Scînteia, octombrie 1964 (Anul 33, nr. 6396-6426)
1964-10-14 / nr. 6409
Universitatea din Bucureşti şi-a deschis la 1 octombrie porţile sub semnul sărbătoririi a ----’* o sută de ani de existenţă. Concomitent, se împlinesc 270 de ani de la înfiinţarea Academiei de la Sf. Sava, ctitorită de Constantin Brîncoveanu, la impulsul cărturarului Stolnic Constantin Cantacuzino, pe locul unde mai tîrziu va creşte Universitatea din Capitală. Un veac de existenţă, imaginat simbolic prin trecerea făcliei de lumină din generaţie în generaţie, a creat Universităţii, datorită contribuţiei sale remarcabile la dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre, o aureolă şi o reputaţie care depăşesc coordonatele şcolii superioare. Sărbătorirea centenarului Universităţii bucureştene este o înaltă expresie a preţuirii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă activităţii oamenilor de ştiinţă şi cultură, tradiţiilor progresiste ale culturii poporului nostru, al cărei tezaur, devenind în anii puterii populare un bun al maselor şi slujind măreaţa operă de construire a socialismului, a dobîndit o nouă strălucire, înfiinţată în 1864 printr-un decret al lui Alexandru Ioan Cuza, Universitatea reunea într-o instituţie unică facultăţile existente anterior în Bucureşti şi ridica pe o nouă treaptă învăţămîntul superior, care îndeplinea de 170 ani, prin Academia de la Sf. Sava, un important rol. Sprijinit de spiritele cele mai competente ale vremii şi folosind experienţa lui Gh. Lazăr, unul din cei mai activi promotori ai culturii în limba naţională, cît şi experienţa universitară din alte ţări, Al. I. Cuza a izbutit să creeze Universităţii din Bucureşti, ca şi celei din Iaşi, o structură organizatorică care s-a confirmat ca valabilă în decursul timpului și care a putut constitui, după Eliberare, punct de plecare pentru noua dezvoltare solicitată de orînduirea socialistă. Atît la începutul secolului cît, mai ales, în perioada dintre cele două războaie mondiale, Universitatea din București a beneficiat de o seamă de profesori cunoscuţi, oameni de ştiinţă de mare prestigiu, care au pus baza trainice unui învăţămînt superior de înalt nivel. In pofida climatului oficial prea puţin propice dezvoltării ştiinţei şi culturii în anii regimului burghezomoşieresc, a dispreţului manifestat faţă de reprezentanţii culturii progresiste, a persecuţiilor şi asasinatelor organizate de fascişti, numeroase personalităţi ştiinţifice care au ilustrat catedrele universităţii au contribuit la sporirea renumelui instituţiei şi la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific al poporului printr-o activitate asiduă. La Universitatea din Bucureşti şi-au desfăşurat activitatea savanţi de înaltă ţinută patriotică şi de mare prestigiu ştiinţific, prin care ştiinţa noastră s-a afirmat pe plan mondial cu contribuţii originale, creatoare. S-au dezvoltat şcoli ştiinţifice în matematici (Tr. Lalescu, Gh. Ţiţeica, D. Pompeiu, S. Stoilov), fizică (E. Bacaloglu, D. Hurmuzescu), chimie (C. Istrati, G. G. Longinescu, Gh. Spacu), biologie (Gr. Antipa, D. Voinov, Em. Teodorescu, Tr. Săvulescu), medicină (C. Davilla, V. Babeş, Gh. Marinescu, I. Cantacuzino, C. Levaditi, F. Rainer, D. Danielopolu, D. Bagdasar), geografie şi geologie (Gr. Ştefănescu, S. Ştefănescu, S. Athanasiu, S. Mehedinţi, I. Simionescu, G. Vîlsan, L. Mrazec). In domeniul ştiinţelor istorice, filologice, filozofice şi juridice au activat personalităţi ca B. P. Haşdeu, Al. Odobescu, T. Maiorescu, Gr. Tocilescu, D. Onciul, I. Bogdan, V. Pîrvan, N. Iorga, P. P. Negulescu, Ov. Densusianu, N. Titulescu, iar pînă de curînd T. Vianu şi M. Ralea. Numeroase personalităţi proeminente din Universitate s-au ridicat împotriva curentelor reacţionare, decadente, a obscurantismului şi şovinismului, au promovat o orientare materialistă în filozofie şi ştiinţă. Legaţi prin atitudinea lor progresistă de ideile înaintate, mulţi din ei s-au apropiat de lupta condusă de Partidul Comunist din Romînia, au militat împreună cu studenţii lor împotriva regimului trecut. Din sălile actualei facultăţi de matematici a plecat în aprilie 1944 remarcabilul memoriu al universitarilor pentru scoaterea Romîniei din războiul purtat împotriva coaliţiei antifasciste. In anii puterii populare, datorită grijii partidului şi guvernului pentru dezvoltarea învăţămîntului superior, Universitatea din Bucureşti a cunoscut mari şi radicale transformări, a devenit cu adevărat focarul de cultură al întregii ţări, un lăcaş al ştiinţei şi culturii înaintate, unde se pregătesc an de an noi generaţii de intelectuali, participanţi activi la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru. Fundamentarea întregului Invăţămînt pe ideologia marxist-leninistă asigură studentului un larg orizont filozofic, capacitatea de interpretare ştiinţifică a fenomenelor din natură şi societate şi-l educă în spiritul adîncului devotament faţă de patrie şi partid, faţă de munca creatoare a poporului, faţă de înaltele idealuri ale progresului umanităţii. Pregătirea studenţilor este încredinţată unui valoros detaşament de oameni de ştiinţă şi cultură, tineri şi vîrstnici, înconjuraţi de stimă şi apreciere unanimă. Cele 12 facultăţi actuale ale Universităţii bucureştene exprimă orientarea de organizare a învăţămîntului în ramuri de ştiinţă definită. Procesul de pregătire didactico-ştiinţifică, împletirea armonioasă între formaţia filozofică şi de cultură generală cu cea de specialitate, se realizează în cadrul secţiilor de specializare al căror număr, la Universitatea din Bucureşti, este astăzi de 56. Ca în toate celelalte instituţii de învăţămînt, vechi şi noi, din ţara noastră, învăţătura a devenit accesibilă oricărui tînăr merituos ; s-a realizat sistemul burselor de stat, acordate după criteriul principal al rezultatelor şcolare, s-a dezvoltat, cu sprijinul masiv al statului, reţeaua de cămine şi cantine, de care beneficiază aproape două treimi dintre studenţi, au fost înzestrate bibliotecile şi laboratoarele conform necesităţilor actuale. La clădirile de învăţămînt existente s-au adăugat unele noi, cum este cel al Institutului din grădina botanică. Festivităţile prilejuite de împlinirea unui secol de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin valoroasele tradiţii pe care un asemenea moment le pune în lumină, prin marile realizări ale acestei instituţii de învăţămînt superior pe care le reliefează constituie un eveniment de seamă al vieţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Prezenţa la celebrarea centenarului a unor iluştri reprezentanţi ai unor universităţi străvechi şi pline de faimă din alte ţări sporeşte strălucirea sărbătorii. Universitatea noastră centenară păşeşte în al 101-lea an de activitate, avînd condiţii ce nu pot fi asemuite ca nicicînd. Pentru profesorii şi studenţii Universităţii din Bucureşti, centenarul este nu numai un moment solemn, ci un nou imbold de a-şi intensifica munca, pentru ca în felul acesta să răspundă înaltei încrederi cu care înconjoară partidul şi guvernul, întregul popor, şcoala noastră superioară, instrument principal prin care se asigură cadrele specializate necesare dezvoltării economiei şi culturii socialiste. 10 . Prof. dr. Jean LIVESCU fost rector al Universităţii din Bucureşti D E A N I FROLETARI DIN TOATE TARILE, UXITITA ! "Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIV Nr. 640» Miercuri 14 octombrie 1964 4 PAGINI — 20 BANI Consfătuire cu privire la controlul financiar in economie La Ministerul Finanţelor a avut loc o consfătuire cu conducerile direcţiilor şi corpurilor de controlori financiari interni din ministere şi instituţii centrale şi organele locale de stat. Au participat, de asemenea, adjuncţi ai miniştrilor şi secretari generali din ministere, reprezentanţi ai Băncii de Stat, Băncii de Investiţii etc. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Aurel Vijoli, ministrul finanţelor, care a arătat importanţa deosebită a activităţii de control financiar în economie. Pe marginea referatului prezentat de Emil Hatos, controlor revizor general, au luat cuvintul numeroşi participanţi care au făcut propuneri pentru Îmbunătăţirea muncii de control financiar intern. In încheiere, tovarăşul Radu Mănescu, adjunct al ministrului finanţelor, a expus concluziile asupra problemelor dezbătute. (Agerpres) In ziarul de azi • Centenar 2-a). fl tinerele (pag. • Jocurile olimpice (pag. 3-a). • Răsfoind presa străini (pag. 3-a). • Un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic (pag- 4-a). SOSIREA IA PAKISTAN A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL R. P. ROMI ION GHEORGHE MAURER KARACI 13. — Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: In drum spre patrie, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi prof. univ. Paul Niculescu Mizil, deputat, secretar al Comisiei de cultură şi învăţămînt a Marii Adunări Naţionale, a sosit marţi după-amiază la Karaci într-o vizită de prietenie. Pe aeroportul din Karaci, oaspeţii romîni au fost întîmpinaţi de Zulfiqar An Bhutto, ministrul afacerilor externe, R. S. Chatari, şeful protocolului, şi alte personalităţi pakistaneze. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în Pakistan şi alţi membri ai corpului diplomatic. Pe aeroport era aliniată o gardă de onoare. Se intonează imnurile de stat ale R. P. Romíné şi Pakistanului. După ce primeşte raportul comandantului gărzii, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné trece în revistă garda de onoare. Şefului guvernului romín îi sunt prezentate oficialităţile pakistaneze sosite în întîmpinare şi membrii corpului diplomatic. Oaspeţii români s-au îndreptat apoi spre reşedinţa care le-a fost rezervată. In cursul serii, ministrul afacerilor externe al Pakistanului a oferit în cinstea oaspeţilor un dineu la hotelul Intercontinental. Miercuri, oaspeţii români pleacă la Peshawar, unde vor avea o întîlnire cu preşedintele Pakistanului, Ayub Khan. ★ Ziarele pakistaneze anunţă pe prima pagină sosirea preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Român, însoţind ştirea de fotografia tovarăşului Ion Gheorghe Maurer. ★ In drum spre Karaci, avionul special a făcut o escală la Calcutta. Pe aeroport, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi de R. N. Dass Gupta, ministrul pentru lucrările publice al statului Bengal, și S. N. Roy, secretar al cabinetului de miniștri al statului Bengal. Produse realizate de Uzina de pompe din Capitală, prezentate la Expoziţia realizărilor economiei naţionale Foto : M. Cioc TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romine, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de pe bordul avionului special Consiliului Revoluţionar şi guvernului Uniunii Birmane, următoarea telegramă : „Părăsind teritoriul Uniunii Birmane, vă rugăm să primiţi mulţumiri cordiale pentru primirea călduroasă ce ne-aţi făcut-o, împreună cu sincerele noastre urări de fericire şi prosperitate adresate poporului birman“. Trecînd deasupra teritoriului indian, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romine, Ion Gheorghe Maurer, a adresat primului ministru al Republicii India, Lai Bahadur Shastri, următoarea telegramă: „Trecînd deasupra teritoriului Indiei prietene adresez Excelenţei Voastre şi poporului indian un călduros salut şi cele mai bune urări“. Radiogramă de la trimisul nostru Aplauze, dar nu pentru toţi... Un subiect la ordinea zilei, care a polarizat ieri discuţiile iubitorilor de sport (şi nu numai ale acestora), l-a constituit performanţa tînărului de 24 de ani Yoshinobu Miyake, cel care luni a deschis — după cum se exprimă comentatorii japonezi — seria medaliilor de aur pentru ţara gazdă. Uluitorul său record mondial (397,5 kg la haltere cat.pană) a stîrnit un asemenea interes incit şi prinţul moştenitor al Japoniei a venit să-l felicite. Nu-i mai puţin adevărat însă că pe terenurile şi în sălile din capitala niponă ori din împrejurimi aşii sportului mondial au încununat şi cea de-a treia zi a întrecerilor cu alte performanţe de răsunet. Prin sita concursurilor au fost „cernuţi" mulţi concurenţi de valoare care au trebuit să părăsească arena olimpică fiind eliminaţi. Deocamdată lupta cu secundele o dau înotătorii care au făcut să cadă multe recorduri olimpice şi chiar mondiale. Richard Gray, a cărui braţe sunt mişcate parcă de un resort, a înotat pe distanţa de 200 m în timp de 2 minute, 10 secunde, 3 zecimi devenind campion olimpic, iar la ştafeta de 4x100 m absolut toate echipele participante s-au răfuit cu vechiul record olimpic acoperindu-l cu colbul uitării. Ca o simplă curiozitate relatez că la haltere la categoria uşoară recordul olimpic s-a schimbat de nu mai puţin de 27 de ori. Cu toate că nu este prea popular în Japonia, fotbalul — numit aici „saka" — a atras mai bine de 30 000 de spectatori pe stadionul din frumosul parc Komazawa unde se întîlneau echipele României şi R. D. Germane. Desfăşurarea jocului o cunoaşteţi, în parte, din relatările trimişilor speciali ai Radioteleviziunii române. Fără îndoială rezultatul de egalitate obţinut în compania puternicei formaţii germane îşi are importanţa lui, asigurînd calificarea „11’-ului nostru în sferturile de finală ale turneului de fotbal. Despre voleibaliştii noştri, campioni europeni, s-a scris mult în presa din Tokio, fiind consideraţi printre principalii candidaţi la titlul olimpic. In cursul după-amiezii de ieri în sala gimnaziului din Yokohama ei urmau să confirme aceste aprecieri în meciul cu echipa Uniunii Sovietice. Indiferent de cele citeva erori de arbitraj, ei au pierdut inexplicabil cu 3—0. Să fi fost de vină înfumurarea ? Poate. In orice caz ei și-au uitat se pare la vestiare stilul de joc ofensiv, „bombele" bine cunoscute. Ion MĂRGINEANU (Relatări despre Întrecerile olimpice de Ieri — In pag. a Ill-a]. ÎN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASPECTE ACTUALE ale asimilării de produse noi Asimilarea de noi produse şi perfecţionarea celor din producţia curentă sunt procese deosebit de complexe, în care proiectarea se îmbină cu realizarea şi omologarea prototipurilor, cu executarea pregătirii tehnologice şi a „seriei zero", cu trecerea la noua fabricaţie. Ele ocupă un loc principal în planurile tehnice ale uzinelor. In legătură cu diferitele aspecte actuale ale asimilării de produse noi, activitate de mare importanţă pentru economia naţională, redactorul nostru Adrian Prodan a avut o convorbire cu tovarăşul ing. Ion Crişan, director general al Direcţiei generale tehnice din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Ce socotiţi mai valoros din experienţa cîştigată pînă acum de către institutele de proiectări de specialitate şi de uzine, in asimilarea noilor produse . Mai întîi, un scurt bilanţ. In ultimii ani, gama produselor industriei constructoare de maşini s-a lărgit considerabil, sortimentul acestora fiind tot mai bogat şi mai divers. Numai între anii 1960—1963 s-au realizat circa 700 de prototipuri de maşini şi instalaţii. Dintre acestea, multe au fost introduse în fabricaţia de serie, altele sunt in curs de asimilare. In viitor se vor asimila noi şi noi produse cu diferite destinaţii, ponderea maşinilor şi instalaţiilor complexe crescînd din ce în ce mai mult. Acestei activităţi îi sunt caracteristice orientarea dată de conducerea partidului spre folosirea a tot ceea ce este nou şi avansat în tehnica mondială, preocuparea de a asigura creşterea performanţelor tehnico-economice ale maşinilor şi utilajelor, perfecţionarea constructivă a celor aflate în fabricaţia de serie. Practica a confirmat eficienţa asimilării de maşini şi utilaje pe baza licenţelor de producţie, a achiziţionării de documentaţii tehnice , s-au realizat produse la un înalt nivel tehnic, iar timpul de însuşire a fost considerabil mai scurt decit dacă s-ar fi recurs la munca proprie de concepţie. In felul acesta s-au obţinut însemnate economii. In cazurile — cele mai numeroase de altfel — în care se lucrează pe baza documentaţiei tehnice realizate în ţară, de eficienţa activităţii de proiectare depinde în mare măsură posibilitatea realizării unor cicluri scurte de pregătire tehnică. Ministerul nostru pune un accent deosebit pe dezvoltarea serviciilor de concepţie ale uzinelor constructoare de maşini, astfel incit acestea să fie capabile să asigure nu numai elaborarea tuturor proiectelor necesare produselor noi, în termene raţionale şi la un înalt nivel de calitate, ci să garanteze menţinerea produselor curente la nivelul celor mai bune realizări ale tehnicii actuale. Dezvoltarea unor puternice servicii de concepţie in cadrul mai multor uzine constructoare de maşini şi electrotehnice şi-a dovedit din plin utilitatea, proiectanţii din uzine avînd o contribuţie însemnată în ridicarea nivelului tehnic al produselor fabricate, sub aspectul îmbunătăţirii performanţelor în exploatare şi a reducerii consumului de metal. Şi în viitor, direcţia noastră generală şi uzinele vor urmări atragerea în munca de proiectare a celor mai experimentaţi ingineri şi tehnicieni. Rezultate bune a dat şi promovarea cu curaj în activitatea de proiectare a unor ingineri tineri, atunci cînd munca acestora la planşetă a fost însoţită de supravegherea sistematică a realizării noilor produse şi de participare activă la efectuarea probelor pe platformele de încercări şi în exploatare. O contribuţie însemnată la formarea proiectanţilor are legătura acestora cu colectivele din secţiile productive ale uzinelor. Proiectanţii Uzinei de pompe-Bucureşti, ca să dau un singur exemplu, colaborează îndeaproape cu diferitele ateliere ale uzinei. Ei cunosc astfel posibilităţile tehnologice ale întreprinderii, aleg soluţiile constructive pe care uzina le va putea realiza în mod corespunzător. In cazurile In care elaborarea proiectelor tehnice de maşini şi utilaje se execută In institutele de specialitate, legătura dintre proiectanţi şi uzine este la fel de importantă. Colaborînd cu uzinele pe parcursul elaborării proiectelor, cunoscînd condiţiile în care vor fi realizate noile produse, ei au posibilitatea să adopte cele mai potrivite soluţii constructive, să îndrepte în scurt timp eventualele greşeli din documentaţie. Aşa au procedat proiectanţii diferitelor instalaţii de foraj, printre care instalaţia 3 DH 200 şi cea pentru 6 000 m adîncime, recent omologată. Ei au avut o legătură (Continuare in pag. IlI-a) TELEGRAMĂ Primului secretar al C.C. al P.C.U.S., Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV, Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost urmărit In ţara noastră, ca şi in întreaga lume, cu adine interes şi admiraţie. Excepţionala realizare a cosmonauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi pe primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cosmonauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemijlocit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii de ştiinţă şi constructorii care au creat şi echipat nava „Voshod“, pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DUPĂ CE SI-A ÎNDEPLINIT IN ÎNTREGIME PROGRAMUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE NAVA „VOSHOD“ CU TREI COSMONAUŢI LA BORD A ATERIZAT CU SUCCES MOSCOVA 13 (Agerpres). La 13 octombrie, la ora 10:47 (ora Moscovei), noua navă cosmică cu trei locuri „Voshod", pilotată de aviatorul cosmonaut, inginer-colonel Vladimir Komarov, cu membrii echipajului Boris Egorov, medic cosmonaut, şi omul de ştiinţă — cosmonaut Konstantin Feoktistov, după ce a încheiat cu succes programul de cercetări ştiinţifice, a aterizat in bune condiţii în regiunea stabilită dinainte pe teritoriul U.R.S.S. Toţi membrii echipajului navei cosmice „Voshod“ se simt bine. La aterizare, cosmonauţii Komarov, Feoktistov şi Egorov au fost întîmpinaţi de comisari sportivi, corespondenţi de presă şi prieteni. Programul de cercetări ştiinţifice, calculat pentru 24 de ore de zbor, a fost îndeplinit integral. S-a obţinut un material preţios cu privire la zborul grupului de cosmonauţi, alcătuit din diferiţi specialişti. Pentru prima oară, cercetătorii ştiinţifici au efectuat nemijlocit observarea şi studierea spaţiului cosmic. Materialele obţinute ca urmare a zborului sunt prelucrate. Echipajul după aterizare Telefoto Agerpres Filmul aterizării • Cu puţin timp înainte de aterizare, echipajul a cerut să-i fie îngăduit să prelungească zborul. Proiectantul-şef a zîmbit, dar a spus cu fermitate : „Să lucrăm conform, programului*. • La punctul de comandă, dimineaţa de 13 octombrie a început la ora 4:23 (ora Moscovei), cînd s-a trecut la prima etapă a telecomunicaţiei. „Voshod* tocmai trecea deasupra Sahalinului şi insulelor japoneze. Pe harta mare, la punctul de comandă, este notat traseul navei cu momentul şi punctul de pe planetă cînd a trecut, trece şi va trece „Voshod*. De la cosmodrom proiectantul şef a cerut să i se comunice timpul exact de aterizare. Un pilot a anunțat: „Momentul aterizării* „ora 10,47*. • Marţi după-amiază, pe cosmodromul Baikonur din raionul aterizării a sosit „echipajul cosmic*. Comandantul echipajului a raportat preşedintelui Comisiei de stat că zborul s-a desfăşurat cu succes. • După aterizare, echipajul a sosit cu un avion special în oraşul Kustanai. „Ne simţim foarte bine“ — au declarat cosmonauţii.