Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)

1963-10-01 / nr. 6032

Nr. 6032 Prezentarea scrisorilor tie acreditare de către noul atbasador al indiei in IL P. Romină Cuvintările rostite In cuvîntul său, ambasadorul KR.F. Khanani a declarat: „Cu această fe­ricită ocazie, am onoarea de a vă aduce. Excelenţă, salutul preşedinte­lui nostru şi al primului ministru. Noi în India avem dragoste şi ad­miraţie pentru guvernul şi poporul român şi pentru felul în care au abordat marile lor probleme. Sun­tem­, de asemenea, fericiţi că relaţii­­le dintre cele două ţări ale noastre stau pe baza solidă şi trainici a prieteniei şi înţelegerii. Colaborarea noastră pe tărîm economic se află pe o bază echilibrată şi reciproc a­­vantajoasă. Sîntem fericiţi că acum am încheiat între noi un acord cul­tural şi un plan de colaborare cul­turală. In alte domenii, înţelegerea dintre noi este, de asemenea, depli­nă". In încheiere, ambasadorul K. R. F. Khin­ani şi-a exprimat convingerea că legăturile de prietenie atît de puternice, existente între cele două ţări, se vor întări şi mai mult. In răspunsul său, preşedintele Con­siliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a spus : „Exprim sincere mulţumiri pentru salutul adus din partea Excelenţei sale preşedintele Republicii India şi a primului ministru. Vă rog să transmiteţi, din partea poporului ro­mân şi a meu personal, cele mai bune urări de sănătate şi fericire preşedintelui dv. şi primului minis­tru, precum şi de prosperitate ma­relui popor indian. Este un prilej de satisfacţie să re­levăm că legăturile dintre Republi­ca Populară Romînă şi India se dez­voltă şi se adîncesc cu fiecare an, spre folosul ambelor noastre popoa­re. Relaţiile comerciale şi de co­laborare economică dintre ţările noastre, bazate pe principiul egali­tăţii şi avantajului reciproc, se do­vedesc rodnice şi se află în continuă dezvoltare. împărtăşim aprecierea dv. că numirea unui ambasador al Republicii India cu reşedinţa per­manentă la Bucureşti constituie un element deosebit în relaţiile romîno­­indiene. Dezvoltarea multilaterală a economiilor ţărilor noastre creează posibilităţi tot mai largi pentru ex­tinderea relaţiilor în domeniul eco­nomic, tehnico-ştiinţific şi cultural“. Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a urat noului ambasador indian succes de­plin în activitatea sa consacrată a­­dîncirii prieteniei şi dezvoltării re­laţiilor multilaterale dintre cele două ţări şi l-a asigurat că se va bucura de sprijin deplin din partea Consiliului de Stat al R. P. Romíne, a guvernului român şi a sa personal. Intre preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi ambasadorul K. R. F. Khiniani a a­­vut loc apoi o convorbire cordială. La ceremonia prezentării scrisori­lor de acreditare şi la convorbire au participat Grigore Geamănu, secre­tarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii India a fost însoţit de R. D. Chakravarty, secretar al ambasadei. (Agerpres) tr Semnarea Programului de schimburi culturale, ştiinţifice şi tehnice între Republica Populară Romină şi Republica Franceză Intre 27 şi 30 septembrie au avut loc la Bucureşti lucrările Comisiei mixte romîno-franceze pentru ela­borarea Programului de schimburi culturale, ştiinţifice şi tehnice pe perioada 26 octombrie 1963 — 31 decembrie 1965, între Republica Populară Romînă şi Republica Franceza. In cadrul lucrărilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, Comisia mixtă a constatat cu mul­tă satisfacţie că schimburile şi ac­ţiunile realizate în perioadă 1962— 1963, pe baza Protocolului, au con­tribuit la dezvoltarea pozitivă a re­laţiilor culturale româno-franceze şi au creat noi posibilităţi pentru con­tinua lor lărgire. Programul­­elaborat pentru urmă­torii doi ani prevede, printre altele, creşterea schimburilor de cadre di­dactice şi a numărului de lectori de limba romînă, respectiv franceză, a schimburilor de oameni de ştiinţă, specialişti şi cercetători ştiinţifici, acordarea reciprocă de burse de studii şi specializare, participarea reciprocă la manifestări ştiinţifice şi cultural-artistice. Programul prevede, de asemenea, vizite reciproce ale oamenilor de cultură şi artă, din cele două ţări, organizarea „Zilelor culturii ro­mâne" în Franţa şi a „Zilelor cultu­rii franceze" în R. P. Romînă, schimb de formaţii artistice şi so­it Cu ocazia semnării noului Pro­gram de schimburi culturale, ştiinţi­fice şi tehnice între R. P. Romînă şi Republica Franceză, Pierre Paul Bouffanaîs, ministrul Franţei la Bucureşti, a oferit in saloanele lega­ţiei un cocteil în cinstea delegaţiei culturale franceze conduse de Jean Basdlevant, ministru plenipotenţiar, director general al afacerilor cultu­rale şi tehnice din Ministerul Afa­cerilor Externe al Republicii Fran­ceze. La cocteil, care s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, au partici­pat Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Jean lişti, organizarea de expoziţii şi gale de filme etc. Se prevede, de asemenea, trimiterea în Franţa a unei formaţii române de balet şi primirea în Romînia a teatrului „Comedia franceză“. Programul a fost semnat din partea guvernului Republicii Popu­lare Romine de Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea guvernului Republicii Franceze de Jean Basdle­vant, ministru plenipotenţiar, direc­tor general al afacerilor culturale şi tehnice din Ministerul Afacerilor Ex­terne. La semnare au asistat Jean Li­­vescu, adjunct al ministrului învă­­ţămîntului, Virgil Florea, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, acad. Dumitru Dumitrescu, secretar prim al Aca­demiei R P. Române, Octav Live­­zeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Gheorghe Mihoc, rectorul Universităţii Bucureşti, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi din alte insti­tuţii, precum şi membrii celor două delegaţii. Au fost de faţă Pierre Paul Bouffanaîs, ministrul Franţei la Bucureşti, şi membri ai legaţiei. După semnare, Pompiliu Macovei şi Jean Basdlevant au rostit cuvîn­­tări. (Agerpres) Livescu, adjunct al ministrului în­­văţămîntului, Virgil Florea, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, acad. Iorgu Ior­dan, vicepreşedinte al Academiei R. P. Române, Octav Livezeanu, vi­cepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străină­tatea, academicieni şi alţi oameni de cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, mem­brii celor două delegaţii. Au fost prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo­matic. (Agerpres) 11 1 1 sportive FOTBAL.­­ Astăzi, cu începere de la ora 16, pe terenul Timpuri Noi se va dis­puta meciul internaţional de fotbal dintre echipa Electronica, din campionatul orăşe­nesc, şi formaţia Spartak Sofia, care acti­vează în cat. B a campionatului bulgar. Miercuri la Ploieşti, lotul selecţiona­tei olimpice de fotbal a R. P R. susţine un meci amical în compania echipei olandeze Fortuna Cele. Jocul începe la o­­rele 16. Din lotul olimpic fac parte Datcu, Suciu, Popa, Nunweiller III, Petescu, Ivan, Greavu, Petru Emil, Nunweiller IV, Kotz­­ka, Pîrcălab, Constantin, Florea Voinea, Dridea, Ţîrcovnicu, Creiniceanu şi alţii. Antrenorii echipei sunt S. Ploeşteanu şi Gh. Ola.* TENIS DE MASA. — Intilnirea inter­naţională de tenis de masă dintre echipele C.S.M. Cluj şi A.S. Fontenay din cadrul „Cupei campionilor europeni* va avea loc miercuri 2 octombrie la Paris. După acest joc, echipa clujeană va susţine un meci amical la Paris în compania selecţionatei oraşului. Echipa C.S.M. Cluj va pleca as­tăzi la Paris, avînd în componenţă pe Negulescu, Cobîrzan şi Giurgiucă. * ŞAH. — In turul 7 al campionatului mondial feminin de şah pe echipe s-au în­registrat următoarele rezultate: R.P. Bul­­garia-R.P.Română 2—0 (Asenova-Teodores­­cu 1—0; Ivanova-Perevoznie 1—0) ; U.R.S.S.-R.P. Mongolă 2—0 ), R.D. Germa­­nă-Monaco 1,5—0,5 ; Iugoslavia-R.P. Polo­nă 2—0 ; Olanda-Belgia 1—1 ; Austria-Sco­ţia 1—0 (Di RP. Ungară-R.F. Germană 0-0 (2). Clasament! ). U.R.S.S. 13 puncte; 2. Iugoslavia 12 puncte ; 3. Olanda 8,5 punc­te ; 4. S.U.A. 8 puncte (un meci mai puţin jucat) ; 5. R. P. Polonă 8 puncte ; 6. R. D. Germană 7,5 puncte (un meci mai puţin jucat) ; 7. R. P. Romînă 7,5 puncte. * La Neapole a luat sfîrşit cea de-a pa­tra ediţie a jocurilor sportive mediterane­ene. In finala turneului de fotbal s-au in­­tîlnit echipele Italiei şi Turciei. Au învins fotbaliştii italieni cu 3—0 (3—0), dar e­­chipa turcă a jucat în 10 oameni înce­­pînd din minutul 21. Pentru locul trei Spania a învins cu 2-1 echipa Marocului, în acest turneu Turcia şi Spania au pre­zentat formaţiile secunde. Competiţia de volei a fost cîştigată de reprezentativa iugoslavă. La baschet pe primul loc s-a clasat Italia, în clasamentul final pe ţări locul întîi este ocupat de Italia cu 41 de medalii de aur, urmată de Franţa cu 17 medalii de aur, Iugoslavia şi Turcia, cu cîte 10. * CICLISM. — Cel de-al 13-lea tur ci­clist al R.P. Bulgaria s-a încheiat la Sofia cu victoria tînărului alergător bulgar Laiu Ko­­tev. El a fost urmat în clasament de Nenclo Hristov, la 3’54’’ , Bobekov la 5’18” ; Gheorghiev la 5’39" ; Wierleman (R.D.G.) la 8’OR’’. Ultima etapă (Plovdiv- Sofia, 180 km) a revenit alergătorului ger­man Loepke, în 5b 0’55”. ★ BOX. — Pugilistul Conny Rudhoff (R.F. Germană) este noul campion european la cat. „ușoară". In meciul desfășurat la Russelsheim, el l-a învins la puncte, după 15 reprize, pe fostul deţinător al centurii, italianul Giordano Campari. ★ MOTOCICLISM. — Concursul interna­ţional de motociclism viteză care reuneşte alergători din ţara noastră şi din Italia va avea loc astăzi de la orele 16. Con­cursul se va desfăşura pe traseul din şo­seaua Nordului,* CAIAC-CANOE. — A luat sfîrşit con­cursul internaţional de caiac-canoe, desfă­şurat pe lacul Tata (R. P. Ungară), care a reunit sportivi din 9 ţări. Vîsîaşii romîni au repurtat trei victorii prin Nicoară, Iva­nov, Conţolenco, Artimov la caiac 4, Ca­­linov, Lipalit la canoe dublu (10 000 m) și Nicoară, Ivanov, Anastasescu și Vernescu în proba de ștafetă 4x500 m. S­C­I­N­T­E­I­A Lacul de la Scropoasa Delegaţia guvernamentală economică a R. P. Ungare a părăsit Capitala Luni seara delegaţia guvernamen­tală economică a R. P. Ungare, con­dusă de tovarăşul Apró Antal, vice­preşedinte al Guvernului Revolu­ţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar, care a participat la lucrările celei de-a V-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale de colaborare eco­nomică româno-ungară, a părăsit Capitala. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Horgos Gyula, ministrul si­derurgiei şi construcţiei de maşini, Valyi Peter, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Karádi Gyula, prim-locţiitor al mi­nistrului comerţului exterior, şi alte persoane oficiale. Oaspeţii au fost salutaţi la ple­care, în Gara de Nord, de tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Tuzu, ministrul metalur­giei şi construcţiilor de maşini, Gh. Cioară, secretarul Comisiei guver­namentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, Gh. Pele, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Mauriciu Novac, vicepre­şedinte al C.S.P., Ion Craiu, adjunct al ministrului finanţelor, de membri şi experţi ai delegaţiei române. Au fost de faţă Kuti Jenő, amba­sadorul R. P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Sosirea noului ambasador al R. P. Mongole in R. P. Romină Luni, 30 septembrie, a sosit la Bucureşti Togood­in Ghenden, noul ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Populare Mon­gole în Republica Populară Romînă. La sosirea în Gara de Nord, To­good­in Ghenden a fost salutat de Gheorghe Luca, directorul Protoco­lului din Ministerul Afacerilor Externe, de şefii unor misiuni diplo­matice acreditaţi în R. P. Română şi de membrii Ambasadei R. P. Mon­gole. (Agerpres) Cocteil oferit de ambasadorul R. S. Cehoslovace Luni seara, Jaroslav Sykora, am­basadorul R. S. Cehoslovace în R. P. Romînă, a oferit un cocteil în cinstea delegaţiei de cineaşti condusă de A­­lois Poledneak, directorul general al Cinematografiei cehoslovace, care ne-a vizitat ţara în cadrul planului de colaborare culturală între R. P. Romînă şi R. S. Cehoslovacă. Au participat Mihnea Gheorghiu, pre­şedintele Consiliului cinematografiei din Comitetul de Stat pentru Cultu­ră şi Artă, reprezentanţi ai Ministe­rului Afacerilor Externe, conducă­tori ai studiourilor cinematografice „Bucureşti“ şi „Al. Sahia", cineaşti bucureşteni. (Agerpres) Ansamblu! .London’s Festival Ballet" a sosit în Capitală Luni după-amiază a sosit în Ca­pitală cunoscuta trupă de balet „London’s Festival Ballet“, care va prezenta în sala Palatului R. P. Romine, începînd de la 1 octombrie, mai multe spectacole : „Peer Gynt", „Silfidele“, „Le Spectre de la Rose“, „Studii“, precum şi fragmente din baletele „Napoli“, „Tînărul vrăjitor“ şi „Bource fantasque“. Artiştii en­glezi au fost întîmpinaţi, pe aeropor­tul Băneasa, de reprezentanţi ai Co­mitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, ai conducerii O.S.T.A., de prim balerini ai Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. Au fost de faţă reprezentanţi ai Legaţiei Marii Britanii la Bucureşti. (Agerpres) Vizitele grupului de specialişti americani in domeniul petrolului Grupul de specialişti americani din domeniul petrolului în frunte cu Cram H. Ira, vicepreşedinte executiv al Societăţii „Continental Oil Co“ din New York, care se află în ţara noas­tră, a făcut o călătorie în unele re­giuni petroliere ale ţării. Membrii grupului, însoţiţi de spe­cialişti români din industria petrolu­lui, au vizitat schele petroliere şi de gaz metan, rafinării, uzine construc­toare de utilaj petrolier, institute de cercetări, luînd cunoştinţă de ulti­mele realizări obţinute în ţara noa­stră în aceste domenii. Oaspeţii s-au interesat de utilajul petrolier romî­­nesc, de caracteristicile tehnice şi calităţile sale, de metodele folosite de petroliştii romîni în forarea, ex­tracţia şi prelucrarea ţiţeiului. In timpul vizitelor, oaspeţii au fost însoţiţi de J. F. Christiano, secretar al Legaţiei Statelor Unite ale Ame­­ricii în R. P. Romînă. In continuare, grupul de specia­lişti americani va face o vizită pe litoral. (Agerpres) Săptămîna muzicii din R. D. Germană Intre 1 și 7 octombrie, cu prilejul celei de-a XlV-a aniversări a pro­clamării Republicii Democrate Ger­mane, posturile noastre de radio vor transmite o săptămînă a muzicii din R.D.G. Vor putea fi ascultate în ca­drul acestui program Simfonia a Il-a de Paul Dessau, suite simfonice pentru copii de Hans Hendrik Weh­ding, o suită de Werner Schirmer intitulată „Vitrina lumii“ — aspecte muzicale de la tîrgul de mostre de la Leipzig, o emisiune de muzică populară germană, precum şi emi­siuni de muzică de cameră, muzică de estradă şi muzică de dans din R. D. Germană. (Agerpres) I­NFORMAŢII • Preşedintele Academiei R P. Romíné, acad. Ilie Murgulescu, a felicitat, în nu­mele Prezidiului Academiei, pe acad. Ior­­gu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R. P. Romíné, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 ani Cu această ocazie, la Casa oamenilor de ştiinţă din Capitală a fost organizată luni seara o masă tovărăşească. • Comitetul de conducere al Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România—Anglia a primit luni la amiază pe Marcus Upton, membru al parlamen­tului englez, care face o vizită în ţara noastră întrevederea a decurs într-o atmosferă prietenească. Conducerea Grupului parlamentar pen­tru relaţiile de prietenie România—Anglia a oferit un dineu în cinstea oaspetelui la restaurantul Athenée Palace. • La 30 septembrie s-a înapoiat în Ca­pitală acad Dumitru Dumitrescu, secretar prim al Academiei R . Romíne, care a participat la cea de-a XI-a Conferinţă Pugwash, care a avut loc la Dubrovnik (R.S . Iugoslavia) între 20-25 septembrie a.c. În cadrul conferinţei, omul de ştiinţă romín a susţinut o intervenţie referitoare la necesitatea creării unei zone denuclearizate în Balcani. Intervenţia a fost difuzată ca document oficial al conferinţei. • Luni la amiază a avut loc o întîl­­nire a reprezentanţilor Ansamblului cen­tral de cîntece şi dansuri populare al R. P. Chineze cu ziarişti din Capitală. Cu acest prilej, U Fen, conducătorul ansamblului, Li Lin, conducătorul artistic, Gan Cin, se­cretar general, Siu-Ce şi Tien Nun, solişti, au vorbit despre activitatea ansamblului. • Luni seara, în sala mică a Palatului R P. Romina a avut loc un simpozion or­ganizat de Consiliul pentru răspîndirea cu­noştinţelor cultural-ştiinţifice, în colaborare cu Institutul de ştiinţe pedagogice, din ci­clul de expuneri pe teme educative „Pen­tru voi, părinţii“. Simpozionul a fost prezidat de prof. univ. Stanciu Stoian, membru corespondent al Academiei R­d. Române, directorul In­stitutului de ştiinţe pedagogice. Despre ro­lul educativ al părinţilor şi al şcolii în viaţa tineretului nostru au vorbit Ionela Cornescu, procuror şef adjunct al Capitalei, şi Constantin Păunescu, cercetător ştiinţi­fic principal la Institutul de ştiinţe peda­gogice. • In sala Lectoratului central din Ca­pitală a avut loc, luni seara, în cadrul ciclului „Pagini din istoria literaturii ro­mâne“, o expunere consacrată scriitorului Alexandru Vlahuţă, de la naşterea căruia s-au împlinit 105 ani. Despre viaţa şi opera acestui clasic al li­teraturii noastre a vorbit criticul literar Valeriu Rîpeanu. Actori ai Teatrului National „­ L. Cara­­giale" au recitat din opera scriitorului. (Agerpres) A 14-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Noua tinereţe a unui străvechi oraş Am sosit la Lolan, provincia Hă­­nan, într-o zi însorită da vară. încă nu sa vedea gara, me­canicul locomotivei nu încăpuse încă a Irina, cînd paralel cu sinile au început să gonească. In sens invers mersului trenului, străzi drepte şi largi, flancate de pomi tineri. Se apropiau din ce in ce coşurile fabricilor. IMAGINI DIN TRECUT După ce am fost găzduiţi la un hotel nou, am avut prilejul să aflăm chiar acolo, la începutul vizitei noastre, unele date cu privire la străvechiul şi noul Loian, date pe care — nu mult după aceea — le-am putut îmbogăţi cu cele văzute la faţa locului. Oraşul are o istorie multimilena­ră. Cercetările arheologice din ul­timii ani au descoperit peste 30 de urme de aşezări omeneşti, datînd din epoca neoliticului. Documente vechi arată că în secolul XI î.e.n. un împărat din dinastia Ciu de apus a ordonat să se construiască la Lo­ian un „oraş imperial“ şi o tabără militară. Vestigiile acestor aşezări s-au descoperit, de asemenea, re­cent, în anul 770 î.e.n., un alt îm­părat, din aceeaşi dinastie, şi-a mutat aci capitala, care înainte vre­me fusese la Sian. După care, timp de 930 de ani, Loianul a fost (cu anumite întreruperi) capitala a 10 dinastii. Vestigiile descoperite, mo­numentele rămase, printre care ves­titul Lungmen — „Poarta Dragonu­lui“ — și templul budist al „Calului Alb“, documentele găsite, dovedesc că în acele vremuri s-a înregistrat la Loian o înflorire a artei, culturii, precum şi a meşteşugurilor, agricul­turii şi comerţului. In timpul marii răscoale ţărăneşti conduse de Huan Ciao împotriva dinastiei Tan, insurgenţii au ocupat oraşul (spre sfîrşitul secolului al IX-lea) , atunci multe palate şi alte construcţii au fost distruse. La scurt timp după aceasta, capitala statu­lui a fost mutată, iar oraşul şi-a pierdut treptat din importanţă. LOIANUL DE AST­AZI In ultimele decenii Înainte de eli­berare, Loianul era un orăşel cu străduţe Înguste şi căsuţe mizere, în care oamenii trăiau sub ameninţa­rea permanentă a foametei şi a De la corespondentul nostru la Pekin cumplitelor revărsări ale Fluviului Galben. Cînd apele se retrăgeau, oamenii îşi adunau morţii, căutau să mai pescuiască cite ceva din să­răcăciosul lor avut, reparau pe cît puteau stricăciunile şi reîncepeau viaţa apăsătoare de dinainte. La eliberare, Loianul se întindea pe numai 4 km pătraţi — spaţiu pe care trăiau Înghesuiţi 90 000 de oa­meni. Industrie nu exista. In 16 a­­teliere meşteşugăreşti lucrau doar vreo 200 de muncitori. Oraşul nu avea nici un spital comunal, ci doar 3 spitale mici, particulare, inacce­sibile pentru masa populaţiei. După eliberare, una din primele acţiuni de amploare desfăşurate de populaţia locală a fost îndiguirea fluviului. S-au ridicat atunci zăga­zuri înalte şi apele au fost silite să se supună voinţei omului, să ser­vească la irigarea ogoarelor. Au urmat apoi alte acţiuni — formarea de cooperative de producţie pentru lemnărie, ţesături, conserve, unelte agricole mici ete. Oraşul a început să se dezvolte atît în ce priveşte mărimea, cît şi importanta sa eco­nomică. Treptat, Loianul a devenit un cen­tru industrial. In numai clţiva ani s-au construit un şir de Întreprinderi Industriale cum sunt uzina de trac­toare, fabrica de rulmenţi, Întreprin­deri producătoare de utilaj minier, de cărămizi refractare, o mare ţesă­­torie etc. Astăzi, Loianul, cu cei peste 600 000 de locuitori ai săi, dintre care aproape 160 000 sunt salariaţi ai întreprinderilor industriale, cu fabricile sale, cu cartierele moderne de locuit, cu bulevardele şi străzile sale largi, cu parcurile sai , se în­tinde pe 79 km. p. Oraşul are multe şcoli, printre care trei institute de învăţămînt superior. Numărul elevi­lor şi studenţilor trece de 100 000. A crescut mereu reţeaua de aşezămin­te social-culturale. Populaţia are as­tăzi la dispoziţie 20 de epitafe cu 3 600 de paturi, biblioteci şi săli de lectură, teatre şi cinematografe, 3 ansambluri artistice mari. Am vă­zut un spectacol al ansamblului local de cintece şi dansuri şi pot afirma că nu e mai prejos decit al unora dintre cunoscutele ansam­bluri care evoluează în marile ora­şe ale ţării. Pretutindeni pe unde am fost in Loian, toţi cei cu care am vorbit şi-au exprimat satisfacţia faţă de realizările dobîndite, care au insu­flat o nouă viaţă străvechiului oraş. Prin munca sa, prin produsele­ Industriei, populaţia muncitoare a oraşului face ca Loianul să fie din ce în ce mai cunoscut în întreaga Chină populară. E. során. TELEGRAMĂ Cu prilejul celei de-a XIV-a a­­niversări a proclamării Republicii Populare Chineze, tovarăşul Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe al R. P. Romíne, a transmis felicitări şi urări de noi succese în activitate tovarăşului Cen I, minis­trul afacerilor externe al R. P. Chi­neze. Expoziţie de fotografii Cu prilejul celei de-a XIV-a ani­versări a proclamării R.P. Chineze, luni la amiază a avut loc în Parcul de cultură şi odihnă „Herăstrău“ deschiderea Expoziţiei de fotografii „Munca şi viaţa populaţiei din ora­şul Horei“, trimisă de Comitetul de relaţii culturale cu străinătatea din R. P. Chineză. La deschiderea expoziţiei au par­ticipat Alexandru Buican, vicepre­şedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, reprezentanţi ai Ministerului Aface­rilor Externe, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă Liu Qien-guo, ambasadorul R. P. Chineze în R. P. Română, membri ai ambasadei şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţie la Pekin PEKIN 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia China Nouă, cu prilejul sărbătorii naţionale, împli­nirea a 14 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, în sea­ra zilei de 30 septembrie a avut loc la Pekin o recepţie la care a rostit o cuvîntare Ciu-En-lai, premierul Consiliului de Stat. La recepţie au participat Mao-Tze-dun, preşedin­tele C.C. al P.C. Chinez, Liu Şao-ţi, preşedintele R. P. Chineze, vicepre­şedinte al C.C. al P.C. Chinez, şi alţi conducători ai R. P. Chineze, oaspeţi străini. Pag 3 HW3BHS Un lot de autocamioane cu trei roți produse la Uzina de autovehicule din Sanhai. Spectacol de gala cu filmul artistic chinez „Balada steagului roşu“ Cu prilejul celei de-a XIV-a ani­versări a proclamării R. P. Chineze, luni seara a avut loc la cinemato­graful „Republica“ din Capitală un spectacol de gală cu filmul artistic chinez „Balada steagului roşu“. Au asistat Virgil Florea, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, Al. Buican, vi­cepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străină­tatea, funcţionari superiori ai Mini­sterului Afacerilor Externe, oameni de artă şi cultură, un numeros pu­blic. Au luat parte Siu Gien-guo, am­basadorul R. P. Chineze în R. P. Ro­mînă, membri ai ambasadei, şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) D IE IP IBS IE T 111 ¥ II N ID> IE ^ II SCRISOARE RARĂ Filateliştii urmăresc cu interes o licitaţie care va avea loc la Londra, unde se pune în vînzare cea mai rară scrisoare din lume. Expediată în 1847 din localitatea Port Louis (insula Mauricius), această scrisoare a ajuns la Bordeaux după 85 de zile, trecînd prin Anglia. Interesul deosebit ce se acordă acestei scrisori se datoreşte faptului că ea a fost francată cu două timbre ale insulei Mauricius, dintr-o serie de cinci sute de exemplare e­misă în 1847, din care în mîinile co­lecţionarilor se află doar 26. COPIII ŞI ACCIDENTELE DE CIRCULAŢIE Potrivit datelor publicate de clu­bul automobiliştilor din R.F.G­, în accidentele de automobil din Ger­mania occidentală îşi pierd viaţa a­­nual circa­­ 700 de copii, iar circa 71 000 sunt răniţi mai mult sau mai puţin grav. Ministerul transporturi­lor din R.F.G., împreună cu clubul automobiliştilor, au pornit o acţiune menită să apere copiii de accidente de circulaţie. Johannesburg : O manifestaţie a popu­laţiei de culoare din Republica Sud- Africană, in cursul căreia demonstran­ţii işi ard „paşa­poartele" (actele de legitimaţie rasială) în semn de protest împotriva politicii de apartheid a gu­vernului. INVAZIE DE LĂCUSTE ÎN TAILANDA Asupra ogoarelor tailandeze s-au abătut nori de lăcuste. Sunt amenin­ţate recoltele din mai multe provin­cii. Lăcustele au nimicit recoltele de mazăre şi arahide pe o suprafaţă de 200 000 hray (1 hray este egal cu 1/16 ha). EFECTELE FLUXULUI Şl REFLUXULUI Măturători făcute cu vuleiul săpătu­rilor pentru noul metro din Rotterdam au arătat că o parte a terenului pre care este construit masul se ridică și coboa­ră o dată cu fluxul şi refluxul In pe­rioada fluxului presiunea puternică a apei mării determină ridicarea solului in timpul refluxului presiunea se mic­şorează şi atunci solul coboară. Pre­­tenta maximă de nivel in urma n­est­or mişcări verticale reprezintă 2,5 mm. Specialiştii consideră că aceasta nu re­prezintă un pericol, totuşi mişcarea , continuă ar putea duce cu timpul la alunecări de teren.I ATAC BANDITESC ! Răsunătoarea ispravă a gangste­rilor care au devalizat vagonul poştal al unui tren şi au furat o mare sumă de bani face prozeliţi. Pe şoseaua dintre Dartfort şi Long­­field, o bandă formată din opt per­soane a atacat un automobil blin­dat ce transporta bancnote. Dobo­­rînd pe cei şase însoţitori, bandiţii au reuşit să răpească 90 000 de lire sterline, pe care le-au încărcat in­­tr-un camion, iar apoi au dispărut

Next