1 octombrie autobuzele liniei 38 işi reiau traseul obişnuit pe porţiunea unde s-au executat lucrările de reparaţie capitală a străzii Ghenadie Petrescu, rămîntnd de­viate In dreptul străzilor Delea Nouă Dristor, unde lucrările nu s-au terminat. La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 30 sep­tembrie 1963, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1. U.S.Z. ; 2. S.D.K. i 8. D.I.O. i 4. J.N.O. i 5. S.E.P. i 6. K.U.T. ; 7. V.K.C. i 8. A.V.P. LA UZINELE „VULCAN" ! Imagini din activitatea secretarului comitetului de partid L-am însoţit intr-o zi de muncă pe tovarăşul Iordan Marghioala, se­cretarul comitetului de partid de la uzinele „Vulcan“ din Capitală. Cu ajutorul aparatului de fotografiat am fixat pe peliculă cîteva ima­gini din activitatea sa. ...Ziua de muncă a secretarului începe, în mod firesc, cu stabilirea problemelor de care urmează să se ocupe în cursul zilei. Comitetul de partid exercită un control de par­tid sistematic asupra întregii acti­vități, asupra conducerii tehnico­­administrative, in vederea îndepli­nirii exemplare a tuturor indicato­rilor de plan. în această zi secre­tarul comitetului de partid a făcut primul popas în atelierul de me­canică redactoare. Împreună cu maistrul Gh. Ion, secretarul orga­nizaţiei de bază pe atelier, a ur­mărit atent, amănunţit, procesul de producţie. Acum, secretarul, maistrul şi muncitorul Nicolae Constantin (fotografia nr. 1) cerce­tează schiţa după care au fost exe­cutate două roţi dinţate. O primă concluzie a fost trasă pe loc: cali­tatea pieselor poate fi îmbunătă­ţită prin folosirea cu mai multă pricepere a cuţitelor speciale. Ceva mai tîrziu, l-am urmărit pe secretarul comitetului de partid căţărîndu-se pe construcţia unei gigantice macarale portal. Cu oa­menii de aici se­cretarul a discu­tat pe îndelete. Le-a explicat că producţia uzi­nei fiind in con­tinuă creştere, este necesar un nou depozit de produse finite care să fie deservit de această ingenioasă macara concepută şi realizată de co­lectivul uzinei. Grăbirea Intrării ei în funcţiune constituie o pro­blemă care merită toată atenţia. Secretarul se în­grijeşte în acelaşi timp de desfăşu­rarea în condiţii bune a muncii po­litice de masă, astfel încît ea să aducă o con­tribuţie tot mai însemnată la îndeplinirea sarcinilor de pro­ducţie la toţi indicatorii. Prin convorbirile agitatorilor, prin pa­nouri şi lozinci, articole la gazetele de perete, organizaţiile de bază pun un accent deosebit pe îmbu­nătăţirea activităţii colectivului, în ceea ce priveşte calitatea, reduce­rea preţului de cost etc. Pe adresa colectivului de redacţie al gazetei de perete a sectorului „montaj­­exterior“ (fotografia nr. 2) au sosit veşti de la ingineri, tehnicieni şi muncitori ai uzinei ca Gh. Chişe, Florea Bădică şi alţii, aflaţi la Galaţi pe şantierul combinatului siderurgic şi în alte colţuri ale ţării, unde montează diferite cen­trale termice construite la „Vul­can“. Tovarăşi din comitetul de partid, comitetul sindicatului şi din con­ducerea uzinei (fotografia nr. 3) au făcut o vizită la unul din blocurile de pe Drumul Serii, în care se vor muta alte 26 de fami­lii ale unor salariaţi de la „Vul­can“, spre a vedea dacă totul este bine pus la punct. Cum este şi firesc, secretarul unui comitet de partid se gîndeşte nu numai la ziua de azi, ci şi la ziua de mîine. Iată-l pe secretarul comitetului de partid de la „Vul­can“ în mijlo­cul elevilor Şco­lii profesionale a uzinei. Se intere­sează îndeaproape cum învaţă şi care efectuează practi­ca în producţie cei peste 1 000 de şco­lari. De pe băncile şcolii au ieşit nu­mai în ultimii 3 ani mai mult de 600 de muncitori strungari, frezori, cazangii, lăcătuşi. ...Era după orele de muncă ale schimbului de dimineaţă,­membrii comitetului de partid au mai zăbo­vit încă în uzină. Intrucît urma ca peste puţin timp să-şi înceapă ac­tivitatea Şcoala economică serală de partid, ei au analizat în ca­drul unei şedinţe (fotografia nr. 4) măsurile luate pentru desfăşura­rea cursurilor în condiţii bune. Din informarea pre­zentată de tov. Vasile Niculescu a reieşit că 225 de maiştri, ingi­neri, economişti împărţiţi pe 9 seminare vor frec­­venta cursurile a­­cestei şcoli de partid. Propagan­diştii au fost selecţionaţi din rîndul inginerilor şi economiştilor cu temeinică pregă­tire. Cînd am pornit spre ieşire, în cî­teva locuri am în­­tîlnit, în incinta atelierelor, grupuri de muncitori care citeau gazeta uzinei, „Metalur­gistul", în paginile căreia se afla şi articolul „Experienţa anului 1963, la baza pregătirii planului de producţie pe 1964“, semnat de secretarul comitetului de partid de la uzinele „Vulcan“. (Text : ION SPALATELU Foto : R. COSTIN) Spectacole ale artiştilor amatori Cu ocazia încheierii primei etape a celui de-al Vll-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori de la oraşe şi sate, cele mai bune formaţii artistice au prezentat, duminică, spectacole în câteva centre din ţară. După ce au străbătut străzile Clujului, în pitoreşti costume populare, circa 900 de artişti amatori din regiu­ne au evoluat, în faţa a peste 5 000 de spectatori, pe scena de pe stadionul o­­raşului. La Oradea, sala Teatrului de stat a găzduit festivalul portului popu­lar din regiunea Crişana şi spectacolul dat de formaţiile fruntaşe in etapa I-a a celui de-al Vll-lea concurs. Pe scenă au apărut coruri, brigăzi artistice de a­­gitaţie, echipe de dansuri, orchestre, so­lişti vocali şi instrumentali etc. De a­­semenea, peste 600 de artişti amatori din regiunea Hunedoara şi-au dat intil­­nire în cetatea metalului — Hunedoara. In marea sală a clubului „Siderurgistul“, în faţa a 2 000 de spectatori, ei au sus­ţinut un frumos spectacol de cîntece şi dansuri. In cadrul acestor manifestări, formaţiilor artis­tice fruntaşe în prima etapă a ce­lui de-al Vll-lea concurs, precum şi unor instituții culturale de masă le-au fost înmma­­te premii. Nr 6032 S­­ Construcţia de partid şi de stat (Editura politică) MUNCA POLITICĂ ŞI ÎNTRECEREA SOCIALISTA Un important mijloc de dezvoltare şi de afirmare a activităţii creatoare a maselor îl constituie întrecerea socialistă. Pentru buna organizare şi desfăşurare a acesteia, munca poli­tică educativă în r­odul participanţi­lor la întrecere joacă un rol hotărî­­tor. In broşura cu titlul de mai sus, de S. Orbán, sunt prezentate o serie de metode eficiente folosite de unele organizaţii de partid şi sindicale din întreprinderile industriale în vederea antrenării oamenilor muncii la în­trecerea socialistă. Sunt înfăţişate in lucrare şi citeva din formele de propagandă pentru răspindirea nou­lui ca: ziua experienţei înaintate, serile tematice consacrate inovatori­lor, întîlnirile între muncitorii tineri şi evidenţiaţii în întrecere ş.a. care, îmbogăţite şi perfecţionate, pot fi preluate şi de organizaţiile de partid şi sindicate din alte ramuri ale eco­nomiei. ACTIVUL FĂRĂ DE PARTID DE LA SATE în aceeaşi colecţie, broşura scrisă de S Dobrovici şi T. Marian împăr­tăşeşte cititorilor unele aspecte din experienţa organizaţiilor de bază de la gospodăriile agricole colective „Drumul lui Lenin“, din comuna Ianca şi „Congresul al­­Men al partidului" din comuna Jirlău, raio­nul Făurei, regiunea Galaţi, in mun­ca de formare, educare şi folosire a activului fară de partid. Atragerea în activul fără de partid a celor mai buni colectivişti, edu­carea politică atentă şi folosirea a­­cestora in toate acţiunile initiate de organizaţiile de partid sint citeva dintre metodele — reliefate in a­­ceastă lucrare — de transformare a activului fără de partid intr-un iz­vor principal de creștere a rînduri­­lor organizațiilor de bază de la sate. .ELEMENTE DI­E MI SU­SLOCUI" In anii din urmă asis­­tăm la o deosebită creş­tere a interesului pentru embriologie. Cercetările în acest domeniu, tot mai numeroase şi mai apro­fundate, scot în eviden­ţă importanţa perioadei prenatale pentru întrea­ga viaţă postnatală a or­ganismului, precizează condiţiile necesare pen­tru desfăşurarea normală a procesului de dezvol­tare, stabilind factorii patologici care determină abateri de la mersul nor­mal al dezvoltării pre­natale. A şi apărut un nou capitol al patologiei, patologia dezvoltării pre­natale, ce cuprinde gene­za malformaţiilor morfo­logice, funcţionale şi me­tabolice. In acelaşi timp, embriologia a dat roa­de şi în alte domenii de mare importanţă teoreti­că şi practică ca : rege­nerarea şi transplantarea ţesuturilor, imunitatea, biologia tumorilor malig­ne, biologia radiaţiilor. Embriologia, atît de importantă din punctul de vedere al ocrotirii să­nătăţii publice, cere o te­meinică pregătire de spe­cialitate. Cu această oca­zie trebuie însă observat că planurile învăţămîn­tului medical nu rezervă încă suficient spaţiu stu­diului embriologiei, care deocamdată rămîne doar o anexă a catedrelor de anatomie sau de histolo­­gie. In aceste condiţii, tre­buie salutată apariţia în Editura medicală a tra­tatului „Elemente de em­briologie“ de dr. Virgil Anghelescu, destinat atît studenţilor cit şi medici­lor. Lucrarea demon­strează că autorul îmbină cu­ succes experienţa lui pedagogică în domeniul morfologiei cu cea a me­dicului pediatru. Sunt re­date foarte sugestiv, în imagini succesive, com­plicatele mişcări ale for­maţiilor embrionate in transformare, creştere şi dezvoltare. Autorul uşurează astfel înţele­gerea acestor procese complicate. Aci stă, după părerea noastră, princi­palul merit al noului tratat. Este relatată, deşi uneori incomplet, şi con­tribuţia cercetătorilor ro­­mâni la dezvoltarea em­briologiei. In dubla sa calitate, de morfolog şi de pediatru, autorul a introdus în lu­crare un capitol deosebit de important: Anomalii­le de dezvoltare. Acest capitol, care redă şi ex­perienţa proprie a auto­rului in acest domeniu, este cu atît mai folositor, cu cit patologia dezvoltă­rii prenatale cere măsuri profilactice pe planul să­nătăţii publice şi îmbogă­ţirea cunoştinţelor de embriologie la medicii din reţeaua sanitară. El este util şi pentru dezvoltarea cercetărilor de embriolo­gie experimentală. Prin conţinutul ei, lucrarea „Elemente de embriologie“ aduce o valoroasă contribuţie la îmbogăţirea literaturii noastre medicale. Dr. B. MENKES prof. univ., membru corespondent al Academiei R.P. Romín© Cfflwtw­e Cinematografe) TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romíne : I.uc­a şi Lammer­moor — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Mam­zelle Nitouche — (orele 10,30). Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Ma­­gheru): Frații Karamazov — (orele 19,30). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu­­) : O singură viață — (orele 20,15). (Sala Studio) : Comedia erorilor — (orele 19,30). Teatrul Evreiesc de stat : Firul de aur — premieră (o­rel( 20). Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (Sala din calea Victoriei 174) : Palatul melodiilor — (orele 20). Teatrul Ţăndărică (Sala Academiei) ; Cartea cu Apolodor — (orele 16). (Casa de cultură a raionului 16 Februarie) ; Alfabet îm­părat — (orele 15). CINEMATOGRAFE : Vară și fum — cinemascop : Patria — bd. Magheru 12—14 (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,20). Voi fi mamă : Republica — bd. Magheru 2 (10; 12; 14; 17; 19, 21). Capitol : bd. 6 Martie 16 (­ 30; 11,45; 14; 16,15; 16,30; 20,45), Excelsior — bd. 1 Mai 322 (9,45; 12,30; 15,15; 18; 20,45). Ultima şansă : Carpaţi — bd. Magheru 29 (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Festival — bd. 6 Martie 14 (10; 12; 15; 17; 19, 21), Feroviar — cal. Griviţei 80 (10- 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Modern — piaţa G. Coşbuc­­ (10; 12; 15; 17; 19; 21), Codin­­ Bucureşti — bd. 6 Martie 6 (9; 11; 13, 15; 17; 19; 21), Gri­­viţa — cal. Griviţei, lingă podul Ba­sarab (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Me­lodia — şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu (10; 12; 15; 17; 19, 21). Ba­­bette pleacă la război — cinemascop : Tineretului — calea Victoriei 48 (9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30), Bucegi — bd. 1 Mai 57 (10; 12; 15; 17; 19, 21), Mioriţa — calea Moşilor 127 (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18 45; 21). Moartea în Insula de zahăr — cinemascop * Victoria — bd. 6 Martie 5—7 (10; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Lupii la­­tină : Central — bd. 6 Martie 2 (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Balada steagului roșu : Lumina — bd. 6 Martie 12 (rulează In continuare de la oreie 9,30 pînă la orele 13,45, după­­amiază 16; 18,15; 20,30). Luna de miere fără bărbat : Union — str. 13 Decem­brie 5—7 (14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Co­lentina — sos. Colentina 84 (15, 17; 19, 21). Program special pentru copil la o­­rele 10 la cinematograful Doina — str. Doamnei 9. Intre două iubiri : Doina — str. Doamnei 9 (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Festival Chaplin — In lu­mea temperaturilor înalte , rulează în continuare de la orele 9 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi — bd. 6 Martie 18. E permis să calci pe iarbă : Giuleşti — calea Giuleşti 56 (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Tomis — calea Văcăreşti 21 (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), înfrăţirea între popoare — bd. Bucu­­reştii-Noi (13,45; 16; 18,15; 20,30), Lira — calea 13 Septembrie 186 (15,30; 18; 20,30) . Moby Dick: Cultural — piaţa file Pintille 2 (11; 15,45; 18;15; 20,30). Es­­condida : Dacia — calea Griviţei 137 (9; 11; 13; 15, 17,15; 19,15; 21,15), Arta — cal. Călăraşi 153 (15; 17, 19, 21). Tu eşti mi­nunată : Buzeşti — str. Buzeşti 9—11 (15, 17; 19, 21). Marele drum : Crîngaşi — şos. Crîngaşi 42 (10; 18,15; 20,30), Fe­rentari — calea Ferentari 86 (16; 18,15; 20,30) . Doi din alte lumi : Unirea — bd. 1 Mai 143 (16, 18, 20), Cain al XVIII-lea: Flacăra — calea Dudeşti 22 (16; 18,15; 20,30) , Aurora — bd. Dimitrov 118 (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30). Tutunul : Vitan — calea Dudeşti 97 (16,15; 19,30). Dintele de aur : Munca — şos. Mihai Bravu 221 (15; 17, 19, 21). Numai statuile fac : Moşilor — calea Moşilor 221 (16; 18;15; 20,30). Generalul : Cosmos — bd. 30 Decem­brie 89 (16; 18; 20). Povestea unei veri: Viitorul — str. M. Eminescu 127 (16; 18;15; 20,30). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurna­lul televiziunii, 19,10 — Pentru copii : Cine a cîştigat cupa. 19,50 — Noul an de învăţămînt universitar. 20.15 — Transmisiune de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* : O singură viaţă", de Ionel Hristea. In încheiere . Buletin de ştiri, buletin meteorologie. CUM E VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie. In ţară . Vremea conti­nuă să se încălzească. Cerul va fi va­riabil mai mult noros în jumătatea de nord a ţării. Ploi locale, mai frecvente în Transilvania şi nordul Moldovei. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 2 şi 32 grade, iar maximele intre 14 şi 24 de grade. In Bucureşti: Vremea continuă să se încălzească. Cer varia­bil, mai mult noros după-amiaza. Tem­peratura în creştere uşoară.

Next