Scînteia, aprilie 1964 (Anul 33, nr. 6214-6243)
1964-04-01 / nr. 6214
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ^Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6214 Miercuri 1 aprilie 1964 4 PAGINI - 20 BANI STUDIUL IDEOLOGIC AL INTELECTUALILO Prin înfăptuirea politicii leniniste a partidului de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor regiunilor noastră şi-a schimbat substanţial înfăţişarea. Programul de dezvoltare economică şi social-culturală a oraşului şi regiunii Iaşi, cuprins în expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la adunarea activului de partid din septembrie 1961, se realizează cu succes. In regiune s-au construit mari întreprinderi industriale, dotate cu tehnica modernă, aparţinînd unor ramuri importante ale economiei naţionale, încheierea colectivizării, reorganizarea conducerii agriculturii, ridicarea continuă a gradului de înzestrare tehnică au creat noi condiţii favorabile pentru dezvoltarea multilaterală şi intensivă a acestei ramuri de seamă a economiei regiunii. VI puternic avînt cunosc învăţămintul, ştiinţa şi cultura. Dezvoltînd continuu tradiţiile sale, oraşul Iaşi este astăzi un important centru cultural-ştiinţific al ţării; aici funcţionează 6 institute de învăţămînt superior cu 28 facultăţi, în care studiază 17 000 studenţi, o filială a Academiei R. P. Române cu 5 institute de cercetări ştiinţifice. In regiune îşi desfăşoară activitatea un însemnat număr de cadre didactice, agronomi, medici, jurişti, scriitori, pictori, compozitori, artişti, îndrumaţi de partid, intelectualitatea tehnică, oamenii de ştiinţă, îşi aduc contribuţia la realizarea politicii partidului de introducere în producţia industrială şi agricolă a celor mai noi cuceriri ale tehnicii şi ştiinţei; activitatea instituţiilor de cultură şi artă este mai bogată, creatorii contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural cu lucrări valoroase, inspirate din lupta pentru făurirea vieţii noi. Participanţi activi la opera de construire a socialismului, intelectualii manifestă un puternic interes pentru studierea învăţăturii marxist-leniniste, a politicii partidului ; acest studiu exercită o influenţă bogată în roade asupra activităţii ştiinţifice şi de creaţie. O ACTIVITATE DIFERENŢIATĂ, VARIATĂ Pe baza indicaţiilor Congresului al III-lea şi ţinînd seama de cerinţele exprimate de intelectuali, Comitetul regional de partid Iaşi s-a preocupat de continua îmbunătăţire a activităţii ideologice în instituţiile de ştiinţă, învăţămînt, cultură şi artă. Principala noastră grijă este de a imprima acestei activităţi un caracter diferenţiat şi variat, potrivit preocupărilor specifice diverselor categorii de intelectuali, de a-i asigura un nivel teoretic ridicat, un bogat conţinut de idei, pentru a-i ajuta pe intelectuali în aprofundarea concepţiei materialiste, ştiinţifice despre lume, în însuşirea temeinică a politicii partidului, a hotărîrilor şi a aprecierilor sale asupra problemelor interne şi internaţionale. Pentru a îndruma şi sprijini organizaţiile de partid din instituţiile de ştiinţă, cultură şi artă în desfăşurarea activităţii ideologice, comitetul regional foloseşte un activ de partid format din cadre didactice, cercetători şi alţi intelectuali cu o bună pregătire ideologică. Organizaţiile de partid au obţinut rezultate pozitive în organizarea studiului ideologic al intelectualilor. Anul acesta, în re----- giunea noastră, peste 12 000 de intelectuali studiază, în diferite forme ale învăţămîntului ideologic, bazele marxism-leninismului, economia politică, economia concretă, istoria P.M.R., materialismul dialectic şi istoric. Mulţi intelectuali din oraşul Iaşi urmează cursurile Universităţii serale de marxism-leninism. In raioanele Bîrlad, Paşcani, Vaslui, Negreşti şi altele, s-au creat, la cererea unor intelectuali, cercuri de filozofie. S-a extins studiul individual care îi ajută pe intelectualii cu o înaltă pregătire cultural-ştiinţifică să aprofundeze operele clasicilor marxism-leninismului, diferite probleme teoretice care îi interesează. Astfel, un grup de cercetători şi medici studiază lucrarea lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticism“. Pe baza unei bogate bibliografii din operele clasicilor şi din documentele Congresului al III-lea şi ale plenarelor C. C., cuvîntările tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, cadrele de conducere din întreprinderi, inginerii şi economiştii studiază probleme ale progresului tehnic sau ale planificării activităţii economice a întreprinderilor. Cadrele didactice studiază teme ca : „Materia şi conştiinţa“, „Teoria marxistleninistă a cunoaşterii“, iar juriştii — „învăţătura marxist-leninistă despre stat“. LA SEMINARIILE TEORETICE O expresie a grijii pentru organizarea unui studiu diferenţiat, în concordanţă cu specificul activităţii intelectualilor, sunt seminariile teoretice, organizate la institutele de învăţămînt superior. Tematicile lor au fost întocmite pe baza consultării cercetătorilor ştiinţifici, a cadrelor didactice care şi-au exprimat dorinţa de a participa la seminariile teoretice, fiind apoi aprobate de biroul comitetului regional de partid. Printre temele dezbaterilor se numără : „Probleme filozofice alelogicii matermatice“ pentru matematicieni ; „Dialectica transformărilor chimice ale materiei“ pentru chimiști; „Interpretarea materialistdialectică a rolului acizilor nucleici în ereditate“ pentru biologi; „Confirmarea materialismului dialectic prin noile descoperiri în domeniul particulelor elementare“ sau „Caracterul dialectic al legăturii dintre ştiinţă, tehnică şi producţie“ pentru fizicieni; „Dezvoltarea culturii şi literaturii române în anii regimului democrat-popular“ pentru filologi etc. Dezbaterile în seminariile teoretice au loc pe baza unor referate pregătite individual sau de colective de 2—3 tovarăși sub îndrumarea calificată a conducătorilor de seminar, în elaborarea referatelor se are în vedere ca ele să pună în discuţie probleme actuale ale ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră, să ţină seama de noile cuceriri ale acestora pe plan mondial. Aşa de exemplu, referatele prezentate în seminarul teoretic de la Institutul Politehnic — Facultatea de chimie industrială, condus de prof. univ. C. Calistru, prin amplele lor referiri la sarcinile puse de partid cu privire la industria chimică, au orientat dezbaterile din seminarii spre aprofunda(Continuare în pag. IlI-a) Virgil CAZACU prim-secretar al Comitetului regional de partid Iaşi ţării, regiunea DIN TOATA ŢARA S-a încheiat campania de recoltare a stufului După aproape şapte luni de muncă intensă, duduitul motoarelor a încetat în Delta Dunării. S-a încheiat campania de recoltare a stufului. S-au obţinut 220 000 tone — cea mai mare cantitate de stuf recoltată pînă acum într-o campanie. La obţinerea acestui succes au contribuit muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la cele patru unităţi stuficole Rusca, Sulina, Pardina şi Şontea. In frunte s-a situat U. S. Rusca, care încă de la 29 februarie şi-a realizat planul de campanie, recoltînd în luna martie, peste plan, circa 7 500 tone de stuf. Datorită bunei organizări a muncii, dotării unităţilor stuficole cu un număr corespunzător de agregate s-a ajuns ca recoltarea să se facă mecanizat în proporţie de 95 la sută. Cu ajutorul elicopterului s-a urmărit mersul lucrărilor şi s-au făcut intervenţiile de urgenţă la diferite puncte de lucru. La obţinerea unei producţii ridicate au contribuit şi lucrările de amenajare a terenurilor stuficole. Incintele îndiguite au fost desecate cu ajutorul staţiilor de pompare şi a reţelei de canale, înainte de a se începe recoltarea. Pe şantierele construcţiilor energetice Pe şantierele hidrocentralei „16 Februarie" de pe Argeş continua lucrările de excavaţie şi betonare. La galeria principală de aducţiune au fost terminate lucrările de excavaţie, iar acum se lucrează la betonare şi se fac pregătiri în vederea montării blindajului metalic. Ca urmare a unor măsuri luate din timp, se lucrează intens la lucrările de săpături şi betonare la centrala subterană, galeria de fugă, galeriile de aducţiune secundare, iar la baraj s-au reluat lucrările de betonare. La centrala electrică de termoficare Bucureşti-Sud, cel mai tînăr şantier al industriei noastre energetice, au început lucrări de săpături la clădirea principală, precum şi la turnurile de răcire a apei. In vederea grăbirii execuţiei şi a economisirii materialelor lemnoase, a fost adoptată o nouă soluţie de construcţie la scheletul de rezistenţă al clădirii principale, folosirea prefabricatelor grele din beton armat pînă la 25 tone. In ritm intens se desfăşoară lucrările şi pe şantierele centralelor electrice de la Paroşeni, Arad, Craiova, Grozăveşti, precum şi la hidrocentrala Pîngăraţi. Conform prevederilor planului, în acest an urmează a fi date în funcţiune agregate energetice care însumează o putere de 650 MW, ceea ce reprezintă peste un sfert din întreaga putere instalată existentă. (Agerpres) puţuri de mină la Ghelar şi Teliuc In cadrul acţiunii de punere în valoare a unor noi perimetre miniere din zăcămintele de fier de la Poiana Ruscăi, la Ghelar şi Teliuc au fost construite două puţuri de peste 300 m adîncime. La săparea puţului de la Teliuc minerii au avut de învins numeroase greutăţi provocate de existenţa unor viituri de ape şi emanaţii de gaze. La acest puţ au fost terminate şi lucrările de montare a turnului şi de montare a maşinii de extracţie. La Ghelar este pe terminate montajul maşinii de extracţie. Acum, după terminarea celor două puţuri, începe săparea galeriilor pentru exploatarea unor noi zăcăminte de minereuri de fier. Lucrările au fost executate de întreprinderea de explorări Hunedoara din cadrul Trustului de prospecţiuni şi explorări miniere al Ministerului Minelor şi Energiei Electrice. BOCŞA PREMIUL I ÎN ÎNTRECEREA GOSPODĂREASCĂ A ORAŞELOR Ieri a avut loc la Bocşa o adunare festivă în care s-a decernat oraşului diploma de fruntaş — premiul II — în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţare şi bună gospodărire. Anul trecut, locuitorii din Bocşa au efectuat un mare număr de ore de muncă patriotică. Cu sprijinul lor au fost modernizate drumuri în lungime de 11,5 km, s-au amenajat zone verzi pe o suprafață de 4500 metri pătraţi, au fost construite poduri şi podeţe, s-au reparat 24 de fîntîni publice, au fost plantaţi peste 4500 de arbori ornamentali, In ultimii ani, oraşul s-a îmbogăţit şi înfrumuseţat cu numeroase obiective social-culturale : un club, un cinematograf, magazine, noi blocuri de locuinţe. Participînd în număr mare la lucrările gospodăreşti, cetăţenii, împreună cu deputaţii lor, au obţinut economii în valoare de aproape 4 milioane de lei. In ziarul de azi: • Şcoala şi educaţia tineretului (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a) • Veşti din v icile socialiste (pag. 3-a). • De la trimisul nostru special la Geneva L. Rodescu — Tur de orizont (pag- 4-a). ÎNTREPRINDERI fruntaşe pe tară in întrecerea socialistă pe anul 1963 Ieri au primit steagul şi diploma de întreprindere fruntaşă: • COMBINATUL CHIMIC BORZESTI • UZINELE „ELECTROPUTERE" CRAIOVA • EXPLOATAREA MINIERĂ SĂSAR • ÎNTREPRINDEREA FORESTIERĂ FĂLTICENI • FABRICA „PARTIZANUL ROŞU" BRAŞOV In anul 1963, colectivul Combinatului chimic Borzeşti a realizat planul producţiei globale In proporţie de 105,91 la sută. Iar cel al producţiei marfă In proporţie de 101,5 la sută. Productivitatea muncii a crescut cu 0,5 la sută. S-au realizat economii la preţul de cost In valoare de peste 6 milioane lei şi beneficii suplimentare de 8 800 000 lei In fotografie exteriorul combinatuluL a fabrica „Partizanul Roşu" Braşov,au produs peste prevederile planului 13 000 metri pătraţi de ţesături de lină şi aproape 15 000 kg lină cardată. Au fost obţinute economii suplimentare la preţul de cost de peste 2 milioane lei; s-au creat 25 articole noi in 80 de desene pentru stele de paltoane şi pardesie, în fotografie , la decernarea steagului de întreprindere fruntaşă pe ţară. Producţia globală a crescut la Uzinele „Electroputere* Craiova, In 1963, faţă de anul precedent, cu 38,7 la sută. Printre altele, peste prevederile planului s-au dat 4 locomotive Diesel electrice. Productivitatea muncii a crescut cu 21,4 la sută. S-au obţinut 9 600 000 lei economii la preţul de cost. In fotografie , la standul de probă al laboratorului de Înaltă tensiune. INTERVIUL NOSTRU Împăduririle • Extinderea speciilor repede crescătoare e Plopi negri hibrizi în aliniamente şi în lunca inundabilă a Dunării e Pepiniere specializate e Puieţi de calitate superioară Una din bogăţiile importante ale patriei noastre o formează pădurile. Ele asigură lemnul, materie primă pentru multe ramuri ale economiei naţionale, au un rol însemnat în protecţia terenurilor contra eroziunii, regularizează regimul hidrotehnic şi înfrumuseţează peisajul. Un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări tov. ing. Gheorghe Lazăr, adjunct al ministrului economiei forestiere, în legătură cu realizările obţinute în domeniul împăduririlor şi cu acţiunile ce se întreprind în 1964 pentru extinderea speciilor repede crescătoare. „ Ce realizări au fost obţinute în ce priveşte împăduririle ? Dezvoltarea continuă a sectorului forestier prezintă mare însemnătate pentru economia naţională. Congresul al III-lea al P.M.R. a trasat sarcina ca în perioada 1960—1965 să se execute lucrări de împăduriri pe o suprafaţă de peste 400 000 ha, să se extindă în cultură specii forestiere cu o perioadă scurtă de creştere pînă la exploatarea masei lemnoase, iar la sfîrşitul anului 1965 să existe o suprafaţă de cel puţin 50 000 ha ocupată cu plopi negri hibrizi. Pentru realizarea sarcinii trasate de partid, în primii patru ani ai şesenatului (1960—1963) s-au executat împăduriri şi completări pe o suprafaţă de peste 301 000 hectare. In această perioadă s-a terminat aproape în întregime acţiunea de împădurire a terenurilor rămase dezgolite prin exploatările din trecut, trecîndu-se şi la refacerea unor arborete degradate, brăcuite şi slab productive. Din totalul împăduririlor, plantaţiile reprezintă 80 la sută, volumul semănăturilor directe reducîndu-se de la an la an, lucru care a contribuit şi la creşterea calităţii lucrărilor. S-a acordat atenţie mai mare extinderii în cultură a răşinoaselor, care dau sortimente industriale de importanţă deosebită pentru economia naţională. Din totalul împăduririlor efectuate în această perioadă, răşinoasele reprezintă 57 la sută. Pe lîngă molid şi brad, specii autohtone de mare productivitate, s-a pus accent pe răspîndirea unor răşinoase exotice şi repede crescătoare. S-a dat o mare extindere plopilor negri hibrizi — specii cu o deosebită vigoare de creştere, care dau producţii ridicate de materiale lemnoase în perioade scurte. Pînă la sfîrşitul anului 1963 s-au plantat cu plopi negri hibrizi peste 43 400 hectare, astfel că sarcina trasată de Congresul al III-lea al partidului se va realiza încă la sfîrșitul anului în curs. In 1963 a început cultivarea plopului în aliniamente de-a lungul drumurilor, cursurilor de ape, canalelor de irigare și desecare, plantîndu-se pînă în prezent 450 000 puieţi pe aproape 2 250 km. Fără a se diminua fondul agricol, vor fi puse astfel în valoare terenuri care astăzi nu produc nimic şi se va obţine un volum suplimentar de masă lemnoasă, de calitate superioară. Tot anul trecut a început acţiunea de executare a unor plantaţii de plopi negri hibrizi şi salcie selecţionată în zona cuprinsă între dig şi mal din incintele îndiguite în lunca şi delta Dunării. Aceste plantaţii, pe lîngă rolul de a proteja digurile împotriva deteriorărilor cauzate de gheaţă şi valuri, vor da o cantitate sporită de masă lemnoasă. Datorită eforturilor depuse de oamenii muncii din silvicultură, calitatea lucrărilor de împăduriri s-a îmbunătăţit continuu. Indicele de reuşită la lucrările executate în cursul primului semestru al anului 1963 a fost cu aproape 10 la sută mai mare decît cel obţinut în aceeaşi perioadă a anului 1961. S-au făcut lucrări de bună calitate îndeosebi în unităţile silvice din regiunile Hunedoara, Mureş-Autonomă Maghiară, Suceava, Maramureş şi altele. Ce acţiuni se desfăşoară în 1964 şi ce măsuri s-au luat pentru creşterea în continuare a calităţii lucrărilor în silvicultură ? Sarcina pe anul în curs este de a realiza împăduriri noi şi completări pe o suprafaţă totală de 65 000 hectare din care 6 000 hectare pe terenurile degradate. Răşinoasele vor fi introduse în procent de peste 57 la sută din suprafaţa prevăzută a se împăduri. Pentru fundamentarea tehnică a metodelor de împăduriri şi a speciilor, de introdus s-a executat cartarea staţională a tuturor terenurilor care se împăduresc pînă în 1965. Astfel, în fiecare zonă se pot planta cele mai potrivite specii Este o lucrare de mare amploare, care a cuprins aproape 300 000 ha. In vederea creării de arborete cu o productivitate mai, înaltă s-a luat măsura de a se carta pe teren — din punct de vedere seminologic — arboretele şi arborii cu însuşiri ereditare superioare, stabilindca producerea puieţilor să se facă numai din material genetic selecţionat. Cu ajutorul staţiunii de cercetări pentru cultura plopului din Institutul de cercetări forestiere s-au selecţionat clone de plopi negri hibrizi de mare productivitate. Pentru înmulţirea acestui material s-au organizat 16 centre regionale de plante mamă (cîte una în fiecare regiune), care vor asigura întregul material săditor necesar butăşirilor în pepiniere. Irn vederea producerii puieţilor în cantităţile necesare şi de calitate superioară, s-au organizat pepiniere mari în zona de cîmpie şi coline joase, iar cele din zona de munte au fost grupate. Pînă în prezent s-au organizat 18 pepiniere mari, în care se vor obţine puieţi de calitate bună. Acum în zilele de primăvară acţiunea de împăduriri este în plină desfăşurare. Munca este astfel organizată încît în această campanie să se realizeze 80 la sută din planul anual de împăduriri. Este o măsură care va duce la asigurarea unor plantaţii superioare. In ce constă superioritatea speciilor repede crescătoare? Prin introducerea în cultură a unor specii repede crescătoare şi de mare valoare economică se pot obţine sporuri apreciabile de masă lemnoasă şi în sortimentele necesare industriei. Ţinînd seama de tendinţa de creştere a consumului de lemn de lucru, de sortimentele necesare în cantităţi superioare, s-a prevăzut extinderea pe o scară din ce în ce mai mare a molidului, duglasului, laricelui, pinilor şi bradului dintre speciile de răşinoase şi a plopilor negri hibrizi, sălciilor arborescente, salcîmului şi teiului dintre speciile de foioase. Pentru a ilustra importanţa mare a speciilor repede- crescătoare este suficient să arătăm că un arboret de duglas are o creştere medie pe an şi pe hectar de 15 metri cubi, iar unul de larice de 10 metri cubi, faţă de 4,5 metri cubi la gorun. Un hectar plantat cu salcîm dă o producţie de masă lemnoasă de 10 metri cubi pe an, depăşind de 2 ori producţia unui hectar plantat cu stejar şi de 2,5 ori producţia unui arboret de cer. în 1964 urmează să se planteze duglas, larice şi pini pe aproape 12 500 hectare şi salcîm, salcie şi tei pe o suprafaţă de peste 5 000 ha. De mare importanţă economică este extinderea culturii plopilor negri hibrizi şi a sălciilor arborescente selecţionate, care dau producţii de 3,6 ori, respectiv 2,8 ori mai mari decît stejarul sau fagul. Aceste specii se pot cultiva în cicluri de producţie scurte, adică lemnul se poate recolta după 20—25 ani faţă de 100 ani la stejar sau fag. In lunca Dunării, în ostroavele care nu se îndiguiesc, în zona digmal la incintele indiguite, în luncile rîurilor interioare şi în alte terenuri din fondul forestier, plopii negri hibrizi pot asigura producţii ridicate de masă lemnoasă. S-a prevăzut plantarea plopilor negri hibrizi şi în locul arboretelor de salcie, de slabă productivitate, prin defrişarea mecanizată şi pregătirea solului cu ajutorul tractoarelor, în acest an se va planta cu plopi selecţionaţi o suprafaţă de aproape 6 500 hectare. Prin măsurile luate încă de pe acum, se va asigura necesarul de puieţi pentru împădurirea în anul 1965 a unei suprafeţe mult mai mari. Va continua şi în acest an acţiunea de plantare a plopului în aliniamente de-a lungul drumurilor, canalelor şi cursurilor de ape pe circa 3 000 km. Prin aceasta se urmăreşte obţinerea, in viitor, a unei mase lemnoase suplimentare, îndeplinind totodată şi un important rol peisagistic şi estetic. Plantarea plopului în aliniamente se va extinde mult, odată cu producerea materialului de împădurire de dimensiuni corespunzătoare şi terminarea identificării traseelor neplantate pînă în prezent, acţiune care se desfăşoară în cadrul fiecărei regiuni. Măsurile luate şi cele preconizate duc la creşterea productivităţii fondului forestier şi la o mai raţională gospodărire a pădurilor. _____________________ Primăvara trezeşte speranţele pescarilor amatori. Poate că vor avea noroc... TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN IRAK Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din Irak, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român va adresează un cald salut frăţesc şi sincere felicitări. In decursul celor trei decenii de existenţă, partidul dv, înfruntînd represiunile sîngeroase ale reacţiunii, şi-a consacrat toate forţele luptei pentru eliberarea poporului irakian, pentru apărarea intereselor şi drepturilor celor ce muncesc. Urăm Partidului Comunist din Irak noi succese în activitatea pe care o desfăşoară în interesul cauzei păcii, democraţiei şi progresului social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN