Scînteia, februarie 1964 (Anul 33, nr. 6154-6182)

1964-02-01 / nr. 6154

Pag. 2 SCÎNTEIA Wil SUCCESE IN DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A REGIUNII De la munţii Făgăraşului şi pînă în mănoasele lunci ale Oltului şi Argeşului, te întîmpină pretutindeni imaginile noului. Fabricile şi uzinele moderne înălţate în anii puterii populare, marile şantiere cuprinse de freamătul muncii constructorilor, pădurea de sonde, conturează profilul industrial al unei regiuni altă dată înapoiate. Pe dealurile socotite sterpe se întind cut cuprinzi cu privirea livezi roditoare, iar pe ogoarele colectiviştilor brăzdează în lung ,şi-n lat mii de tractoare. Regiunea Argeş, ca şi alte regiuni ale ţării, constituie o pildă vie a transformărilor înnoitoare datorate politicii partidului, de industrializare socialistă a ţării, de repartizare armonioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării şi de ridicare economică şi culturală a regiunilor ţinute odinioară în înapoiere. In zilele de 25—26 ianuarie au avut loc lucrările conferinţei regionale de partid Argeş. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Matei Ştefan, prim-secretar al comitetului regional, şi cuvîntul delegaţilor au înfăţişat adîncile prefaceri din viaţa economică şi social-culturală a regiunii, conferinţa stabilind măsurile menite să dea un nou avînt activităţii creatoare a oamenilor muncii. Prin înfăptuirea cu consecvenţă a programului stabilit de Congresul al III-lea al partidului, pe harta economică a regiunii au răsărit importante obiective. Peisajul industrial este îmbogăţit de cele peste 200 de sonde intrate în exploatare de la trecuta conferinţă regională. La Cheile Argeşului, constructorii făuresc prin muncă eroică, noua cetate a luminii, hidrocentrala „16 Februarie“. Iar la Slatina se înalţă moderna uzină de aluminiu, prin care se pun bazele unei noi ramuri a metalurgiei neferoase în economia ţării. Numai în ultimii doi ani, au intrat în funcţiune Combinatul de industrializare a lemnului — Piteşti, filatura de la Găvana, fabricile de pîine de la Horezu, Vedea, Olăneşti şi Găeşti. Concomitent cu dezvoltarea industriei şi agriculturii a crescut nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii, au înflorit continuu oraşele şi satele regiunii. Un loc de seamă în dezbaterile conferinţei l-au ocupat problemele activităţii economice şi de partid din întreprinderi. Vorbind despre bogata experienţă dobîndită de colectivele fabricilor şi uzinelor regiunii în realizarea planului în mod ritmic şi pe sortimente, în continua îmbunătăţire a calităţii produselor, numeroşi delegaţi au subliniat că organele şi organizaţiile de partid s-au preocupat permanent de ridicarea pe o treaptă mai înaltă a conducerii activităţii economice, orientîndu-se asupra problemelor esenţiale ale procesului de producţie. Comitetul regional de partid, prin comisia sa economică, a trimis periodic în unităţile industriale colective formate din activişti de partid şi specialişti care au analizat, împreună cu birourile organizaţiilor de bază, conducerile administrative, ingineri, tehnicieni şi muncitori fruntaşi cum se îndeplinesc principalii indicatori de plan. Datorită activităţii creatoare a oamenilor muncii din regiune, sub conducerea organizaţiilor de partid, în 1963 planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 103,7 la sută, valoarea economiilor realizate peste plan în perioada la care se referă darea de seamă se ridică la 113 970 000. Este semnificativ faptul că producţia industrială ce se realiza în întreg anul 1938, se obţine astăzi în numai 6 săptămîni. Regiunea Argeş a devenit un vast şantier. Marile lucrări de investiţii care se execută au constituit obiectul unor temeinice dezbateri. Atit darea de seamă cit şi cuvintele delegaţilor au subliniat că vizitele conducătorilor de partid şi de stat în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Bej pe marile şantiere ale regiunii, indicaţiile date cu acest prilej au constituit un ajutor preţios pentru organizaţia regională de partid, pentru colectivele de muncă de pe şantiere. Tov. Vasile Mohanu, prim-secretar al Comitetului raional de partid Curtea de Argeş, cit şi tov. Ion Filip, directorul Uzinei de aluminiu Slatina, au exprimat de la tribuna conferinţei hotărîrea fermă a comuniştilor, a tuturor constructorilor de a asigura punerea în funcţiune a obiectivelor la termenele planificate, de a munci astfel ca lucrările executate să primească în totalitate calificativul „foarte bine“. Totodată, ei s-au referit la faptul că în locurile „cheie“ au fost repartizaţi să lucreze membri de partid, oameni cu bogate „biografii de şantier“ care se bucură de prestigiu şi autoritate, capabili să mobilizeze colectivele respective la îndeplinirea exemplară a sarcinilor. Directorul Uzinei de aluminiu Slatina a arătat, că încă de pe acum se acordă atenţia cuvenită pregătirii cadrelor care vor mînui utilajele moderne, ca în scurt timp de la intrarea în funcţiune a uzinei să fie realizaţi indicatorii tehnico-economici prevăzuţi. Conferinţa a dezbătut pe larg sarcinile ce revin întreprinderilor privind creşterea productivităţii muncii. Mai mulţi delegaţi, printre care tov. Petre Popovici, prim-secretar al Comitetului raional Muscel, Nicolae Tilivea, directorul Trustului de extracţie Argeş, Ion Ionescu, maistru la schela Găeşti, Gh. Vlad, inginer şef la Trustul de foraj, s-au referit la necesitatea unei activităţi mai susţinute din partea organizaţiilor de partid, a conducerilor întreprinderilor pentru folosirea completă a capacităţii maşinilor, extinderea micii mecanizări, întărirea disciplinei în producţie. Ei au arătat că prin introducerea metodelor moderne în foraj ca şi în extracţie, productivitatea muncii va creşte. Numai în sectorul de foraj, folosindu-se turbina şi electroburul, vitezele mecanice au crescut anul trecut de 2—3 ori. Asemenea rezerve pentru creşterea productivităţii muncii există în fiecare întreprindere industrială. Intrucît Congresul al III-lea a trasat sarcina ca 70 la sută din sporul producţiei industriale, prevăzut pentru sesenat, să fie obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii, conferinţa a cerut noului comitet regional să se preocupe în şi mai mare măsură de acest important indicator de plan. Un loc important în cadrul lucrărilor conferinţei l-a ocupat problema îmbunătăţirii continue a calităţii produselor, remarcîndu-se că datorită măsurilor tehnico-organizatorice împletite cu o temeinică muncă politică, întreprinderile din regiune au realizat o gamă variată de produse de bună calitate. Tov. Constantin Țapu, maistru la Uzinele de produse sodice Govora, a arătat că în uzină s-a pus un accent deosebit pe ridicarea calificării muncitorilor, s-a îmbunătăţit propaganda tehnică, învâţămîntul de partid a fost strîns legat de sarcinile concrete ale producţiei. Aceasta a contribuit ca în perioada 1962—1963 să se producă peste prevederile planului 9 600 tone sodă calcinată de calitate superioară şi peste 25 000 tone de sodă caustică de calitatea I-a. Discuţiile au relevat totodată că mai sunt întreprinderi — printre care „Textila“ Piteşti, I.C.I.L.-Piteşti, unele unităţi ale industriei locale — unde nu se respectă tehnologia de fabricaţie, controlul tehnic dovedeşte o slabă exigenţă, fapt care duce la realizarea unor produse de calitate necorespunzătoare. La Piteşti ca şi în celelalte oraşe ale regiunii s-au construit din fondurile statului în ultimii doi ani peste 2 000 de apartamente, iar în acest an noi blocuri îşi vor primi locatarii. Apreciind munca şi eforturile constructorilor, conferinţa a arătat că sfatul popular regional, trustul regional de construcţii au datoria să se preocupe în mai mare măsură de darea la timp în folosinţă a locuinţelor, să îmbunătăţească în continuare calitatea finisajelor şi condiţiile de confort, încheierea colectivizării agriculturii a creat largi posibilităţi pentru sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, pentru valorificarea terenurilor slab productive. Reorganizarea conducerii agriculturii, sprijinul permanent primit din partea partidului şi statului au ajutat unităţile agricole din regiunea Argeş să facă noi paşi pe calea consolidării lor economice. Tov. Gh. Draft», prim-secretar al Comitetului raional de partid Costeşti, ing. Constantin Iordache, preşedintele Consiliului agricol Slatina, Moise Popescu, director la S.M.T.Miroşi, şi alţi delegaţi s-au referit la metodele folosite de organele locale de partid şi de stat în îndrumarea concretă, potrivit condiţiilor specifice fiecărei unităţi agricole socialiste, pentru folosirea raţională a pămîntului, pentru sporirea producţiei vegetale şi animale. In anul 1963, cu toate condiţiile climatice nefavorabile, producţiile de cereale au fost mult mai mari decit în anul precedent. Aplicînd la timpul optim întregul complex de reguli agrotehnice, un şir de gospodării de stat au înregistrat rezultate bune la cultura cerealelor. G.A.S. Izvoru a obţinut 2 506 kg grîu în medie la ha, G.A.S. Răteşti — 2 450, iar la G.A.S. Brebeni pe o suprafaţă de 2 600 hectare s-a realizat 2 154 kg la hectar. Recolte bune au dobîndit şi numeroase gospodării colective. G.A.S. Brîncoveni a realizat pe o suprafaţă de 850 ha, o recoltă medie de 3 200 kg porumb boabe la ha, iar G.A.C. din Piatra- Sat, Slătioara, Coteana au realizat la ha recolte de 3 600—4 000 kg porumb. Desfăşurînd o largă muncă politică de masă, organizaţiile de partid au îndreptat eforturile a sute de mii de colectivişti spre valorificarea terenurilor erodate şi în pantă şi fertilizarea solului. Păminturi altădată pline de mărăcinişuri, improprii agriculturii, sunt azi livezi şi vii roditoare ce se întind pe zeci de mii de hectare. Prin valorificarea gospodărească a fondului funciar, suprafaţa arabilă a regiunii a crescut în ultimii doi ani cu 5 100 ha ; s-au valorificat prin terasări şi plantări 13 000 ha. In regiune s-a cîştigat o bună experienţă în folosirea spaţiilor dintre rîndurile tinere de pomi, pînă la intrarea lor pe rod prin cultivarea acestora cu plante alimentare şi furajere. Ca urmare a unei preocupări mai susţinute din partea organelor şi organizaţiilor de partid, a specialiştilor de la consiliile agricole şi unităţile socialiste au fost obţinute rezultate bune şi în ridicarea capacităţii de producţie a solurilor podzolice, care în regiunea Argeş ocupă suprafeţe mari. G. A. C. Scorniceşti a obţinut în ultimii 3 ani o producţie de 2 500—3 000 kg porumb boabe la ha tocmai pe astfel de pămînturi. In conferinţă a fost primit cu aplauze cuvîntul preşedintelui acestei gospodării, Vasile Bărbulescu, care a arătat: „hotărîrea colectiviştilor noştri este de a transforma podzolul în cernoziom. La îndemnul organizaţiei de bază, colectiviştii au pornit o largă acţiune de fertilizare a solului, de aplicare a unui complex specific de reguli agrotehnice cerut de podzol“. In centrul muncii de partid în satele din regiunea Argeş se află problemele întăririi economico-organizatorică a unităţilor agricole socialiste. Rezultatele bune obţinute în această direcţie se datoresc activităţii mai concrete desfăşurate de comitetul regional şi comitetele raionale de partid ; între altele au fost trimişi în gospodării colective activişti de partid şi de stat, specialişti, care au analizat perspectivele de consolidare ale fiecărei unităţi în parte, ajutînd cadrele de conducere de aici în alcătuirea planurilor de dezvoltare multilaterală a gospodăriilor colective, punîndu-se accent pe ramurile de bază, în funcţie de climă şi sol. Conferinţa a supus unei temeinice analize posibilităţile de a valorifica deplin imensele rezerve de care dispune regiunea în sporirea producţiilor vegetale şi animale. Referindu-se la îmbunătăţirea activităţii G.A.S., mai mulţi vorbitori — ing. Mircea Ceauşescu, directorul trustului Gostat, Stelian Tomescu, secretar al Comitetului raional de partid Piteşti, Ion Aslan, director la G.A.S. Drăgăşani, au subliniat necesitatea ca organizaţiile de partid şi consiliile de conducere din G.A.S. să orienteze mai operativ lucrătorii din aceste unităţi în organizarea producţiei, folosirea la întreaga capacitate a parcului de maşini agricole, reducerea continuă a preţului de cost, pentru ca şi acest sector să devină în totalitate rentabil, în conferinţă s-a reliefat faptul că numărul gospodăriilor colective fruntaşe, puternic dezvoltate, este în creştere. „Gospodăria noastră din Stoicăneşti, spunea preşedintele Dumitru Tudose, Erou al Muncii Socialiste, a căpătat o bună experienţă, pe care o îmbogăţeşte continuu, fondul de bază a ajuns la 300 009 lei la suta de hectare, averea obştească depăşeşte suma de 12 000 090 lei. Noi ne-am îngrijit să împletim munca de pe ogoare cu cea politică şi culturală, în fosta comună de placaşi există azi 1 000 de artişti amatori. Ne bucurăm că în întrecere cu noi se află multe gospodării colective din raionul Drăgăneşti-Olt". . Rezultate bune s-au obţinut la creşterea efectivelor de animale. G.A.C. Crîmpoia, Cîmpulung, Teslui şi altele dispun acum de efective mari de animale. Cu toate acestea, aşa cum s-a subliniat în cadrul lucrărilor conferinţei, sub raportul producţiilor sunt încă rămîneri în urmă. Tov. Marin Bălan, preşedintele Consiliului agricol raional Găieşti, Andrei Florea, prim-secretar al Comitetului raional de partid Horezu, vorbind despre lipsurile care se fac remarcate în acest domeniu, au subliniat necesitatea aplicării cu consecvenţă de către toate gospodăriile colective, a unor măsuri care să contribuie la sporirea producţiilor de lapte şi carne şi anume : asigurarea unei baze furajere îndestulătoare pentru animale, hrănirea şi îngrijirea lor raţională, amenajarea de construcţii trainice şi de bună calitate etc. Ing. Florian Voicu, preşedintele G.A.C. Văleni, a arătat la rîndu-i: „La noi, numărul taurinelor a ajuns în 1963 la 652 capete, adică dublu faţă de 1962 ; creştereas-a realizat din prăsilă proprie şi prin cumpărări. Acesta estin lucru bun. Aş vrea însă să vorbesc şi despre alţi factori decare depinde dezvoltarea zootehniei. E vonba despre om, îngrijitorul de animale este un element hotărîtor al producţiei. Preocuparea biroului organizaţiei noastre de partid pentru recrutarea şi permanentizarea celor mai buni îngrijitori de animale a fost una dintre problemele esenţiale ale sale“. Numeroşi delegaţi au făcut propuneri preţioase în scopul ridicării producţiei animaliere, privind folosirea din plin a resurselor naturale de furaje, stabilirea pe zone şi gospodării a culturilor furajere care dau producţii bogate în unităţi nutritive şi proteină, cultivate în sistemul conveierului verde etc. Ei s-au referit şi la dezvoltarea pe scară largă a sectorului porcin, importantă sursă de venituri pentru colectivişti, gospodăriile colective aducînd astfel o contribuţie şi mai mare la aprovizionarea populaţiei. S-a subliniat, totodată, necesitatea creşterii în mai mare măsură a numărului de animale proprietate personală a colectiviştilor. Conferinţa a dezbătut, de asemenea, problemele legate de îmbunătăţirea activităţii în domeniul creşterii şi promovării cadrelor, perfecţionării stilului de muncă al organelor şi organizaţiilor de partid, ridicării continue a nivelului propagandei de partid şi muncii politicoeducative de masă. ★ In încheierea lucrărilor conferinţei a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. care a transmis Conferinţei un card salut din partea Comitetului Central al partidului şi personal din partea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej. Arătînd că dezbaterile s-au desfăşurat la un nivel politic ridicat, într-o atmosferă de lucru, că problemele au fost analizate temeinic şi cu competenţă, vorbitorul a relevat că lucrările conferinţei constituie un bun prilej de răspîndire a experienţei înaintate în munca de partid. Vorbitorul a trecut apoi în revistă succesele dobîndite de organizaţia regională de partid, de oamenii muncii în dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii, în lumina sarcinilor stabilite de Congresul al III-lea. în ultimii doi ani au fost alocate regiunii, prin grija partidului şi guvernului, investiţii care se ridică la 3,5 miliarde lei, ceea ce a făcut ca pe meleagurile argeşene să se înalţe noi obiective. Conferinţa a insistat în mod îndreptăţit asupra problemelor sporirii continue a productivităţii muncii, îmbunătăţirii calităţii produselor şi reducerii preţului de cost, arătîndu-se că trebuie militat cu perseverenţă pentru introducerea în producţie a tehnicii şi tehnologiei noi, pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale al muncitorilor. Există toate condiţiile ca sarcinile de plan pe anul 1964 să fie îndeplinite ritmic, la toţi indicatorii O ramură importantă în plină dezvoltare este industria petrolieră, ea avînd o mare pondere în economia regiunii Argeş. Sarcinile sporite pe anul 1964 impun muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din acest sector să răspîndească larg experienţa colectivelor fruntaşe din foraj şi extracţie, în valorificarea rezervelor de sporire a producţiei şi productivităţii muncii, să îmbunătăţească calitatea intervenţiilor la extracţie. In acest an, volumul investiţiilor în regiunea Argeş este cu 30 la sută mai mare decit în 1963. Subliniind că partidul pune în centrul preocupărilor concentrarea fondurilor materiale şi băneşti spre obiectivele principale şi îndeosebi spre continuarea în ritm susţinut şi terminarea la timp a lucrărilor pe şantierele începute, conferinţa a insistat în mod just asupra atenţiei care trebuie acordată celor două mari obiective aflate în construcţie : Hidrocentrala „16 Februarie“ şi Uzina de aluminiu de la Slatina. Este ne-cesar ca fondurile alocate să fie folosite judicios şi eficient, să se asigure aprovizionarea ritmică cu ma-teriale, lucrările să fie de calitate, utilajele exploatate cu maximum de eficienţă, respectîndu-se riguros termenele de intrare în funcţiune. In continuarea cuvîntului său, tov. Dumitru Coliu s-a ocupat de problemele agriculturii. In urma în- cheierii colectivizării agriculturii s-a dat un puternic imbold dezvoltării multilaterale a producţiei agricole vegetale şi animale, numeroase unităţi agricole din regiunea Argeş înregistrînd succese în întărirea lor economică şi organizatorică. Pe drept cuvînt, darea de seamă şi cuvîntul multor delegaţi au scos în evidenţă eficienţa măsurilor luate de organele şi organizaţiile de partid, de consiliile agricole pentru întocmirea judicioasă a planurilor de producţie, pentru folosirea raţională a îngrăşămintelor, extinderea irigaţiilor etc .tuate în scopul sporirii producţiei vegetale şi animale. A devenit cunoscută înîntreaga ţară experienţa bogată a argeşenilor în valorificarea terenurilor erodate şi în pantă ca şi fertilizarea solului. Dar, aşa cum a reieşit din darea de seamă şi din cuvîntul multor delegaţi, în agricultura regiunii Argeş există încă mari rezerve pentru obţinerea de recolte sporite de cereale la hectar, de dezvoltare a şeptelului. Unele gospodării colective realizează producţii mici deşi lucrează în aceleaşi condiţii de sol şi climă cu unităţile fruntaşe. Din lucrările conferinţei a reieşit ca o sarcină de seamă a organizaţiilor de partid de a studia şi generaliza experienţa unităţilor agricole fruntaşe, pentru a ridica toate gospodăriile colective la nivelul acestora. Vorbitorul şi-a exprimat acordul cu cuvîntul unor delegaţi care au arătat că în regiunea Argeş există toate condiţiile ca gospodăriile colective să sporească efectivul de animale, să obţină producţii mai mari de carne, lapte, lină ; pentru aceasta însă este necesar să se acorde o atenţie deosebită asigurării bazei furajere, bunei gospodăriri a furajelor, întărrii continue a sectorului zootehnic prinrepartizarea judicioasă a celor mai buni colectivişti, cunoscători ai meseriei. In conferinţă s-a subliniat că trebuie acordat un ajutor sporit gospodăriilor de stat în mai buna organizare a producţiei, în profilarea şi specializarea acestora, sporirea producţiei la hectar, reducerea preţului de cost, incit fiecare gospodărie de stat să devină rentabilă. înfăptuirea sarcinilor care stau în faţa oamenilor muncii din regiunea Argeş necesită ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a întregii activităţi de partid, a tuturor formelor muncii politico-educative, perfecţionarea stilului de muncă al organelor şi organizaţiilor de partid, îmbunătăţirea controlului îndeplinirii hotărîrilor. Organizaţia regională de partid a primit în rîndurile partidului pe cei mai înaintaţi muncitori, ingineri, tehnicieni, colectivişti, s-a ocupat cu simţ de răspundere de educarea lor comunistă. Apreciind că întreaga desfăşurare a conferinţei a demonstrat hotărîrea oamenilor muncii din regiunea Argeş, în frunte cu comuniştii, de a înfăptui politica partidului, vorbitorul, în încheierea cuvîntării, a urat comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din regiune, noi succese in măreaţa operă de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. ★ Conferinţa a ales noul comitet regional de partid şi comisia de revizie. In prima sa plenară, comitetul regional a ales biroul şi secretariatul. Ca prim-secretar a fost reales tovarăşul Matei Ştefan. ★ Delegaţii la conferinţă au aprobat în unanimitate trimiterea unei telegrame Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care asigură că membrii de partid, toţi oamenii muncii din regiunea Argeş vor lupta cu şi mai multă însufleţire pentru înfăptuirea Directivelor celui de-al III-lea Congres al partidului, pentru a spori necontenit contribuţia regiunii Argeş la desăvîrşirea construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie. ION MARGINEANU GHEORGHE CÎRSTEA Conferinţa organizaţiei regionale de partid Argeş Combinatul de industrializare a lemnului din Piteşti, Nr. 6154 Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare. La ora de balet pentru copii. Pe urmele materialelor publicate „Tematica în pas cu necesităţile producţiei" In articolul cu titlul de mai sus, publicat în „Scînteia“ nr. 605, la rubrica „Calificarea în pas cu cerinţele tehnicii noi“, erau prezentate o serie de propuneri privind îmbunătăţirea acţiunii de calificare şi ridicare a calificării muncitorilor.. Ţinînd seama de aceste propuneri, Ministerul Industriei Uşoare ne informează că, pentru a veni în sprijinul muncitorilor de la cursurile de calificare, s-a prevăzut printre altele, editarea în acest an, prin Editura tehnică, a „Îndrumătorului pentru finisarea încălţămintei“. Alte reviste de specialitate — „Caietul selectiv — industria uşoară“ (editat lunar), „Progrese în tehnică în industria de pielărie şi încălţăminte“ (care apare semestrial) vor fi puse, în continuare, la îndemîna cursanţilor. Referindu-se la acest articol, Direcţia generală cărbune din Ministerul Minelor şi Energiei Electrice arată, într-o scrisoare trimisă redacţiei, că la Trustul „Ardealul“ au fost înlocuite programele analitice vechi cu altele noi, mai strîns legate de cerinţele actuale ale producţiei din sectorul minier. Totodată, s-a recomandat trustului să asigure cursurile de calificare cu „Manualul minerului“ — lucrare nou apărută. „Cu instalaţie sau fără"? „Scînteia“ nr. 6055 a publicat o scrisoare în care un corespondent voluntar făcea propunerea ca încă din fabrică, ţinîndu-se seama de destinaţia tractoarelor, să se procedeze diferenţiat în ce priveşte înzestrarea cu ridicătoare hidraulice — la unele să se instaleze, la altele nu. In răspunsul primit din partea Direcţiei generale automobile, tractoare şi rulmenţi din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini se arată: „Intrucît numărul tractoarelor destinate lucrărilor de construcţii şi transport a crescut, Uzina „Tractorul“Braşov a luat măsuri ca ridicătorul hidraulic cu bară de tracţiune să fie trecut în nomenclatorul accesoriilor de lucru şi să fie livrat numai la cerere confirmată de conducerea unităţii beneficiare. Tractoarele destinate pentru diverse lucrări vor fi livrate în mod normal cu o cuplă de tracţiune. Sesizarea făcută este justă, intrucît prin măsurile luate se vor obţine economii însemnate“. „Iarna la fermele zootehnice" Sfatul popular raional Brăila răspunzînd criticii făcute în articolul apărut în „Scînteia“ nr. 61.09 arată că articolul a fost de un real folos pentru gospodăriile colective, precum și pentru consiliul agricol raional. In perioada imediat următoare consiliul agricol raional a sprijinit îndeaproape gospodăriile unde au fost semnalate lipsuri privind pregătirile pentru iernarea animalelor iar rezultatele n-au întîrziat să se vadă. Astfel la G.A.C. Valea Cînepii au fost aduse îmbunătăţiri complexului porcin, o parte din purcei au fost mutaţi în adăposturi mai călduroase, s-a amenajat un loc special pentru tocarea furajelor etc. La G.A.C. Gemenele s-a început, cu rezultate foarte bune, folosirea metodei de cultivare a furajelor verzi în soluţii minerale care va fi extinsă în mai multe unităţi agricole socialiste. „Mărfuri specifice anotimpului în magazinele săteşti" In „Scînteia“ nr. 6099 a apărut un articol care semnala, între altele, unele deficienţe în aprovizionarea magazinelor săteşti. In răspunsul trimis redacţiei, conducerea întreprinderii „Flacăra“-Ploieşti, criticată pentru nerespectarea angajamentelor contractuale, se scrie: „Cele arătate în articol sunt adevărate. Am avut restanţe, faţă de planul la zi, la sobe „Calorex“, maşini pentru tocat carne, maşini de gătit şi sobe". Insuşindu-şi criticile justificate din partea beneficiarilor, conducerea fabricii aminteşte, totodată, faptul că pentru sobele „Calorex“, de pildă, contractate pe întreg semestrul II al anului trecut, Ministerul Comerţului Interior n-a aprobat preţul decit la 26 decembrie 1963. De asemenea — se arată în continuarea răspunsului — fabrica a întîmpinat greutăţi în livrări din pricină că în trimestrele 111 şi IV a început un adevărat asalt de comenzi suplimentare. „Propunem întreprinderilor comerţului cu ridicata de produse metalo-chimice să comande articolele pe care le fabricăm — mai ales sobe, maşini de încălzit etc. — în cantităţi mai mari şi în trimestrele I şi II, astfel ca să putem satisface în condiţii mai bune cererile consumatorilor“. TEATRE Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Routine : Evgheni Oneghin — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Anton Pann, sau Povestea vorbei — (orele 19.30) . Teatrul Naţional „I L. Caragiale" (Sala Comedia): Maria Stuart — (orele 14.30) , Avarul — (orele 20) ; (Sala Studio) ,• Nora — (orele 19,30). Teatrul ,,C. I. Nottara" (Sala Magheru) : Richard al III-lea — (orele 19,30) ; (Sala Studio) : Băieţii veseli — (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala din bd. Schitu Magureanu nr. 1) : Orestia — (orele 19,30) ; (Sala Studio, din str. Alex. Sabia nr. 76 A) ; Noaptea e un sfetnic bun — (orele 19,30). Teatrul de Comedie : Umbra — (orele 19,30). Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită — (orele 19,30). Teatrul pentru copii şi tineret (Sala din str. C. Miile) : Acuzarea spălă — (orele 16). Oceanul — (orele 20) (Sala din str. Eremia Grigorescu, fost cinema ,,V. Alecsandri“) . Salut voios — (orele 16). Teatrul evreiesc de stat : Firul de aur — (orele 20). Teatrul satiric muzical „C. Tănase- (Sala Savoy) : Revista de altădată — (orele 20) ; (Sala din Calea Victoriei nr. 174) ; Stelele estradei — (orele 20). Ansamblul de cîntece și dansuri al C.C.S. : Cintă țara mea — (orele 20). Teatrul Ţăndărică (Sala Academiei) : A fugit un tren — (orele 16). Circul de stat : Surprize berlineze — (orele 19, 30). CINEMATOGRAFE Viața sportivă : Sala Palatului R. P. Române (orele 19,30, cu seria de bilete nr 982), București (9; 12; 15; ÎS; 21), Republica (9; 12; 15; 18; 21). Legea Antarctidei _ film pentru ecran panoramic Patria (9 30; 11,43, 14; 10,15; 18,45; 51). Podul : Festival (10; 12; 14; 16;15; 18,30; 20,43), Griviţa (10; 12; 14; ÎS; 13,15; 20,15), Tomis (10, 12; 14; 18; 18,15; 20,39). Priveşte înapoi cu mînie : Carpaţi (9; 11,15; 13,30; 15,45), Feroviar (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Modern (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 21). Magazin film : Capitol (10; 12; 14; 16,15; 18,39; 20,30), Excelsior (10; 12; 15; 16,45; 18,30; 20,20), Miorița (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Melodia (10; 12; 15; 17; 17, 21). Uraganul ■: Victoria (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Popular (16; 18,15; 20,30). Haiducul de pe Ceremus : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Nu-i loc pentru al treilea : Lumina (9,30; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). Progresul (15,30; 18; 20,15) Agatha, lasă-te de crime ! : Union (15,45; 18; 20,15), Munca (16; 18,15; 20,30). Program special pentru copii : Doina (orele 10). Placido : Doina (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Flacăra (14,30; 16,30; 18,30; 20,30). împărăţia oglinzilor strimbe : Timpuri Noi (de la orele 10 la orele 17 rulează în continuare ; 19, 21), Cultural (16, 18, 20), Cotroceni (16; 18,15; 20,30) . Pisica de mare : Ciuleşti (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Volga (10, 12; 15; 17; 19, 21). Paraşutiştii : înfrăţirea între popoare (15,30; 17,45; 20) Povestirile lui Dida : Dacia (10; 11,45; 13,30; 15,38; 17,15; 19, 21). Balada husarilor : Buzeşti (16; 18,15; 20,30). Arhiva secretă de pe Elba : Crîngaşi (16; 18,15; 20,30) . Medicamentul care ucide (ambele serii) : Bucegi (9; 12,30; 16; 19,30), Arta (15,30; 19), Lira (15,30; 19). Ucigaşul şi fata : Unirea (16, 18, 20), Tudor (ambele serii) , Vitan (15,30; 19), Moşilor (16; 19,30). Qivitoq : Aurora (10,15; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Flamura (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30). Cu toții acasă : Luceafărul (16; 18,15; 20,30). Cavalerul Pardaillan — cinemascop : Viitorul (13,30; 16; 18,30; 21). Anicka merge la școală : Colentina (16; 18, 20), Adesgo (16, 13; 20). Jurnalul Annei Frank — cinemascop : Floreasca (15; 17,45; 20,30), Pacea (16; 18,45). Ucigașul plătit — cinemascop : Drumul Sării (16; 18, 20). Elena din Troia — cinemascop : Ferentari (15,30; 18; 20,30). Gol printre lupi — cinemascop : Cosmos (15,45; 18; 20,15). TELEVIZIUNE Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Ţac şi Pac, sportivi amatori. 19,30 — Filmul documentar „Din viaţa animalelor“ (V). 20,10 — In faţa hărţii. 20,20 — Cîntă Miriam Acevedo din Cuba. 20,45 — Aspecte de la Jocurile Olimpice de iarnă — Transmisiune de la Innsbruck 21,00 — Allo, provincia — emisiune rrfuzical-coregrafică. In încheiere : Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. CUM E VREMEA Ieri in ţară . Vremea s-a menţinut umedă, cu cerul mai mult acoperit. Au căzut precipitaţii sub formă de ninsoare în jumătatea de nord a ţării şi sub formă de ninsoare, lapoviţă, ploaie şi burniţă în cea de sud. Vîntul a suflat în general slab, prezentînd Intensificări locale in Moldova şi Dobrogea. Temperaturile maxime au fost cuprinse între 6 grade la Mangalia şi minus 5 grade la Blaj. Local s-a semnalat ceaţă. In Bucureşti . Vremea s-a menţinut umedă, cu cerul acoperit. Au căzut precipitaţii sub formă de ploaie şi burniţă. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura maximă a fost de plus 3 grade. Dimineaţa s-a produs ceaţă. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie. In ţară . Vreme umedă, cu cerul noros. Vor cădea precipitaţii mai ales în sudul ţării. Sînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între zero şi 16 grade, iar maximele între minus 6 şi plus 4 grade. Local ceaţă. In Bucureşti : Vreme umedă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura în scădere uşoară.