Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)
1963-10-01 / nr. 6032
Nr. 6032 Prezentarea scrisorilor tie acreditare de către noul atbasador al indiei in IL P. Romină Cuvintările rostite In cuvîntul său, ambasadorul KR.F. Khanani a declarat: „Cu această fericită ocazie, am onoarea de a vă aduce. Excelenţă, salutul preşedintelui nostru şi al primului ministru. Noi în India avem dragoste şi admiraţie pentru guvernul şi poporul român şi pentru felul în care au abordat marile lor probleme. Suntem, de asemenea, fericiţi că relaţiile dintre cele două ţări ale noastre stau pe baza solidă şi trainici a prieteniei şi înţelegerii. Colaborarea noastră pe tărîm economic se află pe o bază echilibrată şi reciproc avantajoasă. Sîntem fericiţi că acum am încheiat între noi un acord cultural şi un plan de colaborare culturală. In alte domenii, înţelegerea dintre noi este, de asemenea, deplină". In încheiere, ambasadorul K. R. F. Khinani şi-a exprimat convingerea că legăturile de prietenie atît de puternice, existente între cele două ţări, se vor întări şi mai mult. In răspunsul său, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a spus : „Exprim sincere mulţumiri pentru salutul adus din partea Excelenţei sale preşedintele Republicii India şi a primului ministru. Vă rog să transmiteţi, din partea poporului român şi a meu personal, cele mai bune urări de sănătate şi fericire preşedintelui dv. şi primului ministru, precum şi de prosperitate marelui popor indian. Este un prilej de satisfacţie să relevăm că legăturile dintre Republica Populară Romînă şi India se dezvoltă şi se adîncesc cu fiecare an, spre folosul ambelor noastre popoare. Relaţiile comerciale şi de colaborare economică dintre ţările noastre, bazate pe principiul egalităţii şi avantajului reciproc, se dovedesc rodnice şi se află în continuă dezvoltare. împărtăşim aprecierea dv. că numirea unui ambasador al Republicii India cu reşedinţa permanentă la Bucureşti constituie un element deosebit în relaţiile romînoindiene. Dezvoltarea multilaterală a economiilor ţărilor noastre creează posibilităţi tot mai largi pentru extinderea relaţiilor în domeniul economic, tehnico-ştiinţific şi cultural“. Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a urat noului ambasador indian succes deplin în activitatea sa consacrată adîncirii prieteniei şi dezvoltării relaţiilor multilaterale dintre cele două ţări şi l-a asigurat că se va bucura de sprijin deplin din partea Consiliului de Stat al R. P. Romíne, a guvernului român şi a sa personal. Intre preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi ambasadorul K. R. F. Khiniani a avut loc apoi o convorbire cordială. La ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare şi la convorbire au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii India a fost însoţit de R. D. Chakravarty, secretar al ambasadei. (Agerpres) tr Semnarea Programului de schimburi culturale, ştiinţifice şi tehnice între Republica Populară Romină şi Republica Franceză Intre 27 şi 30 septembrie au avut loc la Bucureşti lucrările Comisiei mixte romîno-franceze pentru elaborarea Programului de schimburi culturale, ştiinţifice şi tehnice pe perioada 26 octombrie 1963 — 31 decembrie 1965, între Republica Populară Romînă şi Republica Franceza. In cadrul lucrărilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, Comisia mixtă a constatat cu multă satisfacţie că schimburile şi acţiunile realizate în perioadă 1962— 1963, pe baza Protocolului, au contribuit la dezvoltarea pozitivă a relaţiilor culturale româno-franceze şi au creat noi posibilităţi pentru continua lor lărgire. Programulelaborat pentru următorii doi ani prevede, printre altele, creşterea schimburilor de cadre didactice şi a numărului de lectori de limba romînă, respectiv franceză, a schimburilor de oameni de ştiinţă, specialişti şi cercetători ştiinţifici, acordarea reciprocă de burse de studii şi specializare, participarea reciprocă la manifestări ştiinţifice şi cultural-artistice. Programul prevede, de asemenea, vizite reciproce ale oamenilor de cultură şi artă, din cele două ţări, organizarea „Zilelor culturii române" în Franţa şi a „Zilelor culturii franceze" în R. P. Romînă, schimb de formaţii artistice şi soit Cu ocazia semnării noului Program de schimburi culturale, ştiinţifice şi tehnice între R. P. Romînă şi Republica Franceză, Pierre Paul Bouffanaîs, ministrul Franţei la Bucureşti, a oferit in saloanele legaţiei un cocteil în cinstea delegaţiei culturale franceze conduse de Jean Basdlevant, ministru plenipotenţiar, director general al afacerilor culturale şi tehnice din Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Franceze. La cocteil, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au participat Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Jean lişti, organizarea de expoziţii şi gale de filme etc. Se prevede, de asemenea, trimiterea în Franţa a unei formaţii române de balet şi primirea în Romînia a teatrului „Comedia franceză“. Programul a fost semnat din partea guvernului Republicii Populare Romine de Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea guvernului Republicii Franceze de Jean Basdlevant, ministru plenipotenţiar, director general al afacerilor culturale şi tehnice din Ministerul Afacerilor Externe. La semnare au asistat Jean Livescu, adjunct al ministrului învăţămîntului, Virgil Florea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, acad. Dumitru Dumitrescu, secretar prim al Academiei R P. Române, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Gheorghe Mihoc, rectorul Universităţii Bucureşti, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi din alte instituţii, precum şi membrii celor două delegaţii. Au fost de faţă Pierre Paul Bouffanaîs, ministrul Franţei la Bucureşti, şi membri ai legaţiei. După semnare, Pompiliu Macovei şi Jean Basdlevant au rostit cuvîntări. (Agerpres) Livescu, adjunct al ministrului învăţămîntului, Virgil Florea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R. P. Române, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, academicieni şi alţi oameni de cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, membrii celor două delegaţii. Au fost prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) 11 1 1 sportive FOTBAL. Astăzi, cu începere de la ora 16, pe terenul Timpuri Noi se va disputa meciul internaţional de fotbal dintre echipa Electronica, din campionatul orăşenesc, şi formaţia Spartak Sofia, care activează în cat. B a campionatului bulgar. Miercuri la Ploieşti, lotul selecţionatei olimpice de fotbal a R. P R. susţine un meci amical în compania echipei olandeze Fortuna Cele. Jocul începe la orele 16. Din lotul olimpic fac parte Datcu, Suciu, Popa, Nunweiller III, Petescu, Ivan, Greavu, Petru Emil, Nunweiller IV, Kotzka, Pîrcălab, Constantin, Florea Voinea, Dridea, Ţîrcovnicu, Creiniceanu şi alţii. Antrenorii echipei sunt S. Ploeşteanu şi Gh. Ola.* TENIS DE MASA. — Intilnirea internaţională de tenis de masă dintre echipele C.S.M. Cluj şi A.S. Fontenay din cadrul „Cupei campionilor europeni* va avea loc miercuri 2 octombrie la Paris. După acest joc, echipa clujeană va susţine un meci amical la Paris în compania selecţionatei oraşului. Echipa C.S.M. Cluj va pleca astăzi la Paris, avînd în componenţă pe Negulescu, Cobîrzan şi Giurgiucă. * ŞAH. — In turul 7 al campionatului mondial feminin de şah pe echipe s-au înregistrat următoarele rezultate: R.P. Bulgaria-R.P.Română 2—0 (Asenova-Teodorescu 1—0; Ivanova-Perevoznie 1—0) ; U.R.S.S.-R.P. Mongolă 2—0 ), R.D. Germană-Monaco 1,5—0,5 ; Iugoslavia-R.P. Polonă 2—0 ; Olanda-Belgia 1—1 ; Austria-Scoţia 1—0 (Di RP. Ungară-R.F. Germană 0-0 (2). Clasament! ). U.R.S.S. 13 puncte; 2. Iugoslavia 12 puncte ; 3. Olanda 8,5 puncte ; 4. S.U.A. 8 puncte (un meci mai puţin jucat) ; 5. R. P. Polonă 8 puncte ; 6. R. D. Germană 7,5 puncte (un meci mai puţin jucat) ; 7. R. P. Romînă 7,5 puncte. * La Neapole a luat sfîrşit cea de-a patra ediţie a jocurilor sportive mediteraneene. In finala turneului de fotbal s-au intîlnit echipele Italiei şi Turciei. Au învins fotbaliştii italieni cu 3—0 (3—0), dar echipa turcă a jucat în 10 oameni începînd din minutul 21. Pentru locul trei Spania a învins cu 2-1 echipa Marocului, în acest turneu Turcia şi Spania au prezentat formaţiile secunde. Competiţia de volei a fost cîştigată de reprezentativa iugoslavă. La baschet pe primul loc s-a clasat Italia, în clasamentul final pe ţări locul întîi este ocupat de Italia cu 41 de medalii de aur, urmată de Franţa cu 17 medalii de aur, Iugoslavia şi Turcia, cu cîte 10. * CICLISM. — Cel de-al 13-lea tur ciclist al R.P. Bulgaria s-a încheiat la Sofia cu victoria tînărului alergător bulgar Laiu Kotev. El a fost urmat în clasament de Nenclo Hristov, la 3’54’’ , Bobekov la 5’18” ; Gheorghiev la 5’39" ; Wierleman (R.D.G.) la 8’OR’’. Ultima etapă (Plovdiv- Sofia, 180 km) a revenit alergătorului german Loepke, în 5b 0’55”. ★ BOX. — Pugilistul Conny Rudhoff (R.F. Germană) este noul campion european la cat. „ușoară". In meciul desfășurat la Russelsheim, el l-a învins la puncte, după 15 reprize, pe fostul deţinător al centurii, italianul Giordano Campari. ★ MOTOCICLISM. — Concursul internaţional de motociclism viteză care reuneşte alergători din ţara noastră şi din Italia va avea loc astăzi de la orele 16. Concursul se va desfăşura pe traseul din şoseaua Nordului,* CAIAC-CANOE. — A luat sfîrşit concursul internaţional de caiac-canoe, desfăşurat pe lacul Tata (R. P. Ungară), care a reunit sportivi din 9 ţări. Vîsîaşii romîni au repurtat trei victorii prin Nicoară, Ivanov, Conţolenco, Artimov la caiac 4, Calinov, Lipalit la canoe dublu (10 000 m) și Nicoară, Ivanov, Anastasescu și Vernescu în proba de ștafetă 4x500 m. SCINTEIA Lacul de la Scropoasa Delegaţia guvernamentală economică a R. P. Ungare a părăsit Capitala Luni seara delegaţia guvernamentală economică a R. P. Ungare, condusă de tovarăşul Apró Antal, vicepreşedinte al Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar, care a participat la lucrările celei de-a V-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale de colaborare economică româno-ungară, a părăsit Capitala. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Horgos Gyula, ministrul siderurgiei şi construcţiei de maşini, Valyi Peter, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Karádi Gyula, prim-locţiitor al ministrului comerţului exterior, şi alte persoane oficiale. Oaspeţii au fost salutaţi la plecare, în Gara de Nord, de tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Tuzu, ministrul metalurgiei şi construcţiilor de maşini, Gh. Cioară, secretarul Comisiei guvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, Gh. Pele, adjunct al ministrului afacerilor externe, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al C.S.P., Ion Craiu, adjunct al ministrului finanţelor, de membri şi experţi ai delegaţiei române. Au fost de faţă Kuti Jenő, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Sosirea noului ambasador al R. P. Mongole in R. P. Romină Luni, 30 septembrie, a sosit la Bucureşti Togoodin Ghenden, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Mongole în Republica Populară Romînă. La sosirea în Gara de Nord, Togoodin Ghenden a fost salutat de Gheorghe Luca, directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, de şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Română şi de membrii Ambasadei R. P. Mongole. (Agerpres) Cocteil oferit de ambasadorul R. S. Cehoslovace Luni seara, Jaroslav Sykora, ambasadorul R. S. Cehoslovace în R. P. Romînă, a oferit un cocteil în cinstea delegaţiei de cineaşti condusă de Alois Poledneak, directorul general al Cinematografiei cehoslovace, care ne-a vizitat ţara în cadrul planului de colaborare culturală între R. P. Romînă şi R. S. Cehoslovacă. Au participat Mihnea Gheorghiu, preşedintele Consiliului cinematografiei din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, conducători ai studiourilor cinematografice „Bucureşti“ şi „Al. Sahia", cineaşti bucureşteni. (Agerpres) Ansamblu! .London’s Festival Ballet" a sosit în Capitală Luni după-amiază a sosit în Capitală cunoscuta trupă de balet „London’s Festival Ballet“, care va prezenta în sala Palatului R. P. Romine, începînd de la 1 octombrie, mai multe spectacole : „Peer Gynt", „Silfidele“, „Le Spectre de la Rose“, „Studii“, precum şi fragmente din baletele „Napoli“, „Tînărul vrăjitor“ şi „Bource fantasque“. Artiştii englezi au fost întîmpinaţi, pe aeroportul Băneasa, de reprezentanţi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, ai conducerii O.S.T.A., de prim balerini ai Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. Au fost de faţă reprezentanţi ai Legaţiei Marii Britanii la Bucureşti. (Agerpres) Vizitele grupului de specialişti americani in domeniul petrolului Grupul de specialişti americani din domeniul petrolului în frunte cu Cram H. Ira, vicepreşedinte executiv al Societăţii „Continental Oil Co“ din New York, care se află în ţara noastră, a făcut o călătorie în unele regiuni petroliere ale ţării. Membrii grupului, însoţiţi de specialişti români din industria petrolului, au vizitat schele petroliere şi de gaz metan, rafinării, uzine constructoare de utilaj petrolier, institute de cercetări, luînd cunoştinţă de ultimele realizări obţinute în ţara noastră în aceste domenii. Oaspeţii s-au interesat de utilajul petrolier romînesc, de caracteristicile tehnice şi calităţile sale, de metodele folosite de petroliştii romîni în forarea, extracţia şi prelucrarea ţiţeiului. In timpul vizitelor, oaspeţii au fost însoţiţi de J. F. Christiano, secretar al Legaţiei Statelor Unite ale Americii în R. P. Romînă. In continuare, grupul de specialişti americani va face o vizită pe litoral. (Agerpres) Săptămîna muzicii din R. D. Germană Intre 1 și 7 octombrie, cu prilejul celei de-a XlV-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Germane, posturile noastre de radio vor transmite o săptămînă a muzicii din R.D.G. Vor putea fi ascultate în cadrul acestui program Simfonia a Il-a de Paul Dessau, suite simfonice pentru copii de Hans Hendrik Wehding, o suită de Werner Schirmer intitulată „Vitrina lumii“ — aspecte muzicale de la tîrgul de mostre de la Leipzig, o emisiune de muzică populară germană, precum şi emisiuni de muzică de cameră, muzică de estradă şi muzică de dans din R. D. Germană. (Agerpres) INFORMAŢII • Preşedintele Academiei R P. Romíné, acad. Ilie Murgulescu, a felicitat, în numele Prezidiului Academiei, pe acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R. P. Romíné, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 ani Cu această ocazie, la Casa oamenilor de ştiinţă din Capitală a fost organizată luni seara o masă tovărăşească. • Comitetul de conducere al Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România—Anglia a primit luni la amiază pe Marcus Upton, membru al parlamentului englez, care face o vizită în ţara noastră întrevederea a decurs într-o atmosferă prietenească. Conducerea Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România—Anglia a oferit un dineu în cinstea oaspetelui la restaurantul Athenée Palace. • La 30 septembrie s-a înapoiat în Capitală acad Dumitru Dumitrescu, secretar prim al Academiei R . Romíne, care a participat la cea de-a XI-a Conferinţă Pugwash, care a avut loc la Dubrovnik (R.S . Iugoslavia) între 20-25 septembrie a.c. În cadrul conferinţei, omul de ştiinţă romín a susţinut o intervenţie referitoare la necesitatea creării unei zone denuclearizate în Balcani. Intervenţia a fost difuzată ca document oficial al conferinţei. • Luni la amiază a avut loc o întîlnire a reprezentanţilor Ansamblului central de cîntece şi dansuri populare al R. P. Chineze cu ziarişti din Capitală. Cu acest prilej, U Fen, conducătorul ansamblului, Li Lin, conducătorul artistic, Gan Cin, secretar general, Siu-Ce şi Tien Nun, solişti, au vorbit despre activitatea ansamblului. • Luni seara, în sala mică a Palatului R P. Romina a avut loc un simpozion organizat de Consiliul pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, în colaborare cu Institutul de ştiinţe pedagogice, din ciclul de expuneri pe teme educative „Pentru voi, părinţii“. Simpozionul a fost prezidat de prof. univ. Stanciu Stoian, membru corespondent al Academiei Rd. Române, directorul Institutului de ştiinţe pedagogice. Despre rolul educativ al părinţilor şi al şcolii în viaţa tineretului nostru au vorbit Ionela Cornescu, procuror şef adjunct al Capitalei, şi Constantin Păunescu, cercetător ştiinţific principal la Institutul de ştiinţe pedagogice. • In sala Lectoratului central din Capitală a avut loc, luni seara, în cadrul ciclului „Pagini din istoria literaturii române“, o expunere consacrată scriitorului Alexandru Vlahuţă, de la naşterea căruia s-au împlinit 105 ani. Despre viaţa şi opera acestui clasic al literaturii noastre a vorbit criticul literar Valeriu Rîpeanu. Actori ai Teatrului National „ L. Caragiale" au recitat din opera scriitorului. (Agerpres) A 14-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Noua tinereţe a unui străvechi oraş Am sosit la Lolan, provincia Hănan, într-o zi însorită da vară. încă nu sa vedea gara, mecanicul locomotivei nu încăpuse încă a Irina, cînd paralel cu sinile au început să gonească. In sens invers mersului trenului, străzi drepte şi largi, flancate de pomi tineri. Se apropiau din ce in ce coşurile fabricilor. IMAGINI DIN TRECUT După ce am fost găzduiţi la un hotel nou, am avut prilejul să aflăm chiar acolo, la începutul vizitei noastre, unele date cu privire la străvechiul şi noul Loian, date pe care — nu mult după aceea — le-am putut îmbogăţi cu cele văzute la faţa locului. Oraşul are o istorie multimilenară. Cercetările arheologice din ultimii ani au descoperit peste 30 de urme de aşezări omeneşti, datînd din epoca neoliticului. Documente vechi arată că în secolul XI î.e.n. un împărat din dinastia Ciu de apus a ordonat să se construiască la Loian un „oraş imperial“ şi o tabără militară. Vestigiile acestor aşezări s-au descoperit, de asemenea, recent, în anul 770 î.e.n., un alt împărat, din aceeaşi dinastie, şi-a mutat aci capitala, care înainte vreme fusese la Sian. După care, timp de 930 de ani, Loianul a fost (cu anumite întreruperi) capitala a 10 dinastii. Vestigiile descoperite, monumentele rămase, printre care vestitul Lungmen — „Poarta Dragonului“ — și templul budist al „Calului Alb“, documentele găsite, dovedesc că în acele vremuri s-a înregistrat la Loian o înflorire a artei, culturii, precum şi a meşteşugurilor, agriculturii şi comerţului. In timpul marii răscoale ţărăneşti conduse de Huan Ciao împotriva dinastiei Tan, insurgenţii au ocupat oraşul (spre sfîrşitul secolului al IX-lea) , atunci multe palate şi alte construcţii au fost distruse. La scurt timp după aceasta, capitala statului a fost mutată, iar oraşul şi-a pierdut treptat din importanţă. LOIANUL DE ASTAZI In ultimele decenii Înainte de eliberare, Loianul era un orăşel cu străduţe Înguste şi căsuţe mizere, în care oamenii trăiau sub ameninţarea permanentă a foametei şi a De la corespondentul nostru la Pekin cumplitelor revărsări ale Fluviului Galben. Cînd apele se retrăgeau, oamenii îşi adunau morţii, căutau să mai pescuiască cite ceva din sărăcăciosul lor avut, reparau pe cît puteau stricăciunile şi reîncepeau viaţa apăsătoare de dinainte. La eliberare, Loianul se întindea pe numai 4 km pătraţi — spaţiu pe care trăiau Înghesuiţi 90 000 de oameni. Industrie nu exista. In 16 ateliere meşteşugăreşti lucrau doar vreo 200 de muncitori. Oraşul nu avea nici un spital comunal, ci doar 3 spitale mici, particulare, inaccesibile pentru masa populaţiei. După eliberare, una din primele acţiuni de amploare desfăşurate de populaţia locală a fost îndiguirea fluviului. S-au ridicat atunci zăgazuri înalte şi apele au fost silite să se supună voinţei omului, să servească la irigarea ogoarelor. Au urmat apoi alte acţiuni — formarea de cooperative de producţie pentru lemnărie, ţesături, conserve, unelte agricole mici ete. Oraşul a început să se dezvolte atît în ce priveşte mărimea, cît şi importanta sa economică. Treptat, Loianul a devenit un centru industrial. In numai clţiva ani s-au construit un şir de Întreprinderi Industriale cum sunt uzina de tractoare, fabrica de rulmenţi, Întreprinderi producătoare de utilaj minier, de cărămizi refractare, o mare ţesătorie etc. Astăzi, Loianul, cu cei peste 600 000 de locuitori ai săi, dintre care aproape 160 000 sunt salariaţi ai întreprinderilor industriale, cu fabricile sale, cu cartierele moderne de locuit, cu bulevardele şi străzile sale largi, cu parcurile sai , se întinde pe 79 km. p. Oraşul are multe şcoli, printre care trei institute de învăţămînt superior. Numărul elevilor şi studenţilor trece de 100 000. A crescut mereu reţeaua de aşezăminte social-culturale. Populaţia are astăzi la dispoziţie 20 de epitafe cu 3 600 de paturi, biblioteci şi săli de lectură, teatre şi cinematografe, 3 ansambluri artistice mari. Am văzut un spectacol al ansamblului local de cintece şi dansuri şi pot afirma că nu e mai prejos decit al unora dintre cunoscutele ansambluri care evoluează în marile oraşe ale ţării. Pretutindeni pe unde am fost in Loian, toţi cei cu care am vorbit şi-au exprimat satisfacţia faţă de realizările dobîndite, care au insuflat o nouă viaţă străvechiului oraş. Prin munca sa, prin produsele Industriei, populaţia muncitoare a oraşului face ca Loianul să fie din ce în ce mai cunoscut în întreaga Chină populară. E. során. TELEGRAMĂ Cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al R. P. Romíne, a transmis felicitări şi urări de noi succese în activitate tovarăşului Cen I, ministrul afacerilor externe al R. P. Chineze. Expoziţie de fotografii Cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a proclamării R.P. Chineze, luni la amiază a avut loc în Parcul de cultură şi odihnă „Herăstrău“ deschiderea Expoziţiei de fotografii „Munca şi viaţa populaţiei din oraşul Horei“, trimisă de Comitetul de relaţii culturale cu străinătatea din R. P. Chineză. La deschiderea expoziţiei au participat Alexandru Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă Liu Qien-guo, ambasadorul R. P. Chineze în R. P. Română, membri ai ambasadei şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţie la Pekin PEKIN 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia China Nouă, cu prilejul sărbătorii naţionale, împlinirea a 14 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, în seara zilei de 30 septembrie a avut loc la Pekin o recepţie la care a rostit o cuvîntare Ciu-En-lai, premierul Consiliului de Stat. La recepţie au participat Mao-Tze-dun, preşedintele C.C. al P.C. Chinez, Liu Şao-ţi, preşedintele R. P. Chineze, vicepreşedinte al C.C. al P.C. Chinez, şi alţi conducători ai R. P. Chineze, oaspeţi străini. Pag 3 HW3BHS Un lot de autocamioane cu trei roți produse la Uzina de autovehicule din Sanhai. Spectacol de gala cu filmul artistic chinez „Balada steagului roşu“ Cu prilejul celei de-a XIV-a aniversări a proclamării R. P. Chineze, luni seara a avut loc la cinematograful „Republica“ din Capitală un spectacol de gală cu filmul artistic chinez „Balada steagului roşu“. Au asistat Virgil Florea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, funcţionari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au luat parte Siu Gien-guo, ambasadorul R. P. Chineze în R. P. Romînă, membri ai ambasadei, şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) D IE IP IBS IE T 111 ¥ II N ID> IE ^ II SCRISOARE RARĂ Filateliştii urmăresc cu interes o licitaţie care va avea loc la Londra, unde se pune în vînzare cea mai rară scrisoare din lume. Expediată în 1847 din localitatea Port Louis (insula Mauricius), această scrisoare a ajuns la Bordeaux după 85 de zile, trecînd prin Anglia. Interesul deosebit ce se acordă acestei scrisori se datoreşte faptului că ea a fost francată cu două timbre ale insulei Mauricius, dintr-o serie de cinci sute de exemplare emisă în 1847, din care în mîinile colecţionarilor se află doar 26. COPIII ŞI ACCIDENTELE DE CIRCULAŢIE Potrivit datelor publicate de clubul automobiliştilor din R.F.G, în accidentele de automobil din Germania occidentală îşi pierd viaţa anual circa 700 de copii, iar circa 71 000 sunt răniţi mai mult sau mai puţin grav. Ministerul transporturilor din R.F.G., împreună cu clubul automobiliştilor, au pornit o acţiune menită să apere copiii de accidente de circulaţie. Johannesburg : O manifestaţie a populaţiei de culoare din Republica Sud- Africană, in cursul căreia demonstranţii işi ard „paşapoartele" (actele de legitimaţie rasială) în semn de protest împotriva politicii de apartheid a guvernului. INVAZIE DE LĂCUSTE ÎN TAILANDA Asupra ogoarelor tailandeze s-au abătut nori de lăcuste. Sunt ameninţate recoltele din mai multe provincii. Lăcustele au nimicit recoltele de mazăre şi arahide pe o suprafaţă de 200 000 hray (1 hray este egal cu 1/16 ha). EFECTELE FLUXULUI Şl REFLUXULUI Măturători făcute cu vuleiul săpăturilor pentru noul metro din Rotterdam au arătat că o parte a terenului pre care este construit masul se ridică și coboară o dată cu fluxul şi refluxul In perioada fluxului presiunea puternică a apei mării determină ridicarea solului in timpul refluxului presiunea se micşorează şi atunci solul coboară. Pretenta maximă de nivel in urma nestor mişcări verticale reprezintă 2,5 mm. Specialiştii consideră că aceasta nu reprezintă un pericol, totuşi mişcarea , continuă ar putea duce cu timpul la alunecări de teren.I ATAC BANDITESC ! Răsunătoarea ispravă a gangsterilor care au devalizat vagonul poştal al unui tren şi au furat o mare sumă de bani face prozeliţi. Pe şoseaua dintre Dartfort şi Longfield, o bandă formată din opt persoane a atacat un automobil blindat ce transporta bancnote. Doborînd pe cei şase însoţitori, bandiţii au reuşit să răpească 90 000 de lire sterline, pe care le-au încărcat intr-un camion, iar apoi au dispărut