Scînteia, mai 1964 (Anul 33, nr. 6244-6273)

1964-05-01 / nr. 6244

PROLETARI »Itf TOATE TARILE, UXTTZVJLl Morgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Hr. 6244 Vineri 1 mai 1964 6 PAGINI - 30 BANI SUB STEAGUL INTERNAŢIONALISMULUI In zorii acestei zile, sub faldurile însorite ale primăverii, milioane de locuitori ai planetei noastre se vor aduna să sărbătorească Intîiul de Mai, ziua solidarităţii internaţio­nale a­­ celor ce muncesc. Pentru poporul nostru ziua de 1 Mai în anul acesta are o semnifi­caţie deosebită, înscriindu-se pe orbita aniversării celor douăzeci de ani de la eliberarea patriei. Din toate colţurile ţării — de la ce­tatea de foc a Hunedoarei pînă la colierul strălucitor al hidrocentra­lelor Bistriţei, de la păienjenişul ar­gintiu al Borzeştilor petrochimiei pînă la pădurile de sonde ale Olte­niei petroliere — sosesc veşti îm­bucurătoare despre succesele obţi­nute de colectivele muncitoreşti, în preajma lui 1 Mai, în înfăptuirea an­gajamentelor luate pentru întîmpi­­narea marii sărbători. Cuvîntul dat se transformă în faptă, s-au obţinut importante sporuri ale producţiei şi productivităţii muncii, mari econo­mii la preţul de cost şi însemnate beneficii peste plan. Pe ogoare, ţă­rănimea colectivistă, mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S. desfăşoară în ritm susţinut lucrările agricole care pun temelii solide recoltei viitoare. Poporul nostru este mîndru de succesele sale, la baza cărora se află politica înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. Traducînd în viaţă măreţul plan de desăvîrşire a construcţiei socialiste, trasat de Congresul al III-lea al partidului, oamenii muncii au izbutit ca, în pe­rioada 1960—1963, să sporească pro­ducţia industrială într-un ritm me­diu anual de 15 la sută, faţă de 13 la sută cît fusese prevăzut, şi să ob­ţină o producţie anuală cu aproape trei sferturi mai mare decît în 1959. In aceşti ani au intrat în funcţiune aproape 80 de întreprinderi, 170 de secţii noi, iar numeroase fabrici şi uzine au fost reutilate, dezvoltate, modernizate. Creşte continuu nivelul de trai al oamenilor muncii, se transformă an de an faţa­ oraşelor şi satelor ţării, se înalţă zeci de mii de apartamente, numeroase construcţii social-culturale. Datorită înfăptuirii politicii partidului nostru, înteme­iată consecvent pe aplicarea învăţă­turii marxist-leniniste, în mod crea­tor, la condiţiile ţării noastre, Ro­­mînia prezintă azi imaginea unei ţări înaintate, cu economie socialis­tă unitară, cu o industrie şi agricul­tură în plină dezvoltare, cu o cul­tură înfloritoare. Succesele poporului nostru în de­­săvîrşirea construcţiei socialiste re­prezintă contribuţia sa activă la în­tărirea sistemului mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului în întreaga lume. Oriunde ţi-ai arunca privirile pe meridianele şi paralelele globului pă­mântesc, de acest 1 Mai al anului 1964, ţi se înfăţişează tabloul creş­terii continue a uriaşelor forţe ale socialismului şi păcii, al transformă­rilor înnoitoare, al schimbării tot mai hotărîte a raportului de forţe în favoarea socialismului. Reazem prin­cipal al dezvoltării tuturor forţelor revoluţionare şi democratice, al pă­cii în lume, sistemul mondial socia­list exercită o profundă înrîu­­rire asupra vieţii economice, po­litice şi sociale, asupra întregii evoluţii a omenirii. Pe plan econo­mic, ponderea sistemului mondial so­cialist în producţia industrială mon­dială a crescut de la 20 la sută în 1950 la 38 la sută în 1963. Remarca­bilele înfăptuiri ale Uniunii Sovie­tice în construcţia desfăşurată a co­munismului, realizările obţinute de celelalte ţări socialiste în domeniul economiei şi culturii, ştiinţei şi teh­nicii, întăresc continuu sistemul so­cialist mondial, demonstrează eloc­vent superioritatea socialismului. De la primul 1 Mai, sărbătorit a­­cum trei sferturi de veac, pînă as­tăzi, clasa muncitoare internaţională a crescut impetuos, afirmîndu-se tot mai puternic pe arena istoriei ca cea mai înaintată forţă a societăţii. In ţările capitaliste, ea se ridică cu tot mai multă hotărîre şi vigoare pen­tru drepturi şi libertăţi, pentru pace şi socialism. Cresc amploarea şi com­bativitatea demonstraţiilor şi greve­lor muncitoreşti — numai în 1963 au participat la greve aproximativ 57 milioane de oameni. O uriaşă importanţă în lumea contemporană au avîntul mişcării de eliberare naţională, lupta noilor state independente pentru consoli­darea suveranităţii lor, pentru pace şi dezvoltare economică şi socială, întărirea necontenită a alianţei şi solidarităţii dintre ţările socialiste, clasa muncitoare internaţională şi statele eliberate este o necesitate imperioasă a cauzei libertăţii şi progresului. In ochii popoarelor de pretutin­deni apare tot mai vădit că imperia­lismul, profund slăbit, ca rezul­tat al tuturor acestor procese, este măcinat, zguduit de me­reu mai acute contradicţii lăun­trice. In epoca noastră, epocă a trecerii de la capitalism la so­cialism, în care conţinutul, di­recţia şi particularităţile princi­pale ale dezvoltării istorice a societăţii omeneşti le determină sis­temul mondial socialist, forţele care luptă împotriva imperialismului, pentru transformarea socialistă a societăţii, s-au creat condiţii mai favorabile ca oricind înfăptuirii ce­lor mai înalte aspiraţii ale popoare­lor — eliberarea socială şi naţiona­lă, statornicirea unei păci trainice. In marile demonstraţii care vor avea loc azi în lumea întreagă îşi vor găsi expresie năzuinţa fierbinte a popoarelor spre pace, convingerea că există deplină posibilitate ca, prin unirea într-un uriaş front de luptă a tuturor forţelor contempo­rane ale păcii, să fie zădărnicite încercările cercurilor imperialiste de a arunca omenirea într-un război mondial termonuclear, să se asigu­re triumful principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri so­ciale diferite. Milioane şi milioane de luptători pentru pace, alături de care se fac auzite glasuri treze chiar din cercurile conducătoare ale ţărilor capitaliste, cer cu hotărîre să se dezv­olte începutul de destindere f ivit în viaţa internaţională, să se înainteze perseverent, pas cu pas, prin noi măsuri concrete, spre obiectivul istoric al dezarmării ge­nerale şi totale. Acestor cerinţe le corespunde în cel mai înalt grad politica de pace pe care o promo­vează cu consecvenţă ţara noastră, alături de celelalte ţări socialiste. în lumea de azi, partidele comu­niste şi muncitoreşti, maturizate şi călite în focul luptelor de clasă, devotate cu trup şi suflet clasei muncitoare şi popoarelor lor, au de­venit cea mai importantă forţă a progresului social, unese în jurul lor mase din cele mai largi, păşind în primele rînduri ale luptei pentru pace şi socialism. Astăzi mai mult decît oricînd tra­diţia şi semnificaţia lui­­ Mai chea­mă la apărarea şi întărirea unităţii şi coeziunii rîndurilor mişcării co­muniste — izvorul forţei ei. Se bucu­ră de aprobarea deplină a comuniş­tilor, a întregului nostru popor, şi a trezit un puternic răsunet interna­ţional Declaraţia cu privire la po­ziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, adop­tată de plenara lărgită din 15—22 a­­prilie a C.C. al P.M.R. „C.C. al P.M.R. ■— se arată în acest important document — îşi reafirmă convin­gerea că deasupra oricăror divergen­ţe stă ceea ce este comun partidelor comuniste şi muncitoreşti; ceea ce le uneşte reprezintă esenţialul şi este infinit mai puternic decît orice deo­sebiri de vederi“. Interesele supre­me ale măreţei noastre cauze comu­niste sînt temeiul apelului înflăcărat adresat de partidul nostru tuturor partidelor frăţeşti de a-şi uni efor­turile pentru a salvgarda unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, pe baza mar­­xism-leninismului. In marile demonstraţii ce se vor desfăşura azi în oraşele patriei, oa­menii muncii îşi vor reafirma cu nestrămutată hotărîre sprijinul de­plin faţă de politica partidului nos­tru, a conducerii sale, prietenia cu popoarele ţărilor socialiste, frăţia in­­ternaţionalistă cu toţi cei care luptă pentru pace, democraţie şi socialism. Pe panourile Întrecerii socialiste Oţel, fontă şi laminate peste plan TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“).­ Desfăşurînd larg întrecerea socia­listă, majoritatea colectivelor de muncă din industria regiunii Banat au raportat, în preajma zilei de 1 Mai, îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie pe primele patru luni ale acestui an. Aplicînd în procesul de producţie o serie de măsuri, luptînd pentru îndeplini­rea ritmică a planului, siderurgiştii din Banat au dat în această perioa­dă aproape 10 000 tone oţel, mai bine­ ­ de 3 000 tone fontă şi peste 7 000 tone laminate finite mai mult de­cît prevedeau sarcinile de plan. Prin­tre întreprinderile din regiune care şi-au realizat sarcinile de plan îna­inte de termen, pe primele 4 luni ale anului în curs, se află Combina­tul siderurgic Reşiţa, Uzinele de construcţii de maşini Reşiţa, Uzi­nele „Oţelul Roşu“, „Tehnometal“, „Electromotor“, „Bumbacul“, „In­dustria lînii“, Uzinele mecanice „6 Martie“ din Timişoara şi altele. înainte de termen PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). După calcule preliminare, planul producţiei globale pe întreg an­samblul regiunii Ploieşti, în primele patru luni ale anului, a fost realizat pînă în ziua de 28 aprilie , adică cu 2 zile înainte de termen. S-au obţinut peste plan produse în va­loare de circa 105 000 000 lei. Mai bine de 95 la sută din producţia realizată peste plan a fost obţinută pe seama depăşirii sarcinii de creş­tere a productivităţii muncii. In primul trimestru al anului s-au realizat economii în valoare de 25 234 000 lei şi beneficii peste plan de 27 646 000 lei. Printre colectivele care au obţinut cele mai bune re­zultate în primele 4 luni ale anului se numără Trustul de extracţie Plo­ieşti, rafinăriile Ploieşti, Teleajen şi Cîmpina, Uzina „1 Mai“-Ploieşti, Uzinele mecanice Sinaia, Trustul carbonifer „Muntenia“ şi altele. S-au realizat peste plan mii de tone de ţiţei şi uleiuri minerale, peste 12 000 tone cărbune, 7 600 tone ciment. Au fost construite în această perioadă 402 apartamente. Angajamentele devin fapte TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii”). — Munca însufleţită a oamenilor muncii din întreprinderile regiunii Mureş- Autonomă Maghiară, pentru realiza­rea angajamentelor luate în întîmpi­­narea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei se concretizează acum, de 1 Mai, în însemnate reali­zări. Pe primul trimestru al anului planul producţiei globale pe regiune a fost realizat în proporţie de 103,9 la sută, iar planul de creştere a productivităţii muncii a fost depăşit cu 1 la sută. Prin reducerea preţului de cost s-au realizat economii supli­mentare în valoare de aproape 10 000 000 lei. Succese deosebite au obţinut Fabrica de mobilă „23 Au­gust“, Fabrica de geamuri Tîrnăveni, întreprinderea forestieră Topliţa şi altele. Aplicarea unor metode noi de muncă, extinderea mecanizării ope­raţiilor şi ridicarea gradului de cali­ficare profesională a jurnaliştilor şi turnătorilor de la Uzinele de fier Vlă­­hiţa a făcut să se realizeze şi aici o mare parte a angajamentelor luate. Planul producţiei globale a fost de­păşit cu 2 milioane lei, dîndu-se în plus sute de tone fontă. Linie automată la Uzinele „Steagul roșu"-Brașov, Foto­­ Vin­cii* TRÃIASCA ! MAI ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc!­ rouiiuuuutj vjfliiwjou­ llllllllllllllllllllllllllllllllllllll Realizările ceferiştilor IAŞI (coresp. „Scînteii’).­­ Lucrătorii din cadrul regionalei C.F.R.-Iaşi au în­­tîmpinat ziua de 1 Mai cu importante realizări. De la începutul anului şi pînă în prezent mecanicii şi fochiştii depouri­­lor acestei regionale, folosind din plin capacitatea de tracţiune a locomotive­lor, au remorcat 4 027 trenuri cu tonaj sporit, transported în plus 675 000 tone mărfuri. Totodată, ei au acordat o aten­ţie deosebită reducerii consumurilor specifice de combustibil, economisind în felul acesta o cantitate de 2 500 tone combustibil convenţional. S-au obţinut er­conomii la preţul de cost în valoare de 4 400 000 lei şi beneficii peste plan de n­OOOOO lei. Economii şi beneficii suplimentare CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Marea majoritate a întreprinderilor industriale ale regiunii Cluj şi-au realizat sarcinile de plan pe patru luni cu 2—3 şi chiar cu mai multe zile înainte de termen. Colectivul Fabricii de ciment „Victoria socialistă“ din Turda a dat peste plan 57 000 tone de ciment, 33 000 tone clin­cher, 5 000 tone var. La Uzinele me­talurgice „Unirea“ din Cluj s-au dat peste plan maşini textile şi piese de schimb în valoare de peste 1 300 000 lei. Planul a fost depăşit şi la Uzina „Carbochim“, unde productivitatea muncii pe cele 4 luni a crescut cu 9,5 la sută. La Atelierele de reparat mate­rial rulant „16 Februarie“, economiile şi beneficiile suplimentare realizate în această perioadă se ridică la aproape 1 000 000 lei. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Fabricii de pielărie şi încăl­ţăminte din Cluj au dat peste plan 18 000 perechi încălţăminte de piele şi cauciuc; ei au realizat economii de 19 100 kg piei crude, 1 500 kg piele, 8 800 kg talpă. In regiunea Argeş s-a terminat însămînţatul porumbului PITEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Cu sprijinul harnicilor mecanizatori, care au muncit zi şi noapte pe ogoare, unităţile agricole socialiste din regiunea Argeş au terminat în­­sămînţatul porumbului cu mult mai devreme decît anul trecut şi in con­diţii agrotehnice superioare. In frun­te sînt unităţile din cadrul trustului Gostat şi gospodăriile colective din raionul Drăgăneşti-Olt. Membrii gospodăriilor colective lucrează în prezent la însămînţatul fasolei şi dovlecilor în culturi intercalate. Pînă acum s-au însămînţat cu aceste plante circa 66 000 hectare. In gos­podăriile colective din raioanele din sudul regiunii se munceşte intens la întreţinerea culturilor prăşitoare. 4600 săli de clasă pentru noul an şcolar în toamna acestui an se va în­cheia procesul de generalizare a în­­văţămîntului de 8 ani. Pentru înfăp­tuirea acestei sarcini importante tra­sate de partid, încă de acum se fac o serie de pregătiri în cadrul că­rora un loc deosebit îl ocupă con­strucţiile şcolare. Pînă la sfîrşitul anu­lui urmează să fie terminate aproa­pe 4 600 de săli de clasă, dintre care 1 316 vor fi construite din fond central, iar celelalte 3 281 —prin con­tribuţia voluntară a locuitorilor, precum şi cu ajutorul creditelor rambursabile în valoare de 45 milioane lei, acor­date de stat, în regiunile Bra­şov, Cluj, Ploieşti şi în ora­şul Constanţa au fost începute toate lucrările finanţate şi sprijinita din fondul central. Unele construcţii şcolare — în special din regiunile Oltenia, Bucureşti şi Bacău — se află într-un stadiu avansat de execuţie. In prezent se desfăşoară lucrările de fini­saj la aproape 900 de săli de clasă, iar la un număr de şcoli cu peste 950 săli de clasă se lucrează la acoperiş. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Argentina la R. P. Romina La 30 aprilie, preşedintele Consi­liului de Stat al R. P. Romína, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit pe ambasadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Argentina la Bucureşti, José Maria Garcia Alva­rez de Toledo, care și-a prezentat scrisorile de acreditare. (Cuvântările rostite în pag. VI-a). Şi de aici pornesc azi coloanele Piaţa Aviatorilor, 1 Mai 1964. Tălăzuire largă, multicoloră, stră­bătută de cîntece şi urale. E o mişcare amplă — înaintare conti­nuă, puternică, sigură, comparabilă doar cu imaginea marilor fluvii, primăvara. De unde, din cite nenumărate puncte ale oraşului, se porneşte, se adună, se înmănunchează această uriaşă coloană . Din „Anuarul statistic al oraşu­lui Bucureşti“, apărut anul trecut, aflăm că din zece salariaţi bucu­­reşteni, mai mult de patru lucrea­ză în industrie. Aşadar, cînd ampla coloană străbate în cîntece şi urale Piaţa Aviatorilor, să ne gîndim că aproape jumătate din oamenii care o formează au pornit în zori din uzinele şi întreprinderile oraşului. Din vechea dar reîntinerita „Gri­­viţă Roşie“, din marea uzină „23 August“, de la „Timpuri noi", de la F.R.B. Dar nu numai de aici pornesc coloanele. Sub ochii noş­tri, capitala ţării se îmbogăţeşte continuu cu noi şi importante în­treprinderi şi cartiere. ...Ne aflam pe terasa Casei de cultură a tineretului din raionul 23 August, împreună cu un tînăr muncitor de la uzina „Republica“ din vecinătate. In faţa şevaletului, pictorul amator trasa in cărbune desfăşurarea imaginilor din faţa sa. Vechea şi cunoscuta fabrică de ci­ment „Titan“, pare stingheră în mijlocul peisajului nou ce o asal­tează. In dreapta, doar gardul o mai desparte de şantierul noilor blocuri in construcţie, printre care surprinde ochiul o clădire înaltă, cu faţadele arcuite ca o uriaşă len­tilă biconcavă. In stingă, marea ha­lă de metal şi sticlă a noii Fabrici de maşini-unelte şi agregate. Cobo­­rînd de pe terasa casei de cultură, am păşit după un sfert de oră în această hală modernă. In zilele în­sorite, prin acoperişul şi ferestrele de sticlă pătrunde o lumină puter­nică şi egală, ca în atelierul unui pictor; alături de utilajele de înal­tă tehnicitate, care presupun şi studierea logaritmilor şi chiar edu­carea gustului estetic, întîlneşti a­­cele cupe nichelate, cu un singur picior, scrumierele atît de famili­are în foaierul teatrelor. Şi de aici, din această nouă uzi­nă, pornesc coloanele, întîlnin­­du-se, doar după cîteva sute de metri, cu alte mii de oameni din marele cartier Balta Albă. Şi de aici, şi de la uzina de an­velope „Danubiana“, şi de la Fa­brica de piese şi tranzistori, şi de la noul complex industrial din car­tierul Militari, şi din alte întreprin­deri mai mari sau mai mici, pro­iectate, construite, intrate in pro­ducţie în ultimii ani, pornesc co­loanele. Cînd am intrat la directorul Fa­bricii de armături neferoase şi echi­pament metalic din Militari, am văzut pe biroul său zeci şi zeci de carnete. Carnete de specializare pentru reglori pe maşini de înaltă tehnicitate, pentru şlefuitori de metal, pentru operatori galvanici. Profesii noi ori profesii cunoscute, ridicate la alt grad de calificare — iată ce înseamnă, pentru mulţi muncitori, noile uzine moderne ivi­te pe harta Capitalei. Străbătînd drumul de-a lungul căruia se înşiruie întreprinderile şi şantierele din cartierul Militari, am aflat un amănunt semnificativ aici, în acest peisaj concentrat, de hale moderne, cu încrucişări de cale fe­rată, ca în viziunea unei cetăţi in­dustriale a viitorului. Horticultori şi arhitecţi au alcătuit un plan foarte concret, în care cifre şi termene se îmbină cu nuanţe şi miresme. E vorba de o strictă pla­nificare estetică­ vegetală, pentru ca din martie şi pînă in noiembrie, conform ciclului lor natural, copa­cii, arbuştii sau florile să acompa­nieze muzica de forme şi culori a halelor zvelte şi luminoase. Este foarte greu să descrii în cuvinte aceste noi întreprinderi şi cartiere, de unde pornesc azi coloa­nele. Directorul tehnic al Fabricii de maşini-unelte şi agregate ne re­lata că, după ce au tras cîteva sec­venţe de film în alb-negru, opera­torii studioului „Al. Sahia“ au a­­nunţat că vor reveni cu o peliculă de film-color, într-atît îi solicitau îmbinările de nuanţe şi jocurile de lumini din imensa hală. Dar cum se vor descurca în vastul complex industrial din cartierul Militari ? Dar pe noua arteră de locuinţe Sergent Niţu Vasile ? Dar în tînă­­rul cartier Jiului­ Scînteia ? Vor alege, desigur, o peliculă pentru film panoramic. Este singura in stare să cuprindă noile dimensiuni ale Bucureştiului socialist, noile şi amplele peisaje din care se desprind şi pornesc as­tăzi coloanele. Paul DIACONESCU

Next