Scînteia, martie 1964 (Anul 33, nr. 6183-6213)

1964-03-01 / nr. 6183

­ Cabana Piriul Rece din Bucegi Pe pirtia de slalom de la Mogoșa-Baia Mare Pag. 2 C­A­M­I­N­U­L NOSTRU COSMETICA Cosmetica este ştiinţa, astăzi un plin avint, care se ocupă cu menţinerea pielii în stare de sănătate, cu înfrumuseţarea ei. Pentru a-şi păstra prospeţimea şi ti­nereţea, pielea obrazului trebuie îngriji­tă tot atît de minuţios ca şi corpul — curăţată cit mai amănunţit prin masaje, apărată de praf, soare şi intemperii cu ajutorul loţiunilor, cremelor şi pudrelor speciale. Dragostea pentru curăţenie şi frumu­seţe trebuie sădită chiar la copii, con­topind de timpuriu în mintea lor aceste două noţiuni. Pentru ocrotirea sănătăţii lor, copiii trebuie consultaţi nu numai de medicul internist, dar şi de dermatolog. Dar mai ales pentru femei preocupă­rile cosmetice sobre, discrete, raţionale — îndeosebi în ce priveşte tenul şi pă­rul — constituie o datorie elementară, nu pot fi cîtuşi de puţin considerate ca­pricii. De aceea, se cuvine salutată în­fiinţarea, pe lingă cooperativele de igienă, a unor secţii de cosmetică, de­servite de cadre competente. De aseme­nea , faptul că în comerţ se găsesc di­verse preparate cosmetice utile : loţiuni de curăţat tenul, creme vitaminizate, de exemplu crema „Doina" cu vitamina A.D.F., crema „Sanda” cu regeneratori biologici, creme cu vitamina E pentru ten uscat, creme cu vitamina F pentru ten seboreic etc. Păcat numai că, în general, exceptînd crema „Magnolia” cremele sunt prea puțin grase. Săpunurile de toaletă cu adaus de cremă pe bază de lanolină („Flora”) şi cremă pe bază de ceară de albine şi borax, lanolină şi ulei de vaselină („Sán­tai” şi „Mona Lisa") sínt emoliente. Să­punurile bactericide şi dezodorizante („Triumf" şi „Dermin”) au un adaus de hexaclorofen. Săpunurile medicinale cu sulf şi gudron sunt utile în anumite afec­ţiuni ale pielii. Alte produse cosmetice, de calitate superioară, vor fi puse în curînd în vîn­­zare : loţiuni astringente contra riduri­lor, creme hrănitoare vitaminizate, lo­ţiuni pentru părul seboreic, creme şi uleiuri pentru regenerarea unghiilor, cre­me antisolar şi multe altele. Va fi un în­ceput bun, în direcţia căruia este nevoie de perseverenţă, deoarece mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Ar fi bine să se prepare şi oţeturi de toaletă, pe bază de oţet natural sau acid acetic cu adausuri de parfumuri şi răşini, care sunt tonice, înviorează circulaţia, dizolvă grăsimile de pe piele, previn ridurile, cupereza şi cojirea tenului etc. Pentru frăgezirea tenului ar mai fi nevoie şi de paste cosmetice, preparate din sîmburi de fructe, în special de migdale ; s-ar mai putea produce „jeleuri", care în­moaie pielea şi o descongestionează, briliantine speciale pentru păr gras şi păr uscat, pudră lichidă, farduri lichide etc. In acelaşi timp însă, ar trebui să se acorde mai multă atenţie produselor fa­bricate curent, îndeosebi în ce priveşte articolele de parfumerie şi de igienă, calităţii, mirosului lor. Este loc de îm­bunătăţiri, de pildă, la unele mirosuri de apă de colonie, dulcege, nereuşite. Pe de altă parte, o serie de produse ca laptele vitaminizat „Doina" pentru în­grijirea tenului, fixativul de păr etc. ar trebui sau dezodorizate, sau parfumate cu o gamă variată de mirosuri, potrivit preferinţelor felurite ale celor care le folosesc. Acelaşi lucru şi la unele săpu­nuri. Uneori, săpunul „Cămila” are un miros de-a dreptul neplăcut. Altele au aceleaşi miresme „ieftine", ce caracteri­zează unele ape de colonie. Este cazul să amintim şi un imperativ pentru pro­ducători : atîta timp cît se produce, orice articol să aibă permanent aceleaşi însuşiri, acelaşi nivel calitativ. „Ideal”, dezodorant în flacon cu bilă, şi-a înrău­tăţit, pe parcurs, calitatea. Nu au carac­teristicile cuvenite rujurile de­ buze. Industria cosmetică are posibilităţi nelimitate de a da în comerţ preparate de bună calitate şi frumos ambalate, care să satisfacă cerinţele cele mai exi­gente. Este necesară însă o cît mai bună documentaţie în ce priveşte produsele de acest fel care apar în alte ţări, cu­noaşterea preferinţelor cumpărătorilor. Dr. MARIA CONSTANTINESCU D­ISCUŢII Arta decorativă şi cerinţele industriei Cred că o discuţie largă pe tema raporturilor dintre artele decorative şi satisfacerea unor cerinţe actuale ale producţiei bunurilor de consum este foarte necesară. Această nece­sitate rezultă din faptul că, alături de bun, frumosul devine tot mai mult o parte integrantă a no­ţiunii de calitate în producţia indus­trială, criteriul estetic fiind intim le­gat de înfrumuseţarea vieţii oame­nilor, de ridicarea nivelului de trai. Desigur că noi, slujitorii diferitelor domenii ale artelor plastice, a­­vem mari îndatoriri în această di­recţie, şi aş vrea să spun de la bun început că ţelul artei noastre este de a contribui la educarea bunului gust şi la satisfacerea dragostei de frumos a maselor, de a crea nu nu­mai pentru o expoziţie sau alta, ci de a fi prezenţi, prin arta noastră, în viaţa de fiecare zi a oamenilor. Cum ne putem manifesta această prezenţă ? Există multiple posibili­tăţi, o experienţă cîştigată, precum şi un vast teren încă neexplorat. Domeniul de care mă ocup asi­duu în ultimii ani — arta sti­clăriei — deschide multe aseme­nea posibilităţi, fie că este vorba despre lucrări de artă monumentală, fie că este vorba despre obiectele uzuale care, in infinita lor varietate, sînt destinate fiecărei gospodării Mă voi referi mai pe larg la această a doua categorie, date fiind scopu­rile practice ale discuţiei de faţă. îmi permit să formulez mai întîi o observaţie pe care mi-a prile­juit-o vizita în magazinele unde se vînd obiecte de sticlărie In vre­mea din urmă au apărut multe o­­biecte reuşite, de pildă paharele din sticlă mai groasă, cu o linie zveltă, fără decoraţii­­ frumoase şi la preţuri accesibile. Dar alături de astfel de obiecte, în magazine continuă să fie puse în vânzare fel de fel de obiecte nereuşite, servicii încărcate cu motive decorative greoaie, vase de flori cu arabescuri şi cerculeţe aurii, care mi se par inadecvate interiorului unor oameni de gust. Pe lingă faptul că aceste decoraţii inutile şi adeseori preten­ţioase încarcă preţul de cost al pie­selor respective, ele exercită o in­fluenţă negativă asupra gustului în formare al unui mare număr de cum­părători. Cred că această situaţie reflectă, în primul rînd, o anumită inerţie, în sensul că noile modele întîm­­pină de multe ori rezistenţa acelo­ra care văd, în mod greşit, o contradicţie între „vandabilitate” şi inovările în domeniul formei, renun­ţarea la modele perimate. Pentru că, avînd prilejul să lucrez in fabrici de sticlărie, am constatat, nu o singură dată, receptivitatea la nou a mun­citorilor şi a tehnicienilor sticlari, între care există numeroşi oameni talentaţi, cu un viu spirit inventiv. Deci, cred că ar fi bine venită o preocupare a forurilor de resort pen­tru îmbunătăţirea situaţiei existente în acest punct esenţial : comenzile ce se fac industriei , atei ar putea fi solicitată contribuţia artiştilor, în ve­derea selecţionării noilor modele conform cerinţelor estetice contem­porane, a eliminării cu curaj a lu­crărilor depăşite, a combaterii pros­tului gust. Socot că trebuie venit in întîmpinarea publicului, împrospă­­tînd sortimentele, modelele şi impu­­nînd atenţiei obiecte frumoase, po­trivite ambianţei moderne spre care năzuim. Dar lucrul cel mai important, în care avem cel mai mult de făcut, este de a îmbunătăţi colaborarea noastră cu Industria însăşi. Ştiu, din proprie experienţă, că fabricile do­resc această colaborare. Artiştii la fel. Este, deci, un acord unanim, dar ineficient, pentru că nu există nici un fel de reglementare de principiu a acestei colaborări Lucrînd pentru o expoziţie, împreună cu colegul meu Dan Potopescu, la fabrica de sticlă­rie de la Mediaş, ne-am legat de muncitorii de acolo. In cadrul unei conlucrări rodnice. Un grup numeros dintre ei au făcut o excursie la Bucu­reşti pentru a vizita această expozi­ţie, în realizarea căreia au adus un sprijin important. Vizita acestor noi prieteni, părerile pe care şi le-au exprimat ne-au bucurat mult, ca şi faptul că la rîndul nostru am putut să le împărtăşim din experienţa noastră. Dar atîta nu este de ajuns. Obiectele din astfel de expoziţii sunt unicate. Unele dintre ele însă, că putea fi, cred, preluate şi produ­se in serie, devenind larg accesibile şi sporind varietatea sortimentelor din comerţ. Pentru aceasta — pen­tru ca munca artiştilor plastici să devină din experiment o treabă cu rezultate practice — ar fi necesară tocmai reglementarea unei colabo­rări organizate, permanente cu In­dustria, a cărei lipsă am semnalat-o mai înainte ca o problemă ce ar merita să stea mai viu în atenţia ministerelor şi a uniunii noastre. In această ordine de idei, cred că artiştii plastici ar putea participa cu bune rezultate la munca de pro­iectare din fabrici. După cite ştiu, în momentul de faţă, marea majori­tate a proiectelor se fac în fabrici fără aportul unor cadre artistice specializate, ceea ce (deşi în indus­trie lucrează oameni talentaţi şi cu practică îndelungată) nu poate duce la deplina satisfacere a exigenţe­lor actuale. Sticla, ca material, oferă nenumărate posibilităţi de valorificare ce presupun o pre­gătire estetică şi tehnică spe­cială, ca şi cunoaşterea problemelor de teorie ale artei decorative, o in­formare asupra realizărilor contem­porane din acest domeniu cu insta­laţiile şi cu materialele de care dis­punem, cu sprijinul muncitorilor şi al tehnicienilor, al inginerilor care lu­crează In fabrici, ar putea fi reali­zată o gamă mult mai variată de produse utile sau cu funcţie strict decorativă, la nivelul obiectelor create în ţări cu veche tradiţie In Industria sticlăriei. Am In vedere, de exemplu, folosirea pe scară mai lar­gă a sticlei groase, în diferite ames­tecuri de culoare, punerea în valoa­re a golurilor în sticlă (pentru vase de flori ori scrumiere, de pildă) mo­dernizarea ornamentaţiei (gravare sau şlefuire — industria noastră dis­pune de meşteri excelenţi), fabrica­rea unor servicii de masă, de de­sert , frumoase şi practice, a cor­purilor de iluminat etc. Aş vrea tot­odată să remarc că unele din obiec­tele reuşite prezentate la al IV-lea Pavilion de mostre n-au apărut încă în magazine. La fabrica de sticlă din Capitală a fost realizată o foarte frumoasă sticlă colorată, care ar putea fi mult mai bine folosită prin­­tr-o împrospătare a modelelor. Bi­­zuindu-se în mai mare măsură pe sprijinul artiştilor pentru realizarea proiectelor, industria îşi va putea concentra eforturile în direcţia pu­nerii în valoare sub raport tehnic a calităţilor expresive ale sticlei, ca şi în direcţia organizării proceselor de producţie, unde există încă, după părerea mea, rezerve de reducere a preţului de cost (am în vedere, între altele, unele obiecte din sticlă groasă realizate la fabrica „Pă­durea neagră”). Ridic această problemă, care depăşeşte sfera pro­priu-zisă a preocupărilor mele, în­­trucît accesibilitatea preţului de vin­zare este o condiţie a răspîndirii noilor produse şi, implicit, a dezvol­tării, prin intermediul lor, a gustului public. Rămîne în sarcina noastră, a ar­tiştilor, să ţinem într-o măsură spo­rită seama de necesităţile industriei căutînd mereu noi modalităţi artis­tice în funcţie de aceste necesităţi aliind frumosul cu utilul. In ce priveşte decoraţia monumen­tală, şi aici sticla are o largă apli­cabilitate, date fiind resursele expre­sive ale acestui material, rezistenţa deosebită şi avantajele economice pe care le prezintă încadrate în ar­hitectură decoraţiile din sticlă — a­­decvate concepţiei arhitectonice mo­derne — pot da un plus de origina­litate noilor construcţii. Cred că aceste posibilităţi sunt insuficient fo­losite de către proiectanţi, atît în ce priveşte elementele decorative exte­rioare, cît şi în ce priveşte pereţii despărţitori, elementele luminoase (vitraliile, cărămizile transparente) etc. In unele ţări, bunăoară în Italia, elementele de decoraţie monumen­tală din sticlă sunt realizate cu mij­loace mecanizate, ceea ce duce la un preţ de cost redus, dat fiind că materialul — sticla — este foarte ieftin. Cred că şi la noi ar putea fi extinsă folosirea acestui gen de de­coraţie, acordindu-se atenţie calită­ţii artistice a proiectelor, stimulîn­­du-se inventivitatea creatorilor. De­sigur că aceste probleme ar justifica un articol aparte. In încheiere, aş vrea să arăt că Uniunea Artiştilor Plastici este preo­cupată de cerinţele legării mai strîn­­se a artei decorative de cerinţele producţiei. Ca expresie a acestei preocupări, se pregăteşte o expozi­ţie în care vor precumpăni obiectele destinate a fi reproduse în serie. Cu sprijinul direcţiei de specialitate din Ministerul Industriei Uşoare a fost întocmită programa analitică a sec­ţiei de sticlărie din cadrul Institutu­lui de arte plastice „Nicolae Grigo­­rescu", secţie recent înfiinţată, care va pregăti artişti-proiectanţi. In ace­laşi scop, cred că ar merita să fie studiată posibilitatea înfiinţării unei şcoli medii de artă cu specialitatea sticlei, care să constituie prima treap­tă în pregătirea tehnicienilor cu înaltă calificare şi a viitorilor stu­denţi ai Facultăţii de arte decorati­ve din cadrul Institutului „Nicolae Grigorescu" Iată deci cîteva aspecte pri­vind situaţia unui domeniu al artelor decorative care are cele mai strînse contingente cu producţia industrială. Dezvoltarea acestui domeniu cere, ca o condiţie esenţială, să ne în­dreptăm spre cerinţele industriei, spre satisfacerea necesităţilor şi a exigenţelor oamenilor muncii. Pro­blema are aspecte şi implicaţii com­plexe, numai parţial atinse în rîndu­­rile de ţaţă. Sunt sigură că cei ce vor participa în continuare la aceas­tă discuţie — oameni de artă, spe­cialişti din industrie, vizitatori ai magazinelor şi ai expoziţiilor noas­tre — mă vor completa, extinzîndu-şi observaţiile şi asupra celorlalte do­menii ale artelor decorative. ZOE BAICOIANU S Ctlî TEIA Răsaduri de flori şi flori in ghivece Iarna este încă în toi, dar la între­prinderea Horticola „1 Mai“ din Ca­pitală se pregătesc pentru primăva­ră răsaduri de flori şi flori în ghive­ce, într-un sortiment bogat şi variat, atît pentru înfrumuseţarea parcu­rilor Capitalei cît şi pentru popu­laţie. Ele vor putea fi procurate prin magazine de specialitate. Din serele întreprinderii vor pleca spre maga­zine cîteva sute de mii de răsaduri de begonie, petunie, salvia, canna, cineraria şi altele. S-au mai pregătit răsaduri de gura leului, dalii pitice, verbena, echeveria şi alte plante de­corative, flori în ghivece, arbori şi arbuşti ornamentali. La pregătirea răsadurilor de flori şi a florilor în ghivece se ţine sea­ma şi de cerinţele de înfrumuseţare a faţadelor blocurilor. Jardinierele din material lemnos, cu o durată de utilizare scurtă, vor putea fi înlocui­te cu altele din ceramică și azboci­ment. întreprinderea Horticola „1 Mai“ le va amenaja cu pămînt și flori. In acest scop se pregătesc de pe acum amestecurile de pămînt. Se organizează un serviciu de prestări care va executa diferite lucrări la cerere. Pe urmele materialelor publicate „AMBALAJ ŞI CONŢINUT" „CHIMIA IM GOSPOMRIE" in „Scînteia“ nr. 6 107 s-a publicat, sub titlul de mai sus, o scrisoare care semnala că ambalajele detergenţilor „Perlan alb“ şi „Perlan albastru“, ca şi cele ale tuburilor cu cremă de ras „Că­lin“ sunt pe jumătate goale, deşi greuta­tea conţinutului corespunde cu cea in­dicată pe ambalaj. Scrisoarea se referea la impresia neplăcută pe care o aseme­nea prezentare o face cumpărătorului. In răspunsurile trimise ziarului de către direcţia de specialitate din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi ser­viciul tehnic al produselor cosmetice din Ministerul Industriei Alimentare se arată că s-au luat măsuri ca deficienţele semnalate să fie evitate. In urma publicării, în „Scînteia" nr. 8155, a unui articol cu titlul de mai sus, Direcţia generală de specialitate din Ministerul Comerţului Interior ne răspunde următoarele : „Toate proble­mele semnalate în articolul respectiv au fost cuprinse într-un material elaborat de M.C.I. şi care a fost înaintat Minis­terului Industriei Petrolului şi Chimiei. A avut loc o şedinţă, la care au parti­cipat conducerile celor două ministere unde s-au dezbătut probleme privind fondul de marfă, calitatea, sortimentul, termenele de garanţie, modul de pre­zentare a produselor, reclama etc. Vom urmări ca toate problemele semnalate de ziar să fie cuprinse în planul de mă­suri ce va fi întocmit împreună cu M.I.P.Ch.“. Ne scriu corespondenţii voluntari Ciudat răspuns La Uzina „Autobuzul“ din Capi­tală în procesul de fabricaţie se fo­losesc la tăiat metale şi pînze de bomfaier. Aceste pînze le primim de la Uzina de scule din Braşov. Multe din ele sînt însă de calitate necores­punzătoare, se rup repede. Din no­iembrie 1963 şi pînă acum am fost nevoiţi să respingem 5 loturi de pîn­ze. Încă de la primul lot de 1 500 de pînze, serviciul nostru de aprovizio­nare a trimis o telegramă uzinei bra­şovene, sesizînd calitatea slabă a a­­cestora. După un timp destul de lung, conducerea uzinei ne-a răs­puns că... va trimite un alt beneficiar să ridice pînzele res­pinse de noi. Cu alte cuvinte, ni s-a dat de înţeles că, dacă nu sun­tem­ mulţumiţi cu calitatea pînzelor, se vor găsi alţii mai puţin „preten­ţioşi“. Ne-a surprins în mod neplă­cut acest răspuns care arată că u­­zina din Braşov nu-şi propune să ia măsuri pentru îmbunătăţirea, calită­ţii produselor. Cred că e timpul ca organele tutelare ale­ uzinei să-şi spună cuvîntul. PETRE ACRISTEI I. muncitor Scrisoare de mulţumire In urmă cu 2 ani am căpătat un cataract la ochi şi mi-am pierdut vederea. Nu credeam că voi mai ve­dea lumina zilei. Operaţia era în­greunată de faptul că sufăr de dia­bet. A fost necesar un tratament în­delungat. La spitalul de adulţi Bîr­­lad am fost operată de dr. Emil Harnagea, şeful secţiei oftalmologie, în urma operaţiei şi a îngrijirii postoperatorii mi-am recăpătat ve­derea. Ţin să mulţumesc pe această cale medicilor care s-au ocupat de cazul meu. ECATERINA BUDACU pensionară Nr. 6,§3 ■-ai . FOILETON NU i-A VENIT RlNDUL Amicul meu deschise ușa, lăsă valiza in prag, spuse atît: — De băut. Nu mai pot. Avea ochii mari, gura uscată, glfîta. Ca un beduin mort de sete. Mă nimerisem cu o sticlă de Fe­tească. I-am intins-o. Cînd a lă­sat-o, era ca după o transfuzie , înviorat. Mă întrebă : — Știi de unde vin ? Din Iaşi. Cum ar fi spus : din Kalahari, din pustiu, li ascultam surprins. Ştiam că oraşul are climă tempe­rată, e ascuns între podgorii şi podgoriile între dealuri. De n-ar fi găsit apă, găsea Cotnar şi tot era bine. — Mă cunoşti, ştii cum îmi place mie : laşul tînăr şi ţuica bă­­trînă. Mi-am terminat treburile, m-am dus la un restaurant. M-am așezat la masă. Am cerut o țuică. Ospătarul, politicos : — Regretăm. Nu i-a venit rîn­­dul. N-am priceput, dar n-am insis­tat. Am încercat să mă consolez cu o drojdie. Ospătarul, serviabil: — Ne pare rău. Nu i-a venit rîndul. Nu doream, poate, un vermut, un rom ? Din astea avea — le ve­nise, pe semne, rîndul. Dar nu-mi plăceau mie. Am renunțat la „introducere“ Am trecut la pro­blemele de fond. Am comandat o friptură. La friptură îmi place un vin alb, un Riesling ușor. Ospăta­rul mă privi cu durere, l-am ghicit răspunsul in ochi. Am cerut un Muscat Otonel. Ospătarul rămase cu ochii la cer. Pinot Gris ? Nu s-a tras. Abia la 5 martie. Un ,,A­­ligote" — de Ziua Femeii. Avea Grasă, Tămîioasă — dacă doream. Nu doream. Mi-am încercat norocul pe cu­loarea roșie. Un Cabernet Sauvig­­non ? Nici la rînd, nici peste rînd. Un Pinot catifelat ? Poate peste cîteva luni... Pluteam în plin mister. Nimeri­sem într-un loc unde băuturilor trebuia să le vină rîndul la băut. Ca la moară. Nu găseai, ca-n alte părți, băuturi de toate soiurile și de toate gusturile, să ai de unde alege. — Aşa-i la Ieşi, mă mîngîie moldoveneşte responsabilul re­staurantului. Avem program de la „Vinalcool“. Şi mi-a spus povestea cu programul. Întreprinderea „Vinalcool“ trage băuturile din butoaie în sticle, le etichetează, le pune dopuri. Trei zile trage, să zicem, ţuică, trei — drojdie, trei — Riesling, trei — Pinot şi aşa mai departe. De la butoi la dop, producţia merge pe un sortiment. Productivitatea e mai mare. Ce se întîmplă însă ? Întreprin­derea n-are spaţii de depozitare. Livrează imediat. Comerţul vine şi cumpără: trei zile ţuică, trei — drojdie, trei Riesling, trei — Pinot și așa mai departe. Cumpără — cum se tra­ge : pe sortiment ! Vine apoi clientul. El bea — cum se trage : pe sortiment! Amicul goli restul sticlei și con­tinuă : — Nu-i nimic, mi-am zis. Îmi scot pîrleala în tren. In vagonul restaurant. Acolo au de toate. S-a pus trenul în mişcare. Am întrebat pe ospătar : — Aveți Riesling ? Așteptam cu sufletul la gură. Cu frica să nu spună , nu i-a venit rîndul! Avea. Am răsuflat ușurat. Am răsuflat prea devreme. Mi-a adus Riesling. Un litru de Riesling. O sticlă întreagă Cu dop cernit, cu tirbuşon. Să-mi ajungă. Era ca-n „El Zorab’ : „Mai mult decit în visul meu"... Zic speriat: — Mă măguliţi. N-aveţi un şip mai mititel ? De 200 de grame ? Ca pentru drum. Nu sunt bun de per­formanţe. O să încurc Bucegii cu Ceahlăul... N-avea. Numai sticle de un litru. Am căutat un călător, un tova­răş de suferinţă. Să bea sticla cu mine. N-am găsit. Am dat sticla înapoi. La ora 3 au început chinu­rile setei. La 5 — febra. La 7 — halucinaţiile. La 8 — m-am dat jos, in Capitală. Şi mi se năzărea că prin fara mea trec trei trolei­buze, trei — autobuze, trei — tramvaie... Pe sortiment! ★ Acum o săptămînă, amicul meu a fost chemat de şeful institutului unde lucrează pentru a pleca din nou la Iaşi. A scos un fel de ca­lendar din buzunar. L-a consultat, s-a uitat la nişte date. A decla­rat : — E prea devreme. Nu i-a ve­nit rîndul Ştia el ce ştia. V. SEBASTIAN Uzinele „23 August’ din Capitală — atelierul de proiectare a utilajului chimic. Proiectanta Eugenia Bâlâşescu şi inginerul şef de proiect, Adrian Râdulescu, definitivează o soluţie constructivă pentru un recipient TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE — Teatrul de Operă şi Balet al R. P Romm­e : Giselle — (orele 11) Othello — (orele 19,30) , Teatrul de stat de operetă : Mami­zelle Nitouche — (o­­rele 10,30), Lăsaţi-mă să cint — (orele 19,30) , Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ (Sala Comedia) : Maria Stuart­­ (orele 10), Siciliana — (orele 15), Apus de soare — (orele 19,30) , (Sala Studio) ■ O femeie cu bani — (orele 10), Maşina de scris — (orele 15), Adam şi Eva — (orele 19,30) ; Teatrul ..C. I. Nottara" (Sala Magheru) , Zizi şi... formula ei de viaţă — (orele 10), Vlaicu Vodă — (orele 15,30) ; Act veneţian — (orele 19.30) , (Sala Studio, bd. Magheru 20); Un­chiul Vania — (orele 10.30); Casa cu două intrări — (orele 16); Zizi şi... formula ei de viaţă — (orele 20) ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala din bd. Schitu Măgureanu nr. 1) Cezar şi Cleopatra — (orele 10), Orestia — orele 15), Război şi pace — (orele 20) , (Sala Studio, din str. Alex. Sahia nr. 76 A) , Comedia erorilor — (orele 10) Jocul de-a vacanţa — (orele 15 şi orele 19,30)­­, Teatrul de Comedie , Şeful sectorului suflete — (orele 10,30 şi orele 15,30), Casa inimilor sfărimate — (orele 19,30) , Tea­trul Muncitoresc C.F . -Ciuleşti : Gai­ţele — (orele 10) Băiat bun, dar­, cu lipsuri — (orele 19.30) ; Teatrul pentru copii şi tineret (Sala din str. C. Miile) : Chiriţa în provincie — (orele 11); Pigu­­lete plus 5 fete — (orele 16); De Pretore Vincenzo — (orele 20) ; la Sala din str Eremia Grigorescu nr 24 : Descoperiţi-l pe „N“ — (orele 9.30 şi orele 16) ; Tea­trul evreiesc de stat : Mercadet — (orele 11); Pofta vine... rîzînd ( orele 20) ; Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) : Revista de altădată , (orele 11 şi orele 20) ; Teatrul ,,Ţăndărică“ (Sala Academiei) , Năzbîtiile lui Ţăndărică — (orele 11), Umor pe sfori (orele 17), An­samblul de cîntece şi dansuri al C.C.S Cîntă ţara mea — (orele 20) , Circul de stat : Aventurile lui Don Quijote in a­­renă — (orele 10,30) Circul florilor de gheaţă — (orele 15.30 şi orele 19.30). CINEMATOGRAFE — Şeherazada — film pentru ecran panoramic : Sala Pa­latului R. P. Romíne (orele 20, cu seria de bilete nr. I­OU). (8,30 , 11 ; 13,30 ; 16;15 ; 19 ; 21,30). Locotenent Cristina : Repu­blica (9,15 ; 11;15 ; 13,15 ; 15;15 ; 17 ; 19 ; 21) , București (9 , 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21), Excelsior (9 , 11 ; 13 ; 15 ; 17,15 ; 19,30) Griviţa (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) Cas­cada diavolului : Carpaţi (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18;15 ; 20,30) Victoria (10 ; 12 ; 14;15 ; 16;30 ; 18,45 , 21) Bucegi (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). Aurora (0 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). Floreasca (12 ; 16 ; 18;15 ; 20.30) Paşi spre lună : Central (10.30 ; 12.30 ; 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20,30) Tomis (10 ; 11,45 : 13.30 . 16 i 18 : 20). Melodia (10 ; 12 : 14,30 15.30 : 18.30 ;20.30). Noi doi, bărbaţii : Capitol (10 ; 12 . 14 ; 16.15 ; 18.30 ; 20.30) înfrăţirea între popoare (11.30 ; 13.30 ; 15.30 ; 17.45 . 20) Omul cu ricşa — cinemascop : Festival (9 ; 11,15 ; CUM VA FI VREMEA 13,45 ; 16,15 I 18,45 21,15), Feroviar (10 ! 12,30 ; 15 ; 17,45 I 20,30). Hoțul din San Marengo : Lumina (de la orele 10 la o­­rele 14 rulează în continuare. 16 ; 18,15 ; 20,30) , Arta (10,15 ; 12,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30) . Legea e lege : Union (11,30; 15, 17 ; 19 , 21). Program de filme pentru copii : Doina (orele 10) Pisica de mare­­ Doina (11,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Cînd comedia era rege , Lemnul de re­zonanță Electronicus : Timpuri noi (de la orele 10 la orele 17 rulează în continuare ; 19 , 21). Era noapte la Roma (ambele serii) : Giulești (10;15 ; 13 ; 16 ; 19), Flamura (10 ; 13 ; 16 ; 19), Tudor — cinemascop (ambele serii): Dacia (9;30; 13; 16;30 ; 20) Popular (10,30 ; 16 ; 19;30). A 12-a noapte : Buzești (11,30 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). Cavalerul Pardaillan — cinemascop : Crîngaşi (12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). Elena din Troia — cinemascop : Unirea (16 ; 18.15­; 20.30) . Atenţiune, părinţi ! : Flacăra (14,30 ; 16,30 ; 18.30 ; 20.30). Paraşutiştii : Vitan (15 ; 17 . 19 ; 20,45), Rusalka — cinemascop : Mioriţa­­ (10 ; 12.30 ; 15 ; 17.45 ; 20.30), Modern (10 ; 12.30 ; 15 ; 18 ; 20.30) . Viaţă sportivă : Lira (11,30 ; 15 ; 18 ; 20,45), Adesgo (10,30 ; 15,30 ; 18; 20,30). Tu ești minunată : Colentina (16 ; 18;15 ; 20,30). Nu-i loc pentru al treilea : Volga (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Pompierul atomic : Luceafărul (10,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Valsul nemuri­tor : Ferentari (16 ; 18;15 ; 20,30). A dispă­rut o navă : Cotroceni (15 , 17 ; 19 , 21). TELEVIZIUNE _ Orele 8,50 - Gim­nastica de înviorare la domiciliu. 9,00 — Emisiune pentru copil şi tineretul şco­lar. 10,30 — Reţeta gospodinei 11,00 — Emisiune pentru sate. 17,00 — Transmi­sie de la patinoarul artificial ,,23 Au­gust" din Capitală a întîlnirii de hochei dintre echipele­ Dinamo — Ştiinţa Bucu­reşti. 19.00 — Jurnalul televiziunii 19.10 — Moment literar. 19.45 — Trans­misie de la patinoarul artificial ,,23 August“ , aspecte de la întîlnirea de hochei Steaua — Voinţa-Miercurea Ciuc. In jurul orei 21,00 — Miniaturi coregra­fice. 21,15 — Mărţişoare... melodii. In continuare cîntă Gilbert Becaud. In În­cheiere — Buletin de ştiri, sport şi bu­letin meteorologie. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 martie. In ţară . Vremea se menţine umedă, cu cerul mai mult acoperit Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare în toate regiunile ţării. Vînt potrivit din est şi nord-est, cu intensificări temporare. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cu­prinse între zero şi minus 10 grade, local mai coborîte în nordul ţării, iar maximele între minus 5 şi plus 5 grade. Ceaţă locală in Bucureşti . Vreme ume­dă, cu cel mai mult acoperit­ Temporar precipitaţii Vînt potrivit, temporar tare din sectorul estic. Temperatura în scă­dere uşoară.

Next