Scînteia, ianuarie 1965 (Anul 34, nr. 6488-6516)

1965-01-03 / nr. 6488

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAt Anul XXXIV Nr. 6488 Duminică 3 ianuarie 1965 4 PAGINI - 30 BANI Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostita la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calenda­rul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate in înfăptuirea măreţelor obiective stabi­lite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările re­centei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios şi în ritm susţinut întreaga economie naţio­nală ; prin munca entuziastă şi perseverentă a munci­torilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin intrarea în producţie a numeroase întreprinderi dotate cu tehnică modernă ; alte întreprinderi şi com­binate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dez­volte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale ; ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospo­dăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi trac­toare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat şi coope­rative agricole de producţie au încheiat anul cu rea­lizări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridi­carea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv funda­mental al politicii partidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul aces­tui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată ima­gine pe care ne-o oferă este întruchipată munca fie­căruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale justeţei politicii par­tidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Alături de celelalte ţări socialiste, România s-a manifestat ca un factor activ al vieţii internaţionale, militind cu perse­verenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi co­laborare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lărgit continuu re­laţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi sim­patia popoarelor iubitoare de pace şi progres. Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca în nu’ Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc I al Consiliului de Stat şi al guvernului Republi ' Mare Române să adresez cele mai călduroase ne­ffericire, muncă spornică şi sănătate muncit'­­ u?oaril or, intelectua­lilor, activiştilor de partid destinul,-taţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni­i, discute ite naţiona­lităţile — tuturor acelo’" ce nu-şi r^nfit-upeţesc for­ţele şi energia pe vastu­l­antier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socia­liste, iar pe plan internaţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în rela­ţiile internaţionale, dezvoltarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La mulţi ani! Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă Joi la amiază, preşedintele Con­siliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Marii Adunări Naţio­nale, Ştefan Voitec, au primit la Palatul Consiliului de Stat pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului nou, şi urări de prosperitate poporului român amba­sadorii : R.S.F. Iugoslavia — Arso Milatovici, decanul corpului diplo­matic, Greciei — Alexandre Cimon Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, R. P. Albania — Răpi Gyermeni, Cubei — Manuel Yepe Menendez, Ghanei — Emma­nuel Kodjoe Dadzie, R. P. Ungare — Jenő Kuti, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti Jo­hannes Salomies, Indiei — R. R. F. Khimnani, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogda­nov, Republicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Marii Britanii — James Dalton Murray, Belgiei — Honoré Cambier — R. P. Chineze — Liu Fan, Argentinei — José Maria Alvarez de Toledo, R. D. Vietnam — Hoang Tu, Franţei — Jean Louis Pons, Suediei — Old­ Gustav Bjurström, Italiei — Ni­­ccolo Moscato, Statelor Unite ale Americă — William A. Crawford; miniştrii: Braziliei — Carlos Ja­cyntho de Barros, Olandei — J. B. Haverkorn Van Rijsewijk, Izraelu­­lui — Zvi Ayalon ; însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai Uruguayului — José Pedro Bastarrica, Danemar­cei — W. Winther Schmidt, R. D. Germane — Siegfried Bock, Tur­ciei — Cahit Ozean, Indoneziei — Wisnu, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin, R. P. Mongole — T. Dava­­Basuren. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec au mulţumit pentru felicită­rile şi urările exprimate şi s-au în­treţinut, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor di­plomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felicitat pe şefii misiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţări­lor lor şi a toastat pentru prietenie, colaborare internaţională şi pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R.S.F. Iugo­slavia, Arso Milatovici. (Agerpres) La Palatul Consiliului da Stat, in timpul primirii şefilor misiunilor diplomatice acreditat! In R. P. Romînă Foto : Gh. vinţilă în ziarul de azi : • Viața culturală (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a). • Radu Tiulescu — „Universul fără margini..." (pag. 3-a). • Nestor Ignat — Secvențe cu­baneze (pag. 4-a). Constituirea consiliilor F. D. P. In întreaga ţară au avut loc şe­dinţe de constituire a consiliilor o­­răşeneşti şi raionale ale Frontului Democraţiei Populare în vederea alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfaturile popu­lare. De asemenea, se apropie de sfîrşit constituirea birourilor comu­nale. Constituirea birourilor, comu­nale ale F.D.P. s-a încheiat în re­giunea Bucureşti, precum şi în 203 comune din regiunea Iaşi, 138 din regiunea Braşov, 111 din regiunea Argeş, în peste 362 comune din re­giunea Ploieşti etc. Din consiliile Frontului Democra­ţiei Populare fac parte zeci de mii de reprezentanţi ai organizaţiilor locale de partid, ai sindicatelor, or­ganizaţiilor locale U.T.M. şi de fe­mei, membri ai cooperativelor agri­cole de producţie, lucrători din sec­torul agricol socialist de stat, ca-ftiinţă, ingineri, tehnicieni, infesori, învăţători şi alţi \\______________ In vacanţă la munte La Predeal şi Sinaia, în tabere a­­menajate pentru ei, îşi vor petrece cîteva zile din vacanţa de iarna 1 500 de elevi din Bucureşti. Un grup numeros de elevi va pleca cu auto­carele într-o excursie de patru zile la Braşov, Tîrgu-Mureş, Sibiu. Elevii de la şcoala medie nr. 56 pleacă tot cu autocarele în ziua de 4 ianuarie într-o excursie de cinci zile la Pre­deal și împrejurimi. O­RA ZERO LINGĂ NOILE CUPTOARE HUNEDOARA (coresp. „Scîn­­teii“). — La ora cînd 1964 preda ştafeta timpului noului an 1965, cînd zeci de mii de siderurgişti şi constructori hunedoreni îşi u­­rau tradiţionalul „La mulţi ani“, la oţelăria Martin nr. 2 se sărbă­torea, în haine de lucru, obişnu­itul revelion al focului nestins. Echipele care au lucrat în noaptea de revelion la cuptoa­rele 7 şi 8 sunt cele mai ti­nere din oţelărie. In afară de maistrul Valentin Călţun şi de prim-topitorii Constantin Enache şi Teodor Săbău, ceilalţi sunt proaspeţi absolvenţi ai şcolii pro­fesionale. Şarja nr. 87 439—40, prima din acest an, inundă hala cu lumină şi căldură. O dată cu plămădirea ei, oţelarii înregis­trează pe graficele din noul an primele succese. Este o şarjă „grea“ de 420 tone, elaborată în 11,30 ore. DIRIJORUL KILOWAŢILOR Omul din faţa pupitrului de comandă şi a complicatelor apa­rate de control este dispecerul naţional energetic. In noaptea aceasta de serviciu — inginerul Ion Oprea. Dispecerul controlează pe rînd funcţionarea tuturor centralelor electrice din ţară. Un telefon sună scurt: Ion O­­prea primeşte felicitările de An nou de la dispecerul naţional ener­getic al R. P. Ungan şi îi trans­mite la rîndu-i urări de bine. Cînd acele ceasului arată ora­­ fix, inginerul Ion Oprea sună dispecerul de la Praga. La noi Anul Nou a sosit de o oră, dar acolo miezul nopţii a venit acum. Surpriză: de la capătul firului i se răspunde în romîneşte. La dispeceratul de la Praga, unde se veghează asupra inter­conexiunii sistemelor energetice din mai multe ţări fac pe rînd de serviciu cite un dispecer din fiecare ţară interconectată. — Alo, Bucureştiul. Aici Praga, dispecerul de serviciu Ion Chialda. La mulţi ani. — La mulţi ani, Chialda, an nou fericit! CEFERIŞTII LA DATORIE PLOIEŞTI (coresp. „Scinteii").— Gara Ploieşti-Sud. Este seara zi­lei de 31 decembrie 1964. Cu două minute înainte de revelionul 1965, Constantin Co­jocaru, mecanic de locomotivă, şi Valeriu Moroianu, fochist, au adus de la Slănic pe peronul gării Ploieşti trenul 3366, ulti­ma cursă din anul 1964. Acele ceasornicului anunţă orele 12, „La mulţi ani tovarăşi!“, „La mulţi ani!“. Ceferiştii din staţia Plo­ieşti-Sud, asemenea multor mii de oameni ai muncii din ţara noastră, care deservesc instalați­ile cu „foc continuu“ şi-au petre­cut revelionul la datorie. Câteva minute după începerea anului nou trenurile 3045 și 3015 au pornit în cursă. LA 7 MARTIE 1965 Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi pentru sfaturile populare Decretul Consiliului de Stat al R. P. Român. Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965. Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează: Art. unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ București, 2 ianuarie 1968. Revelion 1965 iefi îmbrăcaţi în costume naţionale aduc „Pluguşorul pe scenă. Aho, aho copii şi fraţi, Voi aicea adunaţi,­­ Pluguşorul ascultaţi... — Ascultaţi — ne îndeamnă cu un reflex inginerul Cărăbaş. Vi se răspunde la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o. Ascultăm. O mai veche metaforă a re­porterilor capătă iarăşi prospeţime . Uzi­nele „Semănătoarea" au încheiat anul de producţie in miezul lui decembrie. Acum se serbează al doilea revelion, In 1964 au intrat în fabricaţie încă 5 maşini noi destinate agriculturii. Două din acestea, combina de porumb şi semănătoarea pneumatică de precizie, au fost concepu­te la nivelul tehnicii mondiale. Fruntaşi : sectorul condus de inginerul Nicolae Cărăbaş. Umplem iarăşi paharele. Orologiul care vesteşte solemn sosirea Anului Nou este ascultat în picioare. Ne urăm suc­ces, fericire, sănătate. — La mulţi ani ! Tinerii, tinerii Maşina noastră, alergînd pe traseele ultimelor ceasuri ale lui 1964, opreşte în ţaţa Casei de cultură a raionului 30 De­cembrie. Pătrundem prin gura larg des­chisă a unui balaur ce-l închipuie, poate, pe Cronos, zeul timpului, aşteptînd să-şi mănînce încă un fiu (mai are de aştep­tat doar vreo cîteva minute!). „Bine aţî venit la carnaval“... Cornel Ioaniţescu, instructor al Comi­tetului raional U.T.M., ne primeşte ca un amfitrion amabil. La fel i-a primit pe cei 500—550 de invitaţi care se află deja în sala mare. La intrare, participanţii primiseră plicuri cu taloane pentru participarea la diferite concursuri din program: pentru cea mai nostimă epigramă, pentru cel mai bun solist vocal, pentru concursul de dans... ...Spaţiul restrîns nu ne îngăduie să redăm aici punct cu punct interesantul program al nopţii dintre ani. Important este că tinerii invitaţi s-au distrat bine. In clinchetul de pahare, care a însoţit trecerea unui an într-altul pe întregul nostru fus orar, a răsunat şi buna dis­poziţie, optimismul tinerilor adunaţi la Casa de cultură de pe aleea Alexandru. In încheierea acestor rînduri ţinem să transcriem cîteva cifre: în Capitală s-au organizat pentru tineret 9 carnavaluri (la casele de cultură raionale şi unul pentru cei din construcţii). Patru mii de elevi au petrecut revelionul în cadrul şcolii. Cît despre studenţi, 16 500 din ei au luat Reportaje de Manole AUNEANU, Iile CONSTANTIN, Gheorghe VLAD (Continuare în pag. II-a) Pentru noi succese în anul care începe „In noaptea in care nimeni nu doarme” Foto : A. Cartojan ...„Semn­e bune a nul­are“! Măsurat în ore, timpul în care se săr­bătoreşte revelionul devine o cifră schim­bătoare, un grafic spiritual, cu surprize neaşteptate. Un raid în noaptea de Anul Nou ar fi fost riscant şi pentru reporteri şi, mai ales, pentru fotoreporteri ! Ori­unde, oricînd eşti un oaspete binevenit şi tratat din... belşug. Noi ne-am propus să fim, concomitent, în mai multe locuri într-un moment esențial al evenimentu­lui, adică în clipele cînd 1964 se des­prinde de prezent, devenind „anul tre­cut’. La Uzinele „Semănătoarea'*' Ne adresăm inginerului Nicolae Cără­­baş : — Ce v-a adus anul 1964? Un zîmbet, o privire discretă spre ve­cinul de masă şi un răspuns de gazdă ospitalieră : — Deocamdată să ciocnim ! Paharele se apropie, generoase, închi­nînd în sănătatea noului născut, aşteptat să sosească dintr-un moment într-altul, şi care simbolizează noul an. Bucuria de­plină, emoţionantă, s-ar destrăma poate dacă ar fi explicată. Pe ringul din mijlocul sălii, perechi de tineri dansează. Orchestra cîntă „ia te uită ce mai fete !" Chiote tinereşti se aud în culise. Bă­ Radiogramă —— de pe traulerul „Constanţa“ Echipajul traulerului „Constanţa“ a sărbătorit venirea noului an după ora din ţară, cînd aici era­m seara şi munca zilei abia se terminase. Ne aflam la acea oră în dreptul coastei Africii, la nord-est de insulele Ca­nare. Comparînd cu anotimpurile de la noi, clima de aici aminteşte de o primăvară caldă şi luminoasă. Pe puntea de lucru, cînd peştele scos cu ultimul traul se mai zbătea încă, tîmplarul vasului a înjghebat o masă la care să încapă tot echipajul, iar bucătarii au acoperit-o îmbelşugat cu mîncărurile tradiţionale de acasă. Sub cerul tropical plin de stele şi fără nici o pată, ne-am adunat cu toţii, în afara oamenilor de cart, fiindcă între timp ne continuăm na­vigaţia. In liniştea oceanului, amîn­­două fluierele vasului, cu sunetele lor solemne şi grave, au vestit mie­zul nopţii, la aceeaşi oră cînd ştiam că se vesteşte la noi. Astfel, fiecare ne-am simţit mai aproape de patrie, către care gîndul nostru se îndreaptă cu dor şi dragoste întotdeauna. Nu a lipsit la sărbătoare nici Moş Go­rilă cu tolba sa improvizată. Nu ne-a lipsit nici Pomul de iarnă,­­un brad sintetic însă imitînd cu măiestrie brazii din pădurile noastre). Petrece­rea a durat pînă la trei noaptea cînd am sărbătorit miezul nopţii de pe meridianul din vestul Africii. In cursul nopţii şi al dimineţii ur­mătoare am navigat de-a lungul coastei la sud-est de Canare, unde s-a lansat primul traul pe anul 1965. Soarele, de ieri pînă astăzi, s-a mai înălţat cu 5 grade şi la ora aceasta dă căldură de august. Cred că nu este mai mică temperatura din sufle­tul fiecăruia, acum cînd ne gîndim la cei de acasă, transmiţîndu-le de Anul nou salutări, urările noastre. Stop. Radu TUDORAN P.S. Venit pe alt drum, „Galaţi" a ajuns şi el în aceeaşi zonă şi se află la cîteva zeci de mile de noi. Stop. TELEGRAMĂ Tovarăşului OSVALDO DORT1COS TORRADO preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-ministru al guvernului revoluţionar al Republicii Cuba Havana Cu prilejul celei de-a VI-a aniversări a Victoriei insurecţiei naţio­nale şi cu ocazia Anului Nou, în numele Consiliului de Stat şi guvernu­lui Republicii Populare Romíne, în numele întregului popor romín vă transmitem dv. şi prin dv. eroicului popor cuban un salut călduros şi cele mai bune urări. Poporul român, care nutreşte sentimente de solidaritate frăţească faţă de poporul cuban, se bucură sincer de realizările obţinute de oamenii muncii din Cuba în lupta pentru făurirea vieţii libere şi fericite. Vă dorim ca anul care vine să fie pentru dv. un an de noi succese în înflorirea economiei şi culturii Cubei socialiste şi ne exprimăm convin­gerea că legăturile de prietenie şi colaborare dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu in folosul ambelor noastre ţări, al în­tăririi unităţii comunităţii socialiste şi al consolidării păcii în lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al C.C. al P.M.R. preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne 31 decembrie 1964. ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne

Next