Scînteia, ianuarie 1965 (Anul 34, nr. 6488-6516)
1965-01-03 / nr. 6488
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAt Anul XXXIV Nr. 6488 Duminică 3 ianuarie 1965 4 PAGINI - 30 BANI Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostita la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate in înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările recentei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios şi în ritm susţinut întreaga economie naţională ; prin munca entuziastă şi perseverentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin intrarea în producţie a numeroase întreprinderi dotate cu tehnică modernă ; alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale ; ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat şi cooperative agricole de producţie au încheiat anul cu realizări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii partidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul acestui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale justeţei politicii partidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Alături de celelalte ţări socialiste, România s-a manifestat ca un factor activ al vieţii internaţionale, militind cu perseverenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lărgit continuu relaţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi progres. Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca în nu’ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc I al Consiliului de Stat şi al guvernului Republi ' Mare Române să adresez cele mai călduroase neffericire, muncă spornică şi sănătate muncit' u?oaril or, intelectualilor, activiştilor de partid destinul,-taţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oamenii, discute ite naţionalităţile — tuturor acelo’" ce nu-şi r^nfit-upeţesc forţele şi energia pe vastulantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internaţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile internaţionale, dezvoltarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La mulţi ani! Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, au primit la Palatul Consiliului de Stat pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului nou, şi urări de prosperitate poporului român ambasadorii : R.S.F. Iugoslavia — Arso Milatovici, decanul corpului diplomatic, Greciei — Alexandre Cimon Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, R. P. Albania — Răpi Gyermeni, Cubei — Manuel Yepe Menendez, Ghanei — Emmanuel Kodjoe Dadzie, R. P. Ungare — Jenő Kuti, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti Johannes Salomies, Indiei — R. R. F. Khimnani, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Republicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Marii Britanii — James Dalton Murray, Belgiei — Honoré Cambier — R. P. Chineze — Liu Fan, Argentinei — José Maria Alvarez de Toledo, R. D. Vietnam — Hoang Tu, Franţei — Jean Louis Pons, Suediei — Old Gustav Bjurström, Italiei — Niccolo Moscato, Statelor Unite ale Americă — William A. Crawford; miniştrii: Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros, Olandei — J. B. Haverkorn Van Rijsewijk, Izraelului — Zvi Ayalon ; însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Uruguayului — José Pedro Bastarrica, Danemarcei — W. Winther Schmidt, R. D. Germane — Siegfried Bock, Turciei — Cahit Ozean, Indoneziei — Wisnu, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin, R. P. Mongole — T. DavaBasuren. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au întreţinut, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felicitat pe şefii misiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţărilor lor şi a toastat pentru prietenie, colaborare internaţională şi pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, Arso Milatovici. (Agerpres) La Palatul Consiliului da Stat, in timpul primirii şefilor misiunilor diplomatice acreditat! In R. P. Romînă Foto : Gh. vinţilă în ziarul de azi : • Viața culturală (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a). • Radu Tiulescu — „Universul fără margini..." (pag. 3-a). • Nestor Ignat — Secvențe cubaneze (pag. 4-a). Constituirea consiliilor F. D. P. In întreaga ţară au avut loc şedinţe de constituire a consiliilor orăşeneşti şi raionale ale Frontului Democraţiei Populare în vederea alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare. De asemenea, se apropie de sfîrşit constituirea birourilor comunale. Constituirea birourilor, comunale ale F.D.P. s-a încheiat în regiunea Bucureşti, precum şi în 203 comune din regiunea Iaşi, 138 din regiunea Braşov, 111 din regiunea Argeş, în peste 362 comune din regiunea Ploieşti etc. Din consiliile Frontului Democraţiei Populare fac parte zeci de mii de reprezentanţi ai organizaţiilor locale de partid, ai sindicatelor, organizaţiilor locale U.T.M. şi de femei, membri ai cooperativelor agricole de producţie, lucrători din sectorul agricol socialist de stat, ca-ftiinţă, ingineri, tehnicieni, infesori, învăţători şi alţi \\______________ In vacanţă la munte La Predeal şi Sinaia, în tabere amenajate pentru ei, îşi vor petrece cîteva zile din vacanţa de iarna 1 500 de elevi din Bucureşti. Un grup numeros de elevi va pleca cu autocarele într-o excursie de patru zile la Braşov, Tîrgu-Mureş, Sibiu. Elevii de la şcoala medie nr. 56 pleacă tot cu autocarele în ziua de 4 ianuarie într-o excursie de cinci zile la Predeal și împrejurimi. ORA ZERO LINGĂ NOILE CUPTOARE HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). — La ora cînd 1964 preda ştafeta timpului noului an 1965, cînd zeci de mii de siderurgişti şi constructori hunedoreni îşi urau tradiţionalul „La mulţi ani“, la oţelăria Martin nr. 2 se sărbătorea, în haine de lucru, obişnuitul revelion al focului nestins. Echipele care au lucrat în noaptea de revelion la cuptoarele 7 şi 8 sunt cele mai tinere din oţelărie. In afară de maistrul Valentin Călţun şi de prim-topitorii Constantin Enache şi Teodor Săbău, ceilalţi sunt proaspeţi absolvenţi ai şcolii profesionale. Şarja nr. 87 439—40, prima din acest an, inundă hala cu lumină şi căldură. O dată cu plămădirea ei, oţelarii înregistrează pe graficele din noul an primele succese. Este o şarjă „grea“ de 420 tone, elaborată în 11,30 ore. DIRIJORUL KILOWAŢILOR Omul din faţa pupitrului de comandă şi a complicatelor aparate de control este dispecerul naţional energetic. In noaptea aceasta de serviciu — inginerul Ion Oprea. Dispecerul controlează pe rînd funcţionarea tuturor centralelor electrice din ţară. Un telefon sună scurt: Ion Oprea primeşte felicitările de An nou de la dispecerul naţional energetic al R. P. Ungan şi îi transmite la rîndu-i urări de bine. Cînd acele ceasului arată ora fix, inginerul Ion Oprea sună dispecerul de la Praga. La noi Anul Nou a sosit de o oră, dar acolo miezul nopţii a venit acum. Surpriză: de la capătul firului i se răspunde în romîneşte. La dispeceratul de la Praga, unde se veghează asupra interconexiunii sistemelor energetice din mai multe ţări fac pe rînd de serviciu cite un dispecer din fiecare ţară interconectată. — Alo, Bucureştiul. Aici Praga, dispecerul de serviciu Ion Chialda. La mulţi ani. — La mulţi ani, Chialda, an nou fericit! CEFERIŞTII LA DATORIE PLOIEŞTI (coresp. „Scinteii").— Gara Ploieşti-Sud. Este seara zilei de 31 decembrie 1964. Cu două minute înainte de revelionul 1965, Constantin Cojocaru, mecanic de locomotivă, şi Valeriu Moroianu, fochist, au adus de la Slănic pe peronul gării Ploieşti trenul 3366, ultima cursă din anul 1964. Acele ceasornicului anunţă orele 12, „La mulţi ani tovarăşi!“, „La mulţi ani!“. Ceferiştii din staţia Ploieşti-Sud, asemenea multor mii de oameni ai muncii din ţara noastră, care deservesc instalațiile cu „foc continuu“ şi-au petrecut revelionul la datorie. Câteva minute după începerea anului nou trenurile 3045 și 3015 au pornit în cursă. LA 7 MARTIE 1965 Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi pentru sfaturile populare Decretul Consiliului de Stat al R. P. Român. Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965. Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează: Art. unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ București, 2 ianuarie 1968. Revelion 1965 iefi îmbrăcaţi în costume naţionale aduc „Pluguşorul pe scenă. Aho, aho copii şi fraţi, Voi aicea adunaţi, Pluguşorul ascultaţi... — Ascultaţi — ne îndeamnă cu un reflex inginerul Cărăbaş. Vi se răspunde la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o. Ascultăm. O mai veche metaforă a reporterilor capătă iarăşi prospeţime . Uzinele „Semănătoarea" au încheiat anul de producţie in miezul lui decembrie. Acum se serbează al doilea revelion, In 1964 au intrat în fabricaţie încă 5 maşini noi destinate agriculturii. Două din acestea, combina de porumb şi semănătoarea pneumatică de precizie, au fost concepute la nivelul tehnicii mondiale. Fruntaşi : sectorul condus de inginerul Nicolae Cărăbaş. Umplem iarăşi paharele. Orologiul care vesteşte solemn sosirea Anului Nou este ascultat în picioare. Ne urăm succes, fericire, sănătate. — La mulţi ani ! Tinerii, tinerii Maşina noastră, alergînd pe traseele ultimelor ceasuri ale lui 1964, opreşte în ţaţa Casei de cultură a raionului 30 Decembrie. Pătrundem prin gura larg deschisă a unui balaur ce-l închipuie, poate, pe Cronos, zeul timpului, aşteptînd să-şi mănînce încă un fiu (mai are de aşteptat doar vreo cîteva minute!). „Bine aţî venit la carnaval“... Cornel Ioaniţescu, instructor al Comitetului raional U.T.M., ne primeşte ca un amfitrion amabil. La fel i-a primit pe cei 500—550 de invitaţi care se află deja în sala mare. La intrare, participanţii primiseră plicuri cu taloane pentru participarea la diferite concursuri din program: pentru cea mai nostimă epigramă, pentru cel mai bun solist vocal, pentru concursul de dans... ...Spaţiul restrîns nu ne îngăduie să redăm aici punct cu punct interesantul program al nopţii dintre ani. Important este că tinerii invitaţi s-au distrat bine. In clinchetul de pahare, care a însoţit trecerea unui an într-altul pe întregul nostru fus orar, a răsunat şi buna dispoziţie, optimismul tinerilor adunaţi la Casa de cultură de pe aleea Alexandru. In încheierea acestor rînduri ţinem să transcriem cîteva cifre: în Capitală s-au organizat pentru tineret 9 carnavaluri (la casele de cultură raionale şi unul pentru cei din construcţii). Patru mii de elevi au petrecut revelionul în cadrul şcolii. Cît despre studenţi, 16 500 din ei au luat Reportaje de Manole AUNEANU, Iile CONSTANTIN, Gheorghe VLAD (Continuare în pag. II-a) Pentru noi succese în anul care începe „In noaptea in care nimeni nu doarme” Foto : A. Cartojan ...„Semne bune a nulare“! Măsurat în ore, timpul în care se sărbătoreşte revelionul devine o cifră schimbătoare, un grafic spiritual, cu surprize neaşteptate. Un raid în noaptea de Anul Nou ar fi fost riscant şi pentru reporteri şi, mai ales, pentru fotoreporteri ! Oriunde, oricînd eşti un oaspete binevenit şi tratat din... belşug. Noi ne-am propus să fim, concomitent, în mai multe locuri într-un moment esențial al evenimentului, adică în clipele cînd 1964 se desprinde de prezent, devenind „anul trecut’. La Uzinele „Semănătoarea'*' Ne adresăm inginerului Nicolae Cărăbaş : — Ce v-a adus anul 1964? Un zîmbet, o privire discretă spre vecinul de masă şi un răspuns de gazdă ospitalieră : — Deocamdată să ciocnim ! Paharele se apropie, generoase, închinînd în sănătatea noului născut, aşteptat să sosească dintr-un moment într-altul, şi care simbolizează noul an. Bucuria deplină, emoţionantă, s-ar destrăma poate dacă ar fi explicată. Pe ringul din mijlocul sălii, perechi de tineri dansează. Orchestra cîntă „ia te uită ce mai fete !" Chiote tinereşti se aud în culise. Bă Radiogramă —— de pe traulerul „Constanţa“ Echipajul traulerului „Constanţa“ a sărbătorit venirea noului an după ora din ţară, cînd aici eram seara şi munca zilei abia se terminase. Ne aflam la acea oră în dreptul coastei Africii, la nord-est de insulele Canare. Comparînd cu anotimpurile de la noi, clima de aici aminteşte de o primăvară caldă şi luminoasă. Pe puntea de lucru, cînd peştele scos cu ultimul traul se mai zbătea încă, tîmplarul vasului a înjghebat o masă la care să încapă tot echipajul, iar bucătarii au acoperit-o îmbelşugat cu mîncărurile tradiţionale de acasă. Sub cerul tropical plin de stele şi fără nici o pată, ne-am adunat cu toţii, în afara oamenilor de cart, fiindcă între timp ne continuăm navigaţia. In liniştea oceanului, amîndouă fluierele vasului, cu sunetele lor solemne şi grave, au vestit miezul nopţii, la aceeaşi oră cînd ştiam că se vesteşte la noi. Astfel, fiecare ne-am simţit mai aproape de patrie, către care gîndul nostru se îndreaptă cu dor şi dragoste întotdeauna. Nu a lipsit la sărbătoare nici Moş Gorilă cu tolba sa improvizată. Nu ne-a lipsit nici Pomul de iarnă,un brad sintetic însă imitînd cu măiestrie brazii din pădurile noastre). Petrecerea a durat pînă la trei noaptea cînd am sărbătorit miezul nopţii de pe meridianul din vestul Africii. In cursul nopţii şi al dimineţii următoare am navigat de-a lungul coastei la sud-est de Canare, unde s-a lansat primul traul pe anul 1965. Soarele, de ieri pînă astăzi, s-a mai înălţat cu 5 grade şi la ora aceasta dă căldură de august. Cred că nu este mai mică temperatura din sufletul fiecăruia, acum cînd ne gîndim la cei de acasă, transmiţîndu-le de Anul nou salutări, urările noastre. Stop. Radu TUDORAN P.S. Venit pe alt drum, „Galaţi" a ajuns şi el în aceeaşi zonă şi se află la cîteva zeci de mile de noi. Stop. TELEGRAMĂ Tovarăşului OSVALDO DORT1COS TORRADO preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-ministru al guvernului revoluţionar al Republicii Cuba Havana Cu prilejul celei de-a VI-a aniversări a Victoriei insurecţiei naţionale şi cu ocazia Anului Nou, în numele Consiliului de Stat şi guvernului Republicii Populare Romíne, în numele întregului popor romín vă transmitem dv. şi prin dv. eroicului popor cuban un salut călduros şi cele mai bune urări. Poporul român, care nutreşte sentimente de solidaritate frăţească faţă de poporul cuban, se bucură sincer de realizările obţinute de oamenii muncii din Cuba în lupta pentru făurirea vieţii libere şi fericite. Vă dorim ca anul care vine să fie pentru dv. un an de noi succese în înflorirea economiei şi culturii Cubei socialiste şi ne exprimăm convingerea că legăturile de prietenie şi colaborare dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu in folosul ambelor noastre ţări, al întăririi unităţii comunităţii socialiste şi al consolidării păcii în lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al C.C. al P.M.R. preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne 31 decembrie 1964. ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne