Scînteia, aprilie 1964 (Anul 33, nr. 6214-6243)

1964-04-01 / nr. 6214

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ^Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6214 Miercuri 1 aprilie 1964 4 PAGINI - 20 BANI STUDIUL IDEOLOGIC AL INTELECTUALILO Prin înfăptuirea politicii leniniste a partidului de in­dustrializare so­cialistă, de dezvol­tare armonioasă a tuturor regiunilor noastră şi-a schimbat substanţial înfăţişarea. Programul de dezvoltare economică şi social-culturală a ora­şului şi regiunii Iaşi, cuprins în expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la adunarea activu­lui de partid din septembrie 1961, se realizează cu succes. In regiune s-au construit mari întreprinderi indus­triale, dotate cu tehnica modernă, aparţinînd unor ramuri importante ale economiei naţionale, încheierea colectivizării, reorganizarea condu­cerii agriculturii, ridicarea continuă a gradului de înzestrare tehnică au creat noi condiţii favorabile pentru dezvoltarea multilaterală şi intensi­vă a acestei ramuri de seamă a e­­conomiei regiunii. VI­ puternic avînt cunosc învăţă­­min­tul, ştiinţa şi cultura. Dezvoltînd continuu tradiţiile sale, oraşul Iaşi este astăzi un important centru cul­­tural-ştiinţific al ţării; aici funcţio­nează 6 institute de învăţămînt su­perior cu 28 facultăţi, în care stu­diază 17 000 studenţi, o filială a Aca­­demiei R. P. Române cu 5 institute de cercetări ştiinţifice. In regiune îşi desfăşoară activitatea un însemnat număr de cadre didactice, agronomi, medici, jurişti, scriitori, pictori, compozitori, artişti, îndrumaţi de partid, intelectuali­tatea tehnică, oamenii de ştiinţă, îşi aduc contribuţia la realizarea poli­ticii partidului de introducere în producţia industrială şi agricolă a celor mai noi cuceriri ale tehnicii şi ştiinţei; activitatea instituţiilor de cultură şi artă este mai bogată, creatorii contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural cu lucrări valoroase, inspirate din lupta pen­tru făurirea vieţii noi. Participanţi activi la opera de construire a socialismului, intelec­tualii manifestă un puternic in­teres pentru studierea învăţăturii marxist-leniniste, a politicii parti­dului ; acest studiu exercită o in­fluenţă bogată în roade asupra ac­tivităţii ştiinţifice şi de creaţie. O ACTIVITATE DIFERENŢIATĂ, VARIATĂ Pe baza indicaţiilor Congresului al III-lea şi ţinînd seama de cerin­ţele exprimate de intelectuali, Co­mitetul regional de partid Iaşi s-a preocupat de continua îmbunătăţire a activităţii ideologice în instituţiile de ştiinţă, învăţămînt, cultură şi artă. Principala noastră grijă este de a imprima acestei activităţi un caracter diferenţiat şi variat, potri­vit preocupărilor specifice diverselor categorii de intelectuali, de a-i asi­gura un nivel teoretic ridicat, un bo­gat conţinut de idei, pentru a-i ajuta pe intelectuali în aprofundarea con­cepţiei materialiste, ştiinţifice despre lume, în însuşirea temeinică a poli­ticii partidului, a hotărîrilor şi a a­­precierilor sale asupra problemelor interne şi internaţionale. Pentru a îndruma şi sprijini organizaţiile de partid din instituţiile de ştiinţă, cultură şi artă în desfăşurarea acti­vităţii ideologice, comitetul regional foloseşte un activ de partid format din cadre didactice, cercetători şi alţi intelectuali cu o bună pregătire ideo­logică. Organizaţiile de partid au obţinut rezultate­ pozitive în organizarea studiului ideologic al intelectualilor. Anul acesta, în re­----- giunea noastră, peste 12 000 de intelectuali studiază, în diferite forme ale învăţămîntului ideologic, bazele marxism-leninis­­mului, economia politică, economia concretă, istoria P.M.R., materialis­mul dialectic şi istoric. Mulţi inte­lectuali din oraşul Iaşi urmează cursurile Universităţii serale de marxism-leninism. In raioanele Bîr­­lad, Paşcani, Vaslui, Negreşti şi al­tele, s-au creat, la cererea unor inte­lectuali, cercuri de filozofie. S-a extins studiul individual care îi ajută pe intelectualii cu o înaltă pregătire cultural-ştiinţifică să a­­profundeze operele clasicilor mar­­xism-leninismului, diferite proble­me teoretice care îi interesează. Ast­fel, un grup de cercetători şi medici studiază lucrarea lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriti­­cism“. Pe baza unei bogate biblio­grafii din operele clasicilor şi din documentele Congresului al III-lea şi ale plenarelor C. C., cuvîntările tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, cadrele de conducere din în­treprinderi, inginerii şi economiştii studiază probleme ale progresului tehnic sau ale planificării activităţii economice a întreprinderilor. Cadre­le didactice studiază teme ca : „Ma­teria şi conştiinţa“, „Teoria marxist­­leninistă a cunoaşterii“, iar juriştii — „învăţătura marxist-leninistă des­pre stat“. LA SEMINARIILE TEORETICE O expresie a grijii pentru organi­zarea unui studiu diferenţiat, în concordanţă cu specificul activităţii intelectualilor, sunt seminariile teo­retice, organizate la institutele de învăţămînt superior. Tematicile lor au fost întocmite pe baza consultă­rii cercetătorilor ştiinţifici, a cadre­lor didactice care şi-au exprimat do­rinţa de a participa la seminariile teoretice, fiind apoi aprobate de bi­roul comitetului regional de partid. Printre temele dezbaterilor se nu­mără : „Probleme filozofice ale­­logi­cii matermatice“ pentru matemati­cieni ; „Dialectica transformărilor chimice ale materiei“ pentru chi­­miști; „Interpretarea materialist­­dialectică a rolului acizilor nucleici în ereditate“ pentru biologi; „Con­firmarea materialismului dialectic prin noile descoperiri în domeniul particulelor elementare“ sau „Ca­racterul dialectic al legăturii dintre ştiinţă, tehnică şi producţie“ pentru fizicieni; „Dezvoltarea culturii şi literaturii române în anii regimului democrat-popular“ pentru filo­logi etc. Dezbaterile în seminariile teore­tice au loc pe baza unor referate pregătite individual sau de colective de 2—3 tovarăși sub îndrumarea ca­lificată a conducătorilor de seminar, în elaborarea referatelor se are în vedere ca ele să pună în discuţie probleme actuale ale ştiinţei şi teh­nicii din ţara noastră, să ţină seama de noile cuceriri ale acestora pe plan mondial. Aşa de exemplu, re­feratele prezentate în seminarul teoretic de la Institutul Politehnic — Facultatea de chimie industrială, condus de prof. univ. C. Calistru, prin amplele lor referiri la sarcini­le puse de partid cu privire la in­dustria chimică, au orientat dezba­terile din seminarii spre aprofunda­(Continuare în pag. IlI-a) Virgil CAZACU­ prim-secretar al Comitetului regional de partid Iaşi ţării, regiunea DIN TOATA ŢARA S-a încheiat campania de recoltare a stufului După aproape şapte luni de mun­că intensă, duduitul motoarelor a în­cetat în Delta Dunării. S-a încheiat campania de recoltare a stufului. S-au obţinut 220 000 tone — cea mai mare cantitate de stuf recoltată pînă­­ acum într-o campanie. La obţinerea acestui succes au contribuit mun­citorii, inginerii şi tehnicienii de la cele patru unităţi stuficole Rusca, Sulina, Pardina şi Şontea. In frunte s-a situat U. S. Rusca, care încă de la 29 februarie şi-a realizat planul de campanie, recoltînd în luna mar­tie, peste plan, circa 7 500 tone de stuf. Datorită bunei organizări a muncii, dotării unităţilor stuficole cu un număr corespunzător de a­­gregate s-a ajuns ca recoltarea să se facă mecanizat în proporţie de 95 la sută. Cu ajutorul elicopterului s-a urmărit mersul lucrărilor şi s-au făcut intervenţiile de urgenţă la di­ferite puncte de lucru. La obţinerea unei producţii ridicate au contribuit şi lucrările de amenajare a terenu­rilor stuficole. Incintele îndiguite au fost desecate cu ajutorul staţiilor de pompare şi a reţelei de canale, îna­inte de a se începe recoltarea. Pe şantierele construcţiilor energetice Pe şantierele hidrocentralei „16 Februarie" de pe Argeş continua lu­crările de excavaţie şi betonare. La galeria principală de aducţiune au fost terminate lucrările de excavaţie, iar acum se lucrează la betonare şi se fac pregătiri în vederea montării blindajului metalic. Ca urmare a u­­nor măsuri luate din timp, se lucrea­ză intens la lucrările de săpături şi betonare la centrala subterană, ga­leria de fugă, galeriile de aducţiu­­ne secundare, iar la baraj s-au re­luat lucrările de betonare. La cen­trala electrică de termoficare Bucu­­reşti-Sud, cel mai tînăr şantier al industriei noastre energetice, au în­ceput lucrări de săpături la clădirea principală, precum şi la turnurile de răcire a apei. In vederea grăbirii e­­xecuţiei şi a economisirii materiale­lor lemnoase, a fost adoptată o nouă soluţie de construcţie la scheletul de rezistenţă al clădirii principale, fo­losirea prefabricatelor grele din beton armat pînă la 25 tone. In ritm intens se desfăşoară lucrările şi pe şantierele centralelor electrice de la Paroşeni, Arad, Craiova, Groză­veşti, precum şi la hidrocentrala Pîngăraţi. Conform prevederilor pla­nului, în acest an urmează a fi date în funcţiune agregate energetice care însumează o putere de 650 MW, ceea ce reprezintă peste un sfert din întreaga putere instalată existentă. (Agerpres) puţuri de mină la Ghelar şi Teliuc In cadrul acţiunii de punere în va­loare a unor noi perimetre miniere din zăcămintele de fier de la Poiana Ruscăi, la Ghelar şi Teliuc au fost construite două puţuri de peste 300 m adîncime. La săparea puţului de la Teliuc minerii au avut de învins numeroase greutăţi provocate de existenţa unor viituri de ape şi ema­naţii de gaze. La acest puţ au fost terminate şi lucrările de montare a turnului şi de montare a maşinii de extracţie. La Ghelar este pe termi­nate montajul maşinii de extracţie. Acum, după terminarea celor două puţuri, începe săparea galeriilor pen­tru exploatarea unor noi zăcăminte de minereuri de fier. Lucrările au fost executate de întreprinderea de explorări Hunedoara din cadrul Trustului de prospecţiuni şi explo­rări miniere al Ministerului Minelor şi Energiei Electrice. BOCŞA PREMIUL I ÎN ÎNTRECEREA GOSPODĂREASCĂ A ORAŞELOR Ieri a avut loc la Bocşa o adunare festivă în care s-a decernat oraşului diploma de fruntaş — premiul II — în întrecerea pa­triotică pentru înfrumuseţare şi bună gos­podărire. Anul trecut, locuitorii din Bocşa au efectuat un mare număr de ore de muncă patriotică. Cu sprijinul lor au fost modernizate drumuri în lungime de 11,5 km, s-au amenajat zone verzi pe o su­­prafață de 4500 metri pătraţi, au fost construite poduri şi podeţe, s-au reparat 24 de fîntîni publice, au fost plantaţi peste 4500 de arbori ornamentali, In ul­timii ani, oraşul s-a îmbogăţit şi înfrumu­seţat cu numeroase obiective social-cul­­turale : un club, un cinematograf, maga­zine, noi blocuri de locuinţe. Participînd în număr mare la lucrările gospodăreşti, cetăţenii, împreună cu deputaţii lor, au obţinut economii în valoare de aproape 4 milioane de lei. In ziarul de azi: • Şcoala şi educaţia tineretu­lui (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a) • Veşti din v icile socialiste (pag. 3-a). • De la trimisul nostru special la Geneva L. Rodescu — Tur de orizont (pag- 4-a). ÎNTREPRINDERI fruntaşe pe tară in întrecerea socialistă pe anul 1963 Ieri au primit steagul şi diploma de întreprindere fruntaşă: • COMBINATUL CHIMIC BORZESTI • UZINELE „ELECTROPUTERE" CRAIOVA • EXPLOATAREA MINIERĂ SĂSAR • ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ FĂLTICENI • FABRICA „PARTIZANUL ROŞU" BRAŞOV In anul 1963, colectivul Combinatului chimic Borzeşti a realizat planul producţiei globale In proporţie de 105,91 la sută. Iar cel al producţiei marfă In proporţie de 101,5 la sută. Productivitatea muncii a crescut cu 0,5 la sută. S-au realizat economii la preţul de cost In valoare de peste 6 milioane lei şi beneficii supli­mentare de 8 800 000 lei In fotografie exteriorul combinat­uluL a fabrica „Partizanul Roşu" Braşov,­­au produs peste prevederile pla­nului 13 000 metri pătraţi de ţe­sături de lină şi aproape 15 000 kg lină cardată. Au fost obţinute economii suplimentare la preţul de cost de peste 2 milioane lei; s-au creat 25 articole noi in 80 de desene pentru stele de paltoane şi pardesie, în fotografie , la decernarea stea­gului de întreprindere fruntaşă pe ţară. Producţia globală a crescut la Uzinele „Electroputere* Craiova, In 1963, faţă de anul precedent, cu 38,7 la sută. Printre altele, peste prevederile planului s-au dat 4 locomotive Diesel electrice. Productivitatea muncii a crescut cu 21,4 la sută. S-au obţinut 9 600 000 lei economii la preţul de cost. In fotografie , la standul de probă al laboratorului de Înaltă tensiune. INTERVIUL NOSTRU Împăduririle • Extinderea speciilor repede crescătoare e Plopi negri hibrizi în aliniamente şi în lunca inundabilă a Dunării e Pepiniere specializate e Puieţi de calitate superioară Una din bogăţiile importante ale patriei noastre o formează pădu­rile. Ele asigură lemnul, materie primă pentru multe ramuri ale eco­nomiei naţionale, au un rol însemnat în protecţia terenurilor contra ero­ziunii, regularizează regimul hidrotehnic şi înfrumuseţează peisajul. Un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări tov. ing. Gheorghe Lazăr, adjunct al ministrului economiei forestiere, în legătură­ cu reali­zările obţinute în domeniul împăduririlor şi cu acţiunile ce se întreprind în 1964 pentru extinderea speciilor repede crescătoare. „ Ce realizări au fost obţinute în ce priveşte împăduririle ? Dezvoltarea continuă a sectorului forestier prezintă mare însemnătate pentru economia naţională. Congre­sul al III-lea al P.M.R. a trasat sar­­cina ca în perioada 1960—1965 să se execute lucrări de împăduriri pe o suprafaţă de peste 400 000 ha, să se extindă­ în cultură specii fo­restiere cu o perioadă scurtă de creş­tere pînă la exploatarea masei lem­noase, iar la sfîrşitul anului 1965 să existe o suprafaţă de cel puţin 50 000 ha ocupată cu plopi negri hibrizi. Pentru realizarea sar­cinii trasate de partid, în primii pa­tru ani ai şesenatului (1960—1963) s-au executat împăduriri şi comple­tări pe o suprafaţă de peste 301 000 hectare. In această perioadă s-a ter­minat aproape în întregime acţiunea de împădurire a terenurilor rămase dezgolite prin exploatările din tre­cut, trecîndu-se şi la refacerea unor arborete degradate, brăcuite şi slab productive. Din totalul împăduriri­lor, plantaţiile reprezintă 80 la sută, volumul semănăturilor directe re­­ducîndu-se de la an la an, lucru care a contribuit şi la creşterea ca­lităţii lucrărilor. S-a acordat atenţie mai mare extinderii în cultură a ră­­şinoaselor, care dau sortimente in­dustriale de importanţă deosebită pentru economia naţională. Din to­talul împăduririlor efectuate în a­­ceastă perioadă, răşinoasele repre­zintă 57 la sută. Pe lîngă molid şi brad, specii autohtone de mare pro­ductivitate, s-a pus accent pe răs­­pîndirea unor răşinoase exotice şi repede crescătoare. S-a dat o mare extindere plopilor negri hibrizi — specii cu o deosebită vigoare de creştere, care dau producţii ridicate de materiale lemnoase în perioade scurte. Pînă la sfîrşitul anului 1963 s-au plantat cu plopi negri hibrizi peste 43 400 hectare, astfel că sarci­na trasată de Congresul al III-lea al partidului se va realiza încă la sfîrșitul anului în curs. In 1963 a început cultivarea plopu­lui în aliniamente de-a lungul dru­murilor, cursurilor de ape, canalelor de irigare și desecare, plantîndu-se pînă în prezent 450 000 puieţi pe a­­proape 2 250 km. Fără a se diminua fondul agricol, vor fi puse astfel în valoare terenuri care astăzi nu pro­duc nimic şi se va obţine un vo­lum suplimentar de masă lemnoa­să, de calitate superioară. Tot a­­nul trecut a început acţiunea de executare a unor plantaţii de plopi negri hibrizi şi salcie selecţionată în zona cuprinsă între dig şi mal din incintele îndiguite în lunca şi delta Dunării. Aceste plantaţii, pe lîngă rolul de a proteja digurile împotriva deteriorărilor cauzate de gheaţă şi valuri, vor da o cantitate sporită de masă lemnoasă. Datorită eforturilor depuse de oa­menii muncii din silvicultură, cali­tatea lucrărilor de împăduriri s-a îmbunătăţit continuu. Indicele de reuşită la lucrările executate în cursul primului semestru al anului 1963 a fost cu aproape 10 la sută mai mare decît cel obţinut în aceeaşi perioadă a anului 1961. S-au făcut lucrări de bună calitate îndeosebi în unităţile silvice din regiunile Hune­doara, Mureş-Autonomă Maghiară, Suceava, Maramureş şi altele. Ce acţiuni se desfăşoară în 1964 şi ce măsuri s-au luat pentru creşterea în continua­re a calităţii lucrărilor în sil­vicultură ? Sarcina pe anul în curs este de a realiza împăduriri noi şi completări pe o suprafaţă totală de 65 000 hec­tare din care 6 000 hectare pe tere­nurile degradate. Răşinoasele vor fi introduse în procent de peste 57 la sută din suprafaţa prevăzută a se împăduri. Pentru fundamentarea tehnică a metodelor de împăduriri şi a speciilor, de introdus s-a exe­cutat cartarea staţională a tuturor terenurilor care se împăduresc pînă în 1965. Astfel, în fiecare zonă se pot planta cele mai potrivite specii Este o lucrare de mare amploare, care a cuprins aproape 300 000 ha. In vederea creării de arborete cu o productivitate mai, înaltă s-a luat măsura de a se carta pe teren — din punct de vedere seminologic — arboretele şi arborii cu însuşiri ere­ditare superioare, stabilind­­ca pro­ducerea puieţilor să se facă numai din material genetic selecţionat. Cu ajutorul staţiunii de cercetări pentru cultura plopului din Institu­tul de cercetări forestiere s-au se­lecţionat clone de plopi negri hi­brizi de mare productivitate. Pentru înmulţirea acestui material s-au or­ganizat 16 centre regionale de plante mamă (cîte una în fiecare regiune), care vor asigura întregul material săditor necesar butăşirilor­ în pepi­niere. Irn vederea producerii puieţi­lor în cantităţile necesare şi de cali­tate superioară, s-au organizat pe­piniere mari în zona de cîmpie şi coline joase, iar cele din zona de munte au fost grupate. Pînă în pre­zent s-au organizat 18 pepiniere mari, în care se vor obţine puieţi de calitate bună. Acum în zilele de primăvară ac­ţiunea de împăduriri este în plină desfăşurare. Munca este astfel orga­nizată încît în această campanie să se realizeze 80 la sută din planul anual de împăduriri. Este o măsură care va duce la asigurarea unor plantaţii superioare. I­­n ce constă superioritatea speciilor repede crescătoare? Prin introducerea în cultură a u­­nor specii repede crescătoare şi de mare valoare economică se pot ob­ţine sporuri apreciabile de masă lemnoasă şi în sortimentele necesare industriei. Ţinînd seama de tendinţa de creştere a consumului de lemn de lucru, de sortimentele necesare în cantităţi superioare, s-a prevăzut extinderea pe o scară din ce în ce mai mare a molidului, duglasului, laricelui, pinilor şi bradului dintre speciile de răşinoase şi a plopilor negri hibrizi, sălciilor arborescente, salcîmului şi teiului dintre speciile de foioase. Pentru a ilustra impor­tanţa mare a speciilor repede- cres­cătoare este suficient să arătăm că un arboret de duglas are o creştere medie pe an şi pe hectar de 15 metri cubi, iar unul de larice de 10 metri cubi, faţă de 4,5 metri cubi la gorun. Un hectar plantat cu salcîm dă o producţie de masă lem­noasă de 10 metri cubi pe an, depă­şind de 2 ori producţia unui hectar plantat cu stejar şi de 2,5 ori pro­ducţia unui arboret de cer. în 1964 urmează să se planteze duglas, larice şi pini pe aproape 12 500 hectare şi salcîm, salcie şi tei pe o suprafaţă de peste 5 000 ha. De mare importanţă economică este extinderea culturii plopilor negri hibrizi şi a sălciilor arbores­cente selecţionate, care dau produc­ţii de 3,6 ori, respectiv 2,8 ori mai mari decît stejarul sau fagul. Aceste specii se pot cultiva în cicluri de producţie scurte, adică lemnul se poate recolta după 20—25 ani faţă de 100 ani la stejar sau fag. In lunca Dunării, în ostroavele care nu se îndiguiesc, în zona dig­­mal la incintele indiguite, în luncile rîurilor interioare şi în alte terenuri din fondul forestier, plopii negri hi­brizi pot asigura producţii ridicate de masă lemnoasă. S-a prevăzut plantarea plopilor negri hibrizi şi în locul arboretelor de salcie, de slabă productivitate, prin defrişarea mecanizată şi pregătirea solului cu ajutorul tractoarelor, în acest an se va planta cu plopi selecţionaţi o suprafaţă de aproape 6 500 hectare. Prin măsurile luate încă de pe acum, se va asigura ne­cesarul de puieţi pentru împăduri­rea în anul 1965 a unei suprafeţe mult mai mari. Va continua şi în acest an acţiu­nea de plantare a plopului în ali­niamente de-a lungul drumurilor, canalelor şi cursurilor de ape pe circa 3 000 km. Prin aceasta se ur­măreşte obţinerea, in viitor, a unei mase lemnoase suplimentare, înde­plinind totodată şi un important rol peisagistic şi estetic. Plantarea plopului în aliniamente se va extin­de mult, odată cu producerea ma­terialului de împădurire de dimen­siuni corespunzătoare şi terminarea identificării traseelor neplantate pînă în prezent, acţiune care se des­făşoară în cadrul fiecărei regiuni. Măsurile luate şi cele preconizate duc la creşterea productivităţii fon­dului forestier şi la o mai raţională gospodărire a pădurilor. _____________________ Primăvara trezeşte speranţele pescarilor amatori. Poate că vor avea noroc... T­E­L­E­G­R­A­M­Ă COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN IRAK Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la întemeierea Partidului Co­munist din Irak, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român va adresează un cald salut frăţesc şi sincere felicitări. In decursul celor trei decenii de existenţă, partidul dv, înfruntînd represiunile sîngeroase ale reacţiunii, şi-a consacrat toate forţele luptei pentru eliberarea poporului irakian, pentru apărarea intereselor şi drep­turilor celor ce muncesc. Urăm Partidului Comunist din Irak noi succese în activitatea pe care o desfăşoară în interesul cauzei păcii, democraţiei şi progresului social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN

Next